Romînia Liberă, mai 1954 (Anul 12, nr. 2979-3003)

1954-05-03 / nr. 2979

Proletári 'din toate țările, unlft-ult? ztxssm» Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii 1 Mai 1954... Zi de sărbătoare... Ziua soli­darităţii internaţionale a oamenilor­ muncii din lumea Întreagă. In Bucureşti, soarele a răsărit pe albastrul cerului. In alte părţi ale globului acum e noapte sau se-nserează, dar, pretutin­deni muncitorii Îşi pregătesc roşiile drapele. Cînd soarele se va urca pe cer, mîini vîn- toase, bătătorite de muncă, se vor strînge pu­ternic şi sunetele Internaţionalei se vor auzi pretutindeni ca un mesaj de solidaritate, de pace, de frăţie Intre oamenii muncii de pe tot cuprinsul globului. E prima zi de mai... Străzile s-au trezit devreme sub păşit sprin­teni al trecătorilor. O gospodină a deschis l­arg fereastra îmbrăcată cu-n covor, cu flori şi cu un drapel roşu. Deasupra capetelor, în falduri largi, roşul drapelelor e mai roşu şi literele albe scînteie pe fondul purpuriu, îmbrăcate cu dragoste de adevăraţii lor stă­­pîni, măreţe stau clădirile, uzinele, fabricile. In jurul lor forfota creşte mereu. Şi iată că de la porţile uzinelor, fabricilor, institutelor, întocmai ca apa din izvor, pornesc coloane. Izvoarele se unesc in ptraie. Pîraiele în rîuri. In valuri multicolore, străjuite de pă­duri de drapele roşii înaintează acum fluvii. Puternice sînt aceste fluvii, ele poartă în ta­lazuri forţa de nebiruit a vieţii eliberate întocmai furtunii de primăvară care sfarmă cătuşele iernii. Eu ştiu şi altfel de furtuni nu mai — spune poetul — Din vremuri de obidă şi de luptă, Cind oamenii pe dunăreanul plai Umblau cu faţa galbenă şi suptă. Astăzi însă pe plaiurile noastre creşte bi­ruitoare viaţa; poporul român, stăpîn pe soarta sa, plin de încredere în viitorul pe care şi-l făureşte, sărbătoreşte pentru a zecea oară în libertate întîiul de mai l­a Bucureşti, capitala Republicii Populare Ro­mâne. Piaţa Stalin este înconjurată de fla­muri roşii şi tricolore, pe care un soare cald de primăvară îşi împarte cu dărnicie razele. Deasupra tribunelor îmbrăcate în verdeaţă strălucesc portretele marilor învăţători ai ome­nirii muncitoare—Marx, Engels, Lenin, Stalin. Dedesubt, lozinca tradiţionalei sărbători : Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţio­nale a oamenilor muncii, ziua frăţiei mun­citorilor din toate ţările. Pe un mare panou, este înscris salutul frăţesc adresat de poporul nostru tuturor popoarelor care luptă pentru pace, pentru democraţie, pentru socialism. La monumentul lui I.­­V. Stalin sunt aşezate flori şi steaguri purpurii. Ora 9. In tribuna centrală iau loc condu­cătorii partidului, guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, salutaţi de aplau­zele miilor de oameni ai muncii din Capitală care participă la miting. Sînt de faţă tova­răşii : Gh. Gheor­ghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Miron­ Constantinescu, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, D. Coliu, N. Ceauşescu, general lo­cotenent Al. Drăghici, M. Dalea, I. Fazeka?, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. M. Sado­veanu, L. Răutu, S. Tom­a, St. Moraru, Gh. Necula. In tribune se află numeroşi oameni ai mun­cii, fruntaşi ai întrecerii socialiste, conducă­tori ai instituţiilor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti, economice şi culturale, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi ar­tistice — academicieni, artişti, scriitori — ţă­rani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, reprezentanţi ai cultelor. Asistă la manifestaţie delegaţiile sindicale din U.R.S.S., R.P. Chineză, Marea Britanie, R.P. Polonă, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.D. Germană, Austria, Indo­nezia, invitate de Consiliul Central al Sindi­catelor, delegaţiile de femei din R.P. Chineză şi Austria, invitate de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R., precum şi oaspeţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. In tribună se află de asemenea membri ai corpului diplomatic. Fanfara intonează Imnurile de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Ia cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri. Oamenii muncii prezenţi la miting îşi ex­primă hotărîrea de a obţine noi succese în înfăptuirea politicii partidului şi­ guvernului, de dezvoltare a agriculturii şi a producţiei mărfurilor de larg consum, de ridicare con­tinuă a nivelului de trai al poporului. Cu ovaţii îndelungi sînt salutate de participanţii la miting pasajele din cuvîntare care vor­besc despre politica externă a statului nostru şi hotărîrea poporului român de a contribui la menţinerea şi consolidarea păcii între po­poarele lumii. Mitingul ia sfîrşit. In sunetele marşului fes­tiv începe demonstraţia oamenilor muncii de 1 Mai. ★ Vin coloanele spre Piaţa Stalin. In Piaţă apare însăşi primăvara, anunţată încă de departe de sunetul tobelor şi al trom­petelor purtate de micii toboşari şi gornişti. Ei­ privesc mîndri spre tribună, cu zîmbetul senin ce-l poate aşterne pe faţa copilului nu­mai o copilărie fericită. Copii şi flori, flori şi copii. Cuvinte făcute din flori de primă­vară înscriu pe o pancartă „1 Mai", iar în ju­rul ei copiii flutură deasupra capetelor bu­cheţelele roşii ce le poartă în mîini. Acum trec rînduri de copii ce poartă un medalion c­u chipurile dascălilor proletariatului — Marx, Engels, Lenin, Stalin. Deodată cîţiva pionieri se desprind din rîn­duri, urcînd cu paşi mărunţi treptele tribu­nei. Sînt solii copiilor trimişi să ducă sa­lutul voios de pionier conducătorilor partidu­lui şi guvernului, să mulţumească din sufle­tul lor curat pentru dragostea cu care statul­­nostru democrat-popular îi înconjoară, pentru viitorul fericit ce le stă deschis înainte. Marşul partizanilor răsună acum, umplînd întreaga viaţă cu sunetele lui puternice. Trec luptătorii din batalioanele gărzilor mun­citoreşti. Mersul lor sigur şi privirea dîrză, mîinile strînse pe arme, exprimă hotărîrea poporului nostru de a-şi apăra cu fermitate minunatele sale cuceriri. Un stegar ce poartă un drapel albastru cu stemă — steagul rezervelor de muncă — des­chide coloana şcolilor rezervelor de muncă. Şi în acest an, demonstraţia oamenilor muncii din raionul Griviţa Roşie«este deschisă de impresionanta coloană a ceferiştilor, îm­brăcaţi în haine de sărbătoare, cu flori în mîini, purtînd nenumărate drapele roşii şi tri­colore, trec mîndri ceferiştii, raportînd succe­sele obţinute. De-a lungul şirurilor de de­monstranţi răsună chemări în cinstea Parti­dului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central, sub a cărui conducere poporul nostru merge, cu pași siguri pe calea construirii socia­­lismiului. Deasupra coloanelor se pot vedea nenumărate portrete ale membrilor Biroului Politic al C.C. ai P.M.R. Chemările oamenilor muncii oglindesc legătura indestructibilă din­tre partid, guvern şi popor. Nesfîrşită este dragostea şi recunoştinţa pe care poporul nostru o poartă marelui partid al lui Lenin şi Stalin, Ţării Socialismului victo­rios, Uniunea Sovietică. Nenumărate grupuri de demonstranţi poartă portretele membrilor Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Ei scandează che­mări în cinstea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice. „Trăiască prietenia veş­nică dintre poporul român şi marele popor so­vietic!“ — răsună cu putere chemările oame­nilor muncii. In clocotul de aplauze al tribunelor, trec bravii muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Com­plexului C.F.R. „Griviţa Roşie". Despre reali­zările cu care au întâmpinat sărbătoreasca zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, vorbesc zecile de grafice şi panouri purtate cu mîndrie de ei. Fruntaşul In între­cerea socialistă Nicolae Nicolae din secţia I de montaj lucra l­a 19 aprilie In contul zilei de 16 mai, economiile realizate de fierarul Gri­­gore Peterman au atins o valoare de peste 6.000 lei. Răspunzînd chemării partidului şi guvernu­lui o sută dintre muncitorii cei mai destoinici de la „Griviţa Roşie" au plecat pe ogoarele patriei, pentru a participa la bătălia recoltelor bogate. Glasuri puternice scandează chemări care ex­primă hotărîrea poporului nostru de a înde­plini sarcinile puse în faţă de plenara lărgită din august 1953 a C.C. al P.M.R., pentru dez­voltarea economiei naţionale a patriei noastre, pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. O mare de dra­pele roşii şi­ tricolore îşi flu­tură faldurile mătăsoase de o parte şi de alta a tribunelor. O dată cu oamenii muncii din raionul Griviţa Roşie, în Piaţa Stalin au pă­truns coloanele raionului Gh. Gheorghiu-Dej. Trec oameni ai muncii din raionul ale cărui întreprinderi au realizat în primiri trimestru al anuor economii în valoare de 1.200.000 lei. Grupuri, grupuri de participanţi la demons­traţie scandează saluturi frăţeşti marelui popor chinez. Ei exprimă în felul acesta frăţia ce leagă poporul nostru de poporul chinez, care luptă cu succes pentru întărirea şi înflorirea Chinei Populare. .In uniforme de culoare albastră, cu epoleţi azurii, băieţi şi fete păşesc vioi în rînduri strînse. In cele 200 de şcoli profesionale, ele­vii sînt pregătiţi pentru 80 de meserii diferite. Numai în anul trecut 49.500­ de tineri au ab­solvit cursurile acestor şcoli devenind mun­citori calificaţi. In rînduri compacte, cu buchete de flori, cu grafice şi steaguri defilează acum prin faţa tribunelor muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej". „îndeplinim sarcinile plenarei lărgite din 19— 20 august 1953", spun graficele purtate de ma­nifestanţi. Intr-adevăr, în limbajul lor sobru, cifrele vorbesc despre avîntul cu care mun­citorii acestei întreprinderi traduc în viaţă ho­­tărîrile partidului. Ei şi-au îndreptat în mai mare măsură atenţia spre sortimente noi şi frumoase de confecţii care să satisfacă cerin­ţele consumatorilor. In ultimele luni au fost confecţionate 20 modele noi de articole pen­tru femei în diferite sortimente, 22 de modele de articole pentru copii şi diferite sortimente de costume şi vaglane bărbăteşti. In trimestrul I al anului valoarea economiilor a depăşit suma de 700.000 lei. In mijlocul aplauzelor se apropie de tri­bune coloana demonstranţilor din raionul 23 August. Cei din tribune salută cu prietenie şi dragoste pe oamenii muncii din raionul 23 August, raionul marilor uzine metalurgice, raionul imenselor parcuri şi stadioane, raionul luminoaselor locuinţe muncitoreşti. In această zi a frăţiei muncitorilor din toate ţările, demonstranţii manifestează cu vigoare pentru pace, pentru preîntîmpinarea unui nou război­, pentru demascarea uneltirilor şi pre­gătirilor războinice ale cercurilor agresive. Ei îşi afirmă încă o dată sprijinul lor deplin pen­tru propunerile Uniunii Sovietice cu privire la făurirea securităţii colective în Europa şi la înlăturarea caracterului agresiv al pactului Atlanticului. Printre nenumărate steaguri se zăresc pa­nouri pe care stă scris: „Trăiască pacea între popoare", „Salut frăţesc tuturor po­poarelor iubitoare de pace". Stegarii uzinelor, „23 August" au transformat Piaţa într-o grădină de culori unduitoare. Valuri de mătase purpurie flutură deasupra coloanelor. Alături de noile motoare, alături de liniile de ciment şi alte utilaje grele pe care le-au produs, muncitorii şi tehnicienii uzinelor „23 August" şi-au îndeplinit cu cin­ste şi sarcina de a spori producţia de bunuri de larg consum. Ei sînt astăzi meşteri şi la fabricarea pieselor de schimb pentru tractoare şi maşini agricole. Mii de semănătoare manu­ale de porumb, sute de tone de piese de schimb pentru maşini agricole răspîndite pe ogoarele patriei poartă marca uzinelor „23 August". In această zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni, poporul nos­­tru adresează un salut frăţesc popoarelor din ţările de democraţie populară care construiesc socialismul. Manifestanţii poartă portretele conducătorilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările de democraţie populară. (Continuare In pagina 2-a) Tovarăşi şi tovarăşe­­ In numele Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român şi al Guvernului Re­publicii Populare Romíne vă aduc un fier­binte salut şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. Pentru poporul nostru muncitor, eliberat pentru totdeauna de sub jugul claselor ex­ploatatoare şi al imperialiştilor străini, popor liber şi stăpîn pe soarta sa, a devenit o­­tradiţie să întîmpine această măreaţă zi cu noi succese în munca şi lupta sa pentru con­struirea socialismului. Dînd viaţă programului de măsuri econo­mice elaborat de plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R., oamenii muncii de la oraşe şi sate dobîndesc succese de seamă în dez­voltarea industriei socialiste, creşterea pro­ducţiei agricole, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, în lupta pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al poporului. In întreaga ţară se desfăşoară larg între­cerea socialistă pentru realizarea planului de stat, pentru sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, pentru îmbunătăţirea calităţii produse­lor, pentru maximum de economii — singura cale pentru creşterea puterii de cumpărare a maselor muncitoare. Ţărănimea muncitoare, înfruntînd greutăţi­le naturii în acest an, luptă pentru realiza­rea în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. Se întăreşte şi se dezvoltă alian­ţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare sub conducerea clasei muncitoare, clasă conducătoare în statul nostru democrat­­popular. Se dezvoltă şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii, gospodăriile colec­tive, întovărăşirile agricole, gospodăriile de stat, S.M.T.-urile. Tot mai mult se cimentează frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale, do­vadă a justeţei politicii naţionale a partidu­lui şi statului nostru. Oamenii muncii din oraşe şi sate sprijină cu abnegaţie politica partidului şi guvernului. Unitatea de nezdruncinat dintre partid, gu­vern şi popor, expresia solidităţii regimului de democraţie populară, constituie chezăşia succesului construirii socialismului în Repu­blica Populară Romînă. Spre deosebire de viaţa tot mai înfloritoare din ţările lagărului democraţiei şi socialismu­lui, masele muncitoare din ţările capitaliste şi coloniale poartă jugul exploatării capitaliste şi al mizeriei, pe umerii lor apasă povara enormelor cheltuieli provocate de cursa nebu­nească a înarmărilor. Marile realizări ale poporului nostru în domeniul economiei, tehnicii, ştiinţei şi cul­tură ar fi fost de neînchipuit fără ajutorul multilateral, cu adevărat frăţesc al poporului sovietic — marele nostru prieten şi aliat. Po­porul român­ îşi îndreaptă din nou, cu prile­jul acestei zile, cu nemărginită dragoste şi recunoştinţă,­­glodurile sale către Marea Uniu­ne Sovietică, către eroicul popor sovietic — constructor al comunismului, către gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Economia Uniunii Sovietice este In plin a­vînt. Se dezvoltă neîncetat economia Repu­blicii Populare Chineze, a Republicii Demo­crate Germane, a ţărilor de democraţie popu­lară. Tovarăşi şi tovarăşe ! Statul nostru democrat-popular, preocupat de munca paşnică de construire a socialismu­lui, duce în mod consecvent o politică de apărare a păcii, o politică de prietenie şi a­­lianţă cu U.R.S S. şi ţările de democraţie populară, o politică de pace şi legături co­merciale cu toate ţările interesate să stabi­lească ca ţara noastră astfel de legături pe bază de reciprocitate. Statul nostru participă activ la lupta pentru destinderea în relaţiile între state, împotri­va planurilor agresive ale cercurilor imperia­liste. Poporul român sprijină cu însufleţire pro­punerile sovietice cu privire la asigurarea securităţii colective în Europa şi în întreaga lume. Poporul român urmăreşte cu deosebit inte­res lucrările Conferinţei de la Geneva , la care se dezbat probleme de mare importanţă cum sînt : reglementarea paşnică a problemei co­reene şi restabilirea păcii în Indochina. Fap­tul că această Conferinţă are loc constituie un important succes al forţelor păcii pe ca­lea destinderii în relaţiile internaţionale. Oamenii muncii din ţările capitaliste şi co­loniale desfăşoară cu hotărîre, sub conduce­rea partidelor comuniste şi munci­oreşti, lupta pentru independenţă naţională, pentru pace şi democraţie, împotriva jugului i­mpe­­rialist. Clasa muncitoare din ţara noastră îşi ex­primă solidaritatea sa cu lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale, îm­potriva exploatării şi asupririi imperialiste, pentru eliberare naţională, pentru pace, de­mocraţie şi socialism. Oameni ai muncii din Republica Populară Romînă | Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Ro­míne vă cheamă să munciţi cu şi mai multă rîvnă pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru dezvoltarea producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai, material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii interna­ţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei mun­citorilor din toate ţările 1 Trăiască clasa muncitoare, ţărănimea mun­citoare şi intelectualitatea patriei noastre I Trăiască prietenia şi alianţa de nezdrunci­nat între Republica Populară Romînă şi ma­rea Uniune Sovietică I Trăiască prietenia in­tre Republica Populară Romînă şi toate ţă­rile lagărului păcii, democraţiei şi socialis­mului I Trăiască pacea între popoare I Trăiască conducătorul luptei poporului nos­tru pentru socialism şi bunăstare — Partidul Muncitoresc Romín şi Comitelui său Central I Trăiască Guvernul Republicii Populare Ro­míne I Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă I Sub steagul lui Marx Engels Lenin-Stalin, înainte spre victoria socialismului ! In slujba făuririi bunăstării celor ce muncesc Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica Emmion .Un aspect al tribunei centrale din piaţa rt. V. Stalin“ In timpul demonstraţiei oamenilor muncii Foto M. Dod ­ Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii şi a frăţiei muncitorilor din toate ţările, a fost sărbătorită de oamenii muncii din lumea întreagă sub steagul internaţionalism­­ului proletar, sub steagul luptei pentru pace, democraţie şi socialism.

Next