Romînia Liberă, aprilie 1956 (Anul 14, nr. 3573-3596)

1956-04-01 / nr. 3573

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA Mai aproape de problemele concrete ale economiei locale De cîteva zile ziarul nostru a în­ceput o discuţie în problemele con­ducerii cu competenţă a economiei locale. Au fost publicate arti­cole ale unor activişti din apara­tul de stat local, altele vor fi pu­blicate în zilele ce urmează. Ceea ce se desprinde încă din primele articole publicate, din interesul cu care activiştii din aparatul de stat central şi local au primit această, discuţie, este hotărîrea lor de a lup­ta pentru realizarea sarcinilor tra­sate de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului. Cu hotărîrea de a înmulţi succe­sele de pînă acum, de a lichida lip­surile, au pornit la lucru noile sfa­turi populare alese la 11 martie 1956. Problema dezvoltării mai de­parte a economiei şi culturii locale i a preocupat sfaturile populare încă de la sesiunea de constituire, cînd au adoptat hotăriri pe baza cărora comitetele executive să alcătuia­scă planuri concrete de muncă, pentru traducerea în viață a sarci­nilor trasate de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului pentru înfăptuirea propunerilor fă­cute de alegători. Multe comitete executive au şi întocmit planurile hotărite în se­siuni, altele — îndeosebi cele de la comune — le alcătuiesc în pre­zent. Multe din aceste planuri sunt desigur bune, cuprinzînd măsurile cele mai potrivite în regiunile, ra­ioanele, oraşele sau comunele res­pective, responsabilităţile şi terme­nele de îndeplinire, etc. Trebuie spus însă de la început că planuri bune au întocmit şi unele din ve­chile comitete executive. Totuşi, ac­tivitatea lor, în special în domeniul economic, nu a fost la nivelul posi­bilităţilor şi al cerinţelor. Şi aceas­ta din cauză că mulţi dintre vechii conducători ai comitete­lor executive nu au fost întotdeau­na aproape de problemele concrete ale economiei locale. Aceasta este lipsa principală care a caracterizat activitatea Vechilor comitete execu­tive şi care a făcut ca în regiunile Iaşi, Piteşti, Suceava, Galaţi, de pildă, economia locală să nu se dezvolte pe măsura posibilităţilor existente. In fiecare regiune, raion, oraş sau comună, există mari rezerve, mari posibilităţi ca economia locală să fie dezvoltată continuu, la nivelul cerin­ţelor de azi ale statului şi ale ma­selor. Pentru aceasta este însă neapărat necesar ca atenţia comitetelor exe­cutive să fie îndreptată nu spre în­tocmirea de directive, note, adrese şi rapoarte, ci spre organizarea ac­tivităţii practice a maselor. Trebuie să fie asigurată o conducere com­petentă şi concretă a fiecărui sec­tor de activitate al economiei loca­le. MAI APROAPE DE PROBLE­MELE CONCRETE ALE ECONO­MIEI LOCALE. PENTRU O CON­DUCERE COMPETENTĂ ȘI CON­CRETA A ECONOMIEI LOCALE! Aceasta este chemarea care se a­­dresează azi activiştilor aparatu­lui nostru de stat şi în pri­mul rînd conducătorilor şi membri­lor comitetelor executive ale sfatu­rilor populare. Mai aproape de în­treprinderile locale, de ateliere, de muncitori, de gospodăriile agricole de stat şi colective, de întovărăşiri, de ţăranii muncitori.­­ Conducătorii comitetelor execu­tive au sarcina să lichideze mo­dul de conducere „în general" a economiei locale. Ei trebuie să pă­trundă în toate detaliile muncii, să cunoască bine problemele, nevoile maselor populare. Pentru a condu­ce bine, preşedinţii comitetelor executive trebuie să fie competenţi, să cunoască bine sectoarele şi uni­tăţile în subordinea lor. De aceea ei au datoria să înveţe permanent, să-şi însuşească temeinic proble­mele economiei locale şi cît mai multe noţiuni tehnice din industrie şi agricultură. Nu se poate permite nici unui membru al oricărui comitet execu­tiv să nu cunoască întreprinderile industriei locale în subordine, pro­blemele lor de organizare şi per­fecţionare a muncii, posibilităţile lor de dezvoltare, de folosire a ma­teriei prime din resursele locale, nevoile şi cerinţele muncitorilor de aici. Problema conducerii concrete se pune la comitetele executive cu şi mai multă acuitate atunci cînd este vorba de sectorul agricol. Sîntem a­­cum în pragul muncilor agricole de primăvară, primele munci de acest fel din cadrul celui de al II-lea plan cincinal. Dat fiind condiţiile climatice din acest an, timpul pentru efectuarea muncilor agricole de primăvară s-a scurtat foarte mult. Iată de ce, conducătorii şi mem­brii comitetelor executive, inginerii şi tehnicienii agricoli, trebuie să fie în aceste zile la sate, în gospo­dăriile colective şi întovărăşiri, în mijlocul ţăranilor muncitori. Prin îndrumări concrete şi competente să ajute sfaturile populare comunale, conducerile gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, în organizarea muncii, în stabilirea vitezei zilnice de însămînţare, în asigurarea ma­şinilor, uneltelor, seminţelor nece­sare, astfel ca lucrările agricole de primăvară să fie efectuate în timp scurt şi în mai bune condiţiur­i a­­grotehnice. Munca pentru transformarea so­cialistă a agriculturii trebuie des­făşurată cu şi mai multă intensita­te decît pînă acum. Pentru aceasta, conducătorii comitetelor executive trebuie să cunoască condiţiile con­crete din fiecare comună, astfel ca să poată ajuta efectiv la întărirea şi dezvoltarea formelor socialiste existente şi la crearea de noi uni­tăţi agricole socialiste. Mai mult decît pînă acum, trebuie să se ocupe conducătorii comitetelor executive de problemele de planifi­care, financiare, comerciale. Ei au datoria să cunoască problemele a­­cestor sectoare de activitate, pen­tru a putea astfel lua pe plan local hotărîrile cele mai bune, sau să poată interveni şi susţine rezolva­rea diferitelor probleme din aceste sectoare la organele centrale ale aparatului de stat. Fiind mai aproape de problemele concrete ale economiei locale, cu­­noscînd şi rezolvînd operativ şi mai bine nevoile cetăţeneşti, comi­tetele executive vor lichida mani­festările birocratice existente încă în activitatea lor şi a secţiilor lor, vor putea dezvolta economia loca­lă în scopul înfloririi patriei şi al ridicării nivelului de trai al mase­lor populare. Anul XIV Nr. 3573 4 pagini. 20 bani Duminica 1 aprilie 1956 Delegaţia romînă la reuniunea Uniunii interparlamentare a plecat la Dubrovnik La sfîrşitul acestei săptămîni a părăsit Capitala, plecînd în R.P.F. Iugoslavia, o delegaţie a grupului naţional român al Uniunii interparla­mentare, care va lua parte la reuniunea de primăvară a Uniunii interpar­lamentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Dubrovnik. Delegaţia este compusă din deputaţii acad. M. Sadoveanu, preşedinte­le grupului naţional român din Uniu­nea interparlamentară, A. Bunaciu, vicepreşedinte, şi C. Paraschivescu-Bălăceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. Roşianu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Lucrări romîneşti la Salonul internaţional de artă fotografică de la Belgrad Răspunzînd invita­ţiei Uniunii fotografi­lor şi cineaştilor din R.P.F. Iugoslavia, ar­tişti fotografi din ţara noastră au trimis lu­crări la cel de al III- lea Salon internaţio­nal de artă fotografi­că ce se va deschide în luna mai la Bel­grad şi la care vor participa asociaţii şi fotocluburi din 45 de ţări. Cele peste 40 de lu­crări trimise au fost selecţionate din expo­ziţiile de artă fotogra­fică „Patria noastră“ organizate de Mini­sterul Culturii şi din expoziţia de fotografii turistice organizată de C.C.S. și I.R.R.C.S. Congresul matematicienilor români Intre 27 mai şi 4 iunie va avea loc în Bucureşti, cel de al IV-lea Congres al ma­tematicienilor romîni, organizat de către A­­cademia R.P.R. La a­­cest Congres vor fi reprezentate academii de ştiinţe şi societăţi matematice din aproa­pe 40 de ţări. Lucrările Congresu­lui se vor desfăşura pe cinci secţii: alge­bră şi teoria numere­lor, analiză, geometrie şi topologie, matema­tică aplicată, metodo­logie şi istoria mate­maticii. Comunicările se vor prezenta de di­feriţi matematicieni ro­mîni şi străini. In a­­fară de cercetătorii A­­cademiei R.P.R., par­ticipă cu comunicări cadrele didactice din învăţămîntul superior, unele cadre didactice din învăţămîntul me­diu, şi o seamă de cercetători din dome­niul matematicii apli­cate. Congresul matema­ticienilor are, printre altele, menirea să fa­că cunoscut tuturor matematicienilor, dez­voltarea ştiinţei ma­tematice din ţara noa­stră în anii regimului democrat - popular şi perspectivele de dez­voltare ale acestei şti­inţe. Comunicatul Ministerului Agriculturii privind felul cum trebuie aplicate anul acesta tăierile la viţa de vie Temperaturile scăzute din iarnă au cauzat unele pierderi viilor rămase dezgropate. Poleiul din cursul lunii februarie a agravat situaţia mărind pierderile de muguri. Pentru compensarea acestor pierderi se recomandă următoarele măsuri înainte de începerea tăierilor se va face un control atent în toate viile şi în special la viţele care au rămas dezgropate peste iarnă. Se vor con­trola coardele, despicînd în două fie­care ochi cu ajutorul unui briceag bine ascuţit sau cu o lamă de ras. Mugurii care prezintă culoare maron sau sunt înegriţi sub căpuşe sunt muguri dis­truşi, iar cei verzi sunt muguri sănă­toşi. Prin stabilirea mugurilor sănătoşi care au rămas putem stabili numărul de muguri şi coardele ce trebuie să lăsăm la tăiere Astfel, acolo unde pierderile de muguri nu depășesc 25 la sută, la tăiere se va lăsa pentru fiecare 3—4 coarde cîte o coardă în plus, unde pierderile sînt pînă la 50 la sută se vor lăsa de două ori mai multe coarde, iar dacă pierderile sînt pînă la 75 la sută, pe lîngă faptul că numărul coardelor lăsate va fi dublu, li se va lăsa şi o lungime mai mare şi anume odată şi jumătate. Cînd pierderile mugurilor sînt mai mari de 75 la sută, tăierile se vor a­­plica după desmugurire, cînd se pot distinge lăstarii cu rod. In acest caz, la tăiere se opreşte un număr de lăs­tari de rod egal cu numărul de muguri care se lasă ca sarcină obişnuită în regiune; poziţia acestor lăstari poate fi şi îndepărtată de scaunul butucu­lui. Coardele se vor lega sub formă de cerc ardelenesc sau cordon orizon­tal. La tăierea de compensare se va da o atenţie deosebită plantaţiilor tinere şi la soiurile cu creştere viguroasă. La aplicarea tăierilor în aceste cazuri se vor lăsa pe cît posibil coarde mai subţiri, deoarece cele groase rezistă de regulă mai puţin la îngheţ şi deci vor avea mai puţini muguri sănătoşi. De asemenea, o atenţie deosebită se acordă copililor de pe coardele de un an care se vor lăsa sub formă de că­lăraşi, completînd astfel numărul de ochi necesari. Aceasta se practică mai ales atunci cînd copilii sînt mai sub­ţiri decît coardele mame şi au muguri mai bine conservaţi. Plantaţiile de vii care au fost în­gropate şi n-au suferit de îngheţ pot avea pierderi fie din cauza prea marei umezeli, fie din cauza întîrzierii dez­gropatului care poate provoca clocirea mugurilor. De aceea se recomandă a­­celaşi control atent şi în viile care au fost îngropate. Aplicînd tăierile de compensare, re­uşim să înlocuim pierderile cauzate de condiţiile naturale nefavorabile şi să asigurăm astfel o recoltă normală. VAGONEŢI PENTRU MINE Zilnic pe porţile uzinei „Unic“ din Satu Mare ies un clişeu. Se fac ultimele verificări la vagoneţi, zeci de vagoneţi necesari transportului în mine. Min- înainte de a fi expediaţi la diferite mine din ţară, citorii de aci se străduiesc să producă aceste utilaje de o cît mai bună calitate. Foto : NICU VASILE Cel mai mare furnal al ţării HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — Pen­tru executarea înainte de termen a noului furnal de la combinatul siderurgic din Hunedoara — care pus în func­ţiune va da o producţie de 1,5 ori mai mare decît în­treaga cantitate de fontă a ţării realizată în anul 1938. — brigăzile de zidari, betonişti, tîmplari, montori, sudori, de la întreprinderea de construcţii siderurgice Hune­doara au pornit încă la începutul lunii martie întrecerea cu mai mult avînt. De atunci au trecut multe zile. Ca urmare, cele trei co­pere sunt realizate pînă în prezent în proporţie de 96 la sută, iar silozurile pentru minereu şi cocs şi anexele furnalului sunt executate în procent de circa 95 la sută. De asemenea multe lucrări auxiliare sunt pe punctul de a fi complet terminate. Printre acestea se numără canalizările necesare pentru evacuarea apei industriale şi tunelele pentru conductele de apă şi forţă electrică. Muncind cu avînt în cadrul întrecerii socialiste, mun­citorii complexului 1 din cadrul întreprinderii de con­strucţii siderurgice Hunedoara au reuşit să execute pînă în prezent circa 90 la sută din volumul total al lucrări­lor planificate a fi realizate pentru acest gigantic furnal. 2000 hectare însămînţate în regiunea Constanţa CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Vîntul ce bate de cîteva zile peste întreaga Dobroge a zbicit o­­goarele ceea ce a făcut ca odată cu primele zile mai călduroase, tractoa­rele şi plugurile să împînzească cîm­­pul. Se­ară, se discueşte şi se seamă­nă. Primii care au ieşit la cîmp au fost colectiviştii. Brigăzile lui Gh. O. Gheorghe, Sucuri Timur, Iusup Caiali, din gospodăria colectivă din Topraisar­­raionul Negru Vodă au semănat, în două zile, o suprafaţă de 60 ha. orz, iar colectiviştii din Palazu Mare, 36 ha. orz, 26 ha. ovăz, 45 ha. mazăre şi 24 ha. borceag pentru săminţă. La întovărăşirea „7 Noiembrie“ Techirghiol, 20 de atelaje ale întovără­­şiţilor au arat şi semănat 45 ha. cu orz în mustul zăpezii. Pînă la data de 29 martie, în în­­treaga regiune s-a însămînţat orz, o­­văz, mazăre şi grîu de primăvară pe o suprafaţă de 2000 ha. In frunte se află raionul Negru Vodă cu peste 1200 ha, urmat de raioanele Medgidia şi Adamclisi. In clişeu: Un aspect din munia brigăzii conduse de Anton Tincu, de la gospodăria colectivă „Olga Ban­de“ din Palazu Mare. Sortimente variate pentru primăvară TIMMIŞOARA.­­ Pentru a pune la dispoziţia cumpărătorilor un sortiment variat şi bogat de articole specifice sezonului de primăvară şi vară, între­prinderile industriei uşoare din Ti­mişoara produc în mari cantităţi noi modele de confecţii şi încălţăminte, noi modele de ţesături din lînă şi mă­tase. Pînă la 15 martie, fabrica de încăl­ţăminte „Ştefan Plavăţ“ a produs peste plan 1.800 perechi de pantofi pentru femei şi a introdus în fabri­caţie 20 de modele noi. La întreprin­derea „Bumbacul“ s-au elaborat de curînd mai mult de 20 modele noi de ţesături pentru rochii, bluze şi că­măşi din care s-au şi fabricat mari cantităţi. Mare parte din noile modele de ţesături executate aici vor fi pre­zentate în acest an şi la Festivalul modei de la Varşovia ca şi la Expozi­ţia internaţională de la Djakarta (In­donezia). Pentru cei mici, fabrica de tri­cotaje „Ion Fonaghi“ a introdus de curând în procesul de fabricație 12 modele noi de jachete, pantalonași, etc. . Sensul noilor propuneri sovietice de dezarmare și a trecut două săptămîni de la reluarea lucrărilor subcomi­tetului Comisiei O.N.U. pen­tru dezarmare. Presa a început să relateze unele amănunte în legă­tură cu cele discutate în acest im­portant organism, al O.N.U. însăr­cinat cu rezolvarea celei mai ar­zătoare probleme care stă în faţa omenirii. Deşi este încă prematur să se tragă concluzii asupra pers­pectivelor actualelor convorbiri, se pot face însă unele aprecieri pe marginea propunerilor prezentate până în clipa de faţă. După ce Anglia, Franţa şi S.U.A. şi-au precizat atitudinea prin pro­iectele pe care le-au elaborat şi prezentat discuţiei subcomitetului, atenţia opiniei publice şi a co­mentatorilor diplomatici a fost a­­trasă de noile propuneri pe care le-a făcut reprezentantul Uniunii Sovietice. Chiar după o sumară lectură, propunerile aduse în dis­cuţie de Uniunea Sovietică au cre­at, în cercurile observatorilor, im­presia că este vorba de un nou efort constructiv în vederea ela­borării căilor şi metodelor care să uşureze încheierea unui acord in problema dezarmării. Analiza atentă a propunerilor sovietice vine să întărească pri­mele impresii şi observaţii. Preve­derile concrete ale planului sovie­tic dovedesc străduinţa de a al­cătui o cuprinzătoare sinteză a tot ce în propunerile anterioare ale fiecăruia dintre participanţi este de natură să uşureze dezvoltarea mai departe şi cu succes a nego­cierilor. Lesne se poate vedea că Uniunea Sovietică urmăreşte scoa­terea problemei dezarmării din impasul creat în mod artificial de puterile occidentale. In cei aproxi­mativ zece ani de cînd problema figurează pe agenda tratativelor internaţionale, puterile occidentale au respins, cu o perseverenţă demnă de o cauză mai bună, ne­număratele propuneri ale U.R.S.S. Oricine a putut aprecia că Uniu­nea Sovietică nu a adoptat o ati­tudine similară. Ea a­ căutat să vină în întimpinarea poziţiei occi­dentale şi a acceptat o serie din măsurile preconizate de partene­rii ei. cest efort, vizibil în propune­rile pe care le-a prezentat la 10 mai 1955, este şi mai pregnant în cursul actualelor tra­tative. Astfel, se recunoaşte uşor „paternitatea" diferitelor propu­neri care fac parte din ansamblul noului plan sovietic de dezarmare. Se reiau, de exemplu, măsurile propuse la 10 mai 1955 privind stabilirea unui plafon maxim (1—1,5 milioane de oameni) în privinţa forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. şi R. P. Chinezi — plafon preconizat mai înainte chiar de puterile occidentale. Se regăseşte în noile propuneri so­vietice iniţiativa franceză ca fon­durile economisite de pe urma re­ducerii înarmărilor să fie folosite pentru ridicarea bunei stări a po­poarelor statelor care şi-au redus forţele armate şi pentru ajutora­rea statelor slab dezvoltate. De a­­semenea, cunoscuta propunere bri­tanică, privind crearea în Europa a unei zone de limitare şi de in­specţie a înarmărilor, care să in­cludă teritoriile celor două părţi ale Germaniei, precum şi statele învecinate cu acestea. Noile propuneri sovietice pun de asemenea un accent deosebit pe controlarea dezarmării, conside­­rîndu-se că o dezarmare reală nu este posibilă fără exercitarea unui control eficace asupra felului cum se traduc în viaţă obligaţiile con­tractate. În acest sens, este vorba de vechea şi cunoscuta propunere sovietică privind stabilirea pe teri­toriile tuturor statelor, pe bază de reciprocitate, a unor posturi de con­trol în marile porturi, la nodurile de cale ferată, pe aerodromuri, etc. In acelaşi timp, propunerile sovieti­ce prevăd ca, într-un anumit stadiu al traducerii în viaţă al acestui plan de dezarmare, să se exami­neze propunerea preşedintelui Ei­senhower privind fotografierea din avion, ca unul din mijloacele de control. S­ensul noilor propuneri sovie­tice este limpede şi pe înţe­lesul tuturor. Sintetizînd u­­nele propuneri mai vechi care, fie­care în parte, oferă posibilităţi de rezolvare a unui aspect sau altul al vastei probleme a dezarmării, propunerile sovietice urmăresc in primul rînd să fie eficace. Prin a­­ceasta, ele constituie totodată un efort concret în sensul creării unui climat de încredere între popoare și state. Noile propuneri sovietice sînt de asemenea de natură să creeze condiţii pentru încheierea în viitor a unei înţelegeri privind proble­ma interzicerii armei atomice. Se ştie că în discutarea acestei probleme puterile occidentale au creat o serie de greutăţi care au frînat nu numai încheierea unui a­­cord în privinţa interzicerii arme­lor atomice dar şi negocierile pri­vind reducerea forţelor armate şi a armamentelor clasice. De altfel, nici în cadrul actualelor tratative de la Londra puterile occidentale nu s-au arătat prea interesate în discutarea acestei probleme. State­le Unite nu au indicat că ar fi de acord cu contractarea vreunei obligaţii morale cu privire la in­terzicerea totală a armei atomice. Planul anglo-francez, la rindul său, vorbeşte despre interzicerea experimentării armei atomice abia pentru cea de a treia etapă pe care o preconizează pentru dezar­mare. Dată fiind rezistenţa pe care, sub o formă sau alta, pute­rile occidentale o opun în această privinţă şi pentru a crea condiţii favorabile unei soluţionări mai rapide a unei părţi măcar din im­portanta problemă a dezarmării, Uniunea Sovietică a arătat prin noile sale propuneri că nu condi­ţionează încheierea unui acord în problema dezarmării — în ceea ce priveşte armamentul clasic—de re­zolvarea problemei interzicerii ar­melor atomice. In propunerile sale, Uniunea Sovietică a mai arătat — şi acest aspect este deosebit de important — că, pină la realiza­rea unui acord în problema arme­lor atomice şi chiar pină la reali­zarea unui acord în problema de­zarmării, s-ar putea lua unele mă­suri parţiale, insă nu mai puţin esenţiale. Propunerile sovietice vi­zează următoarele obiective, per­fect realizabile: scoaterea armei a­­tomice din armamentul trupelor a­­flate pe teritoriul Germaniei, inter­zicerea experienţelor cu armele termonucleare, reducerea bugetelor militare pînă la 15 la sută faţă de sumele alocate anul trecut a­­celoraşi scopuri. A­cestea sunt, pe scurt, princi­­palele aspecte şi trăsături caracteristice ale noilor pro­puneri sovietice. Opinia publică in­ternaţională a putut aprecia ca­racterul lor realist, dorinţa înfăp­tuirii unui acord, străduinţa de a se obţine un grabnic asentiment unanim al puterilor cărora le in­cumbă o responsabilitate deosebită în această problemă. Popoarele întregii lumi, şi împre­ună cu ele şi poporul nostru, urmă­resc atente lucrările de la Londra. Ele îşi exprimă speranţa în rodni­cia acestor convorbiri. Ele aş­teaptă ca toţi participanţii la lu­crările subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare să acţio­neze cu sentimentul marii lor răs­punderi, pentru a se deschide drum larg reducerii înarmărilor, EUGEN PHOEBUS . Pe baza creşterii productivităţii muncii Sporirea producţiei de ţiţei In ultimul an al primului plan cincinal Romînia a pro­dus 10.575.000 tone de ţiţei, cu aproape 2 milioane de tone mai mult decit in anul celei mai înalte producţii realizate sub regimul burghezo-moşieresc. Această cifră nu ar reflecta însă pe deplin superioritatea industriei so­cialiste de petrol faţă de cea capitalistă, dacă la baza sporirii producţiei de ţiţei nu ar sta o creştere a produc­tivităţii muncii nemaiîntîlnită în trecut. Calculele făcute arată că 80 la sută din creşterea la producţia de ţiţei a fost obţinută exclusiv pe seama creşterii productivităţii muncii. In anii 1951 — 1955 producţia a fost mărită cu 77,5 la sută, depăşindu-se astfel sarcina cincinalului. In ramura extracţiei ţiţeiului s-a realizat o productivi­tate a muncii cu 61,4 la sută mai mare. Introducerea de utilaje noi, majorarea fondului sondelor productive cu 60 la sută în anul 1955 faţă de anul 1950, extinderea unor metode avansate ca : recuperarea secundară, fisurarea hidraulică, acidizări, etc, au făcut ca ritmul anual de creştere a producţiei de ţiţei să se dubleze faţă de ritmul m­ediu din perioada antebelică. Astăzi peste 50 la sută din producţia de ţiţei se extrage prin erupţie, sistem care da posibilitatea deservirii de către acelaşi număr de mun­citori a unui număr mai mare de sonde şi instalaţii pe­trolifere. (Agerpres). Noi traduceri din operele lui V. I. Lenin In cinstea celui de-a 86 aniversări a nașterii lui V. I. Lenin, în curînd Editura de Stat pentru Literatură Po­litică va scoate de sub tipar în tradu­cere romînească noi lucrări ale lui V. I. Lenin. Vor apare astfel: „Opere" voi. 29 care cuprinde cuvîntări, arti­cole, dări de seamă şi scrisori din perioada martie-august 1919, „Despre revoluţia din 1905—1907“, „Despre munca aparatului de stat sovietic“ şi „Despre productivitatea muncii". Lu­crările cuprinse în aceste volume, con­ţin o seamă de indicaţii teoretice de mare însemnătate pentru aprofundarea tezaurului ideologic leninist atît de necesar pentru înţelegerea sarcinilor actuale ale construcţiei socialiste în ţara noastră. Maşini speciale pentru curăţenia străzilor Cetăţenii Capitalei au întîlnit zilele acestea pe străzi o maşină neobişnui­tă, un fel de combină, cu două perii mari circulare în faţă şi alte perii drepte aşezate dedesubt. Aceasta este una dintre cele mai moderne maşini pentru măturatul străzilor, cu care a fost dotată întreprinderea de salubri­tate Bucureşti. Maşina se deplasează cu o viteză de 5 km. pe oră şi poate mătura într-o oră aproximativ doi ki­lometri de stradă (partea carosabilă). Important este faptul că praful şi ce­lelalte gunoaie nu se depun pe mar­ginea străzii, ci sunt încărcate în mod automat într-un bazin special, cu o capacitate, de peste 4 m.c., cu care este prevăzută maşina. întreprinderea de salubritate Bucu­reşti va fi dotată, într-un viitor a­­propiat, cu mai multe maşini de acest fel, pentru întreţinerea curăţeniei Ca­pitalei.

Next