Romînia Liberă, mai 1955 (Anul 13, nr. 3288-3312)

1955-05-03 / nr. 3288

Proletari din toate țările, unifi-vu­l ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Anul XIII Nr. 3288 4 pagini 20 bani Marji 3 mai 1955 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii şi a frăţiei celor ce mun­cesc din toate ţările, a fost sărbătorită de oamenii muncii din lumea întreagă sub stea­gul luptei pentru pace, pentru independenţa naţională a popoarelor, pentru democraţie şi socialism. Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii Primăvăratecul­­ Mai a fost cinstit din nou pe pămîntul ţării noastre sărbătoreşte, cu cîntece, cu puternice şi voioase strigări de salut viitorului plin de lumină. Minunata prospeţime a naturii s-a răsfrînt ca într-o oglindă uriaşă. In viaţa tînără a poporului nostru, biruitoare ca însăşi primăvara. An de an, în această zi, cînd livezi­le­­ şi pajiştile sînt de abia înflorite, noi înfăţişăm partidului şi guvernului izbînzi tot mai mari ale grandioasei construcţii socialiste. In zorii zilei, văzduhul era acoperit de nori. Dar vîntul cald şi înmiresmat a des­trămat repede­­acest acoperămînt plumburiu, deschizînd soarelui întreaga perspectivă a Capitalei noastre împodobită cu flori şi fla­muri de mătase, cu străzile mişunînd de lu­me. De pe fiecare străduţă, din fiecare casă veneau grupuri-grupuri bărbaţi, femei şi co-piii, veseli, fluturînd steguleţe roşii şi trico­­are, sau ducînd cu grijă buchete de flori multicolore. Şi toate aceste grupuri­­se mă­reau, se contopeau cu altele, crescînd­ aseme­nea şuvoaielor de munte şi forjmîml pe ma­rile artere adevărate fluvii de oameni care se revărsau spre Piaţa Stalin In Piaţa Stalin Ca un imens buchet de garoafe roşii stră­luceşte în această dimineaţă Piaţa Stalin. Sub diadema razelor primăvăratece, flutură în bătaia vîin­tu­lui adevărate păduri de stea­guri roşii şi­­ tricolore şi pretutindeni strălu­ceşte cu litere de foc inscripţia: „1 Mai“. Străjuite de aripile roşii ale steagurilor, tri­bunele sunt învestmîntate cu flori de primă­vară. Deasupra tribunei principale se înalţă pancarta cu chipurile lui Marx-Engels-Lenin- Stalîn, învăţătorii omenirii muncitoare. Pe imensul fond roşu se află chemarea „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei celor ce mun­cesc din toate ţările!“ încep să sosească în tribune invitaţii, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai institu­ţiilor centrale şi ai organizaţiilor oamenilor­ muncii, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice, generali şi ofiţeri ai Forţelor Armate ale R.P.R.pe vechi luptători ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, eroi ai muncii socialiste, oameni ai muncii fruntaşi din întreprinderi şi instituţii — cetăţeni pe pieptul cărora strălucesc ordine şi medalii ale Republicii Populare Române. Sunt de faţă numeroşi oaspeţi din U.R.S.S., R. P. Chineză, Germania, India, Italia, R P. Polonă, Suedia, R. Cehoslovacă, Norvegia, R. P. Ungară, Brazilia, Finlanda, Danemar­ca, R. P. Bulgaria, Chile, R. P. D. Coreeană, Alger, Senegal, Maroc, invitaţi ai Consiliu­lui Central al Sindicatelor, Institutului Ro­mân pentru Relaţiile Culturale cu Străinăta­tea, Comitetului Femeilor Democrate. In tribune se află membri ai corpului di­plomatic. Este ora 9. Miile de oameni ai muncii sa­lută cu urale puternice sosirea conducători­lor partidului şi guvernului. In tribuna oficială iau loc tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, M. B. Mitin, membru al A­­cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Al. Moghio­­roş, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvu­­lescu, P. Borilă, acad. prof. dr. C. I. Par­tion, acad. prof. Traian Săvulescu, Lotar Rădăceanu, D. Petrescu, Ștefan Voitec, gene­ral locotenent Gh. Pintilie, T. Iordăchescu, Stelian Moraru, general locotenent I. Tuto­­veanu, Cornel Fulger, Florian Dănălache, începe mitingul de 1 Mai al oamenilor muncii din Capitală. Fanfara intonează „Imnul partizanilor pă­cii“. Ia cuvîntul tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Cu­vîntarea este des subliniată de aplauzele şi uralele oamenilor muncii, mărturie a dra­gostei şi ataşamentului profund al poporului muncitor faţa de partidul şi guvernul ţării noastre, faţă de politica de construire a so­cialismului şi de apărare a păcii. Vorbitorul aminteşte succesele importante obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea înainte de termen a primului nostru plan cincinal, care devine în aceste zile o măreaţă realitate, o mîndrie a fiecărui om al muncii. Calda chemare pe care partidul o adre­sează oamenilor muncii, de a lupta mai de­parte cu tot mai mult avînt pentru dezvol­tarea industriei grele, temelia dezvoltării întregii economii a ţării, pentru îndeplini­rea şi depăşirea planului de stat, pentru în­tărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pentru ridicarea pro­ducţiei agricole, este îmbrăţişată cu entu­ziasm de participanţii la miting. Răsună lo­zinci reluate de mii de glasuri: „Partidul să ne trăiască, Republica să înflorească !“, „Vom munci cu tot elanul, să-ndeplinim cincinalul !“, lozinci sub semnul cărora fie­care om al muncii din patria noastră luptă pentru construirea socialismului, pentru în­florirea patriei scumpe. Oamenii muncii îşi exprimă de asemenea prin ovaţii prelungite ataşamentul de ne­clintit faţă de lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, angajîndu-se să lupte necontenit pentru apărarea păcii, pentru întărirea ca­pacităţii de apărare a patriei noastre. Mitingul oamenilor muncii a luat sfîrşit, începe demonstraţia în piaţă s-a aşternut tăcerea. Răsună so­lemn acordurile „Marşului partizanilor“. Se văd sosind batalioanele gărzilor muncitoreşti, care deschid demonstraţia. La trecerea, lor, asistenţa aclamă înde­lung, cuprinsă de un sentiment de mîndrie şi adîncă bucurie. Mulţi dintre ei au lup­tat cu arma în mină pentru eliberarea ţării de sub robia fascistă. Defilarea lor este o adevărată expresie a voinţei nezdruncinate a poporului de a-şi­ apăra cu dîrzenie cuce­ririle dobîndite prin lupte, întărind mereu vigilenţa revoluţionară împotriva duşmanilor ţării noastre, duşmanii tuturor popoarelor şi ai păcii. Marea piaţă se umple de steaguri, flori, verdeaţă. Le aduc pionierii, micii cetăţeni ai patriei noastre, cărora,­­ potrivit tradiţiei, le revine cinstea de a păşi în fruntea coloa­nelor de manifestanţi. Se aud sunete limpezi de trompete, răpăit de tobe. Pionierii de­monstrează cu veselia şi seninătatea lor bucuria copilăriei fericite, dragostea faţă de partid. Ei poartă medalioane înfăţişînd por­tretele marilor învăţători ai omenirii munci­toare, Marx-Engels-Lenin-Stalin, portretele tovarăşilor Gh. Gheorghiu-Dej şi N. A. Bulganin. In pas tineresc ei duc sute şi sute de steaguri roşii şi tricolore, flutură batiste, flori. Din rîndul pionierilor ţîşnesc cu braţele încărcate de flori zeci de copii. Ei le oferă cu gingăşie copilărească conducătorilor par­tidului şi guvernului, aflaţi în tribună, ma­­nifestînd dragostea lor faţă de regimul nos­tru democrat-popular, faţă de patrie. Demonstraţia pionierilor este încheiată de către un grup de peste 500 de copii purtînd cravate roşii care execută mişcări ritmice cu cercuri îmbrăcate cu flori şi verdeaţă. Pentru victoria socialismului începe demonstraţia oamenilor muncii. In frunte sunt reprezentanţii oamenilor muncii din raioanele „23 August“, „Griviţa Roşie“ şi „Tudor Vladimirescu“. Sute şi sute de drapele roşii şi tricolore unduiesc deasupra şirurilor de demonstranţi care străbat piaţa. Ei poartă portretele con­ducătorilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi ai Statului Sovietic. Reluate de zeci de mii de glasuri răsună înflăcărate chemări de dragoste fierbinte faţă de po­porul sovietic, ziditorul comunismului, elibe­ratorul nostru, sprijinitorul nostru. Intră în Piaţa Stalin zeci de mii de oa­meni ai muncii din raionul „23 August“, în frunte cu muncitorii uzinelor care poartă gloriosul nume al zilei în care Armata So­vietică a adus patriei şi poporului nostru libertatea. In rîndurile oamenilor muncii de la „23 August“ sînt numeroşi muncitori, teh­nicieni şi ingineri distinşi cu ordine şi me­dalii, printre care strungarul Nicolae Ma­tei şi turnătorul Ion Bălan, decoraţi cu Or­dinul Muncii, forjorul Ioniţă Dobre şi strun­garul Vasile Dragomirescu, decoraţi cu Me­dalia Muncii. Muncitorii uzinelor „23 August“ fac as­tăzi bilanţul luminos al succeselor obţinute în construcţia socialistă. Ei au făurit în ul­timii ani piese şi maşini despre care capi­taliştii spuneau că nu se pot fabrica decît în străinătate : linii de ciment, macarale turn și catarg, turbosuflante, vagoane de 50 de tone, strunguri-carusel etc. E sărbătoare în inimile muncitorilor uzinei și în această zi ei raportează partidului, în cinstea zilei de 1 Mai, în întrecerea secia­(Continuare în pag. 2-a) Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliu­lui de Miniştri vă felicit cu ocazia zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a cla­sei muncitoare, ziua frăţiei celor ce muncesc din toate ţările în lupta pentru apărarea pă­cii, pentru independenţa naţională a popoa­relor, pentru socialism. Oamenii muncii din ţara noastră, sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Român, au realizat în cursul acestui an succese deose­bite în toate sectoarele vieţii noastre econo­mice, politice şi culturale, în munca de con­struire a socialismului. Pentru făurirea bazei economice a socia­lismului în ţara noastră, partidul a aplicat în mod consecvent principiul leninist al in­dustrializării socialiste, dezvoltînd cu pre­cădere industria grea, care constituie pîr­­ghia necontenitei creşteri a economiei ţării. Muncind cu însufleţire pentru îndeplinirea planului cincinal, clasa muncitoare a obţinut rezultate importante. Industria petroliferă din Republica Populară Romînă s-a apropiat încă în 1954 de nivelul ultimului an al cin­cinalului, industria chimică a înfăptuit în trimestrul I, la producţia globală, planul său cincinal, iar industria construcţiei de maşini şi industria electrotehnică realizează în cursul acestui trimestru planul lor cincinal. Peste 200 de întreprinderi din ramurile in­dustriei grele, alimentare, de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi-au îndeplinit planul cinci­nal şi lucrează în contul anului 1956. Orga­nizaţiile de partid sunt în fruntea acestei lupte măreţe, mobilizînd clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, intelectualitatea patriotică. Organizaţiile sindicale cu spriji­nul U.T.M.-ului organizează cu succes între­cerea socialistă, înfăptuirea planului de electrificare, creşterea continuă a puterii instalate şi a producţiei de energie la termo şi hidrocen­tralele noastre permit ca industria şi agri­cultura să se poată dezvolta necontenit, a­­vînd asigurată energia necesară. Ţărănimea muncitoare luptă pentru înfăp­tuirea sarcinii puse de partid şi guvern, de a da recolte bogate şi o producţie mărită la hectar, de a produce în acest an 10 milioane tone de grîu şi porumb. Sub conducerea organizaţiilor de partid s-au întărit şi dezvoltat cele peste 5150 gos­podării agricole colective şi întovărăşiri a­­gricole, care au obţinut succese importante în lucrările agricole, în producerea de recolte bogate la hectar, arătînd astfel drumul spre belşug al întregii ţărănimi muncitoare, dru­mul transformării socialiste a agriculturii. Pe baza succeselor obţinute în industrie şi agricultură, a creşterii considerabile a pro­ducţiei bunurilor de consum, s-a dezvoltat re­ţeaua comerţului socialist şi cooperatist, a crescut şi s-a dezvoltat schimbul de mărfuri între oraşe şi sate; astfel a devenit posibilă în decembrie 1954 desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele, iar recent reducerea de preţuri la unele articole alimen­tare şi industriale, ceea ce duce la o creştere a nivelului de trai al oamenilor muncii. A­­provizionarea oraşelor cu mărfuri alimentare şi a satelor cu mărfuri industriale este din ce în ce mai buni. I In scopul ridicării nivelului de trai şi a sa­lariului real este necesară îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, mărirea continuă a producţiei, îmbunătăţirea calităţii şi sorti­mentelor produselor, creşterea productivită­ţii muncii, economisirea de materii prime şi materiale, dezvoltarea întrecerii socialiste, aplicarea şi extinderea metodelor înaintate ale fruntaşilor în producţie, scăderea preţului de cost al produselor. De o deosebită­ însemnătate în întărirea a­­lianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, în lupta pentru reducerea pre­ţului de cost al produselor este ridicarea producţiei agricole, terminarea cît mai re­pede şi în bune condiţii a însămînţărilor de primăvară. Pentru aceasta sînt mobilizate toate forţele partidului, clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, toate mijloacele, trac­toarele, semănătoarele, alte maşini agricole şi atelajele. Comitetele executive ale sfaturi­lor populare trebuie să-şi concentreze toate eforturile în această direcţie. Sprijinul multilateral pe care ţara noastră l-a primit din partea Uniunii Sovietice în ultimii 10 ani se lărgeşte mai mult prin a­­cordarea de către Uniunea Sovietică de a­­jutor tehnico-ştiinţific în domeniul producerii de energie atomică în scopuri paşnice în Republica Populară Romînă. Prin acordul încheiat recent la Moscova vom primi atît ajutor tehnico-ştiinţific cît şi sprijin în formarea de cadre ştiinţifice şi in­ginereşti, în scopul construirii unei pile ato­mice experimentale, a acceleratorilor de par­ticule elementare şi producerii de energie nucleară. Aceasta va da un mare avînt cer­cetărilor ştiinţifice şi tehnice din fără în do­meniul fizicii, chimiei, electricităţii, biologiei, medicine!, etc. In timp ce In ţările lagărului democraţiei şi socialismului, in frunte cu marea Uniune Sovietică, producţia Industrială este în con­tinuă dezvoltare, agricultura — după expe­rienţa agriculturii sovietice — asigură pe an ce trece mai multe produse agroalimentare, mergînd pe drumul marilor gospodării colec­tive, preţurile scad, iar nivelul de trai mate­rial şi cultural al oamenilor muncii este în continuă creştere — cu totul alta este situa­ţia oamenilor muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente. Intensificarea exploatării crîncene a oame­nilor muncii de către capitalişti şi moşieri, ruinarea maselor muncitoreşti şi ţărăneşti, prin restrîngerea continuă a producţiei ci­vile în favoarea producţiei de război, apropie şi adîncesc şi mai mult criza economică, criză care duce la pauperizarea maselor, la mărirea şomajului şi la foamete. Acest fapt este clar oglindit atît de situa­ţia milioanelor de şomeri totali şi parţiali din S.U.A., Italia şi alte ţări capitaliste cît şi de greva docherilor şi tipografilor englezi, a celor 300.000 muncitori din Saar, a celor 350.000 metalurgişti italieni, a luptelor duse de muncitorimea şi ţărănimea franceză, spa­niolă, de popoarele din colonii, etc. Totodată aceasta ne arată că sub conduce­rea partidelor comuniste şi muncitoreşti, cla­sa muncitoare din acele ţări opune o rezis­tenţă dîrză planurilor războinice ale imperia­liştilor şi luptă cu hotărîre pentru indepen­denţa naţională, pentru o viaţă mai bună, pentru pace. Tovarăşi, Superioritatea orînduirii noastre democrat­­populare izvorăşte în primul rînd din faptul că la conducerea statului se află clasa mun­citoare, că la temelia regimului democrat­­popular stă alianţa trainică, frăţească şi de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţă­rănimea muncitoare, rolul conducător în a­­ceastă alianţă avîndu-l clasa muncitoare. Un alt factor principal al întăririi regimu­lui de democraţie populară în Republica Populară Romînă este prietenia şi unitatea frăţească care există între poporul român şi minorităţile naţionale, frăţie ce izvorăşte din interesele comune de construire a socialismu­lui în Republica Populară Romînă — patria comună a tuturor celor ce muncesc din ţara noastră. Regimul democrat-popular din Republica Populară Romînă asigură tuturor minorită­ţilor naţionale drepturi egale cu ale poporu­lui român atît prin legile şi Constituţia Re­publicii Populare Romíne, cît şi prin mijloa­cele materiale ce le sînt puse la dispoziţie. Ţara noastră, eliberată de sub jugul moşie­rilor şi capitaliştilor, face parte din puterni­cul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismu­lui, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică, luptătoare consecventă pentru menţinerea şi întărirea păcii în lume, împo­triva reînvierii militarismului german, pen­tru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor litigiilor internaţionale. Conferinţa ţărilor Asiei şi Africii care a avut loc de curînd la Bandung cu participa­rea Republicii Populare Chineze a exprimat de asemenea voinţa comună a popoarelor acestor continente, de a lupta împotriva co­lonialismului, de a promova pacea şi colabo­rarea între popoare, de a se opune războiu­lui. Partidul şi guvernul nostru cheamă oame­nii muncii din Republica Populară Romînă să lupte cu avînt sporit pentru pace, pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru întărirea capacităţii ei de apărare. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii Interna­ţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei celor ce muncesc din toate ţările ! Trăiască marea ţară a socialismului vic­torios, bastionul păcii şi frăţiei între popoare* Uniunea Sovietică ! Trăiască măreţul lagăr al păcii şi socialism­­ului, în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască alianţa trainică dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare, forţa de neclintit a regimului nostru de democraţie populară ! La luptă pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal şi a planului de electrifi­care ! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Trăiască Guvernul Re­publicii Populare Române! | Sub steagul lui Marx-Engels-Lenîn-Stalin, sub conducerea partidului, înainte spre vic­toria socialismului în patria noastră scumpă* Republica Populară Romînă | Cuvîntarea tov. Miron Constantinescu Un aspect al tribunei centrale din Piaţa „I.­V. Stalin“ în timpul demonstrației oamenilor muncii. In legătură cu convocarea la Varşovia a consfătuirii statelor participante la Declaraţia de la Moscova din 2 decembrie 1954 In concordanţă cu hotărîrile consfătuirii de la Moscova a statelor europene, privind asigurarea păcii şi securităţii în Europa, au avut loc în ultimul timp între guvernele Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii­­Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria și­­ Republicii Populare Albania, consultările corespunzătoare. Aceste consultări s-au referit, în primul rînd, la problema în­cheierii Tratatului de prietenie, colaborare și asistentă mutuală Intre cele 8 state participante la consfătuire șl In al doilea rînd, la problema organizării comandamentului unificat al statelor participante la Tratat. In prezent, avînd în vedere ratificarea acordurilor de la Pa­ris, statele amintite mai sus au convenit să convoace la Var­şovia la 11 mai, cea de a doua consfătuire pentru discutarea problemelor ce decur­g din hotărîrile consfătuirii de la Moscova. La consfătuirea de la Varșovia va lua de asemenea prerte guvernul Republicii Populare Chineze, care va trimite la a­­ceastă consfătuire observatorul său.

Next