Romînia Liberă, decembrie 1955 (Anul 13, nr. 3469-3495)

1955-12-01 / nr. 3469

Proletari din toate ţările, aniţi-vă / ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA Anul XIII Nr. 3469 4 pagînî — 20 bani Joi ,1 decembrie 1955 Să îmbunătăţim activitatea schimbului de noapte Oamenii muncii din patria noastră desfăşoară tot mai larg steagul întrecerii socialiste în cinstea celui de al doilea Congres al partidului. Iniţiative noi şi preţioase se nasc în focul acestei întreceri. Pentru obţinerea unei înalte productivităţi, muncitorii, inginerii şi tehnicienii pun în tot mai multe întreprinderi, un accent deosebit pe descoperirea noului, pe folosirea de noi metode de muncă de mare productivitate. Pe dealurile Moineştilor, la sonda 1109, brigadierul Jenică Botezatu a iniţiat mişcarea pentru o productivitate sporită a schimbului de noapte lansînd lozinca „Să ridicăm activitatea schimbului de noapte la nivelul celui de zi“. În scrisoarea trimisă redacţiei, brigadierul Botezatu arată cum, urmărind un timp îndelungat activitatea schimbului de noapte, a putut constata că fiecare echipă de sondori care lucra în schimb de noapte realiza o productivitate mai scăzută decît atunci cînd lucra în schimbul de zi. De ce lucrul acesta? Ce trebuia făcut ca și schimbul de noapte să ajungă la nivelul celui de zi ? Acestor întrebări le-a găsit curind răspuns. In schimbul de noapte existau unele deficienţe în organizarea internă a muncii echipei ; se creau timpi morţi între operaţii, calitatea acestora lăsa uneori de dorit. Urmărind marşurile, durata optimă de funcţionare a sapei, debitul de noroi, cît şi întregul ansamblu de operaţii efectuate noaptea, remediind pe loc orice deficienţă, schimbul de noapte controlat de el a reuşit să realizeze o productivitate sporită a muncii, uneori superioară celei obţinută ziua. Primii paşi au fost făcuţi. Succesele obţinute de brigada lui Botezatu au demonstrat eficienţa unei măsuri tehnico-organizatorice — adaptabilă în orice ramură industrială. Acest lucru explică popularitatea de care această iniţiativă s-a bucurat şi se bucură. Mai întîi petroliştii din regiunea Ploeşti şi apoi şi cei din alte regiuni ale ţării, după o studiere temeinică a posibilităţilor de aplicare a acestei iniţiative, au trecut la generalizarea ei. Rezultatele nu s-au lăsat mult aşteptate. Echipa maistrului sondor Gheorghe Anton de la sonda 198 a schelei Ţintea, a reuşit ca în schimbul de noapte să obţină o viteză mecanică de avansare a sapei dublă faţă de aceea obţinută anterior. La sonda nr. 6 Zemeş schimbul de noapte condus de Alexandru Spătaru a săpat în ultimul timp cu 15 metri mai mult decît a săpat unul din schimburile de zi. Asemenea atîtor alte iniţiative patriotice care se afirmă tot mai mult în focul întrecerii socialiste, mărirea productivităţii muncii în schimbul de noapte şi-a găsit o largă aplicare şi în celelalte ramuri ale industriei noastre socialiste. La combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hunedoara, schimbul de noapte condus de comunistul Petru Constantin maistru laminator, a atins cel mai înalt indice de plan realizat anul acesta în secţia laminoare, depăşind planul cu 38,76 la sută. Exemple de acest fel sînt nenumărate şi în alte ramuri ale industriei. Dacă am arătat pînă acum aportul însemnat pe care-l aduce creşterii productivităţii muncii iniţiativa brigadierului Jenică Botezatu, nu putem trece cu vederea o serie de întreprinderi care n-au dovedit o preocupare corespunzătoare pentru folosirea acestei preţioase iniţiative. Ba mai mult, nesocotind această iniţiativă conducerile unor întreprinderi nu se străduiesc nici măcar să asigure muncitorilor condiţii bune de lucru în schimbul de noapte. Conducerile uzinelor „23 August“ Bucureşti şi „1 Mai“ Ploeşti bunăoară nu se preocupă de aprovizionarea cu materiale a locurilor de muncă pe timpul nopţii, lucru care atrage după sine indici scăzuţi de folosire a maşinilor, stagnări inexplicabile care se soldează în ultimă instanţă cu o slabă productivitate a schimbului de noapte. O explicaţie a productivităţii scăzute pe timpul nopţii este şi aceea că uneori conducerile întreprinderilor nu asigură printr-o justă repartizare a cadrelor, alcătuirea unor echipe şi brigăzi corespunzătoare pentru desfăşurarea normală a muncii pe timp de noapte; de asemenea unii maiştri şi ajutori de maiştri care deservesc noaptea instalaţiile şi aparatajele, au o calificare necorespunzătoare. Sînt lesne de închipuit urmările repartizării în schimburile de noapte a unor asemenea cadre, nemaipomenind faptul că unele cadre tehnice de bază nu sînt văzute cu lunile noaptea în întreprinderi. Reglementarea unor asemenea situaţii se impune de îndată, cu atât mai mult cu cît oamenii muncii depun eforturi sporite pentru traducerea în viaţă a angajamentelor luate în cinstea Congresului partidului. Acestor eforturi trebuie să le corespundă măsurile tehnico-organizatorice pe care conducerile întreprinderilor au datoria sa re ia, asigurîndu-le condiţii optime, astfel ca şi schimbul de noapte să poată lucra la nivelul schimbului de zi. Iniţiativa petroliştilor de la Moineşti trebuie să fie şi în atenţia ministerelor care au datoria să acorde mai multă atenţie felului în care se răspîndeşte această preţioasă iniţiativă, îndrumarea şi controlul efectuat de organele ministerelor au şi în această direcţie un cuvîirt greu de spus. Şi cu cît şi-l vor spune mai curind, cu atît roadele muncii vor fi mai bogate, cu atît va putea fi mai repede şi mai eficient sprijinită printr-o nouă şi valoroasă iniţiativă întrecerea ce se desfăşoară în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului. 8 In cinstea Congresului partidului oamenii muncii obţin importante realizări Antracit în contul lunii iulie 1956 CRAIOVA. — Au trecut 7 luni de cînd mina Schela a îndeplinit prevederile primului plan cincinal. In întîmpinarea Congresului partidului, colectivul acestei întreprinderi carbonifere s-a angajat să dea patriei peste plan mii de tone de antracit, să reducă preţul de cost cu 8 la sută, să sporească productivitatea muncii cu 28 la sută şi să realizeze acumulări băneşti peste plan în valoare de 62.000 lei. In întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor luate au crescut noi fruntaşi în producţie. Exemplul comuniştilor Lazăr Duma, Grigore Hîrşu, Vasilel Ciulacu, Ion Petcaş, care în fiecare zi scot la suprafaţă peste plan cîte 20 vagoneţi de antracit, este urmat de tot mai mulţi mineri. Cu 25 zile înainte de termen, minerii şi-au depăşit cu mult angajamentul luat. Minerii au pus la dispoziţia statului acumulări băneşti în valoare de aproape 125.000 lei. . Minerii de la mina Schela lucrează în prezent în contul lunii iulie 1956, BIRLAD (de la corespondentul nostru). La începutul lunii noiembrie de la fabricile de zahăr Sascut, Roman şi Giurgiu au început să sosească la fabrica de spirt Ripipeml zeci de vagoane cu melasă.. Melasa produsă a intrat în producţie la noua secţie, cenuşa de potasiu, încă din vară, la propunerea comuniştilor Gheorghe Cîrjoană şi Constantin Dumitru Stoica, conducerea fabricii şi cabinetul tehnic au hotărît ca, prin mijloace proprii, săpună în funcţiune cuptorul şi celelalte instalaţii pentru prelucrarea melasei de zahăr. Echipele de lăcătuşi şi tehnicieni, în frunte cu maistrul Gheorghe Rădulescu, şi-au luat angajamentul ca noua F I L A T O A R E A secţie să intre înproducţie încă la luna noiembrie. Angajamentul a fost îndeplinit. In urmă cu 20 de zile, conducerea făbricii raporta ministerului şi regiunii de partid, fabricăm cenuşă de potasiu. In primele 17 zile de producţie cele trei schimburi şi-au depăşit sarcinile de plan cu procente între 5 şi 10 la sută. Prin intrarea în producţie a acestei noi secţii, industria chimică şi agricultura noastră vor primi cenuşă de potasiu produsă în ţară. Muncitorii fabricii de spirt Ripiceni se străduiesc să întîmpine cu noi succese cel de al II-lea Congres al partidului. Şi-au depăşit angajamentele CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). In cinstea Congresului numeroşi muncitori de la fabrica de ciment „Ideal“ Cernavodă, regiunea Constanţa, traduc în viaţă angajamentele luate. Morarul Petre Romescu de pildă, şi-a întrecut propriul său angajament de a da în prima jumătate a lunii noiembrie 15 tone ciment peste plan, realizând 111 tone ciment. De asemenea cele 3 brigăzi de la rampă conduse de tovarăşii Constantin Cocar, Ion Oancea şi Horia Lungu au expediat şantierelor de construcţii cu 21 tone mai mult ciment. Pe întreaga întreprindere pînă la 15 noiembrie planul la producţia de ciment a fost realizat în proporţie de 105,4 la sută. Fabricăm cenuşă de potasiu Fotot MIHAI POPESCU Cît mai multe arături adînci TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). După îndeplinirea planului de însămînţări de toamnă, întrecerea socialistă şi patriotică pornită în cinstea celui de al II- lea Congres al partidului de oamenii muncii de pe ogoarele Regiunii Autonome Maghiare a căpătat un nou obiectiv. Mecanizatorii, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori din regiune se întrec acum în vederea executării unui volum cît mai mare de arături adînci pentru însămînţările de primăvară. In întreaga regiune s-au arat pînă acum ogoarele în proporţie de 75,9 la sută, fruntaşe fiind raioanele Ciuc cu 92,7 la sută, Tg. Mureş cu 92,3 la sută, Sf. Gheorghe cu 91,8 la sută şi Tg. Secuiesc cu 91,1 la sută. In total pe regiune s-au făcut arături adînci pe o suprafaţă de pesta 20.000 ha. pooooooooooooooooooooo cg La uzinele textile „Moldova" din Botoşani se desfăşoară cu deosebită însufleţire întrecerea socialistă în cinstea celui de al doilea Congres al P.M.R., muncitorii străduindu-se să dea ţesături şi fire cît mai multe şi de cît mai bună calitate. In clişeu: Tînăra filatoare fruntaşă Elena Talpă de la ring dă în cinstea acestui eveniment în fiecare lună între 90—120 kg. fire peste plan. Solemnitatea înnării Ordinului Muncii cl. I. acad. prof. dr. Gr. Benetato şi acad. prof. dr. N. Hortolomei Miercuri dimineaţă, a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa I acad. prof. dr. Grigore Benetato, cu prilejul împlinirii a 50 de ani, pentru activitate didactică şi ştiinţifică valoroasă. Miercuri după amiază a avut loc solemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa 1 acad. prof. dr. N. Hortolomei, cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru îndelungată şi valoroasă activitate ştiinţifică şi didactică. La solemnitate au luat parte tovarăşii: dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunării Naţionale, acad. prof. dr. C. I. Parhon, A. Bunaciu şi alţii. în anii cincinaluluinzestrarea tehnico-materială a agriculturii Oamenii muncii de pe ogoare au obţinut în anii cincinalului însemnate realizări în lupta pentru ridicarea agriculturii noastre pe o treaptă superioară. Aceste realizări sînt rodul eforturilor depuse de întregul nostru popor, rodul îndrumării partidului şi sprijinului multilateral acordat de stat pentru dezvoltarea agriculturii. Grija partidului şi guvernului pentru dezvoltarea agriculturii se oglindeşte şi în creşterea de la an la an a investiţiilor destinate înzestrării tehnico-materiale a agriculturii: maşini, animale de rasă, credite pentru ţărănimea muncitoare, etc. Numai în 10 luni ale anului în care ne aflăm, de la 1 ianuarie pînă la 1 noiembrie, totalul lnvwstiţill®r realizarie lal agricultură depăşeşte cu 73 la sută volumul investiţiilor înfăptuite în întreg anul 1950. Un capitol important al investiţiilor îl constituie construcţiile destinate agriculturii. Construcţiile cu caracter agricol ridicate în cursul celor 10 luni amintite reprezintă 251 la sută în comparaţie cu cele executate în anul 1950. O atenţie deosebită s-a acordat construcţiilor în staţiunile de maşini şi tractoare, unde în cele 10 luni (1 ianuarie — 1 noiembrie 1955) s-au executat de peste 10 ori mai multe lucrări decît în anul 1950. Pînă la sfîrşitul anului vor fi înfăptuite noi lucrări de construcţii, ceea ce va face ca volumul construcţiilor în agricultură să crească şi mai mult. 1950 1955 CONSTRUCŢII IN AGRICULTURĂ Schimbări de care vor ţine seama cartografii La sumară cercetare a hărţii, § se poate observa că faţă de cele 8lalte regiuni ale ţării suprafaţa a. Irabilă a regiunii Galaţi depăşeşte q cu puţin jumătatea suprafeţei ei 8 totale. O sumedenie de ape dintre § care trebuie amintită Dunărea cu g cele trei braţe, Siretul, Prutul şi 8 Buzăul reprezentate pe hartă cu § numeroase intortochieli sînt f'an- 8 cate de zone întinse haşurate. In 8 limbajul cartografilor exprimat în § legenda care însoţeşte harta, zone.e le haşurate nu sînt altceva decît 8 terenuri inundabile. In limbajul localnicilor nu înseamnă altceva de- 8 cu terenuri care nu pot fi cultiva- 8 te din cauza revărsării apelor. § Dar iată că In anii puterii popu- 8 lare, printre succesele realizate de 8 oamenii muncii în toate sectoarele § de activitate, trebuie amintită şi 8 acţiunea de transformare a unor 8 terenuri inundabile sau supuse e- I roziunii în pămînturi roditoare pen. 8 tru agricultură. 8 ...I.P.A. + I.S.LI.F.+I.S.A.A.+ 12.000+11.244+... Citind cele scrise mai sus oricine ar avea impresia că are de-a face cu o ecuație algebrică. Pentru a nu stîrni apri- 8 de discuţii, dăm din capul locului citeva lămuriri. I.P.A. nu este alt- 8 ceva decît Institutul de Proiectări 8 Agricole, I.S.L.I.F. sunt iniţialele I întreprinderii de Stat pentru Lucrări de îmbunătăţiri Funciare iar 8 I.S.A.A. este întreprinderea da Stat pentru Gospodărirea Apelor din Agricultură. Institutul de Proiectări Agricole are un sector în oraşul Galaţi şi tot în acest oraş 8 există şi celelalte întreprinderi sus- amintite. Cifrele în cea de-a doua parte a „ecuaţiei“ nu sînt altceva decît diferitele porţiuni de terenuri care au fost redate agriculturii printr-o serie de lucrări. Astfel, 12 000 re- 8 prezintă suprafaţa în hectare reda- tată agriculturii pe porţiunea Bra- 8 teş-Prut, 11.244 ha. — pe porţiu- 8 nea Lalinii-Vădeni, 8.000 ha. —pe porţiunea Brăila - Dunărea - Siret, 16.000 ha. Călmăţui compartimentul, 9.084 ha- — Călmățui camij partimentul II, etc. I.P.A., *AI.S.L.I.F.. și I.S.A.A. sînt verigi importante in lupta pentru redarea de noi terenuri agriculturii, în lupta pentru refacerea celor cu productivitate scăzută- Colaboratorii Institutului de Proiectări Agricole efectuează studii preliminare asupra terenului care urmează să fie redat agriculturii, măsurători de topometrie, plan de situaţie, execută proiecte. După ce proiectele sînt aprobate, LS.L.I.F.ul desfăşoară o largă muncă pentru traducerea in viaţă a celor prevăzute in proiect. Şi iată că intr-o bună zi ceea ce proiectantul a trasat pe hîrtie, devine realitate. Alte mii de hectare, sunt redate agriculturii. Acum intră în acţiune întreprinderea de Stat pentru Gospodărirea Apelor din Agricultură Această întreprindere are sarcina să întreţină şi să exploateze lucrările de hidroamelioraţie; ea are grijă ca lucrările să nu se degradeze, completează terasamente, se ocupă cu distribuirea apelor pe canale, etc. S-ar părea că muncitorii şi tehnicienii acestei întreprinderi nu prea au multe de făcut. Dar să dăm un singur exemplu. In luna iulie apele Prutului, în urma ploilor, au crescut mult. Digul de pe porţiunea Brateş-Prut era calculat să reziste la ape maxime timp de 20—25 de zile, şi totuşi, a rezistat 62 de zile. Zi şi noapte muncitorii şi tehnicienii de la linia de apărare din incinta Indigultă, au veghiat să nu ytranspire“ digul, au executat ziduri din dulapi. In timp ce se ducea o luptă aprigă împotriva furiei apelor a putut fi strinsă recolta de păioase și o mare parte din recolta de porumb. 50.000 de hectare în plus Munca plină de avlnt dusă In anii primului nostru cincinal pentru punerea In valoare a terenurilor din deltă şi lunci, a terenurilor erodate, va impune cartografilor să micşoreze, pe harta ţării, zonele haşurate, La suprafaţa arabilă a regiunii ,Galaţi s-au adăugat peste 50.000 hectare Şi mai mult decît atît, cartografii vor fi siliţi an de an să micşo- 8 reze zonele haşurate, căci prin lucrările ce sunt proiectate pentru vii- jj tor, noi terenuri vor fi redate agri- 8 culturii. Dar despre toate aceste rea. Uzări înfăptuite sub conducerea partidului, vor scrie cronicile cincinalurilor care vor veni. Şi unele din ele vor consemna faptul că pe harta ţării nu vor mai exista terenuri haşurate. 8 Ing. TH. MARCAROV 8 JP oo oo oo oo oo oo oooo oo oo oo 8 Munca pentru salvarea 0 -------------- ‘ “• 1 pămînturilor SoooooocooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooU} 8 Succesul schimburilor de noapte TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului se desfăşoară cu însufleţire şi la uzinele textile Timişoara. Toate schimburile ce au lucrat noaptea între 1 pînă la 20 noiembrie şi-au depăşit sarcinile de plan, menţinîndu-se la nivelul schimburilor de zi. La sectorul I al ţesătoriei, schimburile de noapte printre care se numără şi cele conduse de maiştrii Anton Ökrös şi Ion Săvescu, au realizat în plus ţesături de bumbac din care se pot confecţiona aproape 200 cămăşi de bună calitate. Nici filatoarele nu s-au lăsat mai prejos. Inchipuiţi-vă un covorlung de 6 km. Pe o aşa întindere s-ar putea desfăşura valul de pînză de bumbac, ţesut din firele pe care filatoarele din schimbul maistrului Tiberiu Weis şi cele ale schimbului III l-au dat peste plan în săptămîniile cînd au muncit noaptea, înperioada 1—20 noiembrie. Fabrica „Textila Roşie" din Iaşi şi-a îndeplinit cincinalul IAŞI (de la corespondentul nostru). Vestea s-a răspîndit ca fulgerul în secţie: în acea dimineaţă a zilei de 26 noiembrie, fabrica „Textila Roşie“, dînd viaţă, angajamentului luat în cinstea Congresului partidului, şi-a îndeplinit integral sarcinile ce i-au revenit în cadrul primului plan cincinal. In fruntea întrecerii s-a situat secţia filatură, care, încă de la data de 18 noiembrie, a început să dea produse în contul anului viitor. Creaţia regimului nostru democrat-popular In urmă cu cîţiva ani, în toiul bătăliei pentru realizarea primelor tractoare romîneşti, îndrăzneţii constructori au întilnit la un moment dat un obstacol ce părea de neînvins : lipseau radiatoarele. Firmele din ţările capitaliste cereau sume enorme pentru a ne livra radiatoarele, sperînd că vor sugruma de la bun început mugurii industriei noastre de tractoare. Un muncitor din uzină, specialist în lucrări de tinichigerie, comunistul Nicolae Văcăreanu, a reuşit, după multe şi grele strădanii, să construiască un dispozitiv de confecţionat tuburi de radiator. Am văzut, zilele acestea, în hala fabricii de radiatoare printre alte utilaje, şi un dispozitiv de fabricat tuburi ; nu ştiu dacă era acelaşi, dacă a fost confecţionat de comunistul Văcăreanu, sau numai după „reţeta“ lui. Prezenţa acestui dispozitiv însă, în mijlocul halei primei fabrici de radiatoare din ţară, are o adîncă semnificaţie, ea arătînd calea lungă parcursă în ultimii ani în domeniul construcţiei de radiatoare. In luna mai a acestui an, au început lucrările de amenajare a halei, iar la 10 august, fabrica de radiatoare a şi început să funcţioneze. Realizarea regimului nostru această fabrică face faţă cu cinste sarcinilor ce-i revin. Poate pentru unii cititori, obişnuiţi să citească în ziare despre construirea unor uriaşe laminoare, unor mari furnale şi cuptoare Siemens Martin, unor unităţi industriale de mare amploare în sectorul chimiei, metalurgiei, etc. o fabrică de radiatoare să le apară un lucru mult mai mărunt, mai neînsemnat. Din punct de vedere al proporţiilor, aceştia ar avea poate dreptate. Este vorba într-adevăr de o fabrică modestă, de un început modest, de mlădiţele unui lucru nou care abia încetul cu încetul se dezvoltă. Trebuie să ţinem însă în primul rînd seama de faptul că în fostele ateliere, depinzînd de Ministerul Transporturilor, în care se confecţionau radiatoare de camion, era un spaţiu, exact de nouă ori mai mic decît al actualei fabrici înfiinţată nu de mult. Trebuie să ţinem apoi seama şi de faptul că noua fabrică de radiatoare, satisface absolut toate cerinţele de radiatoare, necesare atît camioanelor ce se construiesc la uzinele „Steagul Roşu" cît şi tractoarelor ce se construiesc la uzinele „Ernst Thälmann“. — Suntem pe drum abia, informare, foarte multe operaţii le facem încă la fel ca în atelier, manual, dar primele începuturi ale mecanizării, au şi fost făcute. Aceste cuvinte introductive, pe care ni le adresează inginerul şef, sînt ilustrate apoi de explicaţii amănunţite. Am aflat astfel că în loc de o singură staţie de verificare a rezistenţei radiatoarelor, numită şi baie de presiune, ce o foloseau atelierele, fabrica are acum şase staţii de acest fel. Asta ca să ne dăm seama de proporţii. A fost adusă de asemenea de la uzinele „Steagul Roşu“ o presă de 15 tone, înlaturîndu-se astfel unele operaţii manuale. In ce priveşte problema oamenilor, s-a pornit o vastă acţiune de calificare. O altă problemă. La locul de încercare a rezistenţei radiatoarelor, omul era obligat pînă nu de mult, să ridice cu mîna radiatorul şi deci să bage mîna în apă, lucru nu prea plăcut. Acum au fost adaptate un fel de pîrghii care ridică şi coboară radiatoarele. De asemenea, nu poate fi trecut cu vederea faptul că unele piese complicate se fac acum cu o piesă de cinci tone şi nu rudimentar, cum se făceau în atelier. Dar cîte şi cite amănunte interesante cu privire la mecanizare nu ni se dau aici, arătîndu-ni-se şi maşinile respective. Nu este cazul să le înşirăm pe toate. Este bine însă să arătăm că actualele proporţii ale fabricii, ale procesului de mecanizare, sînt în permanentă creştere. Această unitate modestă a industriei noastre va arăta cu totul altfel în foarte puţini anii- Foarte curind se va înlocui transportul manual al pieselor între operaţii, prin folosirea unui transportor mecanic. Se va construi un atelier mecanic propriu. Pe lingă actuala hală, de proporţii destul de impresionante, va mai fi construită o hală şi mai mare de fabricaţie care va fi înzestrată cu utilajul cel mai modern, adecvat tehnologiei noi, în care toate mijloacele vor fi mecanizate. Atunci, cînd industria construcţiilor de tractoare şi de camioane va lua o mult mai mare amploare, în această fabrică, se vor produce de două-trei ori mai multe radiatoare. In cinstea Congresului partidului, întrecerea socialistă formează aci, în această nouă fabrică, la fel ca şi în toate uzinele patriei, noi şi noi fruntaşi în producţie, cum ar fi Aurelia Vasilescu care taie tuburile într-un ritm ce depăşeşte de două ori pe cel normal, ca tandru Maria de la secţia împachetat, ca Ion Popescu, tînărul lăcătuş de la secţia bazine, ca vioii şi pricepuţii membri ai grupei Elenei Bureţia de la baia de presiune, sau ca maistrul de la control, Bacurea, care a propus o inovaţie pentru confecţionarea unui aparat spre a controla radiatoarele imediat ce sînt gata, în ce măsură rezistă la drumurile grele. Pe harta economică a patriei a fost înfipt un nou steag roşu. A luat fiinţă o nouă întreprindere socialistă, fabrica de radiatoare. SANDU MANEA FABRICA DE RADIATOARE Şi-au predat în întregime cotele de porumb TG. JIU (de la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din satele raionului Tg. Jiu s-au angajat ca în cinstea celui de al 2-lea Congres al partidului să realizeze în întregime planul de colectări la toate produsele. Luptînd pentru a da viaţăacestui angajament de cinste, ţăranii muncitori din numeroase comune ale raionului au şi obţinut succese însemnate. Datorită muncii politice desfăşurată de sfatul popular şi agitatorii din comună, toţi ţăranii mun-citori din comuna Runcu şi-au predat în întregime cotele de porumb cuvenite statului. Succese asemănătoare au obţinut şi ţăranii muncitori din comunele Ceauru, Corneşti, Glodeni şi altele, care au realizat pînă acum între 80—100 la sută din planul de colectări. întovărăşirea agricolă „Al II-lea Congres al partidului" ORADEA (de la corespondentul nostru). — In urmă cu cîteva luni, în satul Almaşu Mic din raionul Marghita, şi-a început activitatea primul comitet de cetăţeni alcătuit în scopul formării unei întovărăşiri noi agricole. Rodnica activitate desfăşurată de acest comaLn. -mitet a fost încununată,*, de succes. Astfel, în ziuă de 27 noiembrie, mPflKStWL sat ţăranii muncitori ,pr£ cum şi cei din satele îni * vecinate au sărbători($inf?1 .fiinţarea întovărăşiri^' care a primit numele II-lea Congres al partidului“. ■fU.