Romînia Liberă, mai 1955 (Anul 13, nr. 3288-3312)

1955-05-03 / nr. 3288

Pa­g. l­­a România libera Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii­ ­Canar* din Irag, l­a­ listă ei au realizat producţia globală în pro­porţie de 121 la sută şi au sporit producti­vitatea muncii cu 19 la sută. La sărbătoarea zilei de 1 Mai, ceferiştii „Griviţei Roşii“ au venit cu zeci de stea­guri purpurii. Sînt steagurile partidului sub ale cărui falduri ceferiştii de la „Griviţa Roşie“, detaşament harnic şi de nădejde al clasei noastre muncitoare, au luptat ani de-a rîndul pentru pîine şi libertate. Ei luptă astăzi pentru victoria socialismului în pa­tria noastră. Peste capetele mulţimii se văd purtate cu mîndrie portretele conducătorilor Partidului Muncitoresc Român şi ai statului nostru de­mocrat-popular. La 1 Mai, sărbătoarea frăţiei oamenilor muncii de pretutindeni, muncitorii ceferişti raportează partidului noi victorii în întrece­rea socialistă. Un panou purtat în coloană arată că pe primul trimestru planul de pro­ducţie a fost îndeplinit în proporţie de 108,22 la sută, iar productivitatea muncii a fost ridicată peste indicele de plan cu 3,10 la sută. „Salut fierbinte marelui popor chinez !“, răsună cu căldură chemarea înălţată de de­monstranţi. Ei fac semne prieteneşti oaspe­ţilor chinezi aflaţi printre invitaţii din tri­bune. Demonstraţia de 1 Mai prilejuieşte o pu­ternică manifestare a frăţiei poporului nos­tru cu popoarele ţărilor de democraţie popu­lară, care sub conducerea partidelor comu­niste şi muncitoreşti construiesc cu succes socialismul. Un car alegoric face cunoscută tuturor­ ma­rea izbîndă obţinută de către colectivul de muncă al uzinelor metalurgice „Mátyás Rá­kosi“ , îndeplinirea planului cincinal înainte de termen. In cinstea lui 1 Mai, constructorii de mo­toare de la uzinele „Mátyás Rákosi“ şi-au îndeplinit cu prisosinţă angajamentele luate. Planul de producţie pe luna aprilie a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen şi s-au realizat pînă la 27 aprilie economii în va­loare de 100.000 lei la materiale, combusti­bil şi energie electrică. Tot cu 3 zile înainte de termen au fost date în folosinţă două bancuri de probă care vor contribui la îm­bunătăţirea calităţii produselor. Constructorilor de maşini şi aparataj elec­tric de la întreprinderea „Clement Gott­wald“ le-a revenit cinstea de a deschide ma­nifestaţia oamenilor muncii din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“. Ei vin la marea sărbătoare cu bogate realizări. Sarcinile prevăzute în primul plan cincinal au fost realizate cu mult înainte de termen. In anii cincinalului pro­ducţia întreprinderii a crescut de 2,2 ori faţă de 1950, productivitatea muncii de 3 ori, iar preţul de­ cost al produselor a fost redus cu 45 la sută. Toate acestea au făcut ca între­prinderea să realizeze astăzi o rentabilitate de 3 ori mai mare decît în 1950 şi munci­torii să obţină un salariu mediu lunar spo­rit cu 63 la sută. Pentru succesele obţinute în producţie, pe pieptul a zece tovarăşi din colectivul fabricii „Clement Gottwald“ străluceşte medalia de laureat al Premiului de Stat. Printre aceştia sînt şi bobinatorul Dumitru Dina, inginerul Victor Bunea, Alexandru Berberian şi alţii. In cinstea zilei de 1 Mai colectivul uzinei dă produse în contul lunii iunie a anului 1956. In această zi de sărbătoare, gîndurile tu­turor se îndreaptă într-un salut frăţesc adre­sat popoarelor din ţările capitaliste, care luptă împotriva jugului exploatării, pentru democraţie, pace, independenţă naţională. Uzina „Tudor Vladimirescu“ a fost creată în anii puterii populare. Muncitorii, tehni­cienii şi inginerii se mîndresc cu darul pe care l-au oferit cu prilejul zilei de 1 Mai celor ce muncesc pe ogoare. Ei şi-au luat angajamentul să dea peste plan 10 batoze şi 10 remorci auto şi au realizat în lunile mar­tie şi aprilie 11 batoze şi 20 de remorci peste plan. In tribune se află şi invitaţi din ţările co­loniale. Prim­ii, demonstranţii adresează as­tăzi un salut fierbinte popoarelor din ţările coloniale şi dependente, care luptă împotriva asupririi imperialiste, pentru pace, libertate şi independenţă naţională. Apariţia în Piaţa Stalin a coloanei mun­citorilor de la fabrica de confecţii „Gh. Gheor­ghiu-Dej“ este salutată cu vii aplauze. Mul­tora dintre cei care au urmărit desfăşura­rea demonstraţiei le este cunoscută această fabrică după produsele din ce în ce mai bune pe care le pune la dispoziţia oamenilor mun­cii. In atelierele mari, pline de lumină ale acestei întreprinderi cea mai mare fabrică de confecţii din ţara noastră, se produce azi o cantitate de îmbrăcăminte aproape egală cu cea realizată în toate celelalte fabrici de confecţii din ţară. Astăzi, la fiecare 42 de secunde este gata un costum bărbătesc, iar la fiecare 10 secunde o nouă cămaşă iese din mîinile harnicilor muncitori. Deasupra coloanelor se văd nenumărate portrete ale conducătorilor partidelor comu­niste şi muncitoreşti din diferite ţări. Pur­­tîndu-le, demonstranţii exprimă chemarea fierbinte care astăzi este înălţată din sute de mii de piepturi: „Trăiască ! Mal, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc !“ La înălţimea epocii noi Printre demonstranţi sînt şi creatorii de pe tărîmul literaturii şi artei, cei care se stră­duiesc să înfăţişeze în operele lor noul, să-l toarne în forme artistice corespunzătoare, să realizeze lucrări care să fie la înălţimea e­­pocii noi. Revoluţia culturală se desfăşoară cu suc­ces în ţara noastră. Activiştii pe tărîmul cul­turii şi artei îşi închină poporului muncitor toată forţa lor de creaţie. Ei raportează as­tăzi cu mîndrie despre realizările obţinute. Răspunzînd încrederii pe care le-o acordă partidul şi guvernul, cadrele didactice din ţara noastră au întîmpinat ziua de 1 Mai obţinînd noi succese importante în instruirea şi educarea elevilor, în lupta pentru lichida­rea definitivă a analfabetismului, pentru ri­dicarea nivelului cultural al poporului mun­citor. Veseli, plini de încredere în viitorul lor fericit, trec studenţii de la instituţiile de în­­văţămînt superior din Capitală. Braţ la braţ cu tovarăşil lor de învăţătură, trec tineri din China Populară, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. D. Germană, R. P. D. Co­reeană şi din alte ţări care studiază în ţara noastră, împreună cu studenţii romîni, ei îşi însuşesc temeinic cunoştinţele, astfel ca la întoarcerea în patrie să contribuie cu succes la înflorirea ţărilor lor. In coloana sărbătorească a demonstraţiei de 1 Mai, sînt şi lucrătorii din comerţul de stat. Ei sînt mîndri de contribuţia impor­tantă pe care o dau la buna aprovizionare a oamenilor muncii, la ridicarea continuă a bu­năstării lor. Volumul mărfurilor desfăcute de comerţul de stat va fi în anul acesta de 26 miliarde lei, faţă de 22 miliarde în anul 1954. Voioşia animă rîndurile zecilor de mii de demonstranţi. Din coloane se aud cîntece. Oamenii se prind în hore. Echipe de dansuri în costume naţionale din diferite regiuni ale ţării, sau în portul minorităţilor naţionale, deschid coloanele festive ale multor între­prinderi. Printre oamenii muncii pe chipurile cărora străluceşte în această dimineaţă bucuria vie­ţii noi, succesele muncii închinată păcii, so­cialismului, sînt sute şi sute de lucrători pe tărîm sanitar. Zi de zi ei îşi dedică pricepe­rea şi cunoştinţele nobilei sarcini de ocroti­re a sănătăţii poporului. Tradiţionala paradă a sportivilor La intrarea în piaţă se văd steagurile multicolore ale sportivilor care îşi încep tra­diţionala paradă. In Piaţa Stalin îşi fac apariţia coloanele de sportivi. Demonstraţia este deschisă de o motocicletă cu ataş pe care patru sportivi străjuiesc un mare steag roşu pe care se află înscrisă chemarea astăzi vie în inimile tu­turor : „Trăiască 1 Mai“. Trec prin faţa tri­bunelor grupuri de sportivi purtînd meda­lioane cu portretele marilor învăţători ai omenirii muncitoare, Marx-Engels-Lenin- Stalin, încadrate de mari steaguri roşii. In aplauzele publicului, trec în grupuri compacte sportivii asociaţiei Locomotiva. Apoi, în piaţă intră sportivii asociaţiei Casa Centrală a Armatei, între care se află nu­meroşi campioni, recordmani şi maeştri ai sportului. Ei se opresc în faţa tribunei şi printr-o reuşită demonstraţie înscriu cu cor­purile lor „Trăiască 1 Mai“. Defilează acum coloanele asociaţiei Pro­gresul. Din rîndurile acestei asociaţii fac parte campioanele mondiale de tenis de ma­să Angelica Rozeanu şi Ella Zeller, bine cu­noscute în lumea întreagă prin excepţiona­lele performanţe pe care le-au realizat. Cu ropote de aplauze sînt întimpinaţi sportivii Asociaţiei Voluntare pentru Sprijinirea Apă­rării Patriei. In blocuri compacte, defilează sportivii a­­sociaţiilor Avîntul, Metalul, care în faţa tri­bunei înscriu cuvîntul „PACE“, cuvînt scump oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul lu­mii, trec sportivii din asociaţiile Recolta, Flamura Roşie şi Flacăra. Ei demonstrează caracterul larg de mase pe care l-a luat miş­carea de cultură fizică şi sport în ţara noas­tră în anii regimului democrat-popular. In piaţă îşi fac acum apariţia sportivii şcolilor profesionale, cadrele de mîine ale construirii socialismului în ţara noastră. Ei încadrează un glob pe care stă scris „Luptăm pentru pace“. Apoi, sportivele din şcolile medii ale Capitalei, execută graţioase demonstraţii cu cercul, iar în urma lor, trec sportivi din a­­sociaţiile Minerul şi Constructorul. Sportivii asociaţiei Voinţa execută din mers, jocuri de volei, baschet, handbal şi fotbal. Demonstrează apoi sportivii asocia­ţiei Dinamo şi cei ai asociaţiei Ştiinţa. Demonstraţia de 1 Mai a luat sfîrşît. Din .«mii de piepturi se ridică în văzduh acordu­rile Internaţionalei, imnul de luptă al pro­letariatului mondial. IAŞI (de la corespondentul nostru). Oraşul Iaşi a îmbrăcat haina primăverii şi a sărbă­torii. Pomii şi grădina Copoului din Parcul Expoziţiei, din cartierele Păcurari şi Tătaraşi, au înflorit. Pe clădirile înalte, la căsuţele vechi şi la construcţiile noi, s-au arborat steaguri. De dimineaţă oamenii s-au strîns în piaţa Republicii. Aici are loc mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii închinată zilei de 1 Mai. La miting a luat cuvîntul tov. Gheorghe Roşu, prim secretar al comitetului regional de partid, care a vorbit despre succesele obţi­nute de oamenii muncii din oraşul şi regiu­nea lor în cinstea zilei de 1 Mai. A vorbit apoi tov. Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. care a adus oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Iaşi un călduros salut din partea C.C. al P.M.R. După miting a început demonstraţia oame­nilor muncii. Mii de oameni ai muncii trec prin faţa tribunelor. Iată coloanele muncitori­lor de la Direcţia Regională C.F.R., care şi-au realizat de mult planul cincinal. Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, care în luna aprilie şi-au depăşit planul valoric cu 20 la sută. Iată-i pe bravii muncitori de la filatura la­HUNEDOARA.­­ Cetatea fontei, Hune­doara, a îmbrăcat din nou haină de sărbă­toare. Siderurgiştii combinatului „Gh. Gheor­ghiu-Dej“ şi constructorii noului oraş Hune­doara, laolaltă, se bucură în această măreaţă zi de succesele obţinute în producţie. Despre însemnătatea internaţională a zilei de 1 Mai a vorbit tov. Alexa Augustin, membru al C.C. al P.M.R. Elevii şi pionierii şcolilor elementare din Hunedoara deschid marea coloană de de­monstranţi după care urmează viitorii side­­rurgişti, elevii Centrului profesional din Hunedoara. Puternicele braţe ale topitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor siderurgişti, ale membri­lor colectivului întreprinderii de construcţii siderurgice, constructorii noului oraş Hune­doara, aparţinînd trustului 4 construcţii şi alţii, poartă portretele marilor dascăli ai omenirii muncitoare, Marx, Engels, Lenin, Stalin, ale conducătorilor partidului şi gu­vernului nostru, ale conducătorilor P.C.U.S. şi ai partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti; bricii „Ţesătura", de la fabrica de spirt „Teo­dor Neculuţă“, de la fabrica de tricotaje „Moldova“ şi de la întreprinderea farmaceu­tică nr. 16, care şi-au îndeplinit înainte de termen planul cincinal; coloana cadrelor di­dactice şi a studenţilor de la Universitatea A. I. Cuza, de la Institutul Agronomic şi de la celelalte institute de învăţămînt superior, este nesfîrşită. Prin faţa tribunelor trec apoi reprezentanţi ai oamenilor muncii de pe o­­goare : muncitorii de la gospodăriile agricole de stat din Bucium şi Popricani, membri ai gospodăriilor agricole colective din Romî­­neşti şi Cîrpiţi, ţărani muncitori cu gospodă­rii individuale din Vînători şi Aroneanu. In graficele ce le poartă ei raportează că, în cinstea zilei de 1 Mai, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Iaşi şi-au realizat pînă a­­cum planul de însămînţări în proporţie de peste 80 la sută.Numeroase gospodării colec­tive, precum şi numeroase comune din re­giunea Iaşi şi-au realizat în întregime planul însămînţărilor de primăvară. In după amiaza zilei de 1 Mai şi în cursul zilei de 2 Mai au avut loc în Piaţa Republicii şi în Parcul Expoziţiei minunate serbări populare. In fruntea coloanei combinatului se gă­sesc topitorii oţelari, mîndria combinatului şi a întregului oraş. Ei poartă drapelul de secţie fruntaşă a combinatului şi grafice care arată că în cinstea marii sărbători oţelarii hunedoreni au elaborat în cursul lunii apri­lie 150 de şarje rapide, dînd cu peste 15 la sută mai mult oţel decît prevedea planul. Laminatorii se prezintă la marea demons­traţie cu rezultate tot atît de însemnate. In luna aprilie ei au dat peste plan cu 4,5 la sută mai mult oţel laminat şi au realizat economii în valoare de 89.500 lei. Furnaliştii combinatului raportează în această zi că în luna aprilie au dat peste plan sute de tone de fontă. Trec apoi delegaţia muncitorilor ceferişti de la Complexul C.F.R.-Simeria, delegaţiile muncitorilor uzinelor „Victoria“ Calan, ale minerilor de la Teliuc şi Ghelar. In tot timpul manifestaţiei răsună puter­nice urate pentru gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, pentru Partidul Mun­citoresc Român, pentru prietenie veşnică cu marea Uniune Sovietică. (Agerpres) IN ŢARĂ In oraşul Iaşi In cetatea fontei înfrăţiţi în muncă şi în bucurie TG. MUREŞ (de la corespondentul nos­tru). Străzile însorite ale Tg. Mureşului, au cunoscut o mulţime imensă de oameni în această zi de 1 Mai. Marele miting al oamenilor muncii din Tg. Mureş a fost deschis de tov. Ludovic Csupor, prim secretar al comitetului de partid al Re­giunii Autonome Maghiare, care a felicitat muncitorii, tehnicienii, ţăranii muncitori şi intelectualii, care au contribuit prin munca lor însufleţită la obţinerea unor însemnate succese. In cinstea zilei de 1 Mai, 22 între­prinderi industriale din regiune au îndepli­nit planul cincinal în numai 4 ani şi 3 luni, iar 59 de întreprinderi au îndeplinit planul pe luna aprilie cu o săptămînă înainte de termen. Ţăranii muncitori au obţinut, în ulti­mele zile, succese în campania agricolă de primăvară. S-a arat 86 la sută din suprafe­ţele planificate şi s-au însămînţat 57 la sută din culturile planificate pentru primăvara a­­ceasta. In numele C.C. al P.M.R., participanţii la mitingul sărbătoresc au fost salutaţi şi feli­citaţi în limba maghiară de tov. I. Fazecaş, secretar al C.C. al P.M.R. şi în limba romî­­nă de tov. Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Culturii. Apoi a început demonstraţia oamenilor muncii din Tg. Mureş. In fruntea coloanelor de muncitori păşesc colectivele întreprinderi­lor fruntaşe „Simo Gheza“, „Atelierele prin­cipale de reparaţii auto“, fabrica de conser­ve „Mureşeni" — întreprinderi care au înde­plinit cu mult înainte de termen sarcinile cincinalului. In primele rînduri ale demons­tranţilor iată-1 şi pe Albert Sarosi, harnicul tîmplar de la fabrica „Simo Gheza", care de cîteva zile lucrează în contul anului 1965. Trec rînd pe rînd, ore în şir, coloane nes­­fîrşite de demonstranţi, care-şi mărturisesc dragostea neţărmurită faţă de partid, dorinţa şi hotărîrea de a lupta pentru întărirea şi înflorirea scumpei noastre patrii... Pînă seara tîrziu în pădurea de pe platoul Corneşti, oamenii muncii din Tg. Mureş au petrecut în veselie. Cîntecele populare romî­­neşti şi maghiare s-au împletit armonios şi făceau să răsune pînă departe pe Valea Mu­reşului frăţia în muncă şi în luptă a oame­nilor muncii romîni şi maghiari. La reîntoarcere oamenii muncii au făcut tradiţionalul lor popas la cimitirul eroilor sovietici. Mii de bucheţele şi buchete de flori au acoperit plăcile de marmoră ale obeliscu­lui, omagiu adus eroilor ce şi-au vărsat sîn­­gele pentru libertatea şi fericirea poporului nostru. Minerii Văii Jiului în sărbătoare PETROŞANI — Zorii zilei de 1 Mai au găsit Valea Jiului în sărbătoare. Clădirile din noile cartiere muncitoreşti erau împodo­bite cu brad şi ghirlande de verdeaţa, cu steaguri roşii şi tricolore. La mitingul care a avut loc la Petroşani a luat cuvîntul tov. Wiliam Suder, membru al C.C. al P.M.R., care a felicitat pe harnicii mineri ai Văii Jiului pentru succesele obţi­nute în producţie. In sunetul fanfarei minerilor din Petrila a început apoi demonstraţia. Lozincile pur­tate de demonstranţi arată voinţa lor de a lupta pentru pace şi fericire. Minerii şi constructorii — romîni şi maghiari — au salutat cu însufleţire ajutorul tehnico-ştiin­­ţific pe care U.R.S.S. îl acordă ţării noa­stre în folosirea paşnică a energiei atomice. Pe panourile purtate, minerii raportează partidului şi guvernului îndeplinirea planu­lui de extracţie a cărbunelui în trimestrul I al anului 1955 pe întreaga Vale a Jiului în proporţie de 101 la sută şi a planului la înaintări şi pregătiri în steril în proporţie de 104 la sută. Pot fi văzuţi ortacii Eroului Muncii So­cialiste Iuliu Haidu, ai lui Ştefan Mihai, ai lui Geza Kopetin şi alţi fruntaşi în producţie din Valea Jiului, care lucrează de mult în contul anilor viitori. Au trecut apoi metalurgişti de la uzinele de reparaţii de utilaj minier din Petroşani, ceferişti, studenţi ai Institutului de mine „Gh. Gheorghiu-Dej“, muncitori de la filatu­ra din Lupeni, elevi ai şcolilor medii şi pro­fesionale, lucrători şi funcţionari din institu­ţiile Petroşanului. Au demonstrat de aseme­nea ţărani muncitori din comunele înveci­nate veniţi călări şi în costume pitoreşti. Demonstraţia oamenilor muncii din Valea Jiului s-a încheiat cu defilarea plină de pros­peţime a sportivilor. (Agerpres) Aspecte de la demonstraţia oamanilor munci! ›MKc Capitali Soto UlIKH Marti 3 mai 1955 — Nr. 3238 Să grăbim însămînţările! Cu deosebită însufleţire muncesc oamenii muncii de pe ogoare pentru a realiza şi depăşi viteza zilnică de lucru la însămînţări. Mulţi dintre mecanizatori, colecti­vişti, întovărăşiţi sau ţărani muncitori cu gospodării individuale au intîmpinat ziua de 1 Mai cu succese noi în muncă. In m­uite raioane din ţară s-au semănat în uîîî­­mele zile suprafeţe mari de teren. Pămîntul s-a zvîntat şi timpul este bun pentru executarea muncilor agricole. Să nu pierdem nici o clipă preţioasă, să nu lăsăm nici un petec de pămînt neinsă­­mînţat ! Vremea este tocmai bună pentru semănatul porumbului. Să semănăm porumbul în timpul cel mai scurt! Să folosim pe scară largă semănatul în cuiburi aşezate in pătrat ! Oameni ai murţ­ii de pe ogoare! Gr­ăbiţi însămînţările de primăvară! Desfăşu­raţi cu avînt întrecerea pentru a obţine 10 milioane tone grîu și porumb, pentru o recoltă de 2.000 kgr. porumb boabe la hectar! Fiecare zi de lucru e folosită din plin BIRLAD (de la corespondentul nostru). — Folosind fiecare zi de lucru, muncitorii din gospodăriile agricole de stat, colecti­viştii, membrii întovărăşirilor agricole şi ţă­ranii muncitori cu gospodării individuale de pe întregul cuprins al regiunii Bîrlad dau bătălia pentru a termina campania agricolă de primăvară. Pînă la 29 aprilie în întreaga regiune s-au realizat, 65,91 la sută din pla­nul pe întreaga campanie. In cele mai multe raioane: Bîrlad, Murgeni, Zeletin s-au ter­minat însămînțările la orz, ovăz, floarea soa­relui, cartofi, mazăre şi alte culturi din epo­ca I şi au început însămînţările din epoca II-a, realizîndu-se numai la porumb 94.116 ha. Ţăranii muncitori din comune ca: Mun­teni, raionul Tecuci, Neguleşti raionul Ad­­jud şi Găgeşti raionul Murgeni, care au cîştigat steagul roşu de fruntaşi în muncile agricole din prima epocă, au pornit cu toate forţele la lucrările din epoca II-a. Invăţînd din experienţa fruntaşilor recol­telor bogate şi îndrumaţi de tehnicienii a­­gricoli un grup de ţărani muncitori cu gos­podării individuale, ca Manole Mihalache, Iancu Ungureanu, Ioan Filoti, Gheorghe Negoiţă şi alţii din circumscripţia electorală 24 din comuna Drăgăneşti, raionul Tecuci, în frunte cu deputatul lor Zaharia Costică, au format o grupă de într-ajutorare pen­tru însămînţatul porumbului în cuiburi a­­şezate în pătrat. Unindu-şi atelajele lor proprii şi braţele de muncă ei au însămîn­­ţat în numai două zile suprafaţa de 12,5 ha. porumb, după această metodă. Un ajutor preţios la obţinerea acestor succese şi la executarea cît mai iute a în­sămînţărilor au dat şi dau mecanizatorii SM.T.-urilor din regiune. Astfel mecaniza­torii de la SM.T. Tecuci au realizat planul pe întreaga campanie — pînă la 26 apri­lie — în proporţie de 101 la sută. Planul a fost îndeplinit la toţi indicii. Titlul de „Cel mai bun tractorist" din staţiune a fost cîştigat de tractoristul Cons­tantin Diaconu care a realizat o depăşire a normei de lucru de 150 la sută. Datorită acestor realizări mecanizatorii şi tractoriştii de la SM.T. Tecuci au cîşti­gat întrecerea dintre SM.T. din regiunea Bîrlad. Au terminat însămînţările SUCEAVA. (de la corespondentul nostru) Membrii gospodăriei colective „Aşa s-a călit oţelul" din Todireni-raionul Truşeşti aplicînd cu pricepere metodele agrotehnice şi folosind fiecare zi bună de lucru, au reu­şit să termine însămînţările de primăvară. Ei au însămînţat diferite culturi pe supra­faţa de 140 ha. din care 15 ha. ovăz, 15 ha. sfeclă de zahăr. De asemenea, au semănat 2 ha. cartofi, 15 ha. floarea-soarelui şi 60 ha. porumb, în cuiburi aşezate în pătrat. O con­tribuţie însemnată la grăbirea terminării muncilor agricole a adus brigada XI de tractoare condusă de brigadierul Constantin Damian care, aplicînd metoda graficului orar, a reuşit să depăşească norma. S-au evidenţiat tractoriştii Anton Gheorghe şi Ion Cireş precum şi colectiviştii Dumitru Raiu, Petre Apăvănoaiei, Florea Sava, Petru Po­povich etc. care au muncit cu multă tragere de inimă. Cu aceeaşi însufleţire au muncit şi colec­tiviştii din Socrujeni şi Iureşti precum şi ţă­ranii muncitori din comunele Călăraşi, So­crujeni, Dobîrceni, care obţin însemnate succese în muncile agricole de primăvară. Roadele întrecerii patriotice încă din luna ianuarie ţăranii muncitori din comuna Afumaţi, raionul Băileşti, au chemat la întrecere patriotică toate comunele din regiunea Craiova, pentru îndeplinirea la timp a campaniei de însămînţări. In dorinţa de a cîştiga întrecerea ţăranii muncitori din comuna Afumaţi şi-au intensificat munca. Pînă acum ei au terminat însămînţările la ovăz, mazăre, floarea-soarelui, cartofi, ceapă şi usturoi. Grăpatul însămînţărilor de toamnă a fost făcut în proporţie de 80 la sută. Acum se însămînţează sfecla de zahăr. Mulţi ţărani muncitori urmînd sfaturile agronomilor au însămînţat pe o suprafaţă de 9 hectare sfeclă ierovizată. NICOLAE ROVENŢA corespondent voluntar Zoresc semănatul porumbului GALAŢI (de la corespondentul nostru). Pentru a recupera timpul pierdut din cauza ploilor şi a folosi zilele bune de lucru, meca­nizatorii de la SM.T. din raionul Galaţi lu­crează zi şi noapte. Folosind cuple la trac­toarele R.D. 35, tractoriştii de la SM.T. Cudalbi, au avat şi însămînţat ,— în cîteva zile — pe tarlaua gospodăriei agricole colec­tive din Pechea, 200 ha. porumb. La gospo­dăria agricolă colectivă „Donca Simo“ din satul Cişmele deservită de SM.T. Şendreni, s-a însămînţat numai într-o zi şi jumătate, 25 ha. cu porumb. In ultimele zile şi la gospodăria agricolă colectivă „Izvoarele", comuna Slobozia Co­­nachi a fost însămînţat porumbul. Cu spri­jinul mecanizatorilor, colectiviştii au însă­­mînţat 80 ha. porumb în cuiburi aşezate în pătrat. O inovaţie Semănatul prăşitoarelor în cuiburi aşezate în pătrat asigură însemnate sporuri de re­coltă. Pentru ca această lucrare să se poată executa cu mai multă uşurinţă, inginerul agronom Samoilă Barbă, împreună cu şeful de atelier N. Stratulat de la SM.T. Tecuci s-au gîndit să folosească în acest scop ma­şina obişnuită de semănat cereale I.A.R. 511, căreia să i se adapteze un dispozitiv spe­cial. De curînd dispozitivul a fost terminat. Cu ajutorul acestui dispozitiv care se poate construi cu uşurinţă şi fără cheltueli mari în orice staţiune, maşina de semănat I.A.R. 511 poate semăna porumb în cuiburi aşezate în patrat la distanţă de 70/70 cm. Cu semă­nătoarea astfel modificată se pot însămînţa 10 h. pe zi, făcîndu-se economie — faţă de se­mănatul manual—de 76 braţe de muncă zil­nic. In construcţia semănătoarei nu se face nici o modificare astfel că prin demontarea dispozitivului ea poate fi din nou folosită pentru semănatul cerealelor. Cu o asemenea semănătoare, mecanizato­rii de la SM.T. Tecuci execută semănatul porumbului pe tarlalele întovărășirii agricole „N. Bălcescu“. MILITARII AU SĂRBĂTORIT CU ENTUZIASM ZIUA DE 1 MAI In unităţile Forţelor noastre Armate, mi­litarii au sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 Mai. In adunările festive organizate cu acest prilej, comandanţii şi locţiitorii lor politici au vorbit militarilor despre însemnătatea măreţei sărbători, despre realizările obţinute de oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare, precum şi despre succesele cu care a fost întîmpinat 1 Mai în unităţile Armatei noas­tre Populare. La clubu­l unităţii „N“, ofiţerul Petru Pru­­paru a­­a­rătat, printre altele, că pentru re­zultatele bune obţinute în pregătirea lor de luptă şi politică, numele sergenţilor I. Sîrbu şi S. Bordea figurează la loc de cinste pe panoul de onoare. A urmat un program ar­tistic prezentat de echipa artistică a subuni­tăţii din care face parte ofiţerul I. Arginto­­ianu. In cursul după amiezii, militarii uni­tăţii au participat la diferite întreceri spor­tive. In garnizoana „N“, ofiţerii, sergenţii, an­gajaţii civili şi familiile lor au sărbătorit ziua de 1 Mai printr-o adunare festivă la Casa Ofiţerilor. După ce corul format din soţiile de militari a intonat imnurile R.P.R. şi U.R.S.S., locţiitorul politic al şefului gar­nizoanei a conferenţiat despre „1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc“. Adunarea festivă s-a încheiat cu un program artistic prezentat de corul şi echi­pa de dansuri formate din soţiile de militari şi de orchestra condusă de plutonierul E. Stamin. Tot printr-o adunare festivă, care a avut , loc la clubul unei nave, a început sărbăto­rirea zilei de 1 Mai în garnizoana din care face parte ofiţerul Mihail Cristian. Echipa­jul, îmbrăcat în haine de sărbătoare, s-a a­­dunat apoi lîngă pavilion. După ridicarea pavilionului şi a marelui pavoaz, comandan­tul Forţelor Maritime Militare a trecut în revistă navele şi a felicitat călduros pe bra­vii marinari. Pe nave au avut loc apoi con­cursuri sportive şi manifestări culturale. Un mare număr de ofiţeri, cartnici şi matrozi au participat la manifestările artistice şi cultu­rale din parcul „Maxim Gorki“ şi de la Tea­trul Forţelor Maritime Militare. (Agerpres). In pieţele şi parcurile Capitalei I Mai a adus Capitalei în dar şi prima zi de adevărată primăvară din acest an. După amiază, s-au deschis terasele, parcurile de cultură şi odihnă, grădinile de vară. In pie­ţele şi parcurile Capitalei, pe zeci de estrade, artişti profesionişti şi amatori au prezentat spectacole atrăgătoare. * ★ Ora 17: Pe estrada din Piaţa Republicii fanfara Ministerului Forţelor Armate deschi­de spectacolul. Urmează programul prezen­tat de orchestra şi corul artiştilor amatori de la Ministerul Metalurgiei. Melodia sovie­tică „Valurile Amurului", atît de dragă bucu­­reştenilor, se revarsă la îngîietoare deasupra mulţimii. Pe scenă au apărut apoi artiştii Ansamblului Sfatului Popular al Capitalei: cor, orchestră, echipă de dansuri. „Mîndru sînt de ţara mea" cîntec de Mălineanu, „Cîn­­tă din nou privighetoarea“ de Dunaevski... Megafoanele poartă pînă departe frumoasele melodii. Şi acum, un moment vesel: artistul emerit N. Stroe prezintă selecţiuni din recitalul său. Publicul rîde, aplaudă. Spectacolul continuă pînă tîrziu. ★ In piaţa Gării de Nord, luminată feeric de reflectoare, în jurul estradei special amena­jată s-a strîns o mare de oameni. Pe scenă, Ansamblul artistic al Uniunii Tineretului Muncitor interpretează un pro­gram de cîntece și dansuri. Aplauze puternice întîmpină echipa de dan­suri. Estrada răsună sub pașii tinerilor dan­satori, care în ritmul săltăreţ al muzicii pre­zintă publicului jocuri populare romîneşti, dansuri sovietice şi din ţările de democraţie populară. In piaţa Gării de Nord cîntecul şi veselia stăruie pînă în orele tîrzii ale nopţii. ★ La Arenele Libertăţii mii de oameni ai muncii au urmărit programul artistic suţinut de colectivul artistic al ţesătoriei „Flamura Roşie". Parcul N. Bălcescu a cunoscut o animaţie deosebită. Grupuri de oameni ai muncii se opreau în faţa estradei de amatori din parc. Pe această estradă, la programul artistic şi-au dat concursul echipele artistice de a­­matori de la întreprinderea poligrafică nr. 4, întreprinderea „N. Bălcescu" și fabrica de bere „Rahova“. Capitala a sărbătorit ziua de 1 Mai pînă noaptea tîrziu, într-o atmosferă de bucurie.

Next