Romînia Liberă, iulie 1954 (Anul 12, nr. 3030-3056)

1954-07-01 / nr. 3030

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Sa folosim şi să distribuim raţional mijloacele de transport In comun !­in acţiunea d­e ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii, problema îmbu­nătăţirii transporturilor în comun prezintă o deosebită importanţă. Felul în care cir­culă tramvaiele, troleibuzele şi autobuzele în oraşele ţării, felul în care cartierele mărginaşe sunt legate de centru prin mij­loace de transport rapide, constituie fac­tori importanţi în viaţa economică, socia­lă şi culturală a oamenilor muncii-Luptînd pentru lichidarea tristei moşte­niri lăsată şi în acest domeniu de regi­murile trecute, întreprinderile de trans­port în comun — îndrumate şi controlate de comitetele executive ale sfaturilor popu­lare — au obţinut în anii puterii popu­lare unele succese demne de relevat. Multe oraşe ale ţării au fost înzestrate cu noi trasee de tramvaie, autobuze şi ■troleibuze. In Bucureşti, Timişoara, Arad, etc., s-au redat circulaţiei şi prelungit o serie de linii de tramvai sau autobuze. Multe cartiere muncitoreşti care odinioară erau lipsite d­e mijloace de transport sunt­­astăzi legate de centrele oraşelor prin mijloace de transport rapide. In scopul îmbunătăţirii permanente a transportului în comun, în planul de stat pe 1954 se prevede sporirea numărului de­­autobuze cu 23 la sută faţă de anul tre­cut, iar al vagoanelor de tramvai,­ cons­truite de fabrica Electroputere, cu peste 5 la sută faţă de anul 1953. De asemenea, în 18 oraşe ale ţării, printre care se nu­mără Bucureşti, Baia Mare, Ploeşti, Ora­şul Stalin, etc, se vor pune în circulaţie noi tipuri de autobuze. Din fondurile des­tinate transportului în comun se vor con­strui noi trasee pentru tramvaie ca de e­­xemplu în Timişoara linia Freidorf — Fratelia, în Arad traseul care va face le­gătura între sfatul popular și Obor, în București linia de tramvai care va uni cartierul Cotroceni cu Gara de Nord, etc. Desfășurînd cu avînt lupta pentru rea­lizarea sarcinilor ce le revin, colectivele de muncă din întreprinderile de transport în comun obţin o seamă de succese în activitatea lor zilnică, întreprinderea de transport în comun din Arad, de pildă, or­­ganizîndu-şi bine munca a început fabri­carea, cu mijloacele de care dispune, a unui prim lot de tramvaie. O altă între­prindere care şi-a îmbunătăţit , simţitor activitatea este cea din Oraşul Stalin. In­­deplinindu-şi planul pe primul trimestru al acestui an în proporţie de 107 la sută, ea s-a situat printre întreprinderile frun­taşe din ţară. Exemple asemănătoare se mai pot da din oraşele Sibiu, Timişoara, întreprinderile respective obţinînd în cursul lunii trecute însemnate depăşiri ale planului-Dezvoltarea luată în anii puterii popu­lare de oraşele ţării, creşterea continuă a­­numărului locuitorilor, fac însă ca în multe locuri transportul în comun să nu ţină pasul faţă de cerinţele mereu sporite ale populaţiei. Mai există şi acum oraşe ca de pildă Hunedoara, Turnu Severin, S­atu Mare, etc, care nu dispun încă de mijloace de transport în comun. De ase­menea, în unele oraşe, ca de pildă Cluj, ITurda şi Ploeşti, datorită lipsei de cau­ciucuri şi piese de schimb un mare nu­măr de vehicule sunt imobilizate, îngreu­­nînd astfel transportul oamenilor muncii din oraşele respective. Datorită lipsei de piese de schimb, doar 57 la sută din în­­tregul parc de inventar al întreprinderi­lor comunale din ţară este utilizat. In finele oraşe, ca de exemplu Brăila, Deva şi Slatina, se găsesc în circulaţie mai puţin decât jumătate din numărul vehiculelor e­­ferente în parcurile respective. Răspunzătoare de aceste lipsuri sunt în bună măsură comitetele executive ale sfa­turilor populare din oraşele respective, prin secţiile lor de gospodărie comunală, care n-au dovedit suficientă preocupare pentru folosirea la maximum a posibilită­ţilor locale pentru repararea şi întreţine­rea în bune condiţiuni a­­parcului de vehi­cule. Ca exemplu negativ în direcţia în­treţinerii parcului de vehicule se poate cita comitetul executiv al sfatului po­pular Tg. Mureş. Acesta mulţumindu-se cu succe­sele obţinute de întreprinderea comunală orăşenească în ceea ce priveşte efectuarea la timp a reparaţiilor curente şi mijlocii, tergiversează luarea de măsuri concrete împotriva conducerii întreprinderii comu­nale Tg. Mureş care manifestă prea pu­ţină preocupare faţă de justa întreţinere a mijloacelor de transport aflate în circu­laţie­De asemenea, organele Direcţiei gene­rale a întreprinderilor comunale din ca­drul Ministerului Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale nu au acordat atenţia cu­venită problemei procurării pieselor de schimb destinate întreprinderilor de tran­sport în comun. In acţiunea de întreţinere şi recondiţio­­nare a vehiculelor un aport însemnat pot şi trebuie să-l dea întreprinderile meta­lurgice care au datoria să furnizeze pie­sele de schimb necesare vehiculelor de transport în comun. Subaprecierea dove­dită de organele Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini pentru această problemă, considerarea ei drept o chestiune minoră, s-au concretizat în refuzul nejustificat de a încheia con­tracte economice pentru livrarea pieselor de schimb. O atitudine asemănătoare au manifestat și organele Ministerului Trans­porturilor Navale și Aeriene, care sub­­apreciază necesitatea executării la timp lînd­ !*îl A** /Ia 1* a1 1 rt • 1 « 1­ /Ia TAI a nouului vau uaiVOCllI OVAIIV. 11d Iti UC LVI-recţia generală a întreprinderilor comu­nale. Astfel de atitudini frînează îndepli­nirea planului pe acest an al întreprinde­rilor de transport în comun şi prin aceas­ta duce la irosirea de către oamenii mun­cii a zeci de mii de ore care ar putea fi folosite productiv. In lupta pentru îmbunătăţirea condiţii­lor de transport în comun un rol impor­tant îl are şi justa distribuire a mijloace­lor de­ transport pe diferite rute de par­curs. Acest obiectiv poate fi realizat nu­mai dacă conducerile întreprinderilor se vor ocupa de problema dirijării şi repar­tiţiei echilibrate a vehiculelor existente în parcul pe care îl administrează. La rezol­varea acestei probleme întreprinderile de transport în comun nu trebuie să se ghi­deze numai după criterii de rentabilitate ci, în special, după necesitatea satisfacerii necesităţilor populaţiei. In această privin­ţă de pildă, întreprinderea de Transpor­turi Bucureşti (ITB) ar mai avea foarte multe de făcut. Şi în calitatea reviziilor şi a reparaţii­lor efectuate vehiculelor aflate în circu­laţie se mai manifestă o seamă de lipsuri. Unele vagoane de tramvai sau autobuze se defectează imediat după ieşirea lor din depouri, îngreunînd transportul călă­torilor. Această situaţie duce la diminua­rea capacităţii de transport tocmai cînd aglomeraţia este maximă. Pentru înlătu­rarea ei, conducerile întreprinderilor de transport în comun, colectivele de muncă ale atelierelor şi depou­rilor, trebuie să a­­corde o atenţie sporită calităţii reparaţii­lor efectuate, întărind controlul calitativ. U­n bun exemplu în această direcţie con­stituie atelierele întreprinderilor comunale Oradea, care execută operativ şi în bune condiţii reparaţiile vehiculelor defecte. Paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor de transport în comun, conducerile întreprin­derilor trebuie să ducă în rîndul colecti­velor de muncă din acest sector de activi­tate o acţiune educativă în vederea adop­tării unei juste atitudini faţă de călători. Trebuie criticate manifestările acelor con­ducători de vehicule sau încasatori care nu adoptă o atitudine civilizată faţă de călători. De asemenea, este o datorie elementară pentru fiecare cetăţean de a respecta în­tocmai regulile de circulaţie, de a ve­ghea pentru păstrarea în cît mai bune condiţiuni a mijloacelor de transport în comun, bunuri ale întregului popor. Tre­buie creată o puternică opinie cetăţeneas­că împotriva acelora care deteriorează ve­hiculele, care călătoresc pe scări, care nu respectă indicaţiile privitoare la urcare şi coborîre, etc. Prin înlăturarea lipsurilor care se mai manifestă în domeniul transportului în comun, comitetele executive ale sfaturilor populare, Direcţia Generală a Întreprin­derilor Comunale, conducerile întreprin­derilor şi colectivele de muncă în totali­tatea lor, vor contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de transport, la ridicarea con­diţiilor de trai­­ale populaţiei. Prima promoţie de ingineri constructori proveniţi din rîndul muncitorilor Marţi seara, la Institutul de construcţii din Bucureşti a avut loc o reuniune a stu­denţilor şi profesorilor cu prilejul încheierii anului şcolar şi a primei promoţii de ingi­­neri constructori proveniţi din rîndul munci­torilor. Printre cei 74 absolvenţi se găsesc nume cunoscute ca Luigi Strenatu sau Vic­­ol Pop, fruntaşi inovatori cu realizări de seamă pe diferite şantiere din ţară. Nu peste mult timp îşi vor începe activita­­tea ca­­ingineri Ion Iancu şi Ilie Negomireanu, fiţi doi absolvenţi ai Institutului. Cel dinţii, un absolvent mai vîrstnic, este cel de al 14-lea copil al unui miner sărac din munţii Apu­seni. Pe băncile Institutului el a depus timp de patru ani o deosebită străduinţă, ajungind ca în ultimul an de studiu să-şi treacă toate examenele cu calificativele „bine“ şi „foarte bine“. Ilie Negomireanu, cu ani în urmă muncitor la întreprinderea regională de dru­muri din Craiova, a fost cel mai bun stu­dent al Institutului. In toţi ani­, el şi-a trecut examenele cu calificativul „foarte bine“. In cadrul­­reuniunii, absolvenţii şi profesorii au trecut în revistă nenumărate momente din timpul anilor de şcoală petrecuţi împreună. In curînd, noii absolvenţi se vor întoarce în întreprinderile din care au plecat cu­­patru ani în urmă, unde vor face o practică de 30 zile, urmînd ca în luna februarie să se întoarcă la Institut pentru a-şi susţine examenul de stat (Age­pres) M­m­0 Prob­lemul 'din toate ţările, uniți-vă'­ flaminia­mm IN NUMĂRUL DE AZI ■ Să rezolvăm operativ cererile și propunerile oamenilor muncii. ■ AL. N. TRESTIENI : Din însemnă­rile unui deputat ■ I. BECHERU : Afișul e de vină ? m P. VASILIU : Două cereri, două re­ferate... (pag. 2-a) V. VALUREANU : Tămăduitori de ta­blouri (pag. 2-a) AL. S­ĂNDULESCU : La 40 de ani de la moartea lui Emil Cîrleanu (pag 2-a) — M. PÂRVULESCU : De la un capăt la al­tul al ţării — Pe locurile vechii cetăţi de scaun a Moldovei (pag. 3-a) — Din experienţa fruntaşilor in agricultură (pag. 3-a) — E. PHOEBUS : De la ,,mica" la ,,micuţa" Europă (pag. 4-a) — Declaraţia comună a primilor miniştri ai R. P. Chineze şi Uniunii Birmane (pag. 4-a) — Even­mentele din Guatemala (pag. 4-a) Comunicatul Consiliului de Miniştri al U­. R. S. S. cu privire la punerea în funcţiune în U­. R. S. S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică MOSCOVA 30 (Agerpres). Agenţia TASS transmite comunicatul Consiliului de Miniştri al U. R.S.S. cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sovietici, în Uniunea Sovietică s-au terminat cu succes proiectarea şi cons­truirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 27 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a furnizat curent electric pentru industria și agricultura raioanelor în­vecinate. Pentru prima dată, o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combustibil, ci cu energie atomică prin dezagregarea nucleului atomului de uraniu. Prin punerea în funcţiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe carea spire folosirea, paşnică a energiei atomice. Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale industriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw. Spre noi succese în cinstea 23 August In întreprinderile din Bacău BACAU (de la corespondentul nostru). — întrecerea socialistă în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre se desfăşoară cu însufleţire în întreprinde­rile din oraşul Bacău. La întreprinderea metalurgică „Muncitorul liber“ de pildă, colectivul de muncă a şi obţinut primele realizări. Astfel, brigada păcii „Ilya Ehrenburg“ condusă de Elena Ursaru şi-a depăşit planul de producţie cu 70 la sută. Realizări asemănătoare a obţinut şi brigada U.T.M. de la prese-ring, condusă de tînărul Titi Ciuchi, care zilnic a dat cu 28 la sută mai multe piese peste plan, Brig­adia de sub conducerea lui Ion Sora şi-a depăşit planul de producţie cu 53 la sută. Rezultate frumoase au obţinut şi presa­­torii Iancu Carol, Vasile Ungureanu şi Radu Burn­eanu. Şi la fabrica de confecţii „Bacăul" o p­arte din angajamentele luate în întîmpinarea zilei de 23 August au şi fost înfăptuite. Aşa, de pildă, prin modificarea unei maşini obişnuite de cusut s-a realizat o maşină pentru cusut perniţele. Tot dintr-o maşină de cusut obiş­nuită s-a făcut o maşină de cusut cu un singur fir pentru tighelit pînza de la întări­­turi. Aceasta a dus la creşterea productivi­tăţii muncii şi la economisirea de piese de schimb. In afară de aceasta a fost introdusă metoda croitului combinat, care, pe lîngă economisirea de materii prime, duce şi la reducerea cupoanelor. Angajamentele devin fapte HUNEDOARA (de la corespondentul nos­tru).­­ Pe maiştrii la­mi­na­tori de schimb Ion Trifu şi Gheorghe Andrişescu de la combi­natul siderurgic „Cl Gheorghiu-Dej“-Hune­­do­ara îi găseşti la cuptorul de încălzire, printre macaragii sau echipele de laminatori. Altfel, nu le poţi da de urmă m­ai ales de cînd au pornit amîndoi să se întreacă pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Laminatorii îşi realizează angajamentele dînd zilnic peste plan însemnate cantităţi de laminate. Numai după 4 zile de la pornirea întrecerii In cinstea zilei de 23 August lami­­natorii Petru Baidan şi loanny Bab­aş au reu­şit să-şi tmd­ep­inească sarcinile. însemnate realizări au obţinut şi ceilalţi laminatori, ceea ce a făcut­­posibil ca in ziua de 25 iunie secţia laminoare să-şi îndepli­nească planul pe întreaga lună. CONSTANŢA (de la cores­pondentul nostru), ba staţiunea experimentală agricolă Valul lui Traian din raionul Medgidia a început se­cerişul. Cei dintîi au început lucrul tractoriştii Au­rel Ispas şi Alexe Bolomiu, hotărîţi şi ei să se alăture angajamentelor însufleţite luate de oamenii muncii de pe ogoare în cinstea zilei de 23 August. Ei sunt hotărîţi alături de întreg colectivul staţiunii de la Valul lui Traian, să obţină noi succese în munca de recoltare pe care au început-o primii pe regiune. Numai în prima zi au reuşit să secere griul de pe o suprafaţă de 10 ha. Cei dinţii la secerişul griului FRUNTAŞI LA SECERIŞ ŞI LA COLECTARE Au început recoltatul orzului şi membrii gospodăriei colective „Gh. Doja" din co­muna Fundulea, raionul Brăneşti, regiunea Bucureşti. In trei zile, cu sprijinul trac­toarelor şi maşinilor agricole de la S. M.T.­Săruleşti — în ciuda timpului nepriel­nic­i ei au reuşit să secere recolta de pe 41 de hectare şi să treere o însemnată can­titate de orz. Harnicii colectivişti au dus la baza de recepţie din Fundulea peste 700 kg. de boabe din recolta nouă, achitîndu-şi astfel obligaţia faţă de stat. Foto : NICU VASILE Pregătirile pentru recoltare trebuie terminate şi în raionul C.. UUI est tui 11 ARAD (de la cores­pondentul nostru). — Cău-1 tînd să asigure anul acesta recolte mai mari, ţăranii muncitori din raionul Gunahonţ lu-t crează cu multă însufleţire la îngnjarea cul­turilor. Ei au plivit grîul, orzul şi secara şi au început de mult praştia a II-a. Nu peste mult timp vor începe recoltatul păioaselor. Dar comitetul executiv al sfatului popular raional tărăgănează efectuarea pregătirilor pentru strîngerea recoltei. Din cauza aceasta, la 23 iunie — aşa cum reiese din evidenţa comitetului executiv — mai eram încă nere­parate 9 garnituri de treer; în realitate în­ afara acestor maşini nereparate, la aceeaşi dată, nimeni­ nu ştia în raion dacă cel puţin batozele declarate ca fiind reparate vor putea să funcţioneze. Secţia agricolă (şef tov. Moise Sdrînca) nu s-a îngrijit să formeze comisia de revi­zie a batozelor, iar faţă de chiaburii care re­­fuză să repare maşinile nu a luat măsuri. Subapreciind problema recoltatului şi treei­rişului, comitetul executiv raional Gurahonţ şi după el comitetele executive comunale, nu au trecut pînă acum­ la fixarea ariilor şi a­­sigurarea materialului necesar în caz de in­cendiu, deşi regiunea ie-a trimis fondurile n­e­­cesare. Echipe volante de ajutor tehnic pentru S. M. T. In campania de recoltat, treeriş şi dezmi­­riştit din vara aceasta, Direcţia generală a centrelor mecanice a pus la dispoziţia servi­ciilor regionale S.M.T., cu începere din ziua de 25 iulie, un număr de 31 de echipe vo­lante de ajutor tehnic. Aceste echipe de ajutor tehnic vor sta la dispoziţia serviciilor regionale S.M.T. timp de 3 luni, executînd lucrări de reparaţii în ca­drul atelierelor mobile, în echipele de inter­­venţie sau în atelierele de reparaţii ale S.M.T.-urilor. Pentru efectuarea reparaţiilor în bune con­­diţii, aceste echipe au fost dotate cu apa­rate de sudură, minghine, polizoare şi alte di­ferite aparate îşi scule. Ele cuprind un număr de 110 muncitori calificaţi, ca mecanici mon­ta­tori, lăcătuşi mecanici, ajustori mecanici, sudori, etc. Echipele de ajutor tehnic vor da o contribuţie preţioasă în campania de vară asigurînd funcţionarea continuă a tuturor, maşinilor şi tractoarelor. (Agerpres) LA COOPERATIVA DIN GINTA Am văzut zilele trecute la Oradea, pe un panou aşezat la răscrucea unor străzi, o fotografie. O fotografie, alături de multe altele. Dedesubt, era însemnată o scurtă explicaţie: „Cooperativa din comuna Gin­ta, raionul Beiuş". In aparenţă un fapt destul de simplu. Un fotograf a surprins In obiectivul aparatului său, un grup de săteni aşezaţi in faţa cooperativei din co­muna lor. In fotografie nu mai erau decit doi copaci, o giscă înconjurată de o ar­mată întreagă de boboci şi un gard văruit. Atita tot. Priveam atent fotografia şi în­cercam să descifrez — urmărind atent con­tururile simple — ceea ce obiectivul apa­ratului fotografic nu înregistrase. In clipa aceea, am aviz­t in spate, o voce surprinsă : — Iha! Strașnic fotografistu' ! A prins in poză și mustăţile lui Ion Pocioil... Amănuntul acesta nu-l remarcasem. M-am întors şi am dat cu ochii de un flă­cău vinios, intr-o cămaşă înflorată... Aşa am făcut cunoştinţă cu Nicolae Petruţ, preşedintele cooperativei din fotografie. Venise la conferinţa de constituire a Uni­unii regionale a cooperativelor de apro­vizionare şi desfacere care avea loc la Ora­dea. A doua zi, poposind împreună pe melea­gurile comunei Ginta, imaginile simple din fotografie au început să prindă viaţă şi astfel, am putut afla un crimpei din Isto­ria satului scăldat, din timpuri vechi, de a­­pele repezi ale Crişului Negru... Intr-adevăr negru se chiamă Crişul cu a­­pele limpezi ce scaldă luncile reavăne ale Gintei. Susurul său îşi croieşte drum prin poienile înflorite cu albăstrele, şoptind de-a lungul mersului său iute, istoria locu­rilor pe care le străbate. De ce s-o fi nu­mind Crişul Negru ? E deajuns să pui întrebarea aceasta ce­­lor de prin partea locului. Şi afli răspun­sul Îndată... In anii cind moşierii şi chia­burii apăsau grumajii ţăranilor de pe aces­te meleaguri, s-au întunecat şi apele Cri­şului de negura inimii bogătanilor, s-au inegurat undele cărunte întilnind atita a­­mărăciune de-a lungul vadului înspumat... In drumul său Crişul Negru a găsit aici pe locurile Gintei, necazurile pălmaşilor, dui­­noşia moşierilor şi a chiaburilor. Poate de aceea i se trage aşa numele. îşi mai amin­tesc şi astăzi pălmaşii de ieri vremurile a­­cele negre, cind veneau cu oasele rupte de osteneală de la cîmp, fără a fi inchierbat , decit un biet boţ de mămăligă. Intr-un tirziu cind se lăsa inserarea şi apele Crişului Negru clipoceau obosite în vaduri, paralele puţine ciştigate de păl­maşi intrau în tejgheaua cîrciumarilor din inima satului. — Mai ia un şip Ilie — ti îmbla pe cite unul zimbind viclean in mustăţi chiaburul Iosif Boroş... Ia, că eşti trudit sărmanu şi iese vătămătura din tine. — N-am parale bade Iosif şi pling copiii de foame acasă. — Ia şipu’ Ilie. Şi despre bani ne om înţelege noi. N-om fi păgini. Şi la urma ur­­mei mai ai petecul acela de pămînt... O să mi-l dai mie şi gata treaba. Mai ia şi o basma pentru Leanca, nevasta-ta că o vezi ce zdrenţuroasă umblă. Şi lasă, n-avea tu grijă, ne-om socoti noi cum e mai bine, că deh ! oameni suntem­ !... Aşa se duceau petecuţele de pămint ale ţăranilor muncitori, înghiţite de lăcomia d­inoasă a chiaburilor. Acum însă s-au schimbat vremiie. Crişul Negru întilneşte in drumul său înspumat o altă lume aici pe meleagurile Gintei. As­tăzi Ilie nu îşi mai vinde pămintul pentru basmaua nevestei. In sat e cooperativă şi in fruntea ei se află oameni harnici aleşi din fruntea satu­lui. Consiliul de conducere a fost ales astă-primăvară de ţăranii muncitori şi treaba merge altfel. In fruntea consiliului de conducere se află Niculae Petruţ, de­putat in sfatul popular comunal. Niculae Petruţ a fost şi el slugă la chiabur. A mincat şi el turtă stropită cu veninul amă­răciunii. De aceea oamenii l-au ales pe el, pe Rozalia Ungur, pe Mihai Hirca, pe Ion Pocioi, cel cu mustăţile din fotografie, şi pe încă alţii să conducă treburile cooperati­vei. Cooperativa e mare şi acum e mai bine aprovizionată. Are şase filiale răspindite in satele vecine. In fiecare zi se opresc ca­rele la uşa cooperativei şi cite un ţăran intră grăbit pe uşă. — Să-mi dai şi mie un fier de plug şi nişte potcoave pentru cai. Că deh, vremea nu aşteaptă şi se apropie strinsul recoltei.. Bine aprovizionată, cooperativa e un sprijin temeinic pentru ţăranii muncitori în lupta pentru strinsul roadelor. — Şi cum să nu fie aşa — ne spune Mihai Ban, un bărbat bine legat la trup. Ne ajută fraţii noştri de la oraşe. Dar să ştii, nici noi nu pregetăm să răspundem ajutorului lor. Uite, in cinstea conferinţei regionale a cooperaţiei de la Oradea, ne am împlinit şi în trecut planul de achiziţii cu 104 la sută. Numai in două zile am dat la­­achiziţii trei vagoane şi jumătate de ce­reale. Acum treburile merg mai bine. Dar să ştii astă-primăvară am scăpat de un bucluc mare. Işi vinise dracu coada... •­ Faptele s-tau petrecut in primăvara aces­tui an. Dinspre Criş venea un vinticel căl­duţ, aducînd mirosul ierburilor putrede, ferecate sub pojghiţa omătului. Bumbii co­pacilor începuseră să pleznească şi firi­cele, plăpinde de iarbă işi croiau drum spre soare. In timpul acela, parcă era un făcut, începuseră să meargă prost treburile la cooperativă. Oamenii dădeau din colţ un colţ şi ridicau din umeri a necaz... Dar n-a trecut mult timp şi au găsit firul lucrurilor. Ţăranul muncitor Mihai Biro, unul din membrii cooperativei­, cind a ince­­put să se dumirească le-a spus celorlalţi: — Şi-a băgat dracu coada. Şi dacă şi-a băgat-o, să-l lăsăm cu spinarea bearcă. Şi aşa au şi făcut. In prima adunare a cooperativei, ţăranii muncitori s-au ridicat şi au arătat de unde vine necazul. In coope­rativă se strecuraseră patru chiaburi: Lu­dovic Boroş, Mihai Gornio, Pali Vuso şi Iosif Boroş. Inselind vigilenţa oamenilor se imbrăcaseră în piele de oaie şi se cui­băriseră la culcuş cald. Aşa au furat ei o seamă de mărfuri de la cooperativă şi le-au vindut in alte sate la preţ de speculă. Dar membrii cooperativei n-au pregetat, l-au apucat de guler şi i-au zvirlit din mijlocul lor. Apoi lucrurile s-au îndreptat. Acum cooperativa din comuna Ginta este una din cooperativele fruntaşe pe regiune. In schimbul mărfurilor pe care le primesc, ţă­ranii muncitori îşi valorifică prisosul de cereale la cooperativă, răspunzind ajuto­rului frăţesc pe care il primesc din partea clasei muncitoare. In ultimul timp, numai ţăranul muncitor Crăciun Lupaş a valo­rificat 720 de kolograme de porumb. De cu­­rind la cooperativa din Ginta a ajuns o veste bună. Au citit in­tr-o seară în ziar că la începutul lui august va avea loc la Bucureşti, Congresul cooperaţiei. Niculae Beiruţ, preşedintele, a fost­ ales delegat la Bucureşti. Iată, de ce membrii cooperativei din Ginta muncesc mai cu spor acum pen­tru ca delegatul, lor să meargă la Bucu­reşti cu un bilanţ rodnic. „ S-a lăsat înserarea peste Ginta... Nicolae Petruţ îmi arată un pumn de boabe de griu. Sint boabe mari, curate, din griul a­­chiziţionat pentru cooperativă. I­l priveşte îndelung şi îmi mărturiseşte un gind ce i-a încolţit in minte. — Boabe de griu, boabe de lumină. Da! De lumină electrică. In curînd vom face elec­trificarea in comună. Aşa ne ajută fraţii noştri de la oraş. Şi apoi mai departe vom păşi împreună spre ogoarele fără hăţuri. Atunci vom schimba şi numele Crişului Negru... Niculae Petruţ mi-a şoptit la ureche nu­mele ce i-a încolţit, nu minte... Şi atunci am văzut depănată in faţă Isto­ria viitoare a satului de pe malurile Cri­şului de aur. D. TABACU

Next