Romînia Liberă, mai 1956 (Anul 14, nr. 3597-3622)

1956-05-01 / nr. 3597

0 ! In raionul Cărei însămînţările se apropie de sfîrşit BAIA MARE. — In raionul Cărei, însă­mînţările de primă­vară au început la sfîr­­şitul lunii martie, ca şi în celelalte raioane agricole din regiunea Baia Mare. Datorită măsurilor organiza­torice şi pregătirilor făcute din vreme, ra­ionul Cărei este frun­taş pe regiune la în­­sămînţări. Colectivi­ştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodărie individua­lă au însăminţat pînă în seara zilei de 27 aprilie peste 95 la su­tă din suprafaţa pre­văzută pentru acea­stă primăvară. Au mai rămas de însă­­mînţat doar unele culturi tîrzii. (Agerpres) Fotó: MIHAI POPESCU ORGANUL SFATURILOR Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ! POPULARE DIN REPUBLICA Sărbătoarea frăţiei muncitorilor de pretutindeni La 1 Mai, pe toate continentele, în această zi de primăvară este sărbătoare. Oamenii muncii de pretutindeni, înfrăţiţi prin năzuinţi co­mune, prin lupte şi victorii comune, îşi dau mîna pe deasupra hota­relor, proclamînd solidaritatea lor în lupta pentru asigurarea unei vieţi mai bune, mai umane. Visul acesta înfrăţeşte popoarele din Asia, din Africa, din ţările Americii, in lupta pentru libertate şi independenţă naţională. Visul acesta a devenit realitate pe o pătrime din suprafaţa globului, unde lanţurile robiei au fost rupte şi unde oamenii muncii conduşi de par­tidele marxis leniniste, au devenit stăpîni pe destinele lor. In oraşele şi satele din Marea Uniune Sovietică, în frăţeasca Republică Populară Chineză şi în celelalte republici de democraţie populară, oamenii muncii sărbătoresc ziua de 1 Mai, bucurîndu-se de victoriile dobîndite pe frontul muncii. Zilei de 1 Mai, oamenii muncii din aceste țări i-au adus în dar noi succese, făurite în focul întrecerii socialiste. Sînt primele succese ale noilor cincinale menite să aducă înflorire, prosperitate. 1 Mai 1956 este sărbătorit sub semnul intensificării luptei maselor populare împotriva primejdiei de război, în condiţiile ivirii unei „zone a păcii“, care cuprinde majoritatea omenirii, în care se includ atît state socialiste cit şi state nesocialiste. In apărarea păcii se află sute şi sute de milioane de oameni, avînd în frunte partidele comuniste, luptătoare consecvente pentru cauza păcii. In zilele noastre, războaiele pot fi evitate. Pentru aceasta trebuie însă ca clasa muncitoare să acţio­neze ca o singură forţă organizată, să dea dovadă de voinţă fermă, să înlăture sciziunile care i-au adus atîtea nenorociri. Mai mult ca ori­­cind, lozinca unităţii, a solidarităţii clasei muncitoare capătă acum o importanţă deosebită. 1 Mai 1956 va deveni, fără îndoială, un prilej pentru manifestarea acestei Solidarităţi atît de necesare în soluţionarea problemei războiu­lui şi păcii. Oamenii muncii din patria noastră intîmpină ziua de 1 Mai cu un nestăvilit entuziasm, cu biruinţe care le fac cinste. Chemările Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, lansate cu prilejul acestei sărbători, i-au mobilizat la noi fapte măreţe în lupta pentru traducerea în viaţă a programului construcţiei economice şi culturale, al ridicării nivelului de trai, program stabilit la cel de-al II-lea Con­gres al partidului nostru. Partidului i-au răspuns cu dragoste muncitorii din uzine, din mine, din S.M.T.-uri. De pe panourile ce le vor purta aceştia la demonstra­ţie se va putea citi rodul muncii lor în îndeplinirea sarcinilor primului an al noului cincinal. Cu aceeaşi dragoste a răspuns ţărănimea noastră muncitoare, angajată să sporească producţia agricolă vegetală şi animală, să urmeze exemplul celor care au păşit pe drumul agriculturii socialiste, unindu-se in întovărăşiri şi gospodării agricole colective. Alături, pe acelaşi drum, se află intelectualitatea noastră, legată de popor, care luptă pentru înflorirea ştiinţei şi artelor. Sărbătorind ziua de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră pri­vesc cu încredere spre viitor. Ei sînt animaţi de dorinţa de a lichida cu lipsurile în muncă, de a pune capăt birocratismului, nepăsării, de a lichida tot ceea ce împiedică mersul nostru înainte, spre socialism. Ziua de 1 Mai o sărbătorim in strînsă prietenie cu eliberatoarea noastră — Uniunea Sovietică. Succesele remarcabile ale oamenilor sovietici în construirea comunismului le privim cu dragoste şi admi­raţie. Ne bucurăm de asemenea de realizările prietenilor noştri din ţările de democraţie populară. Poporul nostru salută în această zi popoarele din India, Birmania, Afganistan, Egipt, Siria şi din celelalte ţâri care au pornit pe drumul dezvoltării independente. Un salut frăţesc este trimis popoarelor din ţările coloniale care luptă împotriva jugului imperialist. Ca şi pînă acum, poporul nostru îşi manifestă dorinţa de a întări şi dezvolta relaţiile paşnice şi colaborarea cu popoarele S.U.A., Angliei, Franţei, Italiei. In dimineaţa primei zile de Mai, omenirea vede înălţîndu-se la orizont, zorile unei vieţi noi. Sunt zorile comunismului victorios. Cu ocazia zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, cuvintele lui Marx şi Engels, să răsune în fiecare colţ al lumii noastre: Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările! S-a terminat construcţia noului furnal din Hunedoara HUNEDOARA. — In aceste zile din a­­junul marii sărbători — 1 Mai — cons­tructorii de pe şantie­rul Hunedoarei au obţinut o realizare de seamă­: au termi­nat lucrările de con­strucţie a noului fur­nal de 700 metri cubi, iar în prezent execu­tă rodajul instalaţii­lor care deservesc agregatul. Mai sînt puţine zile pînă cînd lucrările de recepţie, precum şi ultimele probe de funcţionare a instalaţi­­iilor vor fi complet terminate. (Agerpres) Succesele minerilor PETROŞANI (de la corespondentul nos­tru). In întrecerea socialistă pornită în cinstea zilei de 1 Mai, minerii Văii Jiului au îndeplinit planul sta­bilit pentru perioada 1-26 aprilie, în pro­porţie de peste 100 la sută, recuperînd ast­fel o parte din can­titatea de cărbune nerealizată în cursul trimestrului trecut. Cele mai bune re­zultate în întrecere le-au dobîndit colec­tivele minelor Lo­­nea, Petrila şi Uri­­cani. In zilele săptămî­­nii trecute minerii de la mina Petrila au lucrat în schimburi de onoare. Cu acel pri­lej, s-au evidenţiat brigăzile conduse de Marian Ion­­ şi Iu­­liu Borca, care în zi­lele de 23 şi 24 a­­prilie au reuşit să ridice la 1071 tone depăşirea angaja­mentului luat în cin­stea Zilei solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc. Prima locomotivă cu cazanul complet sudat In cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii şi tehnicienii din secto­rul locomotive al Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Capitală au terminat lucrările primei loco­motive cu cazanul complet sudat, fa­bricat în ţara noas­tră. Proiectul cazanu­lui realizat pe baza documentaţiei sovie­tice aparţine tînărului inginer Dumitru Croi­­cu. Cazanul sudat, montat pe locomotiva cu seria 50.565 a dat rezultate bune la toa­te probele statice şi de parcurs făcute. Primul cazan sudat in întregime constitue o importantă reali­zare a ceferiştilor de la Complexul „Grivi­ţa Roşie“. (Agerpres) Realizări CRAIOVA (de­­ corespondentul nos­tru). — In cinstea zilei de 1 Mai colec­tiviştii, întovărăşi­­ţii şi ţăranii munci­tori cu gospodării individuale din ra­ionul Segarcea au frumoase la însămînţari muncit cu sîrguinţă pentru terminarea în­­sămînţărilor. Pină în ziua de 28 aprilie, în raion planul însă­­minţărilor de primă­vară a fost realizat in proporţie de 99,8 la sută. Au mai ră­mas de plantat cul­turile de roşii, ardei, varză şi de semănat bumbacul, pentru care timpul nu este favo­rabil. Cele mai bune re­zultate au fost ob­ţinute în comunele Calopăr, Foişoru şi Drănicu. O o o o o o o o o Oî o o o o o o o o o o o o o o RADU BOUREANUU BALADA DIN MAI Berbecii de armindeni cînd îi jertfeau străbunii Roşeau ograda largă şi lîna lor tigaie; Mari praznice întinse pîn-la ivitul lunii Statură luminate de-a focului văpaie. Se-nfăţişa atuncea a vieţii bucurie, Pămîntul plin de aburi, renăscător din ger Era spălat de vîntul ce-aduce iasomie Şi-i încropeau rărunchii văpăile din cer. Intîia zi din luna ce înoieşte viaţa Venea ca o zeiţă cu straiul înflorat, Prin veac, în crugul vremii cînd se topeşte ceaţa Ciobanii şi plugarii o au adulmecat. Era atuncea lumea la proaspete-nceputuri Dar veacuri şi deprinderi mai noi s-adăugeau. Mulţimile-ncepură să se lovească-n scuturi Zdrobindu-se din pricini ce nu le desluşeau. Cum despuiau, ţăranii, berbecii la armindeni A­şa-i rupeau de piele boierii din cetate, Nici norii de lăcuste, nici ropoteli de grindini Nu îi sleiau mai crincen ca strimba nedreptate. Las paginile negre-ale vremii, neîntoarse. Deschid hrisovul vieţii la timpi apropiaţi Cînd se hrănea pămîntul, întreg, cu lacrimi stoarse, Cînd se-mbăiau în singe de gloate, împăraţi. Dar viaţa care-n rele îşi prelungea popasul Croind iobagi din unii, din alţii castelani, Făcea ca să răsune la mari răspîntii glasul Pornit să schimbe rostul cetăţilor prin ani. Medievala stemă, crăpată, peste poartă, Părea ca firma veche a unui han prădat, Infăşurată-n giulgiu d-t fum, cetatea moartă Zăcea lingă uzina clădită-n noul leat. înlocuind, în vreme, stăpînii cu blazoane Veniră pintecoșii patroni ai vremii noi Care-au purtat iobagii prin altfel de canoane Punindu-i să muncească-n uzine slabi și goi. Părea sub coviltirul de umbră și de jale Pierită primăvara, armindenii uitaţi, Că ocrotiţi de săbii, de cîrji episcopale Sugeau patronii singe din robii înjunghiaţi. Şi-n urletul sirenii cu muget lung de taur Străvechea sărbătoare strivind-o sub grăsimi, Se închinau stăpînii, viţelului de­ aur Şi-ngenunchiau sub gloanţe amarele mulţimi. Dar robii din uzine-n a şarjelor văpaie îşi aminteau de vremea cînd prăznuiau străbunii Armindenii... Berbecii din lîna lor ţigaie Dădeau şi-acum postavul să-l poarte numai unii. Sunară la răspîntii puternic multe glasuri Pornind să schimbe rostul cetăţilor prin ani, Mîini tari grăbiră limba cadranelor pe ceasuri Apropiind socoata cu-nsîngeraţii bani. Cînd soarele şi vîntul alungă putregaiul, Cînd primăvara vie descătuşează firea, Ţinură ca străbunii armindenii în maiul Care-noieşte, liber, năvalnic, omenirea. Puternicele piepturi ce sfărîmară lanţuri Strigau să nu mai fie-mpărţită lumea-n două In sărbătoarea muncii ce-o rostuiră-n vreme In anul una mie opt sute opt zeci nouă... De-atunci ograda lumii a fost mereu stropită In ziua de armindeni cu sîngele trudit; Octombrie-adunîndu-şi mînia lor sporită Viţelul, de pe soclu, în praf l-a prăbuşit. Pîndind cu milioane de ochi, să nu se-ntoarcă Nici pajura crăiască, nici lacomii stăpîni, Să nu cresteze lumea şi sîngele să-l stoarcă Precum se mulge turma mînzărilor la stîni... Şi mai ascultă vremea.... şi-î mai încearcă pulsul Să n-o cuprindă iară o fierbinţeală rea Mînată-n lăcomie să-nceapă iară mulsul Pe unde omenirea să-i vadă nu mai vrea. Vrea viaţa, libertatea şi ziua de armindeni S-o prăznuiască-n pace cum n-au avut străbunii, Să nu mai bată-n lume pustiitoare grindeni Şi-odată să descindem şi-n plaiurile lunii. I Gînduri de 1 Mai Construim locuinţe tot mai multe E foarte greu, oricite eforturi ai face, să-ţi concentrezi intr-un spaţiu atît de mic sentimentele ce le încerci in aceste zile din preajma marii săr­bători a oamenilor muncii. Sfatul popular al Capitalei are de înfăptuit vaste acţiuni obşteşti, iar mie, ca pre­şedinte al comitetului executiv, îmi revin multe sarcini. Mă gîn­­desc, în aceste zile, îndeosebi la ace­lea privind construcţia de locuinţe în Capitală, pentru asigurarea cazării oamenilor muncii. De aceea am luat măsuri pentru accelerarea ritmului construcţiilor în cartierul Mihai Bra­va, pe şantierele, celor 700 aparta­mente ce le avem in construcţie. In curînd, la Floreasca, în afara celor 13 blocuri in construcţie, Ministerul Construcţiilor va începe construirea a noi blocuri cu patru etaje. In cursul lunii mai vom deschide un nou şan­tier de locuinţe de circa 300 aparta­mente pe Bulevardul Muncii. Noi avem desigur multe probleme de rezolvat. Dintre toate acestea insă, problema locuinţelor este cea care ne preocupă cel mai mult şi spre rezol­varea ei ne îndreptăm toate efortu­rile. Vrem ca în acest an să aducem o contribuţie cit mai mare la ridica­rea nivelulu­i de trai al oamenilor muncii din Capitala patriei noastre. Ing. ANTON VLĂDOIU­ preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei Defilarea mîndră a primăverii ! Poeţii te-au cîntat in fel şi chip. Mai al reînnoirii vieţii — inimă a primă­verii. Şi azi eşti nou ca-n fiece an Te schimbi într-una. Eşti tot atît de­­ vesel, de frumos, de delicat — ca şi în vremile îndepărtate ale începuturi­lor, dar te reinnoieşti într-una. Ca şi natura însăşi, ca şi Viaţa, ca şi arta. Da, ca şi arta, căci şi arta este intr-o continuă schimbare. Şi eu am simţit această schimbare în lupta mea cu munca de creaţie, ori de cite ori am încercat să desluşesc sincer — sensul artistic al poetului. Că arta este intr-o continuă schimbare — am simţit mai ales atunci cînd crezînd că am găsit o formă matură — în ceea ce priveşte perfecţia supremă — am observat că începe să se dezvolte o altă formă. La drept vorbind, această schimbare continuă am descoperit-o intîi, într-o grădină de pe malul Mării Negre. Cit de minunată era magnolia atunci — cînd o admiram împreună cu o ceată de tineri, aproape copii. Era în mai... Minunat arbust, cu flori de sidef scli­pind in soarele de primăvară ! Te fă­cea să crezi că nu-i nimic mai frumos pe lume. Era prin anul una mie nouă sute opt, îmi pare. Ei, şi-apoi au venit alte primăveri. S-a schimbat şi grădinarul, — şi iar ne-am dus prin partea locului — aceeaşi ceată de tineri de odini­oară, dar care acuma cochetam cu ghiocei la timpie. Şi din nou ne-a prins şi ne-a vrăjit minunata noastră magnolia cu florile-i tie, sidef. Dar... să se fi schimbat grădinarul ? — Flo­rile nu mai erau sidefii; de data a­­ceasta erau pictate cu puţin carmin, atît cit trebuia — ca să nu fie nici prea mult, nici prea puţin. Şi tuturor ne-a părut că de data aceasta ve­deam mai multă viaţă, mai adevărată Nu mai era (cum să fie?) atît de sim­bolic — şi sidefiu — ci era ceva mai real. Dar şi la noi in grădina artelor nu-i tot aşa ? M-ai luat de mină primăvară şi m-ai dus să văd cum arată acum fru­moasa noastră magnolie. Şi eu iţi mulţumesc. Şi aşa am mai adăugat cîteva culori vii d­in cazna mea de grădinar al scenei. Dar nu numai eu am încercat această schimbare, ci toţi ai mei din familia teatrului. Treptat, treptat, magnolia — din grădina noastră de după cortină — se va înfrumuseţa, se va îmbogăţi, iar cind va ajunge la maturitate deplină or să vină alţii — viitorul. Şi-o să se schimbe mereu — spre alte cetăţi mai înfloritoare, mai superbe, mai bune decit cele de azi... Veşnică pres­chimbare­a în viaţă ca şi în artă lată ginduri de 1 Mai. Fără să-ţi pre­găteşti gîndul, ziua aceasta de pri­măvară, zi de înfrăţire a oamenilor ce robotesc pe întreaga scoarţă a pămin­­tului, te îndeamnă să te prinzi in hora vieţii noi, te simţi cuprins de dorinţa de a spune, de a face ceva, de a con­tribui şi tu, măcar cu o fărimă, la a­­ceastă nobilă treabă : fericirea omului, fericirea noastră a tuturora. Şi chiar dacă nu s-o mai putea să mă iau la întrecere cu tînărul căruia-i simt co­tul in această defilare mîndră a pri­măverii, după ce-om termina parada mă voi urca şi eu pe o schelă in piaţă şi voi spune ceea ce spunea poetul: „E mai — şi încă mă simt tînăr in înălţimea înstelată Iar pînă astăzi din natură nimica n-a îmbătrînit Veniţi : Privighetoarea cîntă şi lilia­cul e-nflorit“. ■) 1) „Noapte de mai“ de Al. Ma­­cedonski. GEORGE VRAGA artist al poporului din R.P.R. O sărbătoare pe care o vom face tot mai luminoasă Fapte tot mai numeroase dovedesc creşterea năvalnică, salutată cu, bucu­rie de majoritatea covîrşitoare a omenirii, a forţelor libertăţii şi demo­craţiei ; neputinţa şi izolarea mereu mai pronunţate a instigatorilor „răz­boiului rece", această încercare za­darnică de a opri în loc mersul isto­riei. Stegare ale politicii consecvente de prietenească conveţuire cu toate ţările, indiferent de regimul lor politic şi so­cial, popoarele Uniunii Sovietice con­tinuă să dea pilda măreţului şi rod­nicului lor efort pe drumul construirii unei lumi de dreptate şi de bună stare pentru toţi. Am avut personal prilejul să cunosc realizările sovietice în do­meniul preocupărilor mele profesionale, fizica şi tehnica nucleară. Aceste rea­lizări măreţe aşează ţara ziditorilor, societăţii comuniste în fruntea tuturor, ţărilor lumii. Dar departe de a voi sâ păstreze numai pentru sine succesele ei pe acest târîm de o hotăritoare im­portanţă in „era atomică" ale cărei in­­ceputuri le trăim, Uniunea Sovietică este gata să le împărtăşească tuturor popoarelor dornice de pace şi progres. Prin iniţiativa pe care a luat-o recent şi care a dus la înfiinţarea Institutului Unificat de Cercetări Nucleare, Uniu­nea Sovietică a dat încă un exemplu de­­solidaritate internaţională in lupta pentru viitorul fericit al omenirii, lup­tă al­ cărei simbol este de atîtea de­cenii, sărbătoarea zi­nt­tului de Mai. Sînt sigur că mergînd pe această cale, înzecindu-ne eforturile pentru îm­bunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi cultural al popoarelor, vom face ca această sărbătoare inter­naţională să fie din an un an mai lu­minoasă. Prof. univ. AL. SANIELEVIC! membru corespondent al Academiei R.P.R.

Next