Romînia Liberă, august 1954 (Anul 12, nr. 3057-3081)
1954-08-01 / nr. 3057
) Proletari din toate ţările, unifi-vă f mmm mi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ • Pentru dezvoltarea secţiilor de produse metalice de larg consum • In întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre, numeroase colective de muncă din fabrici şi uzine îşi intensifică lupta în vederea producerii unor cantităţi sporite de bunuri de larg consum. Alături de industria uşoară şi alimentară, de industria locală şi cooperaţia meşteşugărească, în acţiunea pentru lărgirea producţiei de bunuri de larg consum sunt chemate să dea un aport însemnat întreprinderile din industria metalurgică şi cea electrotehnică. Dispunînd de utilaje perfecţionate, decadre bine pregătite, întreprinderile metalurgice şi electrotehnice sunt în măsură să fabrice sortimente de bunuri de larg consum variate şi de bună calitate, şi in special acele articole a căror lipsă se resimte încă pe piaţă. În lumina programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern, Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, au trecut la organizarea secţiilor anexă de produse metalice de larg consum. Inţelegind importanţa atragerii spre fabricarea bunurilor metalice de larg consum a întreprinderilor în al căror profil intră fabricarea utilajelor mari, a utilajelor industriale, conducerile acestor ministere au urmărit îndeaproape crearea acestor secţii în aproape toate fabricile şi uzinele aspective. Ca urmare a acestui fapt, în tip ce în primul semestru al anului 1953 Turnal 38 la sută din uzinele producătoare de maşini şi utilaj industrial ale Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, aveau în sfera preocupărilor lor producerea de bunuri metalice de consum popular, în prezent această producţie este organizată în peste 90 la sută din întreprinderi. De asemenea şi în întreprinderile electrotehnice organizarea secţiilor producătoare de bunuri de larg consum a luat o mare dezvoltare. Nu este însă suficient ca un număr din ce in ce mai mare de întreprinderi metalurgice şi electrotehnice să fie cuprinse în lupta pentru producerea bunurilor metalice de consum popular, ci este necesar ca volumul producţiei acestor întreprinderi, ca sortimentele fabricate, să fie la nivelul posibilităţilor largi ce există în fiecare dintre ele. Aceasta cu atît mai mult cu cit în anul 1954 sarcinile de plan privind fabricarea bunurilor metalice de largonsum sunt mult sporite. Ori în aele întreprinderi se fabrică o serie "de bunuri de larg consum care nu corespund posibilităţilor tehnice superioare existente. In vederea , asigurării pieţii ,cu produsede calitate şi din sortimentele cele mai variate, pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale populaţiei, este necesar în primul rind din partea conducerilor întreprinderilor metalurgice şi electrotehnice să dea toată atenţia creăriicondiţiilor necesare bunei desfăşurări a procesului de producţie în cadrul acestor secţii anexă. Nu se poate vorbi despre organizarea unei producţii de serie a bunurilor metalice de larg consum fără existenţa unei baze tehnice corespunzătoare, fără existenţa utilajului, cadrelor de muncitori şi tehnicieni cu o bună calificare, a liniilor tehnologice speciale destinate exclusiv fabricaţiei acestor bunuri. Trebuie spus că există întreprinderi în care organizarea secţiilor producătoare de bunuri de larg consum se desfăşoară într-un ritm nepermis de lent, cu totul necorespunzător. Invocînd condiţii „obiective“ conducerile acestor întreprinderi nu fac altceva decit să frîneze producerea bunurilor metalice de larg consum, să lipsească populaţia de o serie de obiecte necesare în fiecare gospodărie. Această atitudine dovedeşte rutina şi lipsa de orizont politic a acelor conducători de întreprinderi care subapreciază importanţa producţiei de bunuri de larg consum şi trebuie combătută cu toată tăria. Pe lîngă asigurarea secţiilor producătoare de bunuri metalice de larg consum cu utilajul necesar şi cadre bine pregătite, se pune şi problema importantă a asigurării lor ,cu materialele necesare. O bună parte din materia primă a acestor secţii o constituie deşeurile normale de fabricaţie. Dar a limita activitatea acestor secţii numai la folosirea deşeurilor nu este just. Conducerile întreprinderilor trebuie să înţeleagă că pe lîngă valorificarea deşeurilor proprii de fabricaţie, ele trebuie să asigure şi acestor secţii o serie de materii prime şi materiale repartizate din fondul centralizat, cerînd direcţiilor de aprovizionare toate materialele necesare. Numai în felul acesta se vor crea condiţiile necesare pentru ca activitatea secţiilor producătoare de bunuri metalice de larg consum să se desfăşoare în mod continuu, să crească necontenit. De asemenea conducerile şi tehnicienii au datoria de a veghea la o justă folosire a materiei prime şi materialelor în cadrul acestor secţii, să se preocupe de introducerea unui regim strict de economii. Aceasta va contribui şi la obţinerea unei continue reduceri a preţului de cost care uneori se menţine ridicat. O problemă importantă este şi aceea a urmăririi şi îndeplinirii sarcinilor ce revin secţiilor la toate sortimentele. Există pe alocuri in acest sens o atitudine necorespunzătoare la unele conduceri de întreprinderi care se mulţumesc să producă acele sortimente care se pot fabrica cu mai puţine eforturi fără a ţine însă seama de cerinţele pieţei. Astfel, la fabrica „Clement Gottwald“ in trimestrul II sarcina de producţie privind fabricarea unor produse de larg consum mai complexe nu a fost îndeplinită. Pentru înlăturarea unor astfel de situaţii, conducerile întreprinderilor, precum şi ministerele respective au datoria de a colabora strîns cu organele Ministerului Comerţului Interior şi ale Centrocoopului stabilind producţia fiecărei întreprinderi pe baza indicaţiilor primite, indicaţii care să cuprindă acele produse care sunt cerute mai mult de oamenii munciiîn lupta pentru sporirea producţiei secţiilor producătoare de bunuri metalice de larg consum, o atenţie deosebită este necesar să se acorde problemei îmbunătăţirii calităţii. Este adevărat că tot mai mult bunurile de consum fabricate în întreprinderile metalurgice şi electrotehnice se îmbunătăţesc calitativ, au un aspect tot mai atrăgător. Cu toate acestea mai există cazuri în care conducerile întreprinderilor nu,se preocupă prea mult în ceea ce priveşte calitatea produselor metalice de consum popular fabricate. Aşa este cazul uzinelor „Mátyás Rákosi“ unde de exemplu cleştele tiecure este lucrat grosolan, cu totul sub posibilităţile unei asemenea întreprinderi. Calitatea slabă a unor produse este în mare parte o urmare directă a lipsei de documentaţie tehnică a fabricaţiei, a deficienţelor serioase ce se fac prezente în organizarea controlului tehnic al producţiei. Unii controlori tehnici, foarte atenţi cînd verifică produsele de bază ale întreprinderii, atunci cînd controlează producţia secţiei de bunuri de larg consum se mulţumesc să recepţioneze fără a controla dacă produsele respective îndeplinesc toate condiţiile stabilite prin Stas sau normele interne de calitate. Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice au sarcina importantă de a urmări în mod continuu întreprinderile în subordine asupra felului în care îşi desfăşoară activitatea secţiile de produse de larg consum, sprijinul pe care conducerile îl acordă sau nu colectivelor din aceste secţii Este necesară din partea ministerelor mai multă exigenţă faţă de îndeplinirea sarcinilor planificate întreprinderilor privind producţia bunurilor de larg consum. In prezent se desfăşoară cu avînt întrecerea în cinstea zilei de 23 August. Colectivele de muncă ale întreprinderilor metalurgice şi electrotehnice au sarcina de a dezvolta continuu producţia bunurilor de larg consum, contribuind la satisfacerea nevoilor mereu crescînde ale populaţiei muncitoare. 1 august 1954 Bucureşti ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne Tovarăşi matrozi şi soldaţi, cartnici şi sergenţi ! Tovarăşi ofiţeri, amirali şi generali ! Astăzi poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate sărbătoresc Ziua Marinei Republicii Populare Romíne. Vă salut și vă felicit cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Romíne. Urez marinarilor militari şi oamenilor muncii din şantierele de construcţii navale noi succese în întărirea continuă a forțelor maritime militare ale statului nostru democrat-popular. Exemplul de înaltă măestrie militară, de cunoaştere şi mînuire la perfecţie a tehnicii de luptă ai glorioşilor marinari şi tehnicieni ai Flotei Maritime Militare Sovietice, să vă fie model în pregătirea voastră ca apărători de nădejde ai hotarelor maritime şi fluviale ale scumpei noastre patrii. In cinstea Zilei Marinei Republicii Populare Romíne, ORDON: Astăzi, 1 august 1954, se vor trage în semn de salut 21 de salve de artilerie de pe navele de război şi bateriile de coastă din oraşele Constanţa şi Galaţi. Trăiască Ziua Marinei Republicii Populare Romíne ! Trăiască poporul nostru muncitor şi Forțele sale Armate ! Trăiască Guvernul R P.R. ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín ! Ministru! Forțelor Armate ale R.P.R. General de Armată EMIL BODNARAȘ Nr. M. 6 r Anul XII Nr. 3057 4 pagini 20 bani Duminică 1 august 1954 Declaraţia Guvernului Republicii Populare Române cu privire la rezultatele conferinţei de la Geneva La 21 iulie, conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe a luat sfîrşit prin semnarea acordurilor privind încetarea focului şi restabilirea păcii în Indochina. Rezultatele acestei conferinţe constituie un eveniment internaţional de o însemnătate deosebită interesînd profund toate popoarele care doresc pacea şi stabilirea unor relaţii normale de colaborare şi bună înţelegere între state. Prin acordurile semnate s-a pus capăt unui război care însîngera de opt ani popoarele din Indochina şi poporul francez şi constituia un motiv de încordare internaţională; s-a recunoscut lupta eroică a popoarelor din Indochina pentru libertatea şi independenţa lor naţională ; s-au creat condiţii pentru unificarea naţională a Vietnamului în conformitate cu aspiraţiile poporului vietnamez , au fost împiedicate planurile cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care urmăreau ca focul războiului să cuprindă şi alte popoare şi ţări din Asia. Guvernul şi poporul român salută cu adîncă bucurie restabilirea păcii în Indochina, marele succes al popoarelor Indochinei în lupta lor pentru pace, libertate şi Independenţă naţională şi urează eroicului popor Vietnamez deplin succes în munca pentru reconstrucţia grabnică a patriei sale şi pentru o fericită dezvoltare în condiţii de pace a economiei şi culturii sale naţionale. Guvernul şi poporul român văd în rezultatele conferinţei de la Geneva o confirmare puternică a justeţei principiilor promovate în relaţiile internaţionale de Uniunea Sovietică, privind reglementarea tuturor litigiilor dintre state pe calea tratativelor şi coexistenţa paşnică a ţârilor cu regimuri sociale diferite, principii vitale pentru întreaga omenire şi după care se călăuzeşte în politica sa externă şi Republica Populară Romînă. Eforturile delegaţiei Uniunii Sovietice, ale Republicii Populare Chineze au dus la conferinţa de la Geneva la hotărîri de mare importanţă bazate pe aceste principii, care înseamnă o mare victorie a forţelor păcii şi o înfrîngere serioasă a forţelor războiului. Guvernul francez a contribuit la încheierea cu succes a lucrărilor conferinţei prin poziţia sa orientată după interesele naţionale ale Franţei şi de luare în consideraţie a intereselor popoarelor din Indochina. Conferinţa de la Geneva a arătat că a crescut izolarea internaţională a cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care au acţionat nu pentru succesul lucrărilor comune ale U.R.S.S., R. P. Chineze, Franţei, Angliei, Republicii Democrate Vietnam îndreptate în scopul încetării vărsării de singe in Indochina, ci au uneltit împotriva restabilirii păcii. Acordurile încheiate arată că ţări cu regimuri sociale diferite pot să ducă la bun sfîrşit şi să rezolve în mod pozitiv problemele litigioase dintre ele dacă se manifestă spirit de înţelegere şi o reală recunoaştere a intereselor reciproce. Conferinţa de la Geneva a arătat cît de necesară şi folositoare este recunoaşterea dreptului Republicii Populare Chineze ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a rolului de seamă al marelui popor chinez în reglementarea problemelor internaţionale şi în consolidarea păcii în lume. Acest rol este recunoscut astăzi de covîrşitoarea majoritate a omenirii. Cu atît mai clar apare faptul că politica Statelor Unite ale Americii faţă de marea Republică Populară Chineză este o politică de subminare a păcii, contrară intereselor fundamentale ale omenirii. În lumina rezultatelor conferinţei de la Geneva apare evident că este timpul să se pună capăt politicii de discriminare pe care Statele Unite ale Americii o duc în politica internaţională şi prin care împiedică intrarea în Organizaţia Naţiunilor Unite a unui număr de ţări, printre care şi Republica Populară Romînă. Guvernul Republicii Populare Române consideră că rezultatele conferinţei de la Geneva, contribuind la micşorarea încordării internaţionale, au creat noi posibilităţi favorabile reglementării pozitive, satisfăcătoare, a problemelor nerezolvate ca încetarea cursei înarmărilor, interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen de distrugere în masă, rezolvarea problemelor coreeană şi germană. Guvernul Republicii Populare Române consideră că este necesară şi posibilă reglementarea grabnică a chestiunii unificării paşnice a Coreei, pentru care s-au străduit delegaţiile U.R.S.S., R. P. Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene şi care a fost împiedicată de delegaţiile altor guverne şi în special a guvernului S.U.A. Au crescut şi mai mult posibilităţile realizării unui sistem de securitate colectivă în Europa şi de reglementare pe o bază paşnică, democrată, a problemei germane. Un pas de cea mai mare însemnătate in această direcţie îl reprezintă nota guvernului U.R.S.S. din 24 iulie adresată guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. prin care se propune convocarea unei conferinţe a tuturor statelor europene care vor să participe la ea în scopul unui schimb de vederi cu privire la crearea sistemului de securitate colectivă în Europa. Guvernul Republicii Populare Române îşi declară acordul său deplin faţă de această propunere, cu convingerea că realizarea ei poate duce la noi paşi spre întărirea păcii în lume. Mergînd mai departe, cu hotărîre, pe drumul colaborării internaţionale, guvernul Republicii Populare Romîne declară că şi de acum înainte nu va precupeţi nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia sa la cauza destinderii încordării internaţionale, a asigurării securităţii colective şi a consolidării păcii. t . Salutul adresat Comitetului Central al P. M. R. de Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor, în numele utemiştilor şi al întregului tineret muncitor al patriei noastre, trimite partidului nostru drag şi Comitetului său Central un fierbinte salut. Fără margini este devotamentul şi dragostea tinerei generaţii a ţării noastre faţă de Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare a poporului muncitor, creatorul, conducătorul şi educatorul organizaţiei revoluţionare de tineret din ţara noastră. Astăzi, la 10 ani după 23 August 1944, tineretul trăieşte în zana noastră o viaţă nouă, liberă, cu perspective din cele mai luminoase. Alături de întregul popor muncitor, tineretul participă la opera de construcţie socialistă, se bucură de cele mai largi drepturi şi libertăţi, de neconceput într-o ţară capitalistă. Pentru tineretul muncitor al Republicii Populare Romîne nu există nimic mai presus decit cauzia partidului nostru care luptă pentru bunăstarea poporului muncitor, pentru viaţa fericită e tineretului. Izvorul tuturor succeselor Uniunii Tineretului Muncitor, chezăşia izbînzii în îndeplinirea sarcinilor de seamă ce-i revin, constă in conducerea sa de către partid. Utemiştii sînt credincioşi pînă la capăt principiului suprem al Uniunii Tineretului Muncitor — principiul conducerii de către partid — şi-l vor păstra şi apăra ca bunul cel mai de preţ. Delegaţii la Conferinţă, toţi utemiştii şi utemistele din patria noastră văd în Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi în salutul C.C. al P.M.R. o nouă mărturie a grijii părinteşti a partidului pentru îmbunătăţirea activităţii organizaţiei comuniste de tineret, un măreţ program de luptă. In activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, aşa cum a arătat Hotărîrea Biroului Poltic al C.C. al P.M.R., au existat o serie de lipsuri. Preocuparea de a organiza în rîndurile U.T.M.-ului roase de tineri de la sate a fost insuficientă. Au existat încălcări ale democraţiei interne de organizaţie, slăbiciunii în munca educativă. Călăuziţi de indicaţiile partidului vom munci fără preget pentru a înlătura lipsurile şi slăbiciunile existente. Conferinţa asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român că sutele de mii de uteroişti şi utemiste vor lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea muncii politico-organizatorice a U.T.M., a educaţiei comuniste a tineretului, pentru întărirea legăturii U. T. M. cu masele largi ale tineretului, pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor trasate prin Hotărîrea Biroului Politic al C.C. a P.M.R. Uniunea Tineretului Muncitor are măreţul ţel de a fi ajutorul principal al partidului în pipena de educaţie comunistă a tineretului. Ne angajăm să educăm tineretul in spiritul devotamentului nemărginit faţă de scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă, faţă de poporul muncitor şi faţă de partid. Minunatele tradiţii de luptă pentru libertate ale poporului nostru, eroicele lupte ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, conduse de partid, sînt un izvor din care tineretul nostru învaţă să lupte pentru continua întărire a Republicii Populare Romîne, să apere cu hotărîre cuceririle ,revoluţionare sie poporului, libertatea şi independenţa patriei. Noi nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne însuşi genialele învăţături ale im Marx, Engels, Lenin, Stalin, care ne dau claritatea ţelului şi ne insuflă tărie şi încredere în viitor. Uniunea Tineretului Muncitor educă tineretul în spiritul dragostei şi recunoştinţei fierbinţi faţă de marea Uniune Sovietică, eliberaborarea şi sprijinitoarea poporului nostru, în spiritul prieteniei faţă de Republica Populară Chineză şi faţă de toate ţările lagărului socialist. Uniunea Tineretului Muncitor cultivă la tineri înaltele însuşiri morale ale comuniştilor, vigilenţa, combativitatea şi ura faţă de duşmanul de clasă, încrederea în cauza socialismului, curajul, hotărîrea de a înfringe orice greutăţi. Ea sădeşte în conştiinţa tinerilor asemenea calităţi ca cinstea şi sinceritatea,modestia şi spiritul tovărăşesc, dragostea şi respectul pentru familie. Uniunea Tineretului Muncitor va demasca şi combate cu hotărâre uneltirile duşmanului de clasă, orice manifestări ale ideologiei străine : naţionalismul burghez, cosmopolitismul, misticismul. Ea va contribui activ la întărirea necontenită a frăţiei şi colaborării prieteneşti dintre tinerii romîni şi tinerii din rîndurile minorităţilor naţionale în lupta comună pentru construirea socialismului şi întărirea statului democrat-popular. Conferinţa pe ţară a U.T.M. se angajează în numele tineretului muncitor dim patria noastră că va folosi toată priceperea, energia şi elanul tineresc pentru a îndeplini sarcinile puse de hotărîrea plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza pe tinerii muncitori din fabrici şi uzine să participe tot mai activ la întrecerea socialistă, să întărească şi să înmulţească brigăzile şiposturile utemiste de control, să sporească producţia bunurilor de consum popular, să lupte pentru ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, realizarea de ecomomii, îmbunătăţirea calităţii produselor. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină centrală îmbunătăţirea muncii organizaţiilor sale săteşti. Organizaţiile U.T.M. vor da cea mai mareatenţie muncii politice pentru atragerea maselor de tineri ţărani muncitori la lopta ,pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animate, pentru consolidarea şi lărgirea sectorului socialist al agriculturii,, pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare. Utemiştii din S.M.T. şi G.A.S. vor fi în primele rînduri în lupta pentru ridicarea nivelului calificării lor profesionale, pentru îngrijirea şi folosirea maximă a capacităţii maşinilor agricole, pentru efectuarea lucrărilor agricole la timp şi în bune condiţiuni. Utemiştii şi tinerii din gospodării colective, întovărăşiri agricolle, gospodării individuale vor lupta neobosit pentru a-şi însuşi şi răspîndi cunoştinţele agro-zootehnice, pentru a deveni fruntaşi ai întrecerii socialiste şi patriotice, maeştri ai recoltelor bogate, pentru a întări şi lărgi numărul brigăzilor de tineret în sectorul socialist din agricultură. Utemiştii de la sate vor desfăşura o temeinică muncă politică în rîndurile tinerilor ţărani muncitori, popularizînd politica partidului de cointeresare a ţărănimii muncitoare la sporirea producţiei agricole, ducînd muncă de lămurire în masa tinerilor ţărani muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste, convingîndu-şi părinţii să intre în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Pentru a contribui la traducerea în viaţă a măsurilor plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R., Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma tineretul să înveţe meseriile de agronom, zootehniciian, mecanizator, socotitor şi altele, să se îndrepte nu spre agricultură, spre industria alimentară, uşoară, construcţii, participînd astfel din plin la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma organizaţiile U.T.M. din şcoli şi universităţi să lupte cu hotărîre pentru ca elevii şi studenţii să obţină rezultate bune la învăţătură, să-şi însuşească o înaltă calificare, să devină stăpîni ai tehnicii înaintate industriale şi agricole şi să-şi pună în practică cunoştinţele lor pentru a sluji cu abnegaţie poporul. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta pentru îmbunătăţirea muncii educative, pentru întărirea disciplinei în studiu şi în viaţa de toate zilele, pentru lichidarea oricăror rămăşiţe ale ideologiei şi moralei burgheze în rîndurile studenţilor şi elevilor. Uniunea Tineretului Muncitor îşi va pune toată dragostea şi priceperea pentru întărirea şi creşterea mişcării de pionieri, pentru a face din fiecare pionier un fruntaş în învăţătură, înzestrat cu deprinderi practice, model de comportare în şcoală, famile şi în viaţa de toate zilele. Uniunea Tineretului Muncitor va cultiva în rîndurile maselor largi de tineri dragostea faţă de scumpa noastră armată populară, va contribui şi mai mult la educarea tinerilor din Armata Republicii Populare Romîne, pentru a fi oricînd gata să apere libertatea patriei noastre scumpe care construieşte socialismul. U.T.M. se va preocupa neîncetat de călirea fizică a tineretului şi de pregătirea lui pentru muncă şi apărarea patriei. Uniunea Tineretului. Muncitor va da cea mai mare atenţie muncii în rîndurile tinerelor fete, le va îndruma în activitatea obştească, va promova în munci de răspundere tinerele cele mai capabile, combătând cu fermitate orice fel de manifestare a concepţiilor înapoiate, burgheze, faţă de femeie. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea metodelor şi formelor sale de activitate, pentru înlăturarea sectarismului, a metodelor cancelarist-birocratice, pentru lărgirea continuă a legăturilor U T.M. cu masele largi ale tineretului muncitor, pentru primirea în rîndurile U.T.M. a tinerilor fruntaşi în producţie şi învăţătură. Folosind metode atractive de organizare şi educare a tinerilor, potrivite specificului vîrstei şi ocupaţiei lor, organizaţiile U.T.M. vor organiza competiţii sportive, manifestări artistice, jocuri de tabără, jocuri, hore, vor folosi la maximum cluburile, colţurile roşii, căminele culturale, sălile de spectacol, în aşa fel incît tineretul să devină factor activ al muncii culturale de masă. Uniunea Tineretului Muncitor va folosi din plin glorioasa experienţă a Comsomoluii, va educa şi pe viitor tineretul ţării noastre în spiritul frăţiei cu tineretul sovietic care se bucură de dragostea şi stima tineretului democrat din lumea întreagă. Tineretul patriei noastre este educat de partid în spiritul frăţiei între popoare, al solidarităţii internaţionale cu lupta tineretului democrat al lumii. Luptând cu abnegaţie pentru construirea socialismului în Republica Populară Romînă, strîngînd legaturile de prietenie cu tineretul din toate ţările, tineretul din R.P.R. va aduce o contribuţie tot mai mare la mişcarea internaţională a tineretului, în cadrul luptei popoarelor pentru demascarea şi zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialismului, pentru apărarea păcii. Uniunea Tineretului Muncitor va creşte din rîndurile sale pe cei mai buni şi mai devotaţi umendşti pentru a deveni membri de partid, cărţi din punct de vedere politic şi ideologic, cu un nivel de cunoştinţe ridicat, cu un orizont cultural larg, cadre bine pregătite pentru partid şi pentru toate sectoarele activităţii poetice, economice, culturale a statului nostru. In cinstea marii sărbători naţionale,, a 10-a aniversare a eliberării patriei de către glorioasa Armată Sovietică, şi a Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza tineretul să participe cu avînt sporit în întrecerea socialistă şi patriotică, pentru creşterea producţiei bunurilor de consum popular, pentru stringenta la timp şi fără pierderi a recoltei, pentru creşterea bunăstării poporului muncitor, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al tineretului muncitor. .In întîmpinarea Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tineretului Muncitor va intensifica munca de educaţie comunistă a tineretului, în spiritul glorioaselor tradiţii revoluţionare de luptă ale partidului pentru libertatea poporului şi dezrobirea patriei de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialiştilor străini, în spiritul eroismului de care au dat dovadă membrii Uniunii Tineretului Comunist în lupta pentru victoria cauzei partidului. Noi vom educa sutele de mii de utemişti, întregul tineret al patriei, în spiritul devotamentului neţărmurit faţă de partid, al traducerii neştirbite în viaţă a tuturor hotărîrilor partidului. O# Trăiască Partidul Muncitoresc Român, marea forţă conducătoare a poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului in ţara noastră, conducătorul şi educatorul tineretului ! Trăască scumpa noastră patrie, Republca Populară Romînă ! IN NUMĂRUL DE AZI MIRCEA SCRIPCA: Din viaţa nouă a patriei — Printre aurarii Apusenilor (pag. 2-a) Căpitan de rangul I SANDU GHEORGHE: Strajă vigilentă la graniţele pe apă ale Patriei noastre (pag. 2-a) C. AZOIŢII : Batozele să lucreze din plin (pag. 2-a) Lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. (pag. 3-a) ŞERBAN RADULESCU: singură lipsă Foileton — O (pag. 2-a) Revista presei — Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum — cauză a întregului popor — Articol apărut in ziarul „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“ Nr. 31 (299) (pag. 3-a) RADU TIULESCU: Tunisia nu mai vra* să poarte jugul colonial (pag. 4-a) Apelul unor personalităţi ale vieţii publice şi sociale din Franţa împotriva „comunităţii defensive europene“ (pag. 4-a)