Romînia Liberă, mai 1954 (Anul 12, nr. 2979-3003)
1954-05-03 / nr. 2979
Proletári 'din toate țările, unlft-ult? ztxssm» Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii 1 Mai 1954... Zi de sărbătoare... Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii din lumea Întreagă. In Bucureşti, soarele a răsărit pe albastrul cerului. In alte părţi ale globului acum e noapte sau se-nserează, dar, pretutindeni muncitorii Îşi pregătesc roşiile drapele. Cînd soarele se va urca pe cer, mîini vîn- toase, bătătorite de muncă, se vor strînge puternic şi sunetele Internaţionalei se vor auzi pretutindeni ca un mesaj de solidaritate, de pace, de frăţie Intre oamenii muncii de pe tot cuprinsul globului. E prima zi de mai... Străzile s-au trezit devreme sub păşit sprinteni al trecătorilor. O gospodină a deschis larg fereastra îmbrăcată cu-n covor, cu flori şi cu un drapel roşu. Deasupra capetelor, în falduri largi, roşul drapelelor e mai roşu şi literele albe scînteie pe fondul purpuriu, îmbrăcate cu dragoste de adevăraţii lor stăpîni, măreţe stau clădirile, uzinele, fabricile. In jurul lor forfota creşte mereu. Şi iată că de la porţile uzinelor, fabricilor, institutelor, întocmai ca apa din izvor, pornesc coloane. Izvoarele se unesc in ptraie. Pîraiele în rîuri. In valuri multicolore, străjuite de păduri de drapele roşii înaintează acum fluvii. Puternice sînt aceste fluvii, ele poartă în talazuri forţa de nebiruit a vieţii eliberate întocmai furtunii de primăvară care sfarmă cătuşele iernii. Eu ştiu şi altfel de furtuni nu mai — spune poetul — Din vremuri de obidă şi de luptă, Cind oamenii pe dunăreanul plai Umblau cu faţa galbenă şi suptă. Astăzi însă pe plaiurile noastre creşte biruitoare viaţa; poporul român, stăpîn pe soarta sa, plin de încredere în viitorul pe care şi-l făureşte, sărbătoreşte pentru a zecea oară în libertate întîiul de mai la Bucureşti, capitala Republicii Populare Române. Piaţa Stalin este înconjurată de flamuri roşii şi tricolore, pe care un soare cald de primăvară îşi împarte cu dărnicie razele. Deasupra tribunelor îmbrăcate în verdeaţă strălucesc portretele marilor învăţători ai omenirii muncitoare—Marx, Engels, Lenin, Stalin. Dedesubt, lozinca tradiţionalei sărbători : Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. Pe un mare panou, este înscris salutul frăţesc adresat de poporul nostru tuturor popoarelor care luptă pentru pace, pentru democraţie, pentru socialism. La monumentul lui I.V. Stalin sunt aşezate flori şi steaguri purpurii. Ora 9. In tribuna centrală iau loc conducătorii partidului, guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, salutaţi de aplauzele miilor de oameni ai muncii din Capitală care participă la miting. Sînt de faţă tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, D. Coliu, N. Ceauşescu, general locotenent Al. Drăghici, M. Dalea, I. Fazeka?, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. M. Sadoveanu, L. Răutu, S. Toma, St. Moraru, Gh. Necula. In tribune se află numeroşi oameni ai muncii, fruntaşi ai întrecerii socialiste, conducători ai instituţiilor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti, economice şi culturale, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice — academicieni, artişti, scriitori — ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, reprezentanţi ai cultelor. Asistă la manifestaţie delegaţiile sindicale din U.R.S.S., R.P. Chineză, Marea Britanie, R.P. Polonă, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.D. Germană, Austria, Indonezia, invitate de Consiliul Central al Sindicatelor, delegaţiile de femei din R.P. Chineză şi Austria, invitate de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R., precum şi oaspeţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. In tribună se află de asemenea membri ai corpului diplomatic. Fanfara intonează Imnurile de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Ia cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oamenii muncii prezenţi la miting îşi exprimă hotărîrea de a obţine noi succese în înfăptuirea politicii partidului şi guvernului, de dezvoltare a agriculturii şi a producţiei mărfurilor de larg consum, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului. Cu ovaţii îndelungi sînt salutate de participanţii la miting pasajele din cuvîntare care vorbesc despre politica externă a statului nostru şi hotărîrea poporului român de a contribui la menţinerea şi consolidarea păcii între popoarele lumii. Mitingul ia sfîrşit. In sunetele marşului festiv începe demonstraţia oamenilor muncii de 1 Mai. ★ Vin coloanele spre Piaţa Stalin. In Piaţă apare însăşi primăvara, anunţată încă de departe de sunetul tobelor şi al trompetelor purtate de micii toboşari şi gornişti. Ei privesc mîndri spre tribună, cu zîmbetul senin ce-l poate aşterne pe faţa copilului numai o copilărie fericită. Copii şi flori, flori şi copii. Cuvinte făcute din flori de primăvară înscriu pe o pancartă „1 Mai", iar în jurul ei copiii flutură deasupra capetelor bucheţelele roşii ce le poartă în mîini. Acum trec rînduri de copii ce poartă un medalion cu chipurile dascălilor proletariatului — Marx, Engels, Lenin, Stalin. Deodată cîţiva pionieri se desprind din rînduri, urcînd cu paşi mărunţi treptele tribunei. Sînt solii copiilor trimişi să ducă salutul voios de pionier conducătorilor partidului şi guvernului, să mulţumească din sufletul lor curat pentru dragostea cu care statulnostru democrat-popular îi înconjoară, pentru viitorul fericit ce le stă deschis înainte. Marşul partizanilor răsună acum, umplînd întreaga viaţă cu sunetele lui puternice. Trec luptătorii din batalioanele gărzilor muncitoreşti. Mersul lor sigur şi privirea dîrză, mîinile strînse pe arme, exprimă hotărîrea poporului nostru de a-şi apăra cu fermitate minunatele sale cuceriri. Un stegar ce poartă un drapel albastru cu stemă — steagul rezervelor de muncă — deschide coloana şcolilor rezervelor de muncă. Şi în acest an, demonstraţia oamenilor muncii din raionul Griviţa Roşie«este deschisă de impresionanta coloană a ceferiştilor, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu flori în mîini, purtînd nenumărate drapele roşii şi tricolore, trec mîndri ceferiştii, raportînd succesele obţinute. De-a lungul şirurilor de demonstranţi răsună chemări în cinstea Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central, sub a cărui conducere poporul nostru merge, cu pași siguri pe calea construirii socialismiului. Deasupra coloanelor se pot vedea nenumărate portrete ale membrilor Biroului Politic al C.C. ai P.M.R. Chemările oamenilor muncii oglindesc legătura indestructibilă dintre partid, guvern şi popor. Nesfîrşită este dragostea şi recunoştinţa pe care poporul nostru o poartă marelui partid al lui Lenin şi Stalin, Ţării Socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Nenumărate grupuri de demonstranţi poartă portretele membrilor Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Ei scandează chemări în cinstea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice. „Trăiască prietenia veşnică dintre poporul român şi marele popor sovietic!“ — răsună cu putere chemările oamenilor muncii. In clocotul de aplauze al tribunelor, trec bravii muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie". Despre realizările cu care au întâmpinat sărbătoreasca zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, vorbesc zecile de grafice şi panouri purtate cu mîndrie de ei. Fruntaşul In întrecerea socialistă Nicolae Nicolae din secţia I de montaj lucra la 19 aprilie In contul zilei de 16 mai, economiile realizate de fierarul Grigore Peterman au atins o valoare de peste 6.000 lei. Răspunzînd chemării partidului şi guvernului o sută dintre muncitorii cei mai destoinici de la „Griviţa Roşie" au plecat pe ogoarele patriei, pentru a participa la bătălia recoltelor bogate. Glasuri puternice scandează chemări care exprimă hotărîrea poporului nostru de a îndeplini sarcinile puse în faţă de plenara lărgită din august 1953 a C.C. al P.M.R., pentru dezvoltarea economiei naţionale a patriei noastre, pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. O mare de drapele roşii şi tricolore îşi flutură faldurile mătăsoase de o parte şi de alta a tribunelor. O dată cu oamenii muncii din raionul Griviţa Roşie, în Piaţa Stalin au pătruns coloanele raionului Gh. Gheorghiu-Dej. Trec oameni ai muncii din raionul ale cărui întreprinderi au realizat în primiri trimestru al anuor economii în valoare de 1.200.000 lei. Grupuri, grupuri de participanţi la demonstraţie scandează saluturi frăţeşti marelui popor chinez. Ei exprimă în felul acesta frăţia ce leagă poporul nostru de poporul chinez, care luptă cu succes pentru întărirea şi înflorirea Chinei Populare. .In uniforme de culoare albastră, cu epoleţi azurii, băieţi şi fete păşesc vioi în rînduri strînse. In cele 200 de şcoli profesionale, elevii sînt pregătiţi pentru 80 de meserii diferite. Numai în anul trecut 49.500 de tineri au absolvit cursurile acestor şcoli devenind muncitori calificaţi. In rînduri compacte, cu buchete de flori, cu grafice şi steaguri defilează acum prin faţa tribunelor muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej". „îndeplinim sarcinile plenarei lărgite din 19— 20 august 1953", spun graficele purtate de manifestanţi. Intr-adevăr, în limbajul lor sobru, cifrele vorbesc despre avîntul cu care muncitorii acestei întreprinderi traduc în viaţă hotărîrile partidului. Ei şi-au îndreptat în mai mare măsură atenţia spre sortimente noi şi frumoase de confecţii care să satisfacă cerinţele consumatorilor. In ultimele luni au fost confecţionate 20 modele noi de articole pentru femei în diferite sortimente, 22 de modele de articole pentru copii şi diferite sortimente de costume şi vaglane bărbăteşti. In trimestrul I al anului valoarea economiilor a depăşit suma de 700.000 lei. In mijlocul aplauzelor se apropie de tribune coloana demonstranţilor din raionul 23 August. Cei din tribune salută cu prietenie şi dragoste pe oamenii muncii din raionul 23 August, raionul marilor uzine metalurgice, raionul imenselor parcuri şi stadioane, raionul luminoaselor locuinţe muncitoreşti. In această zi a frăţiei muncitorilor din toate ţările, demonstranţii manifestează cu vigoare pentru pace, pentru preîntîmpinarea unui nou război, pentru demascarea uneltirilor şi pregătirilor războinice ale cercurilor agresive. Ei îşi afirmă încă o dată sprijinul lor deplin pentru propunerile Uniunii Sovietice cu privire la făurirea securităţii colective în Europa şi la înlăturarea caracterului agresiv al pactului Atlanticului. Printre nenumărate steaguri se zăresc panouri pe care stă scris: „Trăiască pacea între popoare", „Salut frăţesc tuturor popoarelor iubitoare de pace". Stegarii uzinelor, „23 August" au transformat Piaţa într-o grădină de culori unduitoare. Valuri de mătase purpurie flutură deasupra coloanelor. Alături de noile motoare, alături de liniile de ciment şi alte utilaje grele pe care le-au produs, muncitorii şi tehnicienii uzinelor „23 August" şi-au îndeplinit cu cinste şi sarcina de a spori producţia de bunuri de larg consum. Ei sînt astăzi meşteri şi la fabricarea pieselor de schimb pentru tractoare şi maşini agricole. Mii de semănătoare manuale de porumb, sute de tone de piese de schimb pentru maşini agricole răspîndite pe ogoarele patriei poartă marca uzinelor „23 August". In această zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni, poporul nostru adresează un salut frăţesc popoarelor din ţările de democraţie populară care construiesc socialismul. Manifestanţii poartă portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară. (Continuare In pagina 2-a) Tovarăşi şi tovarăşe In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului Republicii Populare Romíne vă aduc un fierbinte salut şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. Pentru poporul nostru muncitor, eliberat pentru totdeauna de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialiştilor străini, popor liber şi stăpîn pe soarta sa, a devenit otradiţie să întîmpine această măreaţă zi cu noi succese în munca şi lupta sa pentru construirea socialismului. Dînd viaţă programului de măsuri economice elaborat de plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R., oamenii muncii de la oraşe şi sate dobîndesc succese de seamă în dezvoltarea industriei socialiste, creşterea producţiei agricole, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, în lupta pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al poporului. In întreaga ţară se desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru realizarea planului de stat, pentru sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru maximum de economii — singura cale pentru creşterea puterii de cumpărare a maselor muncitoare. Ţărănimea muncitoare, înfruntînd greutăţile naturii în acest an, luptă pentru realizarea în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. Se întăreşte şi se dezvoltă alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare sub conducerea clasei muncitoare, clasă conducătoare în statul nostru democratpopular. Se dezvoltă şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii, gospodăriile colective, întovărăşirile agricole, gospodăriile de stat, S.M.T.-urile. Tot mai mult se cimentează frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale, dovadă a justeţei politicii naţionale a partidului şi statului nostru. Oamenii muncii din oraşe şi sate sprijină cu abnegaţie politica partidului şi guvernului. Unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, expresia solidităţii regimului de democraţie populară, constituie chezăşia succesului construirii socialismului în Republica Populară Romînă. Spre deosebire de viaţa tot mai înfloritoare din ţările lagărului democraţiei şi socialismului, masele muncitoare din ţările capitaliste şi coloniale poartă jugul exploatării capitaliste şi al mizeriei, pe umerii lor apasă povara enormelor cheltuieli provocate de cursa nebunească a înarmărilor. Marile realizări ale poporului nostru în domeniul economiei, tehnicii, ştiinţei şi cultură ar fi fost de neînchipuit fără ajutorul multilateral, cu adevărat frăţesc al poporului sovietic — marele nostru prieten şi aliat. Poporul român îşi îndreaptă din nou, cu prilejul acestei zile, cu nemărginită dragoste şi recunoştinţă,glodurile sale către Marea Uniune Sovietică, către eroicul popor sovietic — constructor al comunismului, către gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Economia Uniunii Sovietice este In plin avînt. Se dezvoltă neîncetat economia Republicii Populare Chineze, a Republicii Democrate Germane, a ţărilor de democraţie populară. Tovarăşi şi tovarăşe ! Statul nostru democrat-popular, preocupat de munca paşnică de construire a socialismului, duce în mod consecvent o politică de apărare a păcii, o politică de prietenie şi alianţă cu U.R.S S. şi ţările de democraţie populară, o politică de pace şi legături comerciale cu toate ţările interesate să stabilească ca ţara noastră astfel de legături pe bază de reciprocitate. Statul nostru participă activ la lupta pentru destinderea în relaţiile între state, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. Poporul român sprijină cu însufleţire propunerile sovietice cu privire la asigurarea securităţii colective în Europa şi în întreaga lume. Poporul român urmăreşte cu deosebit interes lucrările Conferinţei de la Geneva , la care se dezbat probleme de mare importanţă cum sînt : reglementarea paşnică a problemei coreene şi restabilirea păcii în Indochina. Faptul că această Conferinţă are loc constituie un important succes al forţelor păcii pe calea destinderii în relaţiile internaţionale. Oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale desfăşoară cu hotărîre, sub conducerea partidelor comuniste şi muncioreşti, lupta pentru independenţă naţională, pentru pace şi democraţie, împotriva jugului imperialist. Clasa muncitoare din ţara noastră îşi exprimă solidaritatea sa cu lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale, împotriva exploatării şi asupririi imperialiste, pentru eliberare naţională, pentru pace, democraţie şi socialism. Oameni ai muncii din Republica Populară Romînă | Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Romíne vă cheamă să munciţi cu şi mai multă rîvnă pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru dezvoltarea producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai, material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările 1 Trăiască clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea patriei noastre I Trăiască prietenia şi alianţa de nezdruncinat între Republica Populară Romînă şi marea Uniune Sovietică I Trăiască prietenia intre Republica Populară Romînă şi toate ţările lagărului păcii, democraţiei şi socialismului I Trăiască pacea între popoare I Trăiască conducătorul luptei poporului nostru pentru socialism şi bunăstare — Partidul Muncitoresc Romín şi Comitelui său Central I Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne I Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă I Sub steagul lui Marx Engels Lenin-Stalin, înainte spre victoria socialismului ! In slujba făuririi bunăstării celor ce muncesc Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica Emmion .Un aspect al tribunei centrale din piaţa rt. V. Stalin“ In timpul demonstraţiei oamenilor muncii Foto M. Dod Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii şi a frăţiei muncitorilor din toate ţările, a fost sărbătorită de oamenii muncii din lumea întreagă sub steagul internaţionalismului proletar, sub steagul luptei pentru pace, democraţie şi socialism.