Romînia Liberă, august 1954 (Anul 12, nr. 3057-3081)

1954-08-01 / nr. 3057

) Proletari din toate ţările, unifi-vă f mmm mi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ • Pentru dezvoltarea secţiilor de produse metalice de larg consum • In întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea celei d­­e a zecea aniversări a eli­berării patriei noastre, numeroase colec­tive de muncă din fabrici şi uzine îşi in­tensifică lupta în vederea producerii unor cantităţi sporite de bunuri de larg con­sum. Alături de industria uşoară şi ali­mentară, de industria locală şi coopera­ţia meşteşugărească, în acţiunea pentru lărgirea producţiei de bunuri de larg con­sum sunt chemate să dea un aport însem­nat întreprinderile din industria metalur­gică şi cea electrotehnică. Dispunînd de utilaje perfecţionate, de­­cadre bine pregătite, întreprinderile me­talurgice şi electrotehnice sunt în măsură să fabrice sortimente de bunuri de larg consum variate şi de bună calitate, şi in special acele articole a căror lipsă se re­simte încă pe piaţă. În lumina programului de măsuri eco­nomice elaborat de partid şi guvern, Ministerul Industriei Metalurgice şi Con­strucţiilor de Maşini şi Min­isterul Ener­giei Electrice şi Industriei Electrotehnice, au trecut la organizarea secţiilor anexă d­e produse metalice de larg consum. In­­ţelegind importanţa atragerii spre fabri­carea bunurilor metalice de larg consum a întreprinderilor în al căror profil intră fabricarea utilajelor mari, a utilajelor in­dustriale, conducerile acestor ministere au urmărit­ îndeaproape crearea acestor sec­ţii în aproape toate fabricile şi uzinele aspective. Ca urmare a acestui fapt, în tip ce în primul semestru al anului 1953 Turnal 38 la sută din uzinele producă­toare de maşini şi utilaj industrial ale Mi­nisterului Industriei Metalurgice şi Con­strucţiilor de Maşini, aveau în sfera preo­cupărilor lor producerea de bunuri meta­lice de consum popular, în prezent această producţie este organizată în peste 90 la sută din întreprinderi. De asemenea şi în întreprinderile electrotehnice organizarea secţiilor producătoare de bunuri de larg consum a luat o mare dezvoltare. Nu este însă suficient ca un număr din ce in ce mai mare de întreprinderi metal­­urgice şi electrotehnice să fie cuprinse în lupta pentru producerea bunurilor me­talice de consum popular, ci este necesar ca volumul producţiei acestor întreprin­deri, ca sortimentele fabricate, să fie la ni­velul posibilităţilor largi ce există în fie­care dintre ele. Aceasta cu atît mai mult cu cit în anul 1954 sarcinile de plan pri­vind fabricarea bunurilor metalice de larg­onsum sunt mult sporite. Ori în a­­ele întreprinderi se fabrică o serie "de bunuri de larg consum care nu corespund­ posibilităţilor tehnice supe­rioare existente. In vederea , asigurării pieţii ,cu produse­­de calitate şi din sortimentele cele mai variate, pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale populaţiei, este necesar în primul rind din partea conducerilor în­treprinderilor metalurgice şi electrotehnice să dea toată atenţia creării­­condiţiilor ne­cesare bunei desfăşurări a procesului de producţie în cadrul acestor secţii anexă. Nu se poate vorbi despre organizarea unei producţii de serie a bunurilor meta­lice de larg consum fără existenţa unei baze tehnice corespunzătoare, fără exis­tenţa utilajului, cadrelor de muncitori şi tehnicieni cu o bună calificare, a liniilor tehnologice speciale destinate exclusiv fabricaţiei acestor bunuri. Trebuie spus că există întreprinderi în care organiza­rea secţiilor producătoare de bunuri de larg consum se desfăşoară într-un ritm nepermis de lent, cu totul necorespunză­tor. Invocînd condiţii „obiective“ condu­cerile acestor întreprinderi nu fac altceva decit să frîneze producerea bunurilor me­talice de larg consum, să lipsească popu­laţia de o serie de obiecte necesare în fiecare gospodărie. Această atitudine do­vedeşte rutina şi lipsa de orizont politic a acelor conducători de întreprinderi care subapreciază importanţa producţiei de bu­nuri de larg consum şi trebuie combă­tută cu toată tăria. Pe lîngă asigurarea secţiilor producă­toare de bunuri metalice de larg consum cu utilajul necesar şi cadre bine pregăti­te, se pune şi problema importantă a asi­gurării lor ,cu materialele necesare. O bună parte din materia primă a aces­tor secţii o constituie deşeurile normale de fabricaţie. Dar a limita activitatea a­­cestor secţii numai la folosirea deşeurilor nu este just. Conducerile întreprinderilor trebuie să înţeleagă că pe lîngă valorifi­carea deşeurilor proprii de fabricaţie, ele trebuie să asigure şi acestor secţii o se­rie de materii prime şi materiale reparti­zate din fondul centralizat, cerînd direc­ţiilor de aprovizionare toate materialele necesare. Numai în felul acesta se vor crea condiţiile necesare pentru ca activi­tatea secţiilor producătoare de bunuri metalice de larg consum să se desfăşoare în mod continuu, să crească necontenit. De asemenea conducerile şi tehnicienii au datoria de a veghea la o justă folosire a materiei prime şi materialelor în cadrul acestor secţii, să se preocupe de introdu­cerea unui regim strict de economii. Aceasta va contribui şi la obţinerea­ unei continue reduceri a preţului de cos­t care uneori se menţine ridicat. O problemă importantă este şi aceea a urmăririi şi îndeplinirii sarcinilor ce revin secţiilor la toate sortimentele. Există pe alocuri in acest sens o atitudine necores­­punzătoare la unele conduceri de între­prinderi care se mulţumesc să producă acele sortimente care se pot fabrica cu mai puţine eforturi fără a ţine însă seama de cerinţele pieţei. Astfel, la fabrica „Cle­ment Gottwald“ in trimestrul II sarcina de producţie privind fabricarea unor pro­duse de larg consum mai complexe nu a fost îndeplinită. Pentru înlăturarea unor astfel d­e situa­ţii, conducerile întreprinderilor, precum şi ministerele respective au datoria de a colabora strîns cu organele Ministerului Comerţului Interior şi ale Centrocoop­­ului stabilind producţia fiecărei întreprin­deri pe baza indicaţiilor primite, indicaţii care să cuprindă acele produse care sunt cerute mai mult de oamenii muncii­în lupta pentru sporirea producţiei sec­ţiilor producătoare de bunuri metalice de larg consum, o atenţie deosebită este ne­cesar să se acorde problemei îmbună­tăţirii calităţii. Este adevărat că tot mai mult bunurile de consum fabricate în în­treprinderile metalurgice şi electrotehnice se îmbunătăţesc calitativ, au un aspect tot mai atrăgător. Cu toate acestea mai există cazuri în care conducerile între­prinderilor nu,se preocupă prea mult în ceea ce priveşte calitatea produselor me­talice de consum popular fabricate. Aşa este cazul uzinelor „Mátyás Rákosi“ unde de exemplu cleştele tie­cure este lu­crat grosolan, cu totul sub posibilităţile unei asemenea întreprinderi. Calitatea slabă a unor produse este în mare parte o urmare directă a lipsei de documentaţie tehnică a fabricaţiei, a de­ficienţelor serioase ce se fac prezente în organizarea controlului tehnic al pro­ducţiei. Unii controlori tehnici, foarte atenţi cînd verifică produsele de bază ale întreprinderii, atunci cînd controlează producţia secţiei de bunuri de larg con­sum se mulţumesc să recepţioneze fără a controla dacă produsele respective înde­plinesc toate condiţiile stabilite prin Stas sau normele interne de calitate. Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor d­e Maşini şi Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electroteh­nice au sarcina importantă de a urmări în mod continuu întreprinderile în subordi­ne asupra felului în care îşi desfăşoară ac­tivitatea secţiile de produse de larg con­sum, sprijinul pe care conducerile îl acor­dă sau nu colectivelor din aceste secţii Este necesară din partea ministerelor mai multă exigenţă faţă de îndeplinirea sar­cinilor planificate întreprinderilor privind prod­ucţia bunurilor de larg consum. In prezent se desfăşoară cu avînt întrecerea în cinstea zilei de 23 August. Colectivele de muncă ale întreprinderilor metalurgice şi electrotehnice au sarcina de a dezvolta continuu producţia bunuri­lor de larg consum, contribuind la satis­facerea nevoilor mereu crescînde ale populaţiei muncitoare. 1 august 1954 Bucureşti O­RDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne Tovarăşi matrozi şi soldaţi, cartnici şi sergenţi ! Tovarăşi ofiţeri, amirali şi generali ! Astăzi poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate sărbătoresc Ziua Marinei Re­publicii Populare Romíne. Vă salut și vă felicit cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Romíne. Urez marinarilor militari şi oamenilor­ muncii din şantierele de construcţii navale noi succese în întărirea continuă a forțelor maritime militare ale statului nostru democrat-popular. Exemplul de înaltă măestrie militară, de cunoaştere şi mînuire la perfecţie a tehni­cii de luptă ai glorioşilor marinari şi tehnicieni ai Flotei Maritime Militare Sovietice, să vă fie model în pregătirea voastră ca ap­ărători de nădejde ai hotarelor maritime şi fluviale ale scumpei noastre patrii. In cinstea Zilei Marinei Republicii Populare Romíne, ORDON: Astăzi, 1 august 1954, se vor trage în semn de salut 21 de salve de artilerie de pe navele de război şi bateriile de coastă din oraşele Constanţa şi Galaţi. Trăiască Ziua Marinei Republicii Populare Romíne ! Trăiască poporul nostru muncitor şi Forțele sale Armate ! Trăiască Guvernul R P.R. ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín ! Ministru! Forțelor Armate ale R.P.R. General de Armată EMIL BODNARAȘ Nr. M. 6 r­ ­ Anul XII Nr. 3057 4 pagini 20 bani Duminică 1 august 1954 Declaraţia Guvernului Republicii Populare Române cu privire la rezultatele conferinţei de la Geneva La 21 iulie, conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe a luat sfîrşit prin semnarea acordurilor privind încetarea focului şi restabilirea păcii în Indochina. Rezultatele acestei conferinţe constituie un eveniment internaţional de o însemnătate deosebită intere­­sînd profund toate popoarele care doresc pacea şi stabilirea unor relaţii normale de cola­borare şi bună înţelegere între state. Prin acordurile semnate s-a pus capăt unui război care însîngera de opt ani popoarele din Indochina şi poporul francez şi constituia un motiv de încordare internaţională; s-a recunoscut lupta eroică a popoarelor din Indochina pentru libertatea şi independenţa lor naţională ; s-au creat condiţii pentru unificarea naţională a Vietnamului în conformitate cu aspiraţiile poporului vietnamez , au fost împiedicate planu­rile cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care urmăreau ca focul războiului să cuprindă şi alte popoare şi ţări din Asia. Guvernul şi poporul român salută cu adîncă bucurie restabilirea păcii în Indochina, marele succes al popoarelor Indochinei în lupta lor pentru pace, libertate şi Independenţă naţională şi urează eroicului popor Vietnamez deplin succes în munca pentru reconstrucţia grabnică a patriei sale şi pentru o fericită dezvoltare în condiţii de pace a economiei şi culturii sale naţionale. Guvernul şi poporul român văd în rezultatele conferinţei de la Geneva o confirmare puternică a justeţei principiilor promovate în relaţiile internaţionale de Uniunea Sovietică, privind reglementarea tuturor litigiilor dintre state pe calea tratativelor şi coexistenţa paşnică a ţârilor cu regimuri sociale diferite, principii vitale pentru întreaga omenire şi după care se călăuzeşte în politica sa externă şi Republica Populară Romînă. Eforturile delegaţiei Uniunii Sovietice, ale Republicii Populare Chineze au dus la con­ferinţa de la Geneva la hotărîri de mare importanţă bazate pe aceste principii, care în­seamnă o mare victorie a forţelor păcii şi o înfrîngere serioasă a forţelor războiului. Guvernul francez a contribuit la încheierea cu succes a lucrărilor conferinţei prin poziţia sa orientată după interesele naţionale ale Franţei şi de luare în consideraţie a in­tereselor popoarelor din Indochina. Conferinţa de la Geneva a arătat că a crescut izolarea internaţională a cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care au acţionat nu pentru succesul lucrărilor co­mune ale U.R.S.S., R. P. Chineze, Franţei, Angliei, Republicii Democrate Vietnam îndrep­tate în scopul încetării vărsării de singe in Indochina, ci au uneltit împotriva restabilirii păcii. Acordurile încheiate arată că ţări cu regimuri sociale diferite pot să ducă la bun sfîrşit şi să rezolve în mod pozitiv problemele litigioase dintre ele dacă se manifestă spirit de înţelegere şi o reală recunoaştere a intereselor reciproce. Conferinţa de la Geneva a arătat cît de necesară şi folositoare este recunoaşterea dreptului Republicii Populare Chineze ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a rolului de seamă al marelui popor chinez în reglementarea problemelor internaţionale şi în consolidarea păcii în lume. Acest rol este recunoscut astăzi de covîrşitoarea majoritate a omenirii. Cu atît mai clar apare faptul că politica Statelor Unite ale Americii faţă de ma­rea Republică Populară Chineză este o politică de subminare a păcii, contrară intereselor fundamentale ale omenirii. În lumina rezultatelor conferinţei de la Geneva apare evident că este timpul să se pună capăt politicii de discriminare pe care Statele Unite ale Americii o duc în politica internaţională şi prin care împiedică intrarea în Organizaţia Naţiunilor Unite a unui număr de ţări, printre care şi Republica Populară Romînă. Guvernul Republicii Populare Române consideră că rezultatele conferinţei de la Ge­neva, contribuind la micşorarea încordării internaţionale, au creat noi posibilităţi favora­bile reglementării pozitive, satisfăcătoare, a problemelor nerezolvate ca încetarea cursei înarmărilor, interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen de distrugere în masă, rezolvarea problemelor coreeană şi germană. Guvernul Republicii Populare Române consideră că este necesară şi posibilă regle­mentarea grabnică a chestiunii unificării paşnice a Coreei, pentru care s-au străduit dele­gaţiile U.R.S.S., R. P. Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene şi care a fost împiedicată de delegaţiile altor guverne şi în special a guvernului S.U.A. Au crescut şi mai mult posibilităţile realizării unui sistem de securitate colectivă în Europa şi de reglementare pe o bază paşnică, democrată, a problemei germane. Un pas de cea mai mare însemnătate in această direcţie îl reprezintă nota guvernului U.R.S.S. din 24 iulie adresată guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. prin care se propune convocarea unei conferinţe a tuturor statelor europene care vor să participe la ea în scopul unui schimb de vederi cu privire la crearea sistemului de securitate colectivă în Europa. Guvernul Republicii Populare Române îşi declară acordul său deplin faţă de această propunere, cu convingerea că realizarea ei poate duce la noi paşi spre întărirea păcii în lume. Mergînd mai departe, cu hotărîre, pe drumul colaborării internaţionale, guvernul Re­publicii Populare Romîne declară că şi de acum înainte nu va precupeţi nici un efort pen­tru a-şi aduce contribuţia sa la cauza destinderii încordării internaţionale, a asigurării securităţii colective şi a consolidării păcii. t . Salutul adresat Comitetului Central al P. M. R. de Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor Conferinţa pe­ ţară a Uniunii Tineretului Muncitor, în numele utemiştilor şi al în­tregului tineret muncitor al patriei noastre, trimite partidului nostru drag şi Comitetului său Central un fierbinte salut. Fără margini este devotamentul şi dragos­tea tinerei generaţii a ţării noastre faţă de Partidul Muncitoresc Român, forţa conducă­toare a poporului muncitor, creatorul, condu­cătorul şi educatorul organizaţiei revoluţio­nare de tineret din ţara noastră. Astăzi, la 10 ani după 23 August 1944, tine­retul trăieşte în zana noastră o viaţă nouă, liberă, cu perspective din cele mai luminoase. Alături de întregul popor muncitor, tineretul participă la opera de construcţie socialistă, se bucură de cele mai largi drepturi şi liber­tăţi, de neconceput într-o ţară capitalistă. Pentru tineretul muncitor al Republicii Popu­lare Romîne nu există nimic mai presus de­cit cauzia partidului nostru care luptă pentru bunăstarea poporului muncitor, pentru viaţa fericită e tineretului. Izvorul tuturor succeselor Uniunii Tineretu­lui Muncitor, chezăşia izbînzii în îndeplini­rea sarcinilor de seamă ce-i revin, constă in conducerea sa de către partid. Utemiştii sînt credincioşi pînă la capăt principiului suprem al Uniunii Tineretului Muncitor — principiul conducerii de către partid — şi-l vor păstra şi apăra ca bunul cel mai de preţ. Delegaţii la Conferinţă, toţi utemiştii şi ute­­mistele din patria noastră văd în Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi în salutul C.C. al P.M.R. o nouă mărturie a grijii părinteşti a partidului pentru îmbună­tăţirea activităţii organizaţiei comuniste de tineret, un măreţ program de luptă. In activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, aşa cum a arătat Hotărîrea Biroului Poltic al C.C. al P.M.R., au existat o serie de lipsuri. Preocuparea de a organiza în rîn­­durile U.T.M.-ului roase de tineri de la sate a fost insuficientă. Au existat încălcări ale democraţiei interne de organizaţie, slăbi­ciunii în munca educativă. Călăuzi­­ţi de indi­caţiile partidului vom munci fără preget pentru a înlătura lipsurile şi slăbiciunile existente. Conferinţa asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român că sutele de mi­i de uteroişti şi utemiste vor lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea muncii politi­­co-organizatorice a U.T.M., a educaţiei co­muniste a tineretului, pentru întărirea legătu­rii U. T. M. cu masele largi ale tineretului, pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor trasate prin Hotărîrea Biroului Politic al C.C. a­ P.M.R. Uniunea Tineretului Muncitor are măreţul ţel de a fi ajutorul principal al partidului în pipena de educaţie comunistă a tineretului. Ne angajăm să educăm tineretul in spiritul de­votamentului nemărginit faţă de scumpa noas­tră patrie, Republica Populară Romînă, faţă de poporul muncitor şi faţă de partid. Minunatele tradiţii de luptă pentru liber­tate ale poporului nostru, eroicele lupte ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, conduse de partid, sînt un izvor din care tineretul nostru învaţă să lupte pentru con­tinua întărire a Republicii Populare Romîne, să apere cu hotărîre cuceririle ,revoluţionare sie poporului, libertatea şi independenţa pa­triei. Noi nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne însuşi genialele învăţături ale im Marx, Engels, Lenin, Stalin, care ne dau claritatea ţelului şi ne insuflă tărie şi încredere în viitor. Uniunea Tineretului Muncitor educă tine­retul în spiritul dragostei şi recunoştinţei fierbinţi faţă de marea Uniune Sovietică, e­­liberaborarea şi sprijinitoarea poporului nos­tru, î­n spiritul prieteniei faţă de Republica Populară Chineză şi faţă de toate ţările la­gărului socialist. Uniunea Tineretului Muncitor cultivă la ti­neri înaltele însuşiri morale ale comunişti­lor, vigilenţa, combativitatea şi ura faţă de duşmanul de clasă, încrederea în cauza socia­lismului, curajul, hotărîrea de a înfringe orice greutăţi. Ea sădeşte în conştiinţa tinerilor asemenea calităţi ca cinstea şi sinceritatea,­­modestia şi spiritul tovărăşesc, dragostea şi respectul pentru familie. Uniunea Tineretului Muncitor va demasca şi combate cu hotărâre uneltirile duşmanului de clasă, orice manifestări ale ideologiei stră­ine : naţionalismul burghez, cosmopolitismul­, misticismul. Ea va contribui activ la întări­rea necontenită a frăţiei şi colaborării prie­­teneşti dintre tinerii romîni şi tinerii din rîn­­durile minorităţilor naţionale în lupta comună pentru construirea socialismului şi întărirea statului democrat-popular. Conferinţa pe ţară a U.T.M. se angajează în numele tineretului muncitor dim patria noastră că va folosi toată priceperea, energia şi elanul tineresc pentru a îndeplini sarci­nile puse de hotărîrea plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii. Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza pe tinerii muncitori din fabrici şi uzine să participe tot mai activ la întrecerea socialis­tă, să întărească şi să înmulţească brigăzile şi­­posturile utemiste de control, să sporească producţia bunurilor de consum popular, să lupte pentru ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, realizarea de e­­comomii, îmbunătăţirea calităţii produselor. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină centrală îmbunătăţirea muncii organizaţiilor sale săteşti. Organizaţiile U.T.M. vor da cea mai mare­­atenţie muncii politice pentru atragerea ma­selor de tineri ţărani muncitori la lopta ,pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi ani­mate, pentru consolidarea şi lărgirea sectoru­lui socialist al agriculturii,, pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare, sub conducerea clasei mun­citoare. Utemiştii din S.M.T. şi G.A.S. vor fi în pri­­mele rîn­duri în lupta pentru ridicarea nive­lului calificării lor profesionale, pentru îngri­jirea şi folosirea maximă a capacităţii maşi­nilor agricole, pentru efectuarea lucrărilor a­­gricole la timp şi în bune condiţiun­i. Utemiştii şi tinerii din gospodării colecti­ve, întovărăşiri agricolle, gospodării indivi­duale vor lupta neobosit pentru a-şi însuşi şi răspîndi cunoştinţele agro-zootehnice, pen­tru a deveni fruntaşi ai întrecerii socialiste şi patriotice, maeştri ai recoltelor bogate, pen­tru a întări şi lărgi numărul brigăzilor de tineret în sectorul socialist din agricultură. Utemiştii de la sate vor desfăşura o temei­nică muncă politică în rîndurile tinerilor ţărani muncitori, popularizînd politica parti­dului de cointeresare a ţărănimii muncitoare la sporirea producţiei agricole, ducînd muncă de lămurire în masa tinerilor ţărani munci­tori asupra superiorităţii agriculturii socia­liste, convingîndu-şi părinţii să intre în gos­podării colective şi întovărăşiri agricole. Pentru a contribui la traducerea în viaţă a măsurilor plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R., Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma tineretul să înveţe meseriile de agronom, zootehniciian, mecanizator, socotitor şi altele, să se îndrepte nu spre agricultură, spre industria alimentară, uşoară, construcţii, participînd astfel din plin la ridicarea nive­lului de trai material şi cultural al poporului muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma organizaţiile U.T.M. din şcoli şi universităţi să lupte cu hotărîre pentru ca elevii şi stu­denţii să obţină rezultate bune la învăţătură, să-şi însuşească o înaltă calificare, să devină stăpîni ai tehnicii înaintate industriale şi agricole şi să-şi pună în practică cunoştin­­ţele lor pentru a sluji cu abnegaţie poporul. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta pentru îmbunătăţirea muncii educative, pentru întări­rea disciplinei în studiu şi în viaţa de toate zilele, pentru lichidarea oricăror rămăşiţe ale ideologiei şi moralei burgheze în rîndurile stu­denţilor şi elevilor. Uniunea Tineretului Muncitor îşi v­a pune toată dragostea şi priceperea pentru întărirea şi creşterea mişcării de pionieri, pentru a face din fiecare pionier un fruntaş în învăţătură, înzestrat cu deprinderi practice, model de comportare în şcoală, famile şi în viaţa de toate zilele. Uniunea Tineretului Muncitor va cultiva în rîndurile maselor largi de tineri dragostea faţă de scumpa noastră armată populară, va contribui şi mai mult la educarea tinerilor din Armata Republicii Populare Romîne, pen­tru a fi oricînd gata să apere libertatea pa­triei noastre scumpe care construieşte socia­lismul. U.T.M. se va preocupa neîncetat de călirea fizică a tineretului şi de pregătirea lui pentr­u muncă şi apărarea patriei. Uniunea Tineretului. Muncitor va da cea mai mare atenţie muncii în rîndurile tinerelor fete, le va îndruma în activitatea obştească, va promova în munci de răspundere tinerele cele mai capabile, combătând cu fermitate orice fel de manifestare a concepţiilor înapoiate, burgheze, faţă de femeie. Uniunea Tineretului Muncitor v­a lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea metodelor şi formelor sale de activitate, pentru înlătura­rea sectarismului, a metodelor cancelarist-bi­­rocratice, pentru lărgirea continuă a legătu­rilor U T.M. cu masele largi ale tineretului muncitor, pentru primirea în rîndurile U.T.M. a tinerilor fruntaşi în producţie şi învăţătură. Folosind metode atractive de organizare şi educare a tinerilor, potrivite specificu­lui vîrstei şi ocupaţiei lor, organizaţiile U.T.M. vor organiza competiţii sportive, ma­nifestări artistice, jocuri de tabără, jocuri, hore, vor folosi la maximum cluburile, colţu­rile roşii, căminele culturale, sălile de spec­tacol, în aşa fel incît tineretul să devină factor activ al muncii culturale de masă. Uniunea Tineretului Muncitor va folosi din plin glorioasa experienţă a Comsomoluii, va educa şi pe viitor tineretul ţării noastre în spiritul frăţiei cu tineretul sovietic care se bucură de dragostea şi stima tineretului­ democrat din lumea întreagă. Tineretul patriei noastre este educat de partid în spiritul frăţiei între popoare, al solidarităţii internaţionale cu lupta tineretu­lui democrat al lumii. Luptând cu abnegaţie pentru construirea socialismului în Republica Populară Romînă, strîngînd legaturile de pri­etenie cu tineretul din toate ţările, tineretul din R.P.R. va aduce o contribuţie tot m­ai mare la mişcarea internaţională a tineretului, în cadrul luptei popoarelor pentru demascarea şi zădărnicirea uneltirilor agresive ale impe­rialismului, pentru apărarea păcii. Uniunea Tineretului Muncitor va creşte din rîndurile sale pe cei mai buni şi mai devo­taţi u­mend­şti pentru a deveni membri de par­tid, cărţi din punct de vedere politic şi ideo­logic, cu un nivel de cunoştinţe ridicat, cu un orizont cultural larg, cadre bine pregătite pentru partid şi pentru toate sectoarele acti­vităţii poetice, economice, culturale a statu­lui nostru. In cinstea marii sărbători naţionale,, a 10-a aniversare a­ eliberării patriei de către glo­rioasa Armată Sovietică, şi a Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tine­retului Muncitor va mobiliza tineretul să par­ticipe cu avînt sporit în întrecerea socialistă şi patriotică, pentru creşterea producţiei bu­­nurilor de consum popular, pentru stringenta la timp şi fără pierderi a recoltei, pentru creşterea bunăstării poporului muncitor, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al tineretului muncitor. .­­In întîmpinarea Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tineretului Mun­citor va intensifica munca de educaţie comu­nistă a tineretului, în spiritul glorioaselor tradiţii revoluţionare de luptă ale partidului pentru libertatea poporului şi dezrobirea pa­triei de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialiştilor străini, în spiritul eroismului de care au d­at dovadă membrii Uniunii Tine­retului Comunist în lupta pentru victoria cauzei partidului. Noi vom educa sutele de mii de utemişti, întregul tineret al patriei, în spiritul devota­mentului neţărmurit faţă de partid, al tradu­cerii neştirbite în viaţă a tuturor hotărîrilor partidului. O# Trăiască Partidul Muncitoresc Român, ma­rea forţă conducătoare a poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului in ţara noastră, conducătorul şi educatorul tine­retului ! Trăască scumpa noastră patrie, Republca Populară Romînă ! IN NUMĂRUL DE AZI MIRCEA SCRIPCA: Din viaţa nouă a pa­­triei — Printre aurarii Apusenilor (pag. 2-a) Căpitan de rangul I SANDU GHEORGHE: Strajă vigilentă la graniţele pe apă ale Patriei noastre (pag. 2-a) C. AZOIŢII : Batozele să lucreze din plin (pag. 2-a) Lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. (pag. 3-a) ŞERBAN RADULESCU: singură lipsă Foileton — O (pag. 2-a) Revista presei — Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum — cauză a întregului popor — Articol apărut in ziarul „Pentru pace trainică, pentru de­mocraţie populară !“ Nr. 31 (299) (pag. 3-a) RADU TIULESCU: Tunisia nu mai vra* să poarte jugul colonial (pag. 4-a) Apelul unor personalităţi ale vieţii public­e şi sociale din Franţa împotriva „comu­nităţii defensive europene“ (pag. 4-a)

Next