Romînia Liberă, decembrie 1954 (Anul 12, nr. 3160-3186)

1954-12-01 / nr. 3160

'A­a­um Proletari din toate tarile, unifi­ vul ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ P­OMSNA Pentru realizarea integrală şi la toţi indicii planului pe 1954. Am intrat în ultima lună a anului 1954. Doar cîteva săptămîni au mai rămas pînă în ziua cînd, făcînd bilanţul realizărilor obţinute în acest an, oamenii muncii vor­­păşi pragul anului 1955, ultimul an al cincinalului.­­ Planul de stat pe 1954 a pus în faţa­­colectivelor de muncă din industrie sar­cini deosebit de însemnate în direcţia dezvoltării economiei noastre naţionale­­ şi ridicării nivelului de trai al poporului, r Punînd un accent însemnat pe dezvoltarea­­ producţiei bunurilor de larg consum şi pe sprijinirea înfloririi agriculturii, planul pe acest an a mobilizat puternic pe oa­menii muncii în lupta pentru îndeplinirea lui. Lupt­înd,în cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor , planificate, numeroase colective de muncă au reuşit să obţină înfăptuiri de s cear­ă. Zilnic ziarele publică ştiri arătînd că mereu alte întreprinderi şi-au îndepli­nit sarcinile planificate, începînd să lucreze în contul anului 1955. Printre acestea se numără unităţi care lucrează­­pentru agricultură ca de poldă uzinele „7 Noiem­brie“-Craiova şi ,,I. C. Frimu“­­Sinaia, unităţi petrolifere, printre care Oficiul 11 Foraj Piteşti şi Oficiul Boldeşti, întreprinderi constructoare de maşini, ca de exemplu „Progresul“-Brăila. Toate aceste întreprinderi, precum şi altele cu realizări asemănă­to­are, îşi dato­rează succesele avîntului cu care au fh lucrat muncitorii, inginerii şi tehnicienii, ^fcmuncii politice dusă de către organizaţiile ^■pbşteşti, temeinicei munci organizatorice depuse de conducere, folosirii la maximum a rezervelor interne. Înfăptuirile acestor unităţi de muncă dovedesc că sarcinile planului pe acest an pot fi realizate şi de­păşite, atunci cînd există o vie preocupare pentru această problemă, atunci cînd între­gul colectiv participă cu tot avîntul la re­zolvarea problemelor ce se pun întreprin­derii. Acest lucru constituie un puternic argument împotriva întreprinderilor care încearcă să-şi ascundă lipsurile în spatele unor „condiţii obiective“ adesea imagi­nare. Dacă Oficiul II Foraj Piteşti şi-a îndeplinit sarcinile de plan cu mult îna­inte de termen, de ce n-ar fi acest lucru posibil de pildă la Oficiul II Foraj Moi­­neşti, care are condiţii de muncă asemă­nătoare? Fiindcă dacă la prima unitate a existat, o preocupare continuă pentru îmbunătăţirea activităţii, pentru introdu­cerea tehnicii înaintate (la acest Oficiu n y^­­a extins pentru prima dată metoda '­aforajului umed), la cea de a doua o astfel de preocupare a lipsit din partea condu­cerii. Ce ,„condiţii obiective“ poate invoca în­treprinderea „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin care să justifice sistemati­ca rămînere în urmă faţă de plan, cînd la această fabrică utilajul este prost folosit, metodele înaintate de muncă nu sînt uti­lizate, disciplina în muncă suferă, îmbu­nătăţirea calificării cadrelor nu preocupă pe nimeni ? P­anu p­r de anul 1954 poate şi trebuie să fie îndeplinit de toate unităţile de muncă din industria ţării. Zilele, care au mai rămas pînă la sfîrşitul acestui an trebuie folosite din,plin de toate colectivele de muncă, fie pentru a-şi consolida realiză­rile de pînă în prezent, fie pentru a lichida rămînerea în urmă care s-a manifestat în activitatea lor. Analiza temeinică a situaţiei întreprinderii, luarea de măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor care persistă trebuie să ducă neîntîrziat la îmbunătăţirea muncii fiecărei fabrici, uzine sau şantier de construcţie. O atenţie deosebită în acest sens tre­buie acordată întreprinderilor care fabrică bunuri de larg consum, ca şi acelora care livrează maşini şi piese de schimb pentru agricultură. Ministerele care tutelează aceste întreprinderi, colectivele de muncă, în frunte cu conducerile, trebuie să-şi pună cu toată seriozitatea problema reali­zării integrale a sarcinilor de plan, con­diţie de seamă pentru continua îmbunătă­ţire a aprovizionării oamenilor muncii cu produse de larg consum. Cu atît mai mult se pune această problemă întreprinderilor care execută lucrări de construcţii pentru agricultură, dat fiind rămînerea în urmă existentă în acest sector. Perioada iernii poate crea o serie de dificultăţi întreprinderilor în ce priveşte aprovizionarea cu materii prime şi mate­riale. Experienţa iernii trecute a arătat că acolo unde conducerile întreprinderilor au dovedit că posedă spirit gospodăresc, viscolul din luna februarie a acestui an nu a adus perturbări în procesul de pro­ducţie. Se cere deci din partea întreprin­derilor să ia toate măsurile pentru apro­vizionarea din timp cu cele necesare, în limitele stocurilor normate. Realizarea integrală a sarcinilor planu­lui pe acest an este condiţionată şi de felul în care colectivele de muncă se preocupă de valorificarea rezervelor interne. In cadrul etapei întrecerii socia­liste încheiată la 7 noiembrie au apărut importante iniţiative a căror extindere poate şi trebuie să constituie un serios sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor planificate. Aşa sunt de pildă acţiunea pornită de colectivul uzinei „I. C. Frimu“ sub lozinca ,„Maşinile noastre pot da mai mult“, iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzina „21 Decembrie“ din Bucu­reşti de a lupta pentru ridicarea codaşilor la nivelul fruntaşilor, etc. Aceste acţiuni, ca şi metodele înaintate de muncă sovie­tice, trebuie să devină în măsură tot mai mare un bun al tuturor oamenilor muncii din industrie. La fiecare loc de muncă, preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor valorice şi cantitative ale planului trebuie să se îm­pletească cu grija pentru realizarea tuturor indicilor planului. Numai atunci poate considera un colectiv de muncă că s-a achitat conştiincios de sarcinile ce-i revin cînd îşi îndeplineşte şi îndatoririle în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, realizarea tuturor sortimentelor planificate, îmbunătăţirea calităţii produ­selor, reducerea preţului de cost. Preţul de cost constituie cel mai cuprinzător indice, care sintetizează întreaga activi­tate a întreprinderii. Lupta pentru redu­cerea preţului de cost echivalează deci cu lupta pentru continua dezvoltare a econo­miei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai a­ celor ce muncesc. Totodată, este necesar ca întreprinde­rile să acorde atenţia cuvenită îndeplinirii planului pe sortimente. Nerealizarea unora sau altora dintre sortimentele pla­nificate înseamnă fie lipsirea unei ramuri industriale sau a agriculturii de maşinile şi uneltele de care au nevoie, fie lipsirea oamenilor muncii de unele produse nece­sare. Condiţia de bază pentru ca, în luna care a mai rămas din 1954, întreprinderile să facă faţă cu succes sarcinilor ce le revin pentru îndeplinirea planului este desfăşu­rarea cu avînt sporit a întrecerii socia­liste. Continuînd şi lărgind succesele obţinute în etapa întrecerii încheiată la 7 noiembrie, colectivele de muncă din fabri­cile şi uzinele ţării­ îşi vor aduce contri­buţia la realizarea integrală şi la toţi indicii a planului de stat, factor important în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. La ceasul amiezii, negurile acestor sile încă se Urau peste ogoare şi in lu­mina sură, saltimii de pe o parte şi alta a drumului, cu frunzele cite le mai au în­gălbenite, erau parcă nişte abajururi uria­şe de mătase. De la Buftea spre Crevedia pe şoseaua de curbrid asfaltată, cald­ ca pe o tipsie, ca pe o prispă netedă şi cir­­toasă. Maşinile aleargă ca nălucile. Ro­ţile căruţelor alunecă uşor şi vitele duc poverile grele ca pe nişte jucării. Nu mai e nevoie de bici. Cam după un sfert de poştă, pe mina J­ captă, iată o livadă in fundul căreia, prin pielii tot mai deasă, grajduri lungi, aate cu var, albesc ca nişte caşuri uria­şe, puse la savitar Aici este întreprinde­rea de creştere şi ingrăşare de animale, secţia (>-’£■, din O maternitate pentru put­eri... Dar cină nu de mult, aici a fost lo­cul de huzur şi speculă cu poame al unui /•; .t administrator al prinţului din Buftea, e pepinieră, ci întreprindere in care ci­i-‘ cu t'nitori se ingrăşau, iar cei ce mun­ceau aici — mult mai multi — aveau fata suptă de foame şi nevoi. Aproape de primul grajd s-aude un vituit ca al dpei la scocul morii. E chiar o moar­ă, dar cu şuvoi elei­tice, ce macină o uială de porumb. Orz, ovăz, cîteva tone pa ei, pentru miile de purcei care cresc aici cu mamele lor, cu­ butiile și­ tatii lor de v’ă'.ilă nlpnsă. Cit vezi cu ochii, graj­durile sint așternute cu covoare albe de lapte de var, că t'-e milă să calci pe jos. Nici un, iz. Scroafele dorm in­­arcuri de asemenea albe cu godacii lor cu rituri trandafirii şi codite Ca sfredelul. Mulţi. Puzderie... — Ce-i colo ? întreb pe medicul vete­rinar şi ei in alb. — Hrana cu biberonul. —■ Cu lapte de scroafă ? — De vacă Abia acum văd şirurile de garniţe. Pur­ceii prea mulţi la mamă siu cei mai plă­­pinzi sunt alăptaţi ca nişte prunci. E de mirare şi de huz să-i vezi cum sug din tulumbele cu lapte, , cum se luptă între ei Cu riturile, cum unul trage pe altul de codilă ca să-i ia locul, curr­cile unu! mai alintat cată să fie luat în brc­e, Elisave­­ta Gorodoş şi­ Gheorghi­a. Danuitrache­­sunt dădace neîntrecute. Cea dinţii a fost distinsă cu Medalia Muncii.; cea de a doua a căpătat un premiu in valoare de patru ori sul anul pe o lună pentru grija şi dragostea de purcei. Unii cu regim special trecvt­e cu cărbune, praf de oase calciu, făină de peşte, turbă. Cînd ating greutatea de 60 kilograme, sunt trimişi la crescătoriile de adulţi ale altor întreprin­deri. Din mar­ginea livezii, pe zeci de pogoa­ne, se întinde u­­cerniera. Aici, pensiona­rii mici şi mari ies vara la plimbare şi la păscut Pentru iarnă au un siloz cu ver­deaţă pusă la murat. Mai încolo, o mo­vilă de tinichele de conserve goale, car­nea din ele au mincat-o vierii şi scroafe­le. Acum ţi se construieşte o bucătărie nouă pentru prepararea mincărurilor calde... — Şi asta ce-o mai fi ? — Hidrotermograful, zimbeşte medicul Şi desfăcind cutia cea neagră, mi-arată cum pe un sul alb se înregistrează gra­dul de umezeală și căldura din grajduri. — Și nici o molimă ?... întreb la ieși­re. — Nici ! — Niciodată ? — Ia uite colo­­... și medicul î mi-arătă presurile de papură de la pragul fiecă­rui grajd, îmbibate cu creolină ori sodă caustică. Picla tot mai stăruie peste cîmpul îm­pestriţat de zăpadă. Departe, in zarea tul­bure, o geană de întuneric. Este cătunul Dirza unde am dăscălit acum o jumătate de veac intr-o căsuţă cu coceni in strea­şină, pe vremea cînd prim sfetnic al tro­nului era nababul cel cu nouăzeci şi­ nouă de muşti. In anii cînd am zăbovit acolo, nimeni n-a venit de la castelul prinţului din Buftea să vadă cum se în­tăreau pruncii oamenilor cu biberoane de pătlăgele murale, acre-iuji-surate, de-fi sărea căciula din cap. 10ACHIM BOTEZ arnef Intre Buftea şi Crevedia COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentanţe diplomatice între R.P.R. şi India Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Indiei în dorinţa de a menţine şi întări relaţiile de prietenie deja existente intre cele două ţări, au hotărît să facă schimb da reprezentanţe diplomatice, cu gradul de legaţii. (Agerpres) ---------­ Pentru asigurarea securităţii colective în Europa Muncitorii şi funcţionarii de la mai multe Întreprinderi industriale din R.D. Germană au adresat Guvernului Republicii Populare Române telegrame prin care îi mulţumesc a­­cestuia pentru participarea s­a la Conferinţa de la 29 noiembrie, propusă de U.R.S.S. in scopul realizării unui pact de securitate co­lectiv? în Europa. De asemenea, ei se adre­sează Guvernului R.P.R. cu rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduin­ţele Uniunii Sovietice pentru asigurarea securităţii colective în Europa. Asemenea telegrame au trimis muncitorii de la Industria de mobile Wilkauhasslau, per­sonalul uzinei de filatură de liră pieptă­nată din Zwickau Lichtentannesachs, mun­citorii şi funcţionarii uzinelor de postav Roedelbachta­ Kircherbsachs. In telegrama lucrătorilor de la uzinele de postav Roedelbachta! Kircherbsachs se spune: „Ultima notă a Uniunii Sovietice vorbeşte de-a dreptul din inimă poporului german. In anii de după 1945, ca dealtfel încă de la începutul existenţei sale, Uniunea Sovietică a dovedit zi de zi că în toate acţiunile sale ea pune pe primul plan cauza menţinerii păcii. Aceasta găseşte asentimentul tuturor forţelor iubitoare de pace din lume. De a­­ceea vă adresăm dvs. rugămintea de a spri­jini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice in legătură cu securitatea colectivă în Europa, de a contribui in mă­sură şi mai mare la realizarea unităţii pa­triei noastre, de a asigura prin aceasta pa­cea în Europa şi nu lumea întreagă“. (Agerpres) Delegaţia R.P.R. care a participat la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii s-a înapoiat în Capitală Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală membrii delegaţiei ţării noastre la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii ce a a­­vut loc între 18-23 noiembrie la Stockholm, prof. univ. Lotar Rădăceanu, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prof. univ. Sorin Tom­a, prof. univ. Florica Mezincescu, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. St. Mitcu și preot Alexandru Ionescu, membri ai Co­mitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres) ---------­ Săptămîna ştiinţei bulgare In cadrul „Săptămînii ştiinţei bulgare", marţi seara, în aula Academiei R.P.R., aca­demicianul Sava Ganovski, membru al Con­siliului de conducere al Academiei de Ştiinţe a R.P. Bulgaria, deputat în Adunarea Populară a R. P. Bulgaria, laureat al Pre­miului Dimitrov, a conferenţiat despre „Re­voluţia culturală în Bulgaria“. La conferinţă au luat parte acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. Mihail Sadoveanu, vicepreşedinte al Academiei R.P.R., acad. St. Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R., numeroşi academicieni, membri cores­pondenţi ai Academiei R.P.R., colaboratori ai institutelor ştiinţifice ale Academiei R.P.R., profesori universitari şi studenţi. In numele celor prezenţi, acad. prof. dr. C. I. Parhon a mulţumit călduros oaspete­lui. (Agerpres) Anul XII Nr. 3160 6 pagini 20 bani Miercuri 1 decembrie 1954 IN NUMĂRUL DE AZI L. REDLINGER : Recenzie - V. I. Lenin: . . „Opere“ (vol. XIV) (pag..2-a) ALFRED HOFFMAN : Cronica muzicală — Al doilea concert al Orchestrei Filar­monice din Dresda (pag. 2-a) — Conferinţa ţărilor europene pentru asigu­rarea păcii şi securităţii­­In Europa • Cuvîntărrile rostite de şefii delega­ţiilor guvernamentale la Începutul şedinţei din 29 noiembrie • Declaraţia făcută de V. M. Molotov (pag. 3­ a) Declaraţia făcută de I. Cynankiewickz — Răspunsul guvernelor S.U.A., Franţei şi Angliei la notele guvernului sovietic din 23 octombrie şi 13 noiembrie a.c.(pag. 6-a) — Riposta dată de populaţia Germaniei oc­cidentale politicii agresive a lui Adenauer (pag. 5-a) — I. PAVLOV : Autodemascare — (Articol din „Pravda“). (pag. 6-a) — Nota memorială a guvernului sovietic *a­dresată guvernului S.U.A. în problema folosirii energiei atomice In scopuri paș­nice (pag. 6-a) (pag. 4-a) Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS trans­­mite . La 29 noiembrie s-a deschis la Mos­cova conferinţa ţărilor europene pentru asi­gurarea păcii şi securităţii in Europa. La conferinţă participă delegaţiile Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Un­gare, Republicii Democrate Germane, Repu­blicii Populare Rom­ne. La conferinţă participă de asemenea in calitate de observator un reprezentant al Republicii Populare Chineze. Delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vice­ preşedinte al Consiliului de Mini­ştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţia sovietică fac parte de asemenea : A. A. Gromiko, prim­­­locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S.; A M. Puzanov, preşedintele Consi­liului de Miniştri al R.S.F.S.R.; N. T. Kal­­cenko, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene; K. T. Mazurov, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Bie­loruse; V. T. Laris, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Letone; A. A. Miurisep, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; M. A. Gedvilas, preşedintele Consi­liului de Miniştri al R.S.S. Lituaniene; V.A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Polone este condusă de Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, al Republicii Popu­lare Polone. Din delegaţie fac parte — Ma­rian Naszkowski, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe şi Waclaw Lewikowski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone în U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este reprezentată de delegaţia condusă de Viliam Siroky, pri­mul ministru al Republicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, ministru al Afacerilor Externe; Emanuel Slechta, mi­nistrul Construcţiilor; Josef Plojhar, minis­trul Sănătăţii; Jaromir Vosaglicky, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germane are în frunte pe Otto Grotewohl, priimul mi­nistru al R. D. Germane. .Delegaţia este com­pusă din Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; dr. Lothar Boltz, vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi mi­nistru al Afacerilor Externe; Otto Nuschke şi dr. Hans Loch, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri; Bertholt Rose, secretar general al partidului ţărănesc democrat din Germa­nia, precum şi Rudolf Appelt, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democrate Germane în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Ungare este condusă de András Hegedűs, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Ungare. Membrii delega­ţiei sunt:­­János Boldoczky, ministru al Afa­cerilor Externe al Ungariei şi Endre Sik, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte şi Ferenc Muennich, am­basador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Romíne este alcătuită din Chivu Stoica, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne (șeful delegației); Simion Bughici, ministru al Afacerilor Externe; Gri­­gore Preoteasa, prim locțiitor a­­ ministrului Afacerilor Externe, precum şi Ion Rab, am­basador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S. Delegația Republicii­ Populare Bulgaria este alcătuită din: Anton Iugov, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria (şeful delegaţiei); Ghior­­ghi Traikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria; Mincio Nelcev, ministru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lukanov, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulga­ria în U.R.S.S. Republica Populară Albania este reprezen­tată de Manush Myftiu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Albania (şeful delegaţiei) ; Behar Shty-11a, ministru al Afacerilor Externe şi Mihai­ Prifti, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Albania In U.R.S.S. Reprezentantul Republicii Populare­­Chineza la conferinţă este Clan Ven-tian, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R. P. Chi­neze şi ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. Prima şedinţă a conferinţei a fost des-* chisă de V. M. Molotov, şeful delegaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii So­vietice el a salutat delegaţiile ţărilor care au acceptat propunerea guvernului sovietic, a-a­dresată de comun acord cu guvernele Re­publicii Populare Polone şi Republicii Ceho­slovace, cu privire la convocarea la 29 no­iembrie la Moscova sau Paris a unei confe­rinţe pe întreaga Europă pentru examina­rea problemei cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, J. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone, a sprijinit propunerea ca conferinţa să se ţină cu participarea repre­zentanţilor statelor care au sosit la Mos­cova. In numele delegaţiei Cehoslovace, V. Sî­­roky a declarat că convocarea conferinţei ţărilor europene în problema creării unui sis­tem de securitate colectivă în Europa este in prezent foarte necesară, din cauza presi­unii exercitate de puterile occidentale cu scopul de a grăbi ratificarea acordurilor da la Paris. Reprezentanţii delegaţiilor Republicii De­mocrate Germane, Republicii Populare Un­gare, Republicii Populare Bulgaria, Republic­cii Populare Albania, Republicii Populara Române şi Republicii Populare Chineze au sprijinit de asemenea propunerea delegaţiei sovietice. Apoi, V. M. Molotov, şeful delegaţiei Uni­unii Sovietice, a făcut o declaraţie care a fost ascultată cu mare atenţie de către par­ticipanţi la conferinţă. Apoi a luat cuvîntul J. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone. După declaraţia lui J. Cyrankiewicz, şe­dinţa a luat sfirşit. Şedinţa din 30 noiembrie MOSCOVA 30 (Agerpres),­­ TASS trans­mite : La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a Conferinţei tarilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Eu­ropa. Şedinţa a fost prezidată de J. Cyran­kiewicz, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Populare Polone, şeful dele­gaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Vi­liam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, şeful delegaţiei cehoslovace, şi Otto Grotewohl, primul ministru al Republi­cii Democrate Germane, şeful delegaţiei Re­publicii Democrate Germane. Ședința următoare va avea loc la 1 decem­brie, ora 14,00. Reducerea preţului de cost—condiţie importantă pentru ridicarea nivelului de trai După o nouă metodă sovietică ORAŞUL STALIN (de la co­respondentul nostru). — Oţe­­larii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ aplică de cî­teva zile o nouă metodă de muncă. Este vorba de metoda sovietică de deservire a cuptoa­­relor electrice de topit oţel, ini­ţiată în Uniunea Sovietică ele către ochelarul Nikolai Slobod­­skih de la Uzinele de Tractoare din Stalingrad. Aplicarea noii metode are ca scop reducerea timpului de deservire a cuptoarelor de oţel, acţionate cu curent electric. Ea constă din încărcarea neîntre­­ruptă a cuptorului, fără ca ace­sta să fie deconectat, menți­­nîndu-se în cuptor tot timpul o temperatură înaltă. Lucrînd după această metodă, oţelarul sovietic Nikolai Slo­­bodskih a eliminat timpii morți ai cuptorului, îmbinînd două o­­peraţii: încărcarea cuptorului şi topirea. Perfecţionînd conti­nuu noua metodă, oţelarul so­vietic a reuşit să obţină depă­şiri mai mari de 150 la sută. In sectorul oţelărie a uzine­lor „Ernst Thälmann“ munci­torii de sub conducerea mais­trului oţelar Francisc Balint au trecut la punerea în practică a noii metode. Incărcind cupto­rul aşa cum prevăd indicaţiile lui Slobodskih, oţetarii Mihai Zoltán şi Francisc Zoltán de la cuptorul electric nr. 2 au încăr­cat un strat de material şi au conectat cuptorul. In timp ce materialul se topea ei au conti­nuat să încarce cuptorul fără a întrerupe curentul electric. In urma acestui procedeu ei au reuşit să reducă timpul de ela­borare a unei şarje de oţel man­gan cu o oră. iar la elaborarea unei şarje de oţel carbon cu 40 de minute. Rezultate asemănă­toare au fost obţinute şi de o­­ţelarii de la cuptorul electric nr. 3. In general la cuptoarele unde a fost aplicată noua metodă s-a înregistrat o creştere a produc­ţiei de oţel lichid între 20—25 la sută, de fiecare cuptor în parte. Prin perfecţionarea noii me­tode, oţelarii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann" vor reuşi să obţină şi mai mari succese, dînd tot mai mult oţel necesar confecţionării pieselor pentru tractoare. TIMIŞOARA (de la trimisul nostru). — In întreprinderile din întreaga regiune Timişoara capătă o mare extindere iniţia­tiva pornită de colectivul com­binatului metalurgic Reşiţa sub lozinca : „Să reducem preţul de cost la fiecare loc de muncă“. Analizînd, în cadrul consfă­tuirilor de producţie, posibilită­ţile de care dispun întreprin­derile pentru reducerea preţului de cost, numeroase colective de muncă şi-au luat angajamente în acest sens. Astfel, colectivul fabricii „Industria Lînei“ s-a angajat să reducă, pînă la 30 decembrie, preţul de cost cu 2,5 la sută faţă­ de realizările semestrului I. In vederea rea­lizării acestui angajament, au fost luate o serie de măsuri tehnico - organizatorice printre cle reorganizarea muncii la secţia filatură pieptănată, spo­rirea capacităţii de producţie a secţiei finisaj prin punerea în funcţiune a noi maşini, etc. La fabrica „Ocsko Terezia“ angajamentul muncitorilor este de a reduce preţul de cost pînă la sfîrşitul anului cu 6,2 la sută sub sarcina planificată. Pentru a contribui la aceasta, cercul ASIT a organizat o „Săptămîna a propunerilor“ ca­re a dat bune rezultate. Pînă în prezent au fost propuse de muncitori 19 inovaţii şi raţio­nalizări a căror aplicare va a­­duce economii însemnate. Şi la fabrica „Electromotor“ preocuparea pentru reducerea preţului de cost este vie în rîn­­dul muncitorilor. La secţia mo­toare a acestei întreprinderi, de pildă, s-au luat o serie de mă­suri pentru reducerea deşeuri­lor la sîrm­a de bobinaj, înlo­cuirea materialelor deficitare cu altele mai ieftine, economisirea rechizitelor etc. Ajutor tovărăşesc La prima vedere ai crede că este un lucru simplu. Aşezi ti­parul pe suprafaţa pielei, il fixezi cu o mină, iar cu cealate tă mlnueşti cuţitul in jurul a­­cestuia pînă obţii forma dorită.­ Nimic mai mult. Aşa credeau nu de multă vreme unii munci­tori din secţia croit a fabricii de încălţăminte „Flacăra Roşie“ printre care Gh. Negoiţă, Pa­­nait Ungureanu şi alţii care nu dădeau atenţia cuvenită lucru­lui executat risipind fără răs­pundere, zeci şi zeci de deci­metri pătraţi de piele. Din cau­­ză că unii muncitori din acea­­­stă secţie depăşeau adesea con­­sumul de piele, la fiecare sfîr­­şit de lună secţia croit era de­­ficitară. Risipa era mare. Cîte 5.000 —6.000 decimetri pătraţi piele se consumau lunar peste normativul planificat. Sute de perechi de feţe erau pierdute fără nici o socoteală... Că muncitorii Gheorghe Vla­­siadis, Andrei Sekely, Teodor Florescu şi alţii croiau tot mai multe perechi de Încălţăminte realizînd însemnate economii de piele era un lucru ştiut de toţi. Dar cu o floare nu se face pri­măvară. Aceasta era situaţia în sec­ţia de croit a fabricii „Flacăra Roşie“ cu două luni de zile în urmă. De atunci multe lucruri s-au schimbat. Gheorghe Ne­­goiţă nu mai este muncitor co­daş. Despre el, ca şi despre toţi ceilalţi poţi vorbi ca de nişte muncitori care au păşit pe dru­mul cel bun. Pe lingă fapt­ul că reuşesc să-şi îndeplinească­­ sar­cinile de plan ei realizează, da­torită ajutorului primit de la cei, fruntaşi, tot mai multe economii. In lupta pentru realizarea de cit mai­ mari economii, acţiunea de ridicare a celor codaşi la ni­velul fruntaşilor găseşte o lar­gă aplicare în­­rindul colectivu­lui secţiei croit. In acest fel colectivul secţiei contribuie la producerea unor cantităţi me­reu sporite de încălţăminte, mai ieftină şi mai bună. Ultima realizare înscrisă în cursul lunii trecute este elocventă. Pină la 27 noiembrie, muncitorii de aici au economisit 12 476 decimetri pătraţi piele, ceea ce reprezintă 623 perechi feţe de încălţăminte date peste sarcina de plan. „Sa reducem, preţul de cost la fiecare loc de munca’ Printr-o judicioasă folosire a materialelor In lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor, colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală desfăşoară o largă acţiune de economisire a ma­teriilor pr­me şi a materialelor auxiliare. Secţia de şablo­­nare din sectorul 7 al fabricii, de pildă, a realizat in luna octombrie o economie ce se ridică la suma de 29.655 Iei. In clişeu : Şeful de sală Gh. Leţ împreună cu şablonerul Ferdinand Gross se străduiesc ca printr-o mai bună înca­drare a tiparelor pe faţa stofei, să economisească cit mai mult material. foto: mihai popescu

Next