Romînia Liberă, aprilie 1956 (Anul 14, nr. 3573-3596)
1956-04-01 / nr. 3573
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA Mai aproape de problemele concrete ale economiei locale De cîteva zile ziarul nostru a început o discuţie în problemele conducerii cu competenţă a economiei locale. Au fost publicate articole ale unor activişti din aparatul de stat local, altele vor fi publicate în zilele ce urmează. Ceea ce se desprinde încă din primele articole publicate, din interesul cu care activiştii din aparatul de stat central şi local au primit această, discuţie, este hotărîrea lor de a lupta pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului. Cu hotărîrea de a înmulţi succesele de pînă acum, de a lichida lipsurile, au pornit la lucru noile sfaturi populare alese la 11 martie 1956. Problema dezvoltării mai departe a economiei şi culturii locale i a preocupat sfaturile populare încă de la sesiunea de constituire, cînd au adoptat hotăriri pe baza cărora comitetele executive să alcătuiască planuri concrete de muncă, pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului pentru înfăptuirea propunerilor făcute de alegători. Multe comitete executive au şi întocmit planurile hotărite în sesiuni, altele — îndeosebi cele de la comune — le alcătuiesc în prezent. Multe din aceste planuri sunt desigur bune, cuprinzînd măsurile cele mai potrivite în regiunile, raioanele, oraşele sau comunele respective, responsabilităţile şi termenele de îndeplinire, etc. Trebuie spus însă de la început că planuri bune au întocmit şi unele din vechile comitete executive. Totuşi, activitatea lor, în special în domeniul economic, nu a fost la nivelul posibilităţilor şi al cerinţelor. Şi aceasta din cauză că mulţi dintre vechii conducători ai comitetelor executive nu au fost întotdeauna aproape de problemele concrete ale economiei locale. Aceasta este lipsa principală care a caracterizat activitatea Vechilor comitete executive şi care a făcut ca în regiunile Iaşi, Piteşti, Suceava, Galaţi, de pildă, economia locală să nu se dezvolte pe măsura posibilităţilor existente. In fiecare regiune, raion, oraş sau comună, există mari rezerve, mari posibilităţi ca economia locală să fie dezvoltată continuu, la nivelul cerinţelor de azi ale statului şi ale maselor. Pentru aceasta este însă neapărat necesar ca atenţia comitetelor executive să fie îndreptată nu spre întocmirea de directive, note, adrese şi rapoarte, ci spre organizarea activităţii practice a maselor. Trebuie să fie asigurată o conducere competentă şi concretă a fiecărui sector de activitate al economiei locale. MAI APROAPE DE PROBLEMELE CONCRETE ALE ECONOMIEI LOCALE. PENTRU O CONDUCERE COMPETENTĂ ȘI CONCRETA A ECONOMIEI LOCALE! Aceasta este chemarea care se adresează azi activiştilor aparatului nostru de stat şi în primul rînd conducătorilor şi membrilor comitetelor executive ale sfaturilor populare. Mai aproape de întreprinderile locale, de ateliere, de muncitori, de gospodăriile agricole de stat şi colective, de întovărăşiri, de ţăranii muncitori. Conducătorii comitetelor executive au sarcina să lichideze modul de conducere „în general" a economiei locale. Ei trebuie să pătrundă în toate detaliile muncii, să cunoască bine problemele, nevoile maselor populare. Pentru a conduce bine, preşedinţii comitetelor executive trebuie să fie competenţi, să cunoască bine sectoarele şi unităţile în subordinea lor. De aceea ei au datoria să înveţe permanent, să-şi însuşească temeinic problemele economiei locale şi cît mai multe noţiuni tehnice din industrie şi agricultură. Nu se poate permite nici unui membru al oricărui comitet executiv să nu cunoască întreprinderile industriei locale în subordine, problemele lor de organizare şi perfecţionare a muncii, posibilităţile lor de dezvoltare, de folosire a materiei prime din resursele locale, nevoile şi cerinţele muncitorilor de aici. Problema conducerii concrete se pune la comitetele executive cu şi mai multă acuitate atunci cînd este vorba de sectorul agricol. Sîntem acum în pragul muncilor agricole de primăvară, primele munci de acest fel din cadrul celui de al II-lea plan cincinal. Dat fiind condiţiile climatice din acest an, timpul pentru efectuarea muncilor agricole de primăvară s-a scurtat foarte mult. Iată de ce, conducătorii şi membrii comitetelor executive, inginerii şi tehnicienii agricoli, trebuie să fie în aceste zile la sate, în gospodăriile colective şi întovărăşiri, în mijlocul ţăranilor muncitori. Prin îndrumări concrete şi competente să ajute sfaturile populare comunale, conducerile gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, în organizarea muncii, în stabilirea vitezei zilnice de însămînţare, în asigurarea maşinilor, uneltelor, seminţelor necesare, astfel ca lucrările agricole de primăvară să fie efectuate în timp scurt şi în mai bune condiţiuri agrotehnice. Munca pentru transformarea socialistă a agriculturii trebuie desfăşurată cu şi mai multă intensitate decît pînă acum. Pentru aceasta, conducătorii comitetelor executive trebuie să cunoască condiţiile concrete din fiecare comună, astfel ca să poată ajuta efectiv la întărirea şi dezvoltarea formelor socialiste existente şi la crearea de noi unităţi agricole socialiste. Mai mult decît pînă acum, trebuie să se ocupe conducătorii comitetelor executive de problemele de planificare, financiare, comerciale. Ei au datoria să cunoască problemele acestor sectoare de activitate, pentru a putea astfel lua pe plan local hotărîrile cele mai bune, sau să poată interveni şi susţine rezolvarea diferitelor probleme din aceste sectoare la organele centrale ale aparatului de stat. Fiind mai aproape de problemele concrete ale economiei locale, cunoscînd şi rezolvînd operativ şi mai bine nevoile cetăţeneşti, comitetele executive vor lichida manifestările birocratice existente încă în activitatea lor şi a secţiilor lor, vor putea dezvolta economia locală în scopul înfloririi patriei şi al ridicării nivelului de trai al maselor populare. Anul XIV Nr. 3573 4 pagini. 20 bani Duminica 1 aprilie 1956 Delegaţia romînă la reuniunea Uniunii interparlamentare a plecat la Dubrovnik La sfîrşitul acestei săptămîni a părăsit Capitala, plecînd în R.P.F. Iugoslavia, o delegaţie a grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, care va lua parte la reuniunea de primăvară a Uniunii interparlamentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Dubrovnik. Delegaţia este compusă din deputaţii acad. M. Sadoveanu, preşedintele grupului naţional român din Uniunea interparlamentară, A. Bunaciu, vicepreşedinte, şi C. Paraschivescu-Bălăceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. Roşianu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Lucrări romîneşti la Salonul internaţional de artă fotografică de la Belgrad Răspunzînd invitaţiei Uniunii fotografilor şi cineaştilor din R.P.F. Iugoslavia, artişti fotografi din ţara noastră au trimis lucrări la cel de al III- lea Salon internaţional de artă fotografică ce se va deschide în luna mai la Belgrad şi la care vor participa asociaţii şi fotocluburi din 45 de ţări. Cele peste 40 de lucrări trimise au fost selecţionate din expoziţiile de artă fotografică „Patria noastră“ organizate de Ministerul Culturii şi din expoziţia de fotografii turistice organizată de C.C.S. și I.R.R.C.S. Congresul matematicienilor români Intre 27 mai şi 4 iunie va avea loc în Bucureşti, cel de al IV-lea Congres al matematicienilor romîni, organizat de către Academia R.P.R. La acest Congres vor fi reprezentate academii de ştiinţe şi societăţi matematice din aproape 40 de ţări. Lucrările Congresului se vor desfăşura pe cinci secţii: algebră şi teoria numerelor, analiză, geometrie şi topologie, matematică aplicată, metodologie şi istoria matematicii. Comunicările se vor prezenta de diferiţi matematicieni romîni şi străini. In afară de cercetătorii Academiei R.P.R., participă cu comunicări cadrele didactice din învăţămîntul superior, unele cadre didactice din învăţămîntul mediu, şi o seamă de cercetători din domeniul matematicii aplicate. Congresul matematicienilor are, printre altele, menirea să facă cunoscut tuturor matematicienilor, dezvoltarea ştiinţei matematice din ţara noastră în anii regimului democrat - popular şi perspectivele de dezvoltare ale acestei ştiinţe. Comunicatul Ministerului Agriculturii privind felul cum trebuie aplicate anul acesta tăierile la viţa de vie Temperaturile scăzute din iarnă au cauzat unele pierderi viilor rămase dezgropate. Poleiul din cursul lunii februarie a agravat situaţia mărind pierderile de muguri. Pentru compensarea acestor pierderi se recomandă următoarele măsuri înainte de începerea tăierilor se va face un control atent în toate viile şi în special la viţele care au rămas dezgropate peste iarnă. Se vor controla coardele, despicînd în două fiecare ochi cu ajutorul unui briceag bine ascuţit sau cu o lamă de ras. Mugurii care prezintă culoare maron sau sunt înegriţi sub căpuşe sunt muguri distruşi, iar cei verzi sunt muguri sănătoşi. Prin stabilirea mugurilor sănătoşi care au rămas putem stabili numărul de muguri şi coardele ce trebuie să lăsăm la tăiere Astfel, acolo unde pierderile de muguri nu depășesc 25 la sută, la tăiere se va lăsa pentru fiecare 3—4 coarde cîte o coardă în plus, unde pierderile sînt pînă la 50 la sută se vor lăsa de două ori mai multe coarde, iar dacă pierderile sînt pînă la 75 la sută, pe lîngă faptul că numărul coardelor lăsate va fi dublu, li se va lăsa şi o lungime mai mare şi anume odată şi jumătate. Cînd pierderile mugurilor sînt mai mari de 75 la sută, tăierile se vor aplica după desmugurire, cînd se pot distinge lăstarii cu rod. In acest caz, la tăiere se opreşte un număr de lăstari de rod egal cu numărul de muguri care se lasă ca sarcină obişnuită în regiune; poziţia acestor lăstari poate fi şi îndepărtată de scaunul butucului. Coardele se vor lega sub formă de cerc ardelenesc sau cordon orizontal. La tăierea de compensare se va da o atenţie deosebită plantaţiilor tinere şi la soiurile cu creştere viguroasă. La aplicarea tăierilor în aceste cazuri se vor lăsa pe cît posibil coarde mai subţiri, deoarece cele groase rezistă de regulă mai puţin la îngheţ şi deci vor avea mai puţini muguri sănătoşi. De asemenea, o atenţie deosebită se acordă copililor de pe coardele de un an care se vor lăsa sub formă de călăraşi, completînd astfel numărul de ochi necesari. Aceasta se practică mai ales atunci cînd copilii sînt mai subţiri decît coardele mame şi au muguri mai bine conservaţi. Plantaţiile de vii care au fost îngropate şi n-au suferit de îngheţ pot avea pierderi fie din cauza prea marei umezeli, fie din cauza întîrzierii dezgropatului care poate provoca clocirea mugurilor. De aceea se recomandă acelaşi control atent şi în viile care au fost îngropate. Aplicînd tăierile de compensare, reuşim să înlocuim pierderile cauzate de condiţiile naturale nefavorabile şi să asigurăm astfel o recoltă normală. VAGONEŢI PENTRU MINE Zilnic pe porţile uzinei „Unic“ din Satu Mare ies un clişeu. Se fac ultimele verificări la vagoneţi, zeci de vagoneţi necesari transportului în mine. Min- înainte de a fi expediaţi la diferite mine din ţară, citorii de aci se străduiesc să producă aceste utilaje de o cît mai bună calitate. Foto : NICU VASILE Cel mai mare furnal al ţării HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — Pentru executarea înainte de termen a noului furnal de la combinatul siderurgic din Hunedoara — care pus în funcţiune va da o producţie de 1,5 ori mai mare decît întreaga cantitate de fontă a ţării realizată în anul 1938. — brigăzile de zidari, betonişti, tîmplari, montori, sudori, de la întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara au pornit încă la începutul lunii martie întrecerea cu mai mult avînt. De atunci au trecut multe zile. Ca urmare, cele trei copere sunt realizate pînă în prezent în proporţie de 96 la sută, iar silozurile pentru minereu şi cocs şi anexele furnalului sunt executate în procent de circa 95 la sută. De asemenea multe lucrări auxiliare sunt pe punctul de a fi complet terminate. Printre acestea se numără canalizările necesare pentru evacuarea apei industriale şi tunelele pentru conductele de apă şi forţă electrică. Muncind cu avînt în cadrul întrecerii socialiste, muncitorii complexului 1 din cadrul întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara au reuşit să execute pînă în prezent circa 90 la sută din volumul total al lucrărilor planificate a fi realizate pentru acest gigantic furnal. 2000 hectare însămînţate în regiunea Constanţa CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Vîntul ce bate de cîteva zile peste întreaga Dobroge a zbicit ogoarele ceea ce a făcut ca odată cu primele zile mai călduroase, tractoarele şi plugurile să împînzească cîmpul. Seară, se discueşte şi se seamănă. Primii care au ieşit la cîmp au fost colectiviştii. Brigăzile lui Gh. O. Gheorghe, Sucuri Timur, Iusup Caiali, din gospodăria colectivă din Topraisarraionul Negru Vodă au semănat, în două zile, o suprafaţă de 60 ha. orz, iar colectiviştii din Palazu Mare, 36 ha. orz, 26 ha. ovăz, 45 ha. mazăre şi 24 ha. borceag pentru săminţă. La întovărăşirea „7 Noiembrie“ Techirghiol, 20 de atelaje ale întovărăşiţilor au arat şi semănat 45 ha. cu orz în mustul zăpezii. Pînă la data de 29 martie, în întreaga regiune s-a însămînţat orz, ovăz, mazăre şi grîu de primăvară pe o suprafaţă de 2000 ha. In frunte se află raionul Negru Vodă cu peste 1200 ha, urmat de raioanele Medgidia şi Adamclisi. In clişeu: Un aspect din munia brigăzii conduse de Anton Tincu, de la gospodăria colectivă „Olga Bande“ din Palazu Mare. Sortimente variate pentru primăvară TIMMIŞOARA. Pentru a pune la dispoziţia cumpărătorilor un sortiment variat şi bogat de articole specifice sezonului de primăvară şi vară, întreprinderile industriei uşoare din Timişoara produc în mari cantităţi noi modele de confecţii şi încălţăminte, noi modele de ţesături din lînă şi mătase. Pînă la 15 martie, fabrica de încălţăminte „Ştefan Plavăţ“ a produs peste plan 1.800 perechi de pantofi pentru femei şi a introdus în fabricaţie 20 de modele noi. La întreprinderea „Bumbacul“ s-au elaborat de curînd mai mult de 20 modele noi de ţesături pentru rochii, bluze şi cămăşi din care s-au şi fabricat mari cantităţi. Mare parte din noile modele de ţesături executate aici vor fi prezentate în acest an şi la Festivalul modei de la Varşovia ca şi la Expoziţia internaţională de la Djakarta (Indonezia). Pentru cei mici, fabrica de tricotaje „Ion Fonaghi“ a introdus de curând în procesul de fabricație 12 modele noi de jachete, pantalonași, etc. . Sensul noilor propuneri sovietice de dezarmare și a trecut două săptămîni de la reluarea lucrărilor subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Presa a început să relateze unele amănunte în legătură cu cele discutate în acest important organism, al O.N.U. însărcinat cu rezolvarea celei mai arzătoare probleme care stă în faţa omenirii. Deşi este încă prematur să se tragă concluzii asupra perspectivelor actualelor convorbiri, se pot face însă unele aprecieri pe marginea propunerilor prezentate până în clipa de faţă. După ce Anglia, Franţa şi S.U.A. şi-au precizat atitudinea prin proiectele pe care le-au elaborat şi prezentat discuţiei subcomitetului, atenţia opiniei publice şi a comentatorilor diplomatici a fost atrasă de noile propuneri pe care le-a făcut reprezentantul Uniunii Sovietice. Chiar după o sumară lectură, propunerile aduse în discuţie de Uniunea Sovietică au creat, în cercurile observatorilor, impresia că este vorba de un nou efort constructiv în vederea elaborării căilor şi metodelor care să uşureze încheierea unui acord in problema dezarmării. Analiza atentă a propunerilor sovietice vine să întărească primele impresii şi observaţii. Prevederile concrete ale planului sovietic dovedesc străduinţa de a alcătui o cuprinzătoare sinteză a tot ce în propunerile anterioare ale fiecăruia dintre participanţi este de natură să uşureze dezvoltarea mai departe şi cu succes a negocierilor. Lesne se poate vedea că Uniunea Sovietică urmăreşte scoaterea problemei dezarmării din impasul creat în mod artificial de puterile occidentale. In cei aproximativ zece ani de cînd problema figurează pe agenda tratativelor internaţionale, puterile occidentale au respins, cu o perseverenţă demnă de o cauză mai bună, nenumăratele propuneri ale U.R.S.S. Oricine a putut aprecia că Uniunea Sovietică nu a adoptat o atitudine similară. Ea a căutat să vină în întimpinarea poziţiei occidentale şi a acceptat o serie din măsurile preconizate de partenerii ei. cest efort, vizibil în propunerile pe care le-a prezentat la 10 mai 1955, este şi mai pregnant în cursul actualelor tratative. Astfel, se recunoaşte uşor „paternitatea" diferitelor propuneri care fac parte din ansamblul noului plan sovietic de dezarmare. Se reiau, de exemplu, măsurile propuse la 10 mai 1955 privind stabilirea unui plafon maxim (1—1,5 milioane de oameni) în privinţa forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S. şi R. P. Chinezi — plafon preconizat mai înainte chiar de puterile occidentale. Se regăseşte în noile propuneri sovietice iniţiativa franceză ca fondurile economisite de pe urma reducerii înarmărilor să fie folosite pentru ridicarea bunei stări a popoarelor statelor care şi-au redus forţele armate şi pentru ajutorarea statelor slab dezvoltate. De asemenea, cunoscuta propunere britanică, privind crearea în Europa a unei zone de limitare şi de inspecţie a înarmărilor, care să includă teritoriile celor două părţi ale Germaniei, precum şi statele învecinate cu acestea. Noile propuneri sovietice pun de asemenea un accent deosebit pe controlarea dezarmării, considerîndu-se că o dezarmare reală nu este posibilă fără exercitarea unui control eficace asupra felului cum se traduc în viaţă obligaţiile contractate. În acest sens, este vorba de vechea şi cunoscuta propunere sovietică privind stabilirea pe teritoriile tuturor statelor, pe bază de reciprocitate, a unor posturi de control în marile porturi, la nodurile de cale ferată, pe aerodromuri, etc. In acelaşi timp, propunerile sovietice prevăd ca, într-un anumit stadiu al traducerii în viaţă al acestui plan de dezarmare, să se examineze propunerea preşedintelui Eisenhower privind fotografierea din avion, ca unul din mijloacele de control. Sensul noilor propuneri sovietice este limpede şi pe înţelesul tuturor. Sintetizînd unele propuneri mai vechi care, fiecare în parte, oferă posibilităţi de rezolvare a unui aspect sau altul al vastei probleme a dezarmării, propunerile sovietice urmăresc in primul rînd să fie eficace. Prin aceasta, ele constituie totodată un efort concret în sensul creării unui climat de încredere între popoare și state. Noile propuneri sovietice sînt de asemenea de natură să creeze condiţii pentru încheierea în viitor a unei înţelegeri privind problema interzicerii armei atomice. Se ştie că în discutarea acestei probleme puterile occidentale au creat o serie de greutăţi care au frînat nu numai încheierea unui acord în privinţa interzicerii armelor atomice dar şi negocierile privind reducerea forţelor armate şi a armamentelor clasice. De altfel, nici în cadrul actualelor tratative de la Londra puterile occidentale nu s-au arătat prea interesate în discutarea acestei probleme. Statele Unite nu au indicat că ar fi de acord cu contractarea vreunei obligaţii morale cu privire la interzicerea totală a armei atomice. Planul anglo-francez, la rindul său, vorbeşte despre interzicerea experimentării armei atomice abia pentru cea de a treia etapă pe care o preconizează pentru dezarmare. Dată fiind rezistenţa pe care, sub o formă sau alta, puterile occidentale o opun în această privinţă şi pentru a crea condiţii favorabile unei soluţionări mai rapide a unei părţi măcar din importanta problemă a dezarmării, Uniunea Sovietică a arătat prin noile sale propuneri că nu condiţionează încheierea unui acord în problema dezarmării — în ceea ce priveşte armamentul clasic—de rezolvarea problemei interzicerii armelor atomice. In propunerile sale, Uniunea Sovietică a mai arătat — şi acest aspect este deosebit de important — că, pină la realizarea unui acord în problema armelor atomice şi chiar pină la realizarea unui acord în problema dezarmării, s-ar putea lua unele măsuri parţiale, insă nu mai puţin esenţiale. Propunerile sovietice vizează următoarele obiective, perfect realizabile: scoaterea armei atomice din armamentul trupelor aflate pe teritoriul Germaniei, interzicerea experienţelor cu armele termonucleare, reducerea bugetelor militare pînă la 15 la sută faţă de sumele alocate anul trecut aceloraşi scopuri. Acestea sunt, pe scurt, principalele aspecte şi trăsături caracteristice ale noilor propuneri sovietice. Opinia publică internaţională a putut aprecia caracterul lor realist, dorinţa înfăptuirii unui acord, străduinţa de a se obţine un grabnic asentiment unanim al puterilor cărora le incumbă o responsabilitate deosebită în această problemă. Popoarele întregii lumi, şi împreună cu ele şi poporul nostru, urmăresc atente lucrările de la Londra. Ele îşi exprimă speranţa în rodnicia acestor convorbiri. Ele aşteaptă ca toţi participanţii la lucrările subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare să acţioneze cu sentimentul marii lor răspunderi, pentru a se deschide drum larg reducerii înarmărilor, EUGEN PHOEBUS . Pe baza creşterii productivităţii muncii Sporirea producţiei de ţiţei In ultimul an al primului plan cincinal Romînia a produs 10.575.000 tone de ţiţei, cu aproape 2 milioane de tone mai mult decit in anul celei mai înalte producţii realizate sub regimul burghezo-moşieresc. Această cifră nu ar reflecta însă pe deplin superioritatea industriei socialiste de petrol faţă de cea capitalistă, dacă la baza sporirii producţiei de ţiţei nu ar sta o creştere a productivităţii muncii nemaiîntîlnită în trecut. Calculele făcute arată că 80 la sută din creşterea la producţia de ţiţei a fost obţinută exclusiv pe seama creşterii productivităţii muncii. In anii 1951 — 1955 producţia a fost mărită cu 77,5 la sută, depăşindu-se astfel sarcina cincinalului. In ramura extracţiei ţiţeiului s-a realizat o productivitate a muncii cu 61,4 la sută mai mare. Introducerea de utilaje noi, majorarea fondului sondelor productive cu 60 la sută în anul 1955 faţă de anul 1950, extinderea unor metode avansate ca : recuperarea secundară, fisurarea hidraulică, acidizări, etc, au făcut ca ritmul anual de creştere a producţiei de ţiţei să se dubleze faţă de ritmul mediu din perioada antebelică. Astăzi peste 50 la sută din producţia de ţiţei se extrage prin erupţie, sistem care da posibilitatea deservirii de către acelaşi număr de muncitori a unui număr mai mare de sonde şi instalaţii petrolifere. (Agerpres). Noi traduceri din operele lui V. I. Lenin In cinstea celui de-a 86 aniversări a nașterii lui V. I. Lenin, în curînd Editura de Stat pentru Literatură Politică va scoate de sub tipar în traducere romînească noi lucrări ale lui V. I. Lenin. Vor apare astfel: „Opere" voi. 29 care cuprinde cuvîntări, articole, dări de seamă şi scrisori din perioada martie-august 1919, „Despre revoluţia din 1905—1907“, „Despre munca aparatului de stat sovietic“ şi „Despre productivitatea muncii". Lucrările cuprinse în aceste volume, conţin o seamă de indicaţii teoretice de mare însemnătate pentru aprofundarea tezaurului ideologic leninist atît de necesar pentru înţelegerea sarcinilor actuale ale construcţiei socialiste în ţara noastră. Maşini speciale pentru curăţenia străzilor Cetăţenii Capitalei au întîlnit zilele acestea pe străzi o maşină neobişnuită, un fel de combină, cu două perii mari circulare în faţă şi alte perii drepte aşezate dedesubt. Aceasta este una dintre cele mai moderne maşini pentru măturatul străzilor, cu care a fost dotată întreprinderea de salubritate Bucureşti. Maşina se deplasează cu o viteză de 5 km. pe oră şi poate mătura într-o oră aproximativ doi kilometri de stradă (partea carosabilă). Important este faptul că praful şi celelalte gunoaie nu se depun pe marginea străzii, ci sunt încărcate în mod automat într-un bazin special, cu o capacitate, de peste 4 m.c., cu care este prevăzută maşina. întreprinderea de salubritate Bucureşti va fi dotată, într-un viitor apropiat, cu mai multe maşini de acest fel, pentru întreţinerea curăţeniei Capitalei.