Romînia Liberă, aprilie 1955 (Anul 13, nr. 3262-3287)

1955-04-01 / nr. 3262

Proletari din toaie fârile, unifl-va ! 0 cu­ mai buna organizare a distribuirii mărfurilor către populaţie Problema aprovizionării populaţiei, pre­ocupare de seamă a partidului şi guvernu­lui nostru, a înregistrat în ultimul timp însemnate progrese. Acest lucru poate fi lesne observat de orice vizitator al unită­ţilor comerţului de stat şi cooperatist, ori al pieţelor. In comparaţie cu anii prece­denţi s-a schimbat foarte mult aspectul unităţilor comerciale, atît în domeniul alimentar cît şi în cel al produselor in­dustriale. Reţeaua noastră comercială distribuie azi sorturi variate în mari can­tităţi. Sporirea considerabilă a volumului de mărfuri distribuite prin comerţul so­cialist, a dus şi la influenţarea preţurilor pieţii neorganizate. Această situaţie este rezultatul succeselor obţinute în dezvol­tarea ansamblului economiei noastre naţionale în ultimii ani. Dacă în problema aprovizionării unită­ţilor comerciale au fost obţinu­te reale în­făptuiri, este neîndoios că eforturi asemă­nătoare trebuie depuse şi în domeniul jus­tei folosiri a fondului de mărfuri pus la dispoziţia comerţului. Şi în această privinţă au fost obţinute unele rezultate frumoase. Un exemplu concludent ni-l oferă unităţile comerciale din regiunea Stalin, de pildă, unde, în ve­derea stimulării desfacerilor de mărfuri şi îmbunătăţirii deservirii, sunt organizate periods consfătuiri cu consumatorii pe cartiere, precum şi şedinţe educative pe linie sindicală cu vînzătorii din magazine. Aici sînt amenajate expoziţii cu vînzare care se bucură de un mare succes. Trebuie subliniat dealtfel că preocuparea pentru cît mai buna deservire a populaţiei, pen­tru cît mai frumoasa prezentare a mărfu­rilor a crescut simţitor la majoritatea lu­crătorilor noştri din comerţ, în special la cei din unităţile comerciale ale Capitalei şi ale oraşului Tg. Mureş. Mai există însă şi unele locuri unde secţiile comerciale, angrenate în munca de aprovizionare a unităţilor comerciale, scapă din vedere importanţa organizării unei cît mai bune desfaceri. In regiunea Constanţa, de pildă, planul de desfacere al unităţilor „Comaliment“ nu a fost îndepli­nit în ultima perioadă, deşi aceste maga­zine sunt aprovizionate din abundenţă cu tot felul de produse. Acest lucru se explică prin faptul că lucrătorii respectivi nu re­comandă cumpărătorilor mărfurile ce le au în magazine, nu se străduiesc să gă­sească forme vii de informare a cumpă­rătorilor. Principala problemă în acest moment, în ce privește buna deservire, o constituie informarea cumpărătorului prin cele mai variate forme, cum ar fi: prezentarea es­tetică a mărfurilor, a vitrinelor, afişarea unor tabele în care să se arate ce se gă­seşte de vînzare în magazine, şi eventual expunerea unor mostre a mărfurilor exis­tente în magazin, etc. Acest lucru dă posi­bilitatea accelerării ritmului de vînzare, economiseşte timpul efectuării fiecărei vîn­­zări în parte, contribuind la îndeplinirea şi depăşirea planului de vînzare. In ce pri­veşte prezentarea mărfurilor, nici un a­­mănunt nu trebuie neglijat în această privinţă. Aspectul exterior frumos, cu vi­trine bine amenajate, al magazinului uni­versal central din oraşul Oradea consti­tuie o formă insuficientă de atragere a cumpărătorilor, deoarece în interior pre­zentarea mărfurilor lasă uneori de dorit. Secţiile comerciale ale comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare au datoria ca, paralel cu eforturile ce le depun pen­tru aprovizionarea unităţilor comerciale, să se străduiască de a găsi forme cît mai bune de organizare a desfacerii, contro­­lond îndeaproape felul în care se achită conducerile unităţilor şi organizaţiilor comerciale locale, responsabilii, gestiona­rii şi vînzătorii unităţilor comerciale, de sarcinile ce le au în această privinţă. Este necesar ca secţiile comerciale să asigure un asemenea control folosind în mod just organele lor de inspecţie, atrăgînd la a­­ceasta şi masele de consumatori, stimu­­lînd pe cei mai buni lucrători din comerţ, combătînd cu asprime orice abatere. Desfăşurarea unui comerţ civilizat, cu adevărat socialist, este o obligaţie princi­pală a lucrătorilor din comerţ. Nu este ■admisibilă nici o lipsă în această direcţie, nici un amănunt nu poate fi considerat de mică importanţă. Nu poate fi tolerat, de pildă, felul în care la magazinul Ali­mentara n nr. 47 din raionul Stalin, Bucu­reşti se vînd ouă fără ambalaj, deşi în această unitate se găsesc suficiente pungi. Din păcate în unele unităţi ambalajul este încă necorespunzător, lucrătorii respectivi neţinînd seama de faptul că ei au datoria să livreze mărfurile în ambalaje prezentabile, cores­punzătoare, plăcute, ambalaje care să asigure conservarea mărfurilor pînă la domiciliul cumpărătorului. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare, care poartă răspunderea aprovizio­nării populaţiei, şi care au în ulimul timp posibilitatea de a desfăşura mai bine această muncă, datorită întăririi secţiilor comerciale respective cu elemente capa­­bile, specializate, trebuie să ţină seama de cerinţele maselor, să conducă cu com­petenţă comerţul pe raza teritoriului res­pectiv, să se preocupe în egală măsură atît de aprovizionarea unităţilor comer­ciale, cit şi de felul în care acestea dis­tribuie populaţiei fondul de mărfuri.. Un ajutor de preţ în această privinţă îl pot avea acestea de la comisiile permanente , de aprovizionare şi comerţ şi comisiile de femei, ca­re pot face studii şi propuneri in­teresante în legătură cu îmbunătăţirea ni­velului de deservire a cumpărătorilor. Consfătuirile cu consumatorii, cercetarea constatărilor echipelor de control obştesc organizate de sindicate, precum şi a co­misiilor de femei, atragerea cît mai largă a cumpărătorilor la sezisarea, prin Condi­cile de sugestii şi reclamaţii ori personal, a abaterilor din comerţ, vor duce de ase­menea la îmbunătăţirea muncii de desfa­cere a mărfurilor. Succesele obţinute pînă în prezent pe linia ridicării nivelului muncii în comerţ, atît în domeniul aprovizionării cît şi în cel al desfacerilor, vor putea fi consoli­date şi extinse cu ajutorul întrecerii so­cialiste, a folosirii metodelor sovietice cum sînt brigăzile de bună deservire, me­toda Parhomenco de păstrare a mărfurilor ş­i altele — precum şi prin stimularea şi mai departe a lucrătorilor fruntaşi din co­merţ, popularizînd realizările celor mai pricepuţi şi cinstiţi dintre ei, folosind în mod just sistemul premiat. Procedînd în felul acesta, comitetele executive ale sfa­turilor populare vor face, în măsură din ce în ce mai largă, din lucrătorii comerţu­lui socialist, sfătuitori competenţi ai cum­părătorilor, tovarăşi buni ai celor ce pă­şesc pragul magazinelor pentru a-şi face cumpărăturile necesare — vor ridica co­merţul socialist la un nivel mai înalt, con­tribuind astfel la îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei muncitoare. I Anul XIII Nr. 3262 4 pagini 20 bani Vineri 1 aprilie 1955 IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare obţin însemnate succese în muncă In raionul Bîrlad lucrările agricole se desfăşoară cu intensitate Terminînd la timp repararea uneltelor agricole, ţăranii mun­citori din raionul Bîrlad au în­ceput însămi arţările îndată ce zi­lele de primăvară au început să se arate. Colectiviştii din Bălăbăneşti au însămînţat pînă la 30 martie 48 ha., iar cei de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Criveşti au însămînţat 26 ha. din cele 61 ha. pe care le au planificate în această primăvară. Urmînd exemplul colectiviştilor şi ţăranii muncitori cu gospodă­rii individuale au ieşit la însă­­minţat. Printre comunele frun­taşe la însăminţări se situează comunele Ghidigenul unde s-au făcut însămuinţări pe 232 hecta­re şi Ciorăşti cu 154 ha. însă­mînţate. Pînă la data de 30 martie, pe întregul raion au fost însămîn­­ţate 3.359 hectare. Au terminat însăm­înţările din prima epocă Muncitorii gospodăriei agri­cole de stat Tîrguşor din regiu­nea Constanţa au terminat în ziua de 29 martie însăm­înţările culturilor din prima epocă. Pînă la această dată, cele 10 brigăzi de tractorişti au însă­­mînţat cu mazăre, ovăz şi orz o suprafaţă de 1.892 ha. Cel­e mai frumoase realizări le-au ob­ţinut brigăzile de tractorişti con­duse de Ion Tătaru şi Dumitru Drăghici, care, prin­ folosirea unor cuplaje de două semănă­tori la un tractor, au întrecut zilnic planul cu 145 la sută. Combainerul Nichifor Creţu, care în aceste zile a lucrat pe un tractor, la care a ataşat un cuplaj de două semănători, a ■realizat zilnic peste normă cu 165 la sută mai multe semă­nături. După terminarea însămînţări­­lor din prima epocă, muncitorii gospodăriei de stat Tîrguşor au început să pregătească cele 500 hectare pentru culturile din e­­poca a 2-a de însămînţări. 80 la sută din aceste terenuri au fost arate adine din toamnă, iar a­­cum sînt supuse cultivaţiei şi grăparului. Deoarece între cele două epoci de însămînţare exis­tă o pauză de cîteva zile, trac­toriştii gospodăriei de stat au pornit să ajute pe ţăranii mun­citori din împrejurimi pentru executarea semănăturilor în ter­menul optim. O parte din trac­toare au început să lucreze pe tarlalele gospodăriei colective din Tîrguşor, iar celelalte se de­plasează în comunele apropiate. (Agerpres) IAŞI (de la corespondentul nostru). In regiunea Iaşi lucră­rile de primăvară au început a­­proape în toate satele. Pînă in ziua de 27 martie în toată re­giunea s-au şi însămînţat 4.595 ha. din culturile din epoca I-a­şi s-au efectuat arături pe o su­prafaţă de aproape 5.000 ha. In fruntea muncilor se află gospodăriile agricole colective care au însămînţat 12,8 la sută din planul pentru prima epocă şi au realizat 16,1 la sută din planul arăturilor de primăvară. Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Bălţaţi, raionul Tg. Frumos, au termi­nat însăm­înţările culturilor tim­purii iar colectiviştii din satul Buznea din acelaşi raion au e­­toate arăturile pentru fectuat însăminţări. O frumoasă realizare în munca de achiziţii De curînd la Centrocoop a sosit o telegramă: „Colectivul de conducere «­ U.R.C.C. Urziceni raportează comitetului executiv Centrocoop realizarea integrală a sarcinilor de plan pe trimestrul I la achi­­­ziţii porumb . Ne angajăm a da peste plan pînă la 31­ aprilie a.c., încă 500 tone porumb“. Limbaj arid de telegramă... Rîndurile acestea vorbesc însă de strădaniile muncitorilor coo­peratori din raionul Urziceni, de hotărîrea lor de a trimite muncitorilor de la oraşe tot mai multe alimente, tot mai multă materie primă. Pentru succesele obţinute în realizarea planului, comitetul executiv al Centrocoopului a ho­­tărît premierea muncitorilor coo­peratori din raionul Urziceni care s-au evidenţiat în această muncă, acordîndu-le suma de cinci mii lei. Extinderea metodei culturilor duble TIMIŞOARA (de la corespon­dentul nostru). — Peste 60 de colectivişti, întovărăşiţi,, ţărani muncitori cu gospodărie agricolă individuală din raionul Moldova- Nouă s-au adunat zilele aces­tea la centrul de raion să discute posibilităţile sporirii pro­ducţiei la hectar, şi a pietodelor corespunzătoare pentru­ a obţine de pe aceiaşi suprafaţă produse diferite. J. Stoianovici, brigadier legu­micol la gospodăria agricolă co­lectivă din Belobreşca, a arătat participanţilor cum a semănat pe aceiaşi suprafaţă porumb, cartofi timpurii şi varză de toamnă. Cartofii puşi odată cu porumbul, au fost însămîntati in rînduri alternative (pentru a nu fi umbriţi de porumb). La recoltarea cartofilor, pe rîndu­rile rămase libere s-a pus varză de toamnă. Recolta obţinută la un hectar a fost de 3500 kg. po­rumb boabe, 7.000 kg. cartofi şi 8000 kg. varză. In alt an, colec­tiviştii din brigada sa au folosit în cultură dublă cartofii timpurii şi varză timpurie — în rînduri alternative — iar după recol­tarea acestora au semănat ardei. Recoltele au fost de asemenea mari. Printre cei care au luat cu­vântul a fost şi Ioan Fucs, ţă­ran muncitor cu gospodărie in­dividuală, care a arătat cum a folosit el culturile duble de grîu şi porumb furajer. Majoritatea participanţilor la această consfă­tuire — organizată de organele locale ale puterii de stat şi de partid — şi-au exprimat hotărî­rea lor de a folosi sistematic şi raţional suprafeţele de teren a­­rabil, aplicînd metoda culturilor duble, acolo unde condiţiile co­respund. — Haveza lucrează din plin—— La mina „7 Noiembrie“ munca este în toi. Intr-unul din 8 abataje lucrează din plin o haveză. Cuţitele maşinii taie ne- a încetat straturi subţiri de cărbune pe un front larg de 100 m. 8 Sub ochiul priceput şi grijuliu al şefului de brigadă, Va­­s­sile Moldovan Amarie, harnicii mineri scot, cu ajutorul 8 screperelor, blocurile de cărbune negru— plinea cuptoarelor, 8 plinea fabricilor şi întreprinderilor de tot felul. In brigada r)­sa Vasile Moldovan Amarie are 30 de oameni, unul şi unul, 8 căliţi în bătălia pentru tot mai mult cărbune, oameni de 8 nădejde aşa cum se cuvine unei brigăzi fruntaşe pe întreaga g mină „7 Noiembrie“ ba, chiar pe întreaga întreprindere care 8 boniseră Şorocani. Cu cîteva luni în urmă minerii lucrau mai anevoie. Cu­m perforatorul se pierdea şi timp mai mult, ore şi minute pre- 8 ţioase în lupta pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor.­­ Iată însă că într-o bună zi au sosit două haveze noi, pri-­­ mele în Şorecani. Oamenii au privit cu drag la cele două g maşini, au început să le cerceteze mai îndeaproape, să le­­ pătrundă taina, să înveţe a le mînui. Cei dinţii care au­­ primit cu mîndrie sarcina de a lucra la o haveză au fost­­ oamenii din echipa lui Vasile Moldovan Amarie.­aO Astăzi este o plăcere să vezi cum lucrează oamenii aceştia.­­ Lucrările mecanizate sunt bine organizate pe 3 schimburi : 8 unul la lucrările de pregătire, al doilea la extracţie, iar cel­­ din urmă la armarea minei. 8 însufleţiţi de întrecerea pornită în cinstea zilei de 1 Mai,­­ minerii din brigada lui Moldovan îşi depăşesc zilnic nor-­­ mele. Media depăşirilor zilnice realizate pe luna martie a­u fost de 26 la sută ; cea mai mare depăşire a brigăzii a fost­­ dobîndită în ziua de 22 martie, 66 la sută.­­ Ca în orice brigadă fruntaşă sînt unii mineri care fu­­g­ă crează şi mai bine de alt ceilalţi. Aici, în brigada lui Vasile- 8­8 Moldovan fruntaşi sînt minerii Ion Rusu, Niculae Pelin, Si­ B­o­gismund Hasnosi. Ceilalţi mineri din brigadă sînt mîndri g g de fruntaşii lor, se străduiesc necontenit să înveţe cît mai % 8 mult de la ei. B 8 8 8 Prin punerea în funcţiune a celor două haveze la minele 8 B Şorocani, tăierea în straturi subţiri se va­ putea face pe un g g front mai lung, lucrările vor spori în intensitate, iar minerii, 8 8 în focul întrecerii socialiste pornite în cinstea zilei interna- t - tionale a celor ce muncesc, vor urca săgeata realizărilor tot g g mai sus pe grafic. 8 Prin satele regiunii Iași 888 8 ★ ★ w * î 8 MIRCEA SCRIPCA corespondentul „României libere’ g 8 în regiunea Cluj g 8 s ' * ’ - 8 j?ooooooooooooooo©ooo*-ooooooocooaoooooooocooooooooococooocooooaoooooooooaooooooooo*cB Colectiviştii în frunte TG. MUREŞ (de la cores­pondentul nostru).­­ Colecti­viştii din raionul Tg. Mureş au început cu mult elan lucrările agricole de primăvară. Mem­brii gospodăriei agricole co­lective „Partizanul Roşu“ din Curteni au semănat într-o sin­gură săptămînă 26 ha. cu cul­turi de primăvară, printre care 5 ha. cu floarea-soarelui în cuiburi aşezate in patrat. La Sîntana, colectiviştii au semănat toate păioasele de pri­măvară şi au început să mar­cheze terenurile pentru semăna­tul în cuiburi aşezate în pătrat a floarei-soarelui. De asemenea, la gospodăria agricolă colectivă din Gorunca au fost semănate de pe acum 19 ha. cu cereale păioase, în a­­fară de cele 4 ha. semănate cu mac. Folosind fiecare zi prielnică, colectiviştii din raionul Tg. Mu­reş au semănat pînă acum 140 ha. cu diferite culturi de primă­vară. După exemplul lor, ţă­ranii muncitori cu gospodării individuale din comunele Gălă­­teni şi Oaia au semănat cîte 15 ha. cu grîu, orz şi ovăz. Vrednica muncitoare, vrednică activistă obştească Cetăţene demne, conştiente de importanţa socială a muncii lor, femeile din ţara noas­­tră depun cot la cot cu tovarăşii lor o muncă rodnică şi creatoare, în familie, în producţie şi în activitatea obştească. Iată o femeie, asemănătoare altor mii de femei din ţară. Numele ei e Ana Szántó. Ea face parte din brigada păcii „Eugenie Cotton“ de la fabrica de tricotaje „Drapelul Roşu“ din Sibiu. Brigada ei, care lucrează în contul anului 1956 repurtează în cinstea zilei de 1 Mai succese continue în producţie. Dar Ana Szántó nu se bucură de sti­ma tovarăşelor doar pentru meritele ei pro­fesionale. Ea a fost aleasă deputată în sfa­tul popular al oraşului. In această calitate, Ana Szántó se întîlneşte regulat cu ale­gătorii săi cu care discută probleme ale cir­cumscripţiei sale electorale. Iat-o la camera deputatului stînd de­ vorbă cu două delegate de grupe de femei din circumscripţia 82 : Elena Brad şi Maria Guti. Cu siguranţă că pregătesc acţiuni culturale sau gospodăreşti menite să înfrumuseţeze cartierul, să facă viaţa oamenilor mai plăcută. (Foto: MIHAI POPESCU) IN NUMĂRUL DE AZI I— Pentru continua Îmbunătăţire a activităţii ei cultural-educative de masă la sate : • CONSTANTIN FIRU : Cum am or­ganizat şi noi „Scana sfatului agro­tehnic“. • MIHAIL GEORGESCU : Roadele unei strînse colaborări cu sfatul popular comunal (pag. 2-a) *— TUDOR MANDA :• Primăvară în mar­ginea oraşului. (Comitetul de stradă la lucru). (pag. 2-a) *— SANDU MANEA: Foileton. — Principii şi pasiuni (pag. 2-a) — Mai mult metal patriei 1 — Furnaliştîi, oţelarii şi laminatorii combinatului „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara în luptă pentru realizarea planului pe 1955 (pag. 3-a) — Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. a ho­tărît să remită guvernului R. D. Germana tablourile galeriei din Dresda aflate In păstrare In U.R.S.S. (pag. 3-a) — LÁSZLÓ TARR : Instantanee dintr-un raion al Budapestei (pag. 4-a) — Consiliul de Securitate a condamnat Israe­lul pentru atacul săvârșit împotriva Egip­­tului la 28 februarie (pag. 4-a) Cercetătorii ştiinţifici din ţara noas­tră au toate posibilităţile să desfă­şoare o activitate cu atît mai­ rodnică, cu cît cunoştinţele lor teoretice se îm­bogăţesc neîncetat prin practica con­struirii socialismului. In munca lor, cercetătorii ştiinţifici au la dispoziţie laboratoare bine înzestrate, biblioteci, staţiuni experimentale, etc. In clişeu: Silvia Gabor, fiica cinci­­sutistului Ion Gabor de la Depoul C.F.R.-Cluj, făcînd experienţe în labo­ratorul Institutului de Igienă din Cluj. Silvia Gabor este absolventă a Insti­tutului Medico-Sanitar din Leningrad, candidată în științe medicale. Au semnat Apelul Păcii Cetăţenii patriei noastre continuă să sem­­neze Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Alte mii de semnături se adaugă celor aproa­­pe 11 milioane strînse pînă acum pe Apel semnături care vorbesc,despre hotărîrea tot mai dîrză a fiecărui om cinstit din ţara noastră de a apăra cu fermitate pacea, de a zădărnici planurile maniacilor războiului a­­terni­c. „Toţi salariaţii Întreprinderii noastre au semnat Apelul“; „Toţi locuitorii comunei noastre au semnat pentru pace“. Panouri şi afişe cu asemenea inscripţii pot fi văzute astăzi în sute şi mii de întreprinderi, com­ut­ne şi sate din regiunea Timişoara. Numai în raionul Timişoara Apelul Păcii a fost semnat la sate de peste 72.000 de ţărani muncitori romîni, maghiari, germani, sîrbi. Cu aceeaşi hotărîre au semnat Apelul locui­torii romîni şi cei aparţinînd minorităţilorr naţionale din raioanele Deta, Lugoj, Moldo­va Nouă şi altele. In numeroase adunări populare sau mer­­gînd din casă în casă, cele 2.095 de echipa ale păcii au strîins în întreaga regiune, pînă la 27 martie, 583.302 semnături pe Apel. Institutul „Pasteur“ şi-a îndeplinit sarcinile planului cincinal Printre colectivele care şi-au îndeplinit sar­cinile fixate de planul cincinal se găseşte şi colectivul Institutului „Pasteur“ din Capi­­ta­lă. Institutul „Pasteur“ din Capitală a luat o largă dezvoltare în anii puterii populare. In locul celor cîteva laboratoare sumar utilate, a fost înfiinţat un institut nou, cu zeci de la­boratoare, camere de sterilizări, camere de ■fiolaj, camere în care se ţin animalele de experienţă. In ultimii ani, colectivului Institutului i s-a pus la îndemînă utilaj nou pentru prepa­rarea produselor biologice necesare preveni­rii şi combaterii bolilor infecto-contagioase ale animalelor. Printre utilajele importate din U.R.S.S., din ţările de democraţie popu­lară sau produse de industria ţării noastre sunt numeroase separatoare, filtre, agregate frigorifice şi de congelare, aparate centrifu­ge, microscoape ultramoderne şi altele. Condiţiile optime create Institutului „Pas­teur“ au avut ca rezultat dublarea număru­lui produselor biologice faţă de număru­l produselor din anii regimului burghezo-mo­­şieresc. Astăzi, institutul prepară multe pro­duse a căror lipsă în regimul trecut avea ca urmare pierderea în fiecare an a unui mare număr de animale. Printre preparatele pro­duse pentru prima oară în ţara noastră sînt vaccinurile antieaebonos, antiruretic, antia­­galactic, antipestos porcin, antipestos aviar adsorbit, antipestos aviar II şi altele. In ultimii ani, volumul preparatelor produ­se în institut a crescut considerabil. Astfel, faţă de anul 1949, producţia de preparate a crescut cu 256 la sută, iar la unele preparate importante, ca de exemplu vaccinul anti­pestos porcin, pînă la 1.000 la sută. Documentaţia tehnico-ştiinţifică sovietică constituie un sprijin preţios în munca cerce­tătorilor institutului, pentru perfecţionarea metodelor de preparare a serurilor. Institutul „Paisteur“ prepară astăzi serul antipestos cu eficacitatea cea mai ridicată dintre seru-u­rile de acest fel produse în alte ţări. (Agerpres) Oficiul 2 fora­ IMoineşti şi-a realizat planul trimestrial înainte de termen MOINEŞTI (de la corespondentul nostru). — Sondorii oficiului 2 foraj Moineşti au realizat planul trimestrial de foraj cu cinci zile înainte de termen. Obţinerea acestor rezultate a fost posibilă datorită aplicării ■pe scară largă a unor metode înaintate, cum sînt tratarea noroiului de foraj cu ex­tras de cărbune, forajul cu apă şi altele. A­­plicarea unui regim sever de economii a permis sondorilor acestui oficiu să reducă preţul de cost al fiecărui metru forat cu 21 la sută în luna ianuarie şi cu 24,2 la sută în luna februarie. O contribuţie valoroasă la realizarea pla­­nului­ trimestrial înainte de termen a avut-o şi brigada condusă de Ion Brujban care şi-a realizat planul în primul trimestru al anului în ziua de 4 martie 1955.

Next