Romînia Liberă, aprilie 1955 (Anul 13, nr. 3262-3287)
1955-04-01 / nr. 3262
Proletari din toaie fârile, unifl-va ! 0 cu mai buna organizare a distribuirii mărfurilor către populaţie Problema aprovizionării populaţiei, preocupare de seamă a partidului şi guvernului nostru, a înregistrat în ultimul timp însemnate progrese. Acest lucru poate fi lesne observat de orice vizitator al unităţilor comerţului de stat şi cooperatist, ori al pieţelor. In comparaţie cu anii precedenţi s-a schimbat foarte mult aspectul unităţilor comerciale, atît în domeniul alimentar cît şi în cel al produselor industriale. Reţeaua noastră comercială distribuie azi sorturi variate în mari cantităţi. Sporirea considerabilă a volumului de mărfuri distribuite prin comerţul socialist, a dus şi la influenţarea preţurilor pieţii neorganizate. Această situaţie este rezultatul succeselor obţinute în dezvoltarea ansamblului economiei noastre naţionale în ultimii ani. Dacă în problema aprovizionării unităţilor comerciale au fost obţinute reale înfăptuiri, este neîndoios că eforturi asemănătoare trebuie depuse şi în domeniul justei folosiri a fondului de mărfuri pus la dispoziţia comerţului. Şi în această privinţă au fost obţinute unele rezultate frumoase. Un exemplu concludent ni-l oferă unităţile comerciale din regiunea Stalin, de pildă, unde, în vederea stimulării desfacerilor de mărfuri şi îmbunătăţirii deservirii, sunt organizate periods consfătuiri cu consumatorii pe cartiere, precum şi şedinţe educative pe linie sindicală cu vînzătorii din magazine. Aici sînt amenajate expoziţii cu vînzare care se bucură de un mare succes. Trebuie subliniat dealtfel că preocuparea pentru cît mai buna deservire a populaţiei, pentru cît mai frumoasa prezentare a mărfurilor a crescut simţitor la majoritatea lucrătorilor noştri din comerţ, în special la cei din unităţile comerciale ale Capitalei şi ale oraşului Tg. Mureş. Mai există însă şi unele locuri unde secţiile comerciale, angrenate în munca de aprovizionare a unităţilor comerciale, scapă din vedere importanţa organizării unei cît mai bune desfaceri. In regiunea Constanţa, de pildă, planul de desfacere al unităţilor „Comaliment“ nu a fost îndeplinit în ultima perioadă, deşi aceste magazine sunt aprovizionate din abundenţă cu tot felul de produse. Acest lucru se explică prin faptul că lucrătorii respectivi nu recomandă cumpărătorilor mărfurile ce le au în magazine, nu se străduiesc să găsească forme vii de informare a cumpărătorilor. Principala problemă în acest moment, în ce privește buna deservire, o constituie informarea cumpărătorului prin cele mai variate forme, cum ar fi: prezentarea estetică a mărfurilor, a vitrinelor, afişarea unor tabele în care să se arate ce se găseşte de vînzare în magazine, şi eventual expunerea unor mostre a mărfurilor existente în magazin, etc. Acest lucru dă posibilitatea accelerării ritmului de vînzare, economiseşte timpul efectuării fiecărei vînzări în parte, contribuind la îndeplinirea şi depăşirea planului de vînzare. In ce priveşte prezentarea mărfurilor, nici un amănunt nu trebuie neglijat în această privinţă. Aspectul exterior frumos, cu vitrine bine amenajate, al magazinului universal central din oraşul Oradea constituie o formă insuficientă de atragere a cumpărătorilor, deoarece în interior prezentarea mărfurilor lasă uneori de dorit. Secţiile comerciale ale comitetelor executive ale sfaturilor populare au datoria ca, paralel cu eforturile ce le depun pentru aprovizionarea unităţilor comerciale, să se străduiască de a găsi forme cît mai bune de organizare a desfacerii, controlond îndeaproape felul în care se achită conducerile unităţilor şi organizaţiilor comerciale locale, responsabilii, gestionarii şi vînzătorii unităţilor comerciale, de sarcinile ce le au în această privinţă. Este necesar ca secţiile comerciale să asigure un asemenea control folosind în mod just organele lor de inspecţie, atrăgînd la aceasta şi masele de consumatori, stimulînd pe cei mai buni lucrători din comerţ, combătînd cu asprime orice abatere. Desfăşurarea unui comerţ civilizat, cu adevărat socialist, este o obligaţie principală a lucrătorilor din comerţ. Nu este ■admisibilă nici o lipsă în această direcţie, nici un amănunt nu poate fi considerat de mică importanţă. Nu poate fi tolerat, de pildă, felul în care la magazinul Alimentara n nr. 47 din raionul Stalin, Bucureşti se vînd ouă fără ambalaj, deşi în această unitate se găsesc suficiente pungi. Din păcate în unele unităţi ambalajul este încă necorespunzător, lucrătorii respectivi neţinînd seama de faptul că ei au datoria să livreze mărfurile în ambalaje prezentabile, corespunzătoare, plăcute, ambalaje care să asigure conservarea mărfurilor pînă la domiciliul cumpărătorului. Comitetele executive ale sfaturilor populare, care poartă răspunderea aprovizionării populaţiei, şi care au în ulimul timp posibilitatea de a desfăşura mai bine această muncă, datorită întăririi secţiilor comerciale respective cu elemente capabile, specializate, trebuie să ţină seama de cerinţele maselor, să conducă cu competenţă comerţul pe raza teritoriului respectiv, să se preocupe în egală măsură atît de aprovizionarea unităţilor comerciale, cit şi de felul în care acestea distribuie populaţiei fondul de mărfuri.. Un ajutor de preţ în această privinţă îl pot avea acestea de la comisiile permanente , de aprovizionare şi comerţ şi comisiile de femei, care pot face studii şi propuneri interesante în legătură cu îmbunătăţirea nivelului de deservire a cumpărătorilor. Consfătuirile cu consumatorii, cercetarea constatărilor echipelor de control obştesc organizate de sindicate, precum şi a comisiilor de femei, atragerea cît mai largă a cumpărătorilor la sezisarea, prin Condicile de sugestii şi reclamaţii ori personal, a abaterilor din comerţ, vor duce de asemenea la îmbunătăţirea muncii de desfacere a mărfurilor. Succesele obţinute pînă în prezent pe linia ridicării nivelului muncii în comerţ, atît în domeniul aprovizionării cît şi în cel al desfacerilor, vor putea fi consolidate şi extinse cu ajutorul întrecerii socialiste, a folosirii metodelor sovietice cum sînt brigăzile de bună deservire, metoda Parhomenco de păstrare a mărfurilor şi altele — precum şi prin stimularea şi mai departe a lucrătorilor fruntaşi din comerţ, popularizînd realizările celor mai pricepuţi şi cinstiţi dintre ei, folosind în mod just sistemul premiat. Procedînd în felul acesta, comitetele executive ale sfaturilor populare vor face, în măsură din ce în ce mai largă, din lucrătorii comerţului socialist, sfătuitori competenţi ai cumpărătorilor, tovarăşi buni ai celor ce păşesc pragul magazinelor pentru a-şi face cumpărăturile necesare — vor ridica comerţul socialist la un nivel mai înalt, contribuind astfel la îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei muncitoare. I Anul XIII Nr. 3262 4 pagini 20 bani Vineri 1 aprilie 1955 IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare obţin însemnate succese în muncă In raionul Bîrlad lucrările agricole se desfăşoară cu intensitate Terminînd la timp repararea uneltelor agricole, ţăranii muncitori din raionul Bîrlad au început însămi arţările îndată ce zilele de primăvară au început să se arate. Colectiviştii din Bălăbăneşti au însămînţat pînă la 30 martie 48 ha., iar cei de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Criveşti au însămînţat 26 ha. din cele 61 ha. pe care le au planificate în această primăvară. Urmînd exemplul colectiviştilor şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale au ieşit la însăminţat. Printre comunele fruntaşe la însăminţări se situează comunele Ghidigenul unde s-au făcut însămuinţări pe 232 hectare şi Ciorăşti cu 154 ha. însămînţate. Pînă la data de 30 martie, pe întregul raion au fost însămînţate 3.359 hectare. Au terminat însămînţările din prima epocă Muncitorii gospodăriei agricole de stat Tîrguşor din regiunea Constanţa au terminat în ziua de 29 martie însămînţările culturilor din prima epocă. Pînă la această dată, cele 10 brigăzi de tractorişti au însămînţat cu mazăre, ovăz şi orz o suprafaţă de 1.892 ha. Cele mai frumoase realizări le-au obţinut brigăzile de tractorişti conduse de Ion Tătaru şi Dumitru Drăghici, care, prin folosirea unor cuplaje de două semănători la un tractor, au întrecut zilnic planul cu 145 la sută. Combainerul Nichifor Creţu, care în aceste zile a lucrat pe un tractor, la care a ataşat un cuplaj de două semănători, a ■realizat zilnic peste normă cu 165 la sută mai multe semănături. După terminarea însămînţărilor din prima epocă, muncitorii gospodăriei de stat Tîrguşor au început să pregătească cele 500 hectare pentru culturile din epoca a 2-a de însămînţări. 80 la sută din aceste terenuri au fost arate adine din toamnă, iar acum sînt supuse cultivaţiei şi grăparului. Deoarece între cele două epoci de însămînţare există o pauză de cîteva zile, tractoriştii gospodăriei de stat au pornit să ajute pe ţăranii muncitori din împrejurimi pentru executarea semănăturilor în termenul optim. O parte din tractoare au început să lucreze pe tarlalele gospodăriei colective din Tîrguşor, iar celelalte se deplasează în comunele apropiate. (Agerpres) IAŞI (de la corespondentul nostru). In regiunea Iaşi lucrările de primăvară au început aproape în toate satele. Pînă in ziua de 27 martie în toată regiunea s-au şi însămînţat 4.595 ha. din culturile din epoca I-aşi s-au efectuat arături pe o suprafaţă de aproape 5.000 ha. In fruntea muncilor se află gospodăriile agricole colective care au însămînţat 12,8 la sută din planul pentru prima epocă şi au realizat 16,1 la sută din planul arăturilor de primăvară. Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Bălţaţi, raionul Tg. Frumos, au terminat însămînţările culturilor timpurii iar colectiviştii din satul Buznea din acelaşi raion au etoate arăturile pentru fectuat însăminţări. O frumoasă realizare în munca de achiziţii De curînd la Centrocoop a sosit o telegramă: „Colectivul de conducere « U.R.C.C. Urziceni raportează comitetului executiv Centrocoop realizarea integrală a sarcinilor de plan pe trimestrul I la achiziţii porumb . Ne angajăm a da peste plan pînă la 31 aprilie a.c., încă 500 tone porumb“. Limbaj arid de telegramă... Rîndurile acestea vorbesc însă de strădaniile muncitorilor cooperatori din raionul Urziceni, de hotărîrea lor de a trimite muncitorilor de la oraşe tot mai multe alimente, tot mai multă materie primă. Pentru succesele obţinute în realizarea planului, comitetul executiv al Centrocoopului a hotărît premierea muncitorilor cooperatori din raionul Urziceni care s-au evidenţiat în această muncă, acordîndu-le suma de cinci mii lei. Extinderea metodei culturilor duble TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — Peste 60 de colectivişti, întovărăşiţi,, ţărani muncitori cu gospodărie agricolă individuală din raionul Moldova- Nouă s-au adunat zilele acestea la centrul de raion să discute posibilităţile sporirii producţiei la hectar, şi a pietodelor corespunzătoare pentru a obţine de pe aceiaşi suprafaţă produse diferite. J. Stoianovici, brigadier legumicol la gospodăria agricolă colectivă din Belobreşca, a arătat participanţilor cum a semănat pe aceiaşi suprafaţă porumb, cartofi timpurii şi varză de toamnă. Cartofii puşi odată cu porumbul, au fost însămîntati in rînduri alternative (pentru a nu fi umbriţi de porumb). La recoltarea cartofilor, pe rîndurile rămase libere s-a pus varză de toamnă. Recolta obţinută la un hectar a fost de 3500 kg. porumb boabe, 7.000 kg. cartofi şi 8000 kg. varză. In alt an, colectiviştii din brigada sa au folosit în cultură dublă cartofii timpurii şi varză timpurie — în rînduri alternative — iar după recoltarea acestora au semănat ardei. Recoltele au fost de asemenea mari. Printre cei care au luat cuvântul a fost şi Ioan Fucs, ţăran muncitor cu gospodărie individuală, care a arătat cum a folosit el culturile duble de grîu şi porumb furajer. Majoritatea participanţilor la această consfătuire — organizată de organele locale ale puterii de stat şi de partid — şi-au exprimat hotărîrea lor de a folosi sistematic şi raţional suprafeţele de teren arabil, aplicînd metoda culturilor duble, acolo unde condiţiile corespund. — Haveza lucrează din plin—— La mina „7 Noiembrie“ munca este în toi. Intr-unul din 8 abataje lucrează din plin o haveză. Cuţitele maşinii taie ne- a încetat straturi subţiri de cărbune pe un front larg de 100 m. 8 Sub ochiul priceput şi grijuliu al şefului de brigadă, Vassile Moldovan Amarie, harnicii mineri scot, cu ajutorul 8 screperelor, blocurile de cărbune negru— plinea cuptoarelor, 8 plinea fabricilor şi întreprinderilor de tot felul. In brigada r)sa Vasile Moldovan Amarie are 30 de oameni, unul şi unul, 8 căliţi în bătălia pentru tot mai mult cărbune, oameni de 8 nădejde aşa cum se cuvine unei brigăzi fruntaşe pe întreaga g mină „7 Noiembrie“ ba, chiar pe întreaga întreprindere care 8 boniseră Şorocani. Cu cîteva luni în urmă minerii lucrau mai anevoie. Cum perforatorul se pierdea şi timp mai mult, ore şi minute pre- 8 ţioase în lupta pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor. Iată însă că într-o bună zi au sosit două haveze noi, pri- mele în Şorecani. Oamenii au privit cu drag la cele două g maşini, au început să le cerceteze mai îndeaproape, să le pătrundă taina, să înveţe a le mînui. Cei dinţii care au primit cu mîndrie sarcina de a lucra la o haveză au fost oamenii din echipa lui Vasile Moldovan Amarie.aO Astăzi este o plăcere să vezi cum lucrează oamenii aceştia. Lucrările mecanizate sunt bine organizate pe 3 schimburi : 8 unul la lucrările de pregătire, al doilea la extracţie, iar cel din urmă la armarea minei. 8 însufleţiţi de întrecerea pornită în cinstea zilei de 1 Mai, minerii din brigada lui Moldovan îşi depăşesc zilnic nor- mele. Media depăşirilor zilnice realizate pe luna martie au fost de 26 la sută ; cea mai mare depăşire a brigăzii a fost dobîndită în ziua de 22 martie, 66 la sută. Ca în orice brigadă fruntaşă sînt unii mineri care fugă crează şi mai bine de alt ceilalţi. Aici, în brigada lui Vasile- 88 Moldovan fruntaşi sînt minerii Ion Rusu, Niculae Pelin, Si Bogismund Hasnosi. Ceilalţi mineri din brigadă sînt mîndri g g de fruntaşii lor, se străduiesc necontenit să înveţe cît mai % 8 mult de la ei. B 8 8 8 Prin punerea în funcţiune a celor două haveze la minele 8 B Şorocani, tăierea în straturi subţiri se va putea face pe un g g front mai lung, lucrările vor spori în intensitate, iar minerii, 8 8 în focul întrecerii socialiste pornite în cinstea zilei interna- t - tionale a celor ce muncesc, vor urca săgeata realizărilor tot g g mai sus pe grafic. 8 Prin satele regiunii Iași 888 8 ★ ★ w * î 8 MIRCEA SCRIPCA corespondentul „României libere’ g 8 în regiunea Cluj g 8 s ' * ’ - 8 j?ooooooooooooooo©ooo*-ooooooocooaoooooooocooooooooococooocooooaoooooooooaooooooooo*cB Colectiviştii în frunte TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Colectiviştii din raionul Tg. Mureş au început cu mult elan lucrările agricole de primăvară. Membrii gospodăriei agricole colective „Partizanul Roşu“ din Curteni au semănat într-o singură săptămînă 26 ha. cu culturi de primăvară, printre care 5 ha. cu floarea-soarelui în cuiburi aşezate in patrat. La Sîntana, colectiviştii au semănat toate păioasele de primăvară şi au început să marcheze terenurile pentru semănatul în cuiburi aşezate în pătrat a floarei-soarelui. De asemenea, la gospodăria agricolă colectivă din Gorunca au fost semănate de pe acum 19 ha. cu cereale păioase, în afară de cele 4 ha. semănate cu mac. Folosind fiecare zi prielnică, colectiviştii din raionul Tg. Mureş au semănat pînă acum 140 ha. cu diferite culturi de primăvară. După exemplul lor, ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comunele Gălăteni şi Oaia au semănat cîte 15 ha. cu grîu, orz şi ovăz. Vrednica muncitoare, vrednică activistă obştească Cetăţene demne, conştiente de importanţa socială a muncii lor, femeile din ţara noastră depun cot la cot cu tovarăşii lor o muncă rodnică şi creatoare, în familie, în producţie şi în activitatea obştească. Iată o femeie, asemănătoare altor mii de femei din ţară. Numele ei e Ana Szántó. Ea face parte din brigada păcii „Eugenie Cotton“ de la fabrica de tricotaje „Drapelul Roşu“ din Sibiu. Brigada ei, care lucrează în contul anului 1956 repurtează în cinstea zilei de 1 Mai succese continue în producţie. Dar Ana Szántó nu se bucură de stima tovarăşelor doar pentru meritele ei profesionale. Ea a fost aleasă deputată în sfatul popular al oraşului. In această calitate, Ana Szántó se întîlneşte regulat cu alegătorii săi cu care discută probleme ale circumscripţiei sale electorale. Iat-o la camera deputatului stînd de vorbă cu două delegate de grupe de femei din circumscripţia 82 : Elena Brad şi Maria Guti. Cu siguranţă că pregătesc acţiuni culturale sau gospodăreşti menite să înfrumuseţeze cartierul, să facă viaţa oamenilor mai plăcută. (Foto: MIHAI POPESCU) IN NUMĂRUL DE AZI I— Pentru continua Îmbunătăţire a activităţii ei cultural-educative de masă la sate : • CONSTANTIN FIRU : Cum am organizat şi noi „Scana sfatului agrotehnic“. • MIHAIL GEORGESCU : Roadele unei strînse colaborări cu sfatul popular comunal (pag. 2-a) *— TUDOR MANDA :• Primăvară în marginea oraşului. (Comitetul de stradă la lucru). (pag. 2-a) *— SANDU MANEA: Foileton. — Principii şi pasiuni (pag. 2-a) — Mai mult metal patriei 1 — Furnaliştîi, oţelarii şi laminatorii combinatului „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara în luptă pentru realizarea planului pe 1955 (pag. 3-a) — Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. a hotărît să remită guvernului R. D. Germana tablourile galeriei din Dresda aflate In păstrare In U.R.S.S. (pag. 3-a) — LÁSZLÓ TARR : Instantanee dintr-un raion al Budapestei (pag. 4-a) — Consiliul de Securitate a condamnat Israelul pentru atacul săvârșit împotriva Egiptului la 28 februarie (pag. 4-a) Cercetătorii ştiinţifici din ţara noastră au toate posibilităţile să desfăşoare o activitate cu atît mai rodnică, cu cît cunoştinţele lor teoretice se îmbogăţesc neîncetat prin practica construirii socialismului. In munca lor, cercetătorii ştiinţifici au la dispoziţie laboratoare bine înzestrate, biblioteci, staţiuni experimentale, etc. In clişeu: Silvia Gabor, fiica cincisutistului Ion Gabor de la Depoul C.F.R.-Cluj, făcînd experienţe în laboratorul Institutului de Igienă din Cluj. Silvia Gabor este absolventă a Institutului Medico-Sanitar din Leningrad, candidată în științe medicale. Au semnat Apelul Păcii Cetăţenii patriei noastre continuă să semneze Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Alte mii de semnături se adaugă celor aproape 11 milioane strînse pînă acum pe Apel semnături care vorbesc,despre hotărîrea tot mai dîrză a fiecărui om cinstit din ţara noastră de a apăra cu fermitate pacea, de a zădărnici planurile maniacilor războiului aternic. „Toţi salariaţii Întreprinderii noastre au semnat Apelul“; „Toţi locuitorii comunei noastre au semnat pentru pace“. Panouri şi afişe cu asemenea inscripţii pot fi văzute astăzi în sute şi mii de întreprinderi, comutne şi sate din regiunea Timişoara. Numai în raionul Timişoara Apelul Păcii a fost semnat la sate de peste 72.000 de ţărani muncitori romîni, maghiari, germani, sîrbi. Cu aceeaşi hotărîre au semnat Apelul locuitorii romîni şi cei aparţinînd minorităţilorr naţionale din raioanele Deta, Lugoj, Moldova Nouă şi altele. In numeroase adunări populare sau mergînd din casă în casă, cele 2.095 de echipa ale păcii au strîins în întreaga regiune, pînă la 27 martie, 583.302 semnături pe Apel. Institutul „Pasteur“ şi-a îndeplinit sarcinile planului cincinal Printre colectivele care şi-au îndeplinit sarcinile fixate de planul cincinal se găseşte şi colectivul Institutului „Pasteur“ din Capitală. Institutul „Pasteur“ din Capitală a luat o largă dezvoltare în anii puterii populare. In locul celor cîteva laboratoare sumar utilate, a fost înfiinţat un institut nou, cu zeci de laboratoare, camere de sterilizări, camere de ■fiolaj, camere în care se ţin animalele de experienţă. In ultimii ani, colectivului Institutului i s-a pus la îndemînă utilaj nou pentru prepararea produselor biologice necesare prevenirii şi combaterii bolilor infecto-contagioase ale animalelor. Printre utilajele importate din U.R.S.S., din ţările de democraţie populară sau produse de industria ţării noastre sunt numeroase separatoare, filtre, agregate frigorifice şi de congelare, aparate centrifuge, microscoape ultramoderne şi altele. Condiţiile optime create Institutului „Pasteur“ au avut ca rezultat dublarea numărului produselor biologice faţă de numărul produselor din anii regimului burghezo-moşieresc. Astăzi, institutul prepară multe produse a căror lipsă în regimul trecut avea ca urmare pierderea în fiecare an a unui mare număr de animale. Printre preparatele produse pentru prima oară în ţara noastră sînt vaccinurile antieaebonos, antiruretic, antiagalactic, antipestos porcin, antipestos aviar adsorbit, antipestos aviar II şi altele. In ultimii ani, volumul preparatelor produse în institut a crescut considerabil. Astfel, faţă de anul 1949, producţia de preparate a crescut cu 256 la sută, iar la unele preparate importante, ca de exemplu vaccinul antipestos porcin, pînă la 1.000 la sută. Documentaţia tehnico-ştiinţifică sovietică constituie un sprijin preţios în munca cercetătorilor institutului, pentru perfecţionarea metodelor de preparare a serurilor. Institutul „Paisteur“ prepară astăzi serul antipestos cu eficacitatea cea mai ridicată dintre seru-urile de acest fel produse în alte ţări. (Agerpres) Oficiul 2 fora IMoineşti şi-a realizat planul trimestrial înainte de termen MOINEŞTI (de la corespondentul nostru). — Sondorii oficiului 2 foraj Moineşti au realizat planul trimestrial de foraj cu cinci zile înainte de termen. Obţinerea acestor rezultate a fost posibilă datorită aplicării ■pe scară largă a unor metode înaintate, cum sînt tratarea noroiului de foraj cu extras de cărbune, forajul cu apă şi altele. Aplicarea unui regim sever de economii a permis sondorilor acestui oficiu să reducă preţul de cost al fiecărui metru forat cu 21 la sută în luna ianuarie şi cu 24,2 la sută în luna februarie. O contribuţie valoroasă la realizarea planului trimestrial înainte de termen a avut-o şi brigada condusă de Ion Brujban care şi-a realizat planul în primul trimestru al anului în ziua de 4 martie 1955.