Romînia Liberă, decembrie 1954 (Anul 12, nr. 3160-3186)
1954-12-01 / nr. 3160
'Aaum Proletari din toate tarile, unifi vul ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ POMSNA Pentru realizarea integrală şi la toţi indicii planului pe 1954. Am intrat în ultima lună a anului 1954. Doar cîteva săptămîni au mai rămas pînă în ziua cînd, făcînd bilanţul realizărilor obţinute în acest an, oamenii muncii vorpăşi pragul anului 1955, ultimul an al cincinalului. Planul de stat pe 1954 a pus în faţacolectivelor de muncă din industrie sarcini deosebit de însemnate în direcţia dezvoltării economiei noastre naţionale şi ridicării nivelului de trai al poporului, r Punînd un accent însemnat pe dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum şi pe sprijinirea înfloririi agriculturii, planul pe acest an a mobilizat puternic pe oamenii muncii în lupta pentru îndeplinirea lui. Luptînd,în cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor , planificate, numeroase colective de muncă au reuşit să obţină înfăptuiri de s ceară. Zilnic ziarele publică ştiri arătînd că mereu alte întreprinderi şi-au îndeplinit sarcinile planificate, începînd să lucreze în contul anului 1955. Printre acestea se numără unităţi care lucreazăpentru agricultură ca de poldă uzinele „7 Noiembrie“-Craiova şi ,,I. C. Frimu“Sinaia, unităţi petrolifere, printre care Oficiul 11 Foraj Piteşti şi Oficiul Boldeşti, întreprinderi constructoare de maşini, ca de exemplu „Progresul“-Brăila. Toate aceste întreprinderi, precum şi altele cu realizări asemănătoare, îşi datorează succesele avîntului cu care au fh lucrat muncitorii, inginerii şi tehnicienii, ^fcmuncii politice dusă de către organizaţiile ^■pbşteşti, temeinicei munci organizatorice depuse de conducere, folosirii la maximum a rezervelor interne. Înfăptuirile acestor unităţi de muncă dovedesc că sarcinile planului pe acest an pot fi realizate şi depăşite, atunci cînd există o vie preocupare pentru această problemă, atunci cînd întregul colectiv participă cu tot avîntul la rezolvarea problemelor ce se pun întreprinderii. Acest lucru constituie un puternic argument împotriva întreprinderilor care încearcă să-şi ascundă lipsurile în spatele unor „condiţii obiective“ adesea imaginare. Dacă Oficiul II Foraj Piteşti şi-a îndeplinit sarcinile de plan cu mult înainte de termen, de ce n-ar fi acest lucru posibil de pildă la Oficiul II Foraj Moineşti, care are condiţii de muncă asemănătoare? Fiindcă dacă la prima unitate a existat, o preocupare continuă pentru îmbunătăţirea activităţii, pentru introducerea tehnicii înaintate (la acest Oficiu n y^a extins pentru prima dată metoda 'aforajului umed), la cea de a doua o astfel de preocupare a lipsit din partea conducerii. Ce ,„condiţii obiective“ poate invoca întreprinderea „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin care să justifice sistematica rămînere în urmă faţă de plan, cînd la această fabrică utilajul este prost folosit, metodele înaintate de muncă nu sînt utilizate, disciplina în muncă suferă, îmbunătăţirea calificării cadrelor nu preocupă pe nimeni ? Panu pr de anul 1954 poate şi trebuie să fie îndeplinit de toate unităţile de muncă din industria ţării. Zilele, care au mai rămas pînă la sfîrşitul acestui an trebuie folosite din,plin de toate colectivele de muncă, fie pentru a-şi consolida realizările de pînă în prezent, fie pentru a lichida rămînerea în urmă care s-a manifestat în activitatea lor. Analiza temeinică a situaţiei întreprinderii, luarea de măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor care persistă trebuie să ducă neîntîrziat la îmbunătăţirea muncii fiecărei fabrici, uzine sau şantier de construcţie. O atenţie deosebită în acest sens trebuie acordată întreprinderilor care fabrică bunuri de larg consum, ca şi acelora care livrează maşini şi piese de schimb pentru agricultură. Ministerele care tutelează aceste întreprinderi, colectivele de muncă, în frunte cu conducerile, trebuie să-şi pună cu toată seriozitatea problema realizării integrale a sarcinilor de plan, condiţie de seamă pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării oamenilor muncii cu produse de larg consum. Cu atît mai mult se pune această problemă întreprinderilor care execută lucrări de construcţii pentru agricultură, dat fiind rămînerea în urmă existentă în acest sector. Perioada iernii poate crea o serie de dificultăţi întreprinderilor în ce priveşte aprovizionarea cu materii prime şi materiale. Experienţa iernii trecute a arătat că acolo unde conducerile întreprinderilor au dovedit că posedă spirit gospodăresc, viscolul din luna februarie a acestui an nu a adus perturbări în procesul de producţie. Se cere deci din partea întreprinderilor să ia toate măsurile pentru aprovizionarea din timp cu cele necesare, în limitele stocurilor normate. Realizarea integrală a sarcinilor planului pe acest an este condiţionată şi de felul în care colectivele de muncă se preocupă de valorificarea rezervelor interne. In cadrul etapei întrecerii socialiste încheiată la 7 noiembrie au apărut importante iniţiative a căror extindere poate şi trebuie să constituie un serios sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor planificate. Aşa sunt de pildă acţiunea pornită de colectivul uzinei „I. C. Frimu“ sub lozinca ,„Maşinile noastre pot da mai mult“, iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzina „21 Decembrie“ din Bucureşti de a lupta pentru ridicarea codaşilor la nivelul fruntaşilor, etc. Aceste acţiuni, ca şi metodele înaintate de muncă sovietice, trebuie să devină în măsură tot mai mare un bun al tuturor oamenilor muncii din industrie. La fiecare loc de muncă, preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor valorice şi cantitative ale planului trebuie să se împletească cu grija pentru realizarea tuturor indicilor planului. Numai atunci poate considera un colectiv de muncă că s-a achitat conştiincios de sarcinile ce-i revin cînd îşi îndeplineşte şi îndatoririle în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, realizarea tuturor sortimentelor planificate, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost. Preţul de cost constituie cel mai cuprinzător indice, care sintetizează întreaga activitate a întreprinderii. Lupta pentru reducerea preţului de cost echivalează deci cu lupta pentru continua dezvoltare a economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai a celor ce muncesc. Totodată, este necesar ca întreprinderile să acorde atenţia cuvenită îndeplinirii planului pe sortimente. Nerealizarea unora sau altora dintre sortimentele planificate înseamnă fie lipsirea unei ramuri industriale sau a agriculturii de maşinile şi uneltele de care au nevoie, fie lipsirea oamenilor muncii de unele produse necesare. Condiţia de bază pentru ca, în luna care a mai rămas din 1954, întreprinderile să facă faţă cu succes sarcinilor ce le revin pentru îndeplinirea planului este desfăşurarea cu avînt sporit a întrecerii socialiste. Continuînd şi lărgind succesele obţinute în etapa întrecerii încheiată la 7 noiembrie, colectivele de muncă din fabricile şi uzinele ţării îşi vor aduce contribuţia la realizarea integrală şi la toţi indicii a planului de stat, factor important în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. La ceasul amiezii, negurile acestor sile încă se Urau peste ogoare şi in lumina sură, saltimii de pe o parte şi alta a drumului, cu frunzele cite le mai au îngălbenite, erau parcă nişte abajururi uriaşe de mătase. De la Buftea spre Crevedia pe şoseaua de curbrid asfaltată, cald ca pe o tipsie, ca pe o prispă netedă şi cirtoasă. Maşinile aleargă ca nălucile. Roţile căruţelor alunecă uşor şi vitele duc poverile grele ca pe nişte jucării. Nu mai e nevoie de bici. Cam după un sfert de poştă, pe mina J captă, iată o livadă in fundul căreia, prin pielii tot mai deasă, grajduri lungi, aate cu var, albesc ca nişte caşuri uriaşe, puse la savitar Aici este întreprinderea de creştere şi ingrăşare de animale, secţia (>-’£■, din O maternitate pentru puteri... Dar cină nu de mult, aici a fost locul de huzur şi speculă cu poame al unui /•; .t administrator al prinţului din Buftea, e pepinieră, ci întreprindere in care cii-‘ cu t'nitori se ingrăşau, iar cei ce munceau aici — mult mai multi — aveau fata suptă de foame şi nevoi. Aproape de primul grajd s-aude un vituit ca al dpei la scocul morii. E chiar o moară, dar cu şuvoi eleitice, ce macină o uială de porumb. Orz, ovăz, cîteva tone pa ei, pentru miile de purcei care cresc aici cu mamele lor, cu butiile și tatii lor de v’ă'.ilă nlpnsă. Cit vezi cu ochii, grajdurile sint așternute cu covoare albe de lapte de var, că t'-e milă să calci pe jos. Nici un, iz. Scroafele dorm inarcuri de asemenea albe cu godacii lor cu rituri trandafirii şi codite Ca sfredelul. Mulţi. Puzderie... — Ce-i colo ? întreb pe medicul veterinar şi ei in alb. — Hrana cu biberonul. —■ Cu lapte de scroafă ? — De vacă Abia acum văd şirurile de garniţe. Purceii prea mulţi la mamă siu cei mai plăpinzi sunt alăptaţi ca nişte prunci. E de mirare şi de huz să-i vezi cum sug din tulumbele cu lapte, , cum se luptă între ei Cu riturile, cum unul trage pe altul de codilă ca să-i ia locul, currcile unu! mai alintat cată să fie luat în brce, Elisaveta Gorodoş şi Gheorghia. Danuitrachesunt dădace neîntrecute. Cea dinţii a fost distinsă cu Medalia Muncii.; cea de a doua a căpătat un premiu in valoare de patru ori sul anul pe o lună pentru grija şi dragostea de purcei. Unii cu regim special trecvte cu cărbune, praf de oase calciu, făină de peşte, turbă. Cînd ating greutatea de 60 kilograme, sunt trimişi la crescătoriile de adulţi ale altor întreprinderi. Din marginea livezii, pe zeci de pogoane, se întinde ucerniera. Aici, pensionarii mici şi mari ies vara la plimbare şi la păscut Pentru iarnă au un siloz cu verdeaţă pusă la murat. Mai încolo, o movilă de tinichele de conserve goale, carnea din ele au mincat-o vierii şi scroafele. Acum ţi se construieşte o bucătărie nouă pentru prepararea mincărurilor calde... — Şi asta ce-o mai fi ? — Hidrotermograful, zimbeşte medicul Şi desfăcind cutia cea neagră, mi-arată cum pe un sul alb se înregistrează gradul de umezeală și căldura din grajduri. — Și nici o molimă ?... întreb la ieșire. — Nici ! — Niciodată ? — Ia uite colo... și medicul î mi-arătă presurile de papură de la pragul fiecărui grajd, îmbibate cu creolină ori sodă caustică. Picla tot mai stăruie peste cîmpul împestriţat de zăpadă. Departe, in zarea tulbure, o geană de întuneric. Este cătunul Dirza unde am dăscălit acum o jumătate de veac intr-o căsuţă cu coceni in streaşină, pe vremea cînd prim sfetnic al tronului era nababul cel cu nouăzeci şi nouă de muşti. In anii cînd am zăbovit acolo, nimeni n-a venit de la castelul prinţului din Buftea să vadă cum se întăreau pruncii oamenilor cu biberoane de pătlăgele murale, acre-iuji-surate, de-fi sărea căciula din cap. 10ACHIM BOTEZ arnef Intre Buftea şi Crevedia COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentanţe diplomatice între R.P.R. şi India Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Indiei în dorinţa de a menţine şi întări relaţiile de prietenie deja existente intre cele două ţări, au hotărît să facă schimb da reprezentanţe diplomatice, cu gradul de legaţii. (Agerpres) --------- Pentru asigurarea securităţii colective în Europa Muncitorii şi funcţionarii de la mai multe Întreprinderi industriale din R.D. Germană au adresat Guvernului Republicii Populare Române telegrame prin care îi mulţumesc acestuia pentru participarea sa la Conferinţa de la 29 noiembrie, propusă de U.R.S.S. in scopul realizării unui pact de securitate colectiv? în Europa. De asemenea, ei se adresează Guvernului R.P.R. cu rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice pentru asigurarea securităţii colective în Europa. Asemenea telegrame au trimis muncitorii de la Industria de mobile Wilkauhasslau, personalul uzinei de filatură de liră pieptănată din Zwickau Lichtentannesachs, muncitorii şi funcţionarii uzinelor de postav Roedelbachta Kircherbsachs. In telegrama lucrătorilor de la uzinele de postav Roedelbachta! Kircherbsachs se spune: „Ultima notă a Uniunii Sovietice vorbeşte de-a dreptul din inimă poporului german. In anii de după 1945, ca dealtfel încă de la începutul existenţei sale, Uniunea Sovietică a dovedit zi de zi că în toate acţiunile sale ea pune pe primul plan cauza menţinerii păcii. Aceasta găseşte asentimentul tuturor forţelor iubitoare de pace din lume. De aceea vă adresăm dvs. rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice in legătură cu securitatea colectivă în Europa, de a contribui in măsură şi mai mare la realizarea unităţii patriei noastre, de a asigura prin aceasta pacea în Europa şi nu lumea întreagă“. (Agerpres) Delegaţia R.P.R. care a participat la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii s-a înapoiat în Capitală Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală membrii delegaţiei ţării noastre la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii ce a avut loc între 18-23 noiembrie la Stockholm, prof. univ. Lotar Rădăceanu, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prof. univ. Sorin Toma, prof. univ. Florica Mezincescu, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. St. Mitcu și preot Alexandru Ionescu, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres) --------- Săptămîna ştiinţei bulgare In cadrul „Săptămînii ştiinţei bulgare", marţi seara, în aula Academiei R.P.R., academicianul Sava Ganovski, membru al Consiliului de conducere al Academiei de Ştiinţe a R.P. Bulgaria, deputat în Adunarea Populară a R. P. Bulgaria, laureat al Premiului Dimitrov, a conferenţiat despre „Revoluţia culturală în Bulgaria“. La conferinţă au luat parte acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. Mihail Sadoveanu, vicepreşedinte al Academiei R.P.R., acad. St. Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R., numeroşi academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., colaboratori ai institutelor ştiinţifice ale Academiei R.P.R., profesori universitari şi studenţi. In numele celor prezenţi, acad. prof. dr. C. I. Parhon a mulţumit călduros oaspetelui. (Agerpres) Anul XII Nr. 3160 6 pagini 20 bani Miercuri 1 decembrie 1954 IN NUMĂRUL DE AZI L. REDLINGER : Recenzie - V. I. Lenin: . . „Opere“ (vol. XIV) (pag..2-a) ALFRED HOFFMAN : Cronica muzicală — Al doilea concert al Orchestrei Filarmonice din Dresda (pag. 2-a) — Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţiiIn Europa • Cuvîntărrile rostite de şefii delegaţiilor guvernamentale la Începutul şedinţei din 29 noiembrie • Declaraţia făcută de V. M. Molotov (pag. 3 a) Declaraţia făcută de I. Cynankiewickz — Răspunsul guvernelor S.U.A., Franţei şi Angliei la notele guvernului sovietic din 23 octombrie şi 13 noiembrie a.c.(pag. 6-a) — Riposta dată de populaţia Germaniei occidentale politicii agresive a lui Adenauer (pag. 5-a) — I. PAVLOV : Autodemascare — (Articol din „Pravda“). (pag. 6-a) — Nota memorială a guvernului sovietic *adresată guvernului S.U.A. în problema folosirii energiei atomice In scopuri pașnice (pag. 6-a) (pag. 4-a) Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite . La 29 noiembrie s-a deschis la Moscova conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa. La conferinţă participă delegaţiile Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Romne. La conferinţă participă de asemenea in calitate de observator un reprezentant al Republicii Populare Chineze. Delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vice preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţia sovietică fac parte de asemenea : A. A. Gromiko, primlocţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S.; A M. Puzanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R.; N. T. Kalcenko, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene; K. T. Mazurov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Bieloruse; V. T. Laris, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Letone; A. A. Miurisep, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; M. A. Gedvilas, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Lituaniene; V.A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Polone este condusă de Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, al Republicii Populare Polone. Din delegaţie fac parte — Marian Naszkowski, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe şi Waclaw Lewikowski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone în U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este reprezentată de delegaţia condusă de Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, ministru al Afacerilor Externe; Emanuel Slechta, ministrul Construcţiilor; Josef Plojhar, ministrul Sănătăţii; Jaromir Vosaglicky, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germane are în frunte pe Otto Grotewohl, priimul ministru al R. D. Germane. .Delegaţia este compusă din Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; dr. Lothar Boltz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe; Otto Nuschke şi dr. Hans Loch, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri; Bertholt Rose, secretar general al partidului ţărănesc democrat din Germania, precum şi Rudolf Appelt, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democrate Germane în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Ungare este condusă de András Hegedűs, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare. Membrii delegaţiei sunt:János Boldoczky, ministru al Afacerilor Externe al Ungariei şi Endre Sik, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte şi Ferenc Muennich, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Romíne este alcătuită din Chivu Stoica, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne (șeful delegației); Simion Bughici, ministru al Afacerilor Externe; Grigore Preoteasa, prim locțiitor a ministrului Afacerilor Externe, precum şi Ion Rab, ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S. Delegația Republicii Populare Bulgaria este alcătuită din: Anton Iugov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria (şeful delegaţiei); Ghiorghi Traikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria; Mincio Nelcev, ministru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lukanov, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria în U.R.S.S. Republica Populară Albania este reprezentată de Manush Myftiu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania (şeful delegaţiei) ; Behar Shty-11a, ministru al Afacerilor Externe şi Mihai Prifti, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Albania In U.R.S.S. Reprezentantul Republicii PopulareChineza la conferinţă este Clan Ven-tian, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R. P. Chineze şi ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. Prima şedinţă a conferinţei a fost des-* chisă de V. M. Molotov, şeful delegaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii Sovietice el a salutat delegaţiile ţărilor care au acceptat propunerea guvernului sovietic, a-adresată de comun acord cu guvernele Republicii Populare Polone şi Republicii Cehoslovace, cu privire la convocarea la 29 noiembrie la Moscova sau Paris a unei conferinţe pe întreaga Europă pentru examinarea problemei cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, J. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone, a sprijinit propunerea ca conferinţa să se ţină cu participarea reprezentanţilor statelor care au sosit la Moscova. In numele delegaţiei Cehoslovace, V. Sîroky a declarat că convocarea conferinţei ţărilor europene în problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa este in prezent foarte necesară, din cauza presiunii exercitate de puterile occidentale cu scopul de a grăbi ratificarea acordurilor da la Paris. Reprezentanţii delegaţiilor Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Bulgaria, Republiccii Populare Albania, Republicii Populara Române şi Republicii Populare Chineze au sprijinit de asemenea propunerea delegaţiei sovietice. Apoi, V. M. Molotov, şeful delegaţiei Uniunii Sovietice, a făcut o declaraţie care a fost ascultată cu mare atenţie de către participanţi la conferinţă. Apoi a luat cuvîntul J. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone. După declaraţia lui J. Cyrankiewicz, şedinţa a luat sfirşit. Şedinţa din 30 noiembrie MOSCOVA 30 (Agerpres), TASS transmite : La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a Conferinţei tarilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Şedinţa a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, şeful delegaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, şeful delegaţiei cehoslovace, şi Otto Grotewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, şeful delegaţiei Republicii Democrate Germane. Ședința următoare va avea loc la 1 decembrie, ora 14,00. Reducerea preţului de cost—condiţie importantă pentru ridicarea nivelului de trai După o nouă metodă sovietică ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — Oţelarii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ aplică de cîteva zile o nouă metodă de muncă. Este vorba de metoda sovietică de deservire a cuptoarelor electrice de topit oţel, iniţiată în Uniunea Sovietică ele către ochelarul Nikolai Slobodskih de la Uzinele de Tractoare din Stalingrad. Aplicarea noii metode are ca scop reducerea timpului de deservire a cuptoarelor de oţel, acţionate cu curent electric. Ea constă din încărcarea neîntreruptă a cuptorului, fără ca acesta să fie deconectat, menținîndu-se în cuptor tot timpul o temperatură înaltă. Lucrînd după această metodă, oţelarul sovietic Nikolai Slobodskih a eliminat timpii morți ai cuptorului, îmbinînd două operaţii: încărcarea cuptorului şi topirea. Perfecţionînd continuu noua metodă, oţelarul sovietic a reuşit să obţină depăşiri mai mari de 150 la sută. In sectorul oţelărie a uzinelor „Ernst Thälmann“ muncitorii de sub conducerea maistrului oţelar Francisc Balint au trecut la punerea în practică a noii metode. Incărcind cuptorul aşa cum prevăd indicaţiile lui Slobodskih, oţetarii Mihai Zoltán şi Francisc Zoltán de la cuptorul electric nr. 2 au încărcat un strat de material şi au conectat cuptorul. In timp ce materialul se topea ei au continuat să încarce cuptorul fără a întrerupe curentul electric. In urma acestui procedeu ei au reuşit să reducă timpul de elaborare a unei şarje de oţel mangan cu o oră. iar la elaborarea unei şarje de oţel carbon cu 40 de minute. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi de oţelarii de la cuptorul electric nr. 3. In general la cuptoarele unde a fost aplicată noua metodă s-a înregistrat o creştere a producţiei de oţel lichid între 20—25 la sută, de fiecare cuptor în parte. Prin perfecţionarea noii metode, oţelarii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann" vor reuşi să obţină şi mai mari succese, dînd tot mai mult oţel necesar confecţionării pieselor pentru tractoare. TIMIŞOARA (de la trimisul nostru). — In întreprinderile din întreaga regiune Timişoara capătă o mare extindere iniţiativa pornită de colectivul combinatului metalurgic Reşiţa sub lozinca : „Să reducem preţul de cost la fiecare loc de muncă“. Analizînd, în cadrul consfătuirilor de producţie, posibilităţile de care dispun întreprinderile pentru reducerea preţului de cost, numeroase colective de muncă şi-au luat angajamente în acest sens. Astfel, colectivul fabricii „Industria Lînei“ s-a angajat să reducă, pînă la 30 decembrie, preţul de cost cu 2,5 la sută faţă de realizările semestrului I. In vederea realizării acestui angajament, au fost luate o serie de măsuri tehnico - organizatorice printre cle reorganizarea muncii la secţia filatură pieptănată, sporirea capacităţii de producţie a secţiei finisaj prin punerea în funcţiune a noi maşini, etc. La fabrica „Ocsko Terezia“ angajamentul muncitorilor este de a reduce preţul de cost pînă la sfîrşitul anului cu 6,2 la sută sub sarcina planificată. Pentru a contribui la aceasta, cercul ASIT a organizat o „Săptămîna a propunerilor“ care a dat bune rezultate. Pînă în prezent au fost propuse de muncitori 19 inovaţii şi raţionalizări a căror aplicare va aduce economii însemnate. Şi la fabrica „Electromotor“ preocuparea pentru reducerea preţului de cost este vie în rîndul muncitorilor. La secţia motoare a acestei întreprinderi, de pildă, s-au luat o serie de măsuri pentru reducerea deşeurilor la sîrma de bobinaj, înlocuirea materialelor deficitare cu altele mai ieftine, economisirea rechizitelor etc. Ajutor tovărăşesc La prima vedere ai crede că este un lucru simplu. Aşezi tiparul pe suprafaţa pielei, il fixezi cu o mină, iar cu cealate tă mlnueşti cuţitul in jurul acestuia pînă obţii forma dorită. Nimic mai mult. Aşa credeau nu de multă vreme unii muncitori din secţia croit a fabricii de încălţăminte „Flacăra Roşie“ printre care Gh. Negoiţă, Panait Ungureanu şi alţii care nu dădeau atenţia cuvenită lucrului executat risipind fără răspundere, zeci şi zeci de decimetri pătraţi de piele. Din cauză că unii muncitori din această secţie depăşeau adesea consumul de piele, la fiecare sfîrşit de lună secţia croit era deficitară. Risipa era mare. Cîte 5.000 —6.000 decimetri pătraţi piele se consumau lunar peste normativul planificat. Sute de perechi de feţe erau pierdute fără nici o socoteală... Că muncitorii Gheorghe Vlasiadis, Andrei Sekely, Teodor Florescu şi alţii croiau tot mai multe perechi de Încălţăminte realizînd însemnate economii de piele era un lucru ştiut de toţi. Dar cu o floare nu se face primăvară. Aceasta era situaţia în secţia de croit a fabricii „Flacăra Roşie“ cu două luni de zile în urmă. De atunci multe lucruri s-au schimbat. Gheorghe Negoiţă nu mai este muncitor codaş. Despre el, ca şi despre toţi ceilalţi poţi vorbi ca de nişte muncitori care au păşit pe drumul cel bun. Pe lingă faptul că reuşesc să-şi îndeplinească sarcinile de plan ei realizează, datorită ajutorului primit de la cei, fruntaşi, tot mai multe economii. In lupta pentru realizarea de cit mai mari economii, acţiunea de ridicare a celor codaşi la nivelul fruntaşilor găseşte o largă aplicare înrindul colectivului secţiei croit. In acest fel colectivul secţiei contribuie la producerea unor cantităţi mereu sporite de încălţăminte, mai ieftină şi mai bună. Ultima realizare înscrisă în cursul lunii trecute este elocventă. Pină la 27 noiembrie, muncitorii de aici au economisit 12 476 decimetri pătraţi piele, ceea ce reprezintă 623 perechi feţe de încălţăminte date peste sarcina de plan. „Sa reducem, preţul de cost la fiecare loc de munca’ Printr-o judicioasă folosire a materialelor In lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor, colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală desfăşoară o largă acţiune de economisire a materiilor prme şi a materialelor auxiliare. Secţia de şablonare din sectorul 7 al fabricii, de pildă, a realizat in luna octombrie o economie ce se ridică la suma de 29.655 Iei. In clişeu : Şeful de sală Gh. Leţ împreună cu şablonerul Ferdinand Gross se străduiesc ca printr-o mai bună încadrare a tiparelor pe faţa stofei, să economisească cit mai mult material. foto: mihai popescu