Romînia Liberă, iunie 1956 (Anul 14, nr. 3623-3648)
1956-06-01 / nr. 3623
Pag. 2-a Redeschiderea galeriei de arte plastice a muzeului Brukenthal din Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru). La 3 iunie se va redeschide galeria de pictură şi sculptură a muzeului Brukenthal din Sibiu. Aceasta este priima secţie care va fi pusă la dispoziţia vizitatorilor, după amenajările şi completările importante efectuate muzeului de către Ministerul Culturii. Circuitul pinacotecii străbate 16 săli, începînd cu şcoala germană, continuindu-se cu cea flamando-olandeză şi franceză. Picturile artiştilor saşi şi romîni ardeleni mai vechi vor fi expuse la un loc. Alte săli au fost rezervate artiştilor clasici români şi celor contemporani. O mică statistică este edificatoare pentru îmbogăţirea cu opere de artă plastică a galeriei în decursul timpurilor. In 1790, la deschiderea colecţiilor lui Brukenthal destinate prin testament marelui public, pinacoteca număra 1060 piese. In 1948, la trecerea în patrimoniul statului a muzeului numărul lor era de 1483, iar azi galeria dispune de 1911 opere de artă. Această cifră cuprinde atît achiziţiile noi cît şi lucrări împrumutate de la Muzeul R.P.R din Bucureşti, în curînd Muzeul îşi va redeschide şi __celelalte secţii : etnografică, istorică, stampe, bibliotecă, etc. In planul de perspectivă al muzeului se află organizarea unui complex muzeografic în aer liber, care va cuprinde grădină zoologică, grădină botanică şi un parc etnografic. Pentru realizarea acestui complex, sfatul popular orăşenesc Sibiu a pus la dispoziţie 60 ha. teren, delimitat în acest scop în planul de sistematizare a oraşului. Astă seara premiera».. . Ansamblul de estradă al R.P.R. prezintă astă seară premiera : „Melodii... melodii, melodii“ (album muzical în... trei decenii şi două acte), în regia artistică a lui B. Fălticineanu. Muzica spectacolului aparţine lui Elly Roman, iar prefaţa lui Ştefan Titu îşi vor da concursul soliştii Nică Petrescu, Virginica Popescu, Dorina Drăghici, Nicolae Niţescu, Simona Cassian, Dorel Livianu, Gaby Pascu, Mihaela Cotaru, Ioana Matache şi alţii. La nai: Fănică Luca, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat. In program, momente vesele cu Dan Demetrescu și I. Antonescu-tărăbuș. Prezentarea programului. Ion Lucian. ■ . ------— Concurs de echipe sanitare In întîmpinarea celui de al II-lea Congres al Crucii Roşii din ţara noastră, Comitetul de Cruce Roşie din raionul Tudor Vladimirescu din Capitală a organizat duminică dimineaţa un concurs între echipele sanitare voluntare alcătuite din membrii organizaţiei din întreprinderi, instituţii şi cartiere Concursul s-a desfăşurat pe stadionul Locomotiva P.T.T. şi a constat în rezolvarea unor teme cu caracter sanitar. Dintre cele 12 echipe prezente la concurs, echipa sanitară de la uzinei „Mátyás Rákosi” a ocupat locul întîi. Această echipă are o bogată activitate pe tărîm sanitar, atît în uzină cît şi în cartier De la începutul anului pînă acum, echipa a efectuat 88 ieşiri în cartier după orele de program pentru sprijinirea acţiunilor sanitare anti-epidemice ale circumscripţiei sanitare şi 1372 intervenţii în cadrul posturilor de prim ajutor de pe locurile de muncă, economisindu-se prin aceasta 275 ore de muncă *. O ZI DE ODIHNĂ PETRECUTĂ ÎN COLECTIV In colectiv odihna este mai plăcută. De aceea ţăranii muncitori din raionul Olteniţa au hotărît să petreacă împreună o zi de odihnă, lată-i aşa dar veniţi pentru o zi la Negoeşti. In clişeu : Echipa artistică a căminului cultural din comuna Budeşti, raionul Olteniţa, executând un program de dansuri naţionale. Foto: AGERPRES Cină planificarea e făcută doar pe jumătate Numărul şi calitatea drumurilor constituie un factor important în dezvoltarea economică a unei regiuni. Lărgirea reţelei de drumuri comunale, raionale, orăşeneşti, atrage după sine o îmbunătăţire a comunicaţiilor, asigurînd totodată desfăşurarea în tot mai bune condiţiuni a schimbului de produse dintre oraş şi sat. Ţinînd seama de aceste considerente planul sfatului popular regional Bucureşti prin secţia sa de drumuri şi poduri, prevede pentru anul în curs un volum sporit de lucrări de drumuri. Majoritatea obiectivelor propuse în acest scop au fost date spre execuţie întreprinderii nr. 4 drumurişi poduri din cadrul trustului regional de construcţii locale Bucureşti. Conform planului stabilit, întreprinderea nr. 4 drumuri şi poduri are de executat în acest alt în total 42 km. drurmuri, care, datorită dispersării teritoriale necesită deschiderea unui număr de şapte şantiere. Urma deci ca sfatul popular regional Bucureşti, beneficiarul acestor lucrări, să creeze întreprinderii mai sus-amintite condiţiile necesare pentru deschiderea la timp a şantierelor şi desfăşurarea normală a lucrărilor. Situaţia amenajării, reparării şi întreţinerii drumurilor aşa cum se prezintă ea în momentul în care ne găsim dovedeşte o totală lipsă de răspundere a secţiei drumuri şi poduri din cadrul sfatului popular al regiunii Bucureşti. Căci nu poate exista nici o scuză pentru faptul că nici pină acum nu s-a predat constructorilor întreaga documentaţie necesară executării obiectivelor propuse. întreprinderea nr. 4 drumuri şi poduri din Capitală posedă documentaţii doar pentru trei din cele şapte obiective de drumuri. Cunoscînd însemnătatea pe care o prezintă în aprovizionarea şi organizarea şantierelor, predarea din timp a documentaţiei, această stare de lucruri nu putea fi lipsită de consecinţe. Să ne oprim de pildă la problema aprovizionării. Neavînd documentaţiile necesare, întreprinderea de drumuri şi poduri nr. 4, încâlcind regulile statornicite, că numai pe baza documentaţiei se poate purcede la încheierea contractelor economice în vederea aprovizionării, a contractat, bineînţeles cu întîrziere, livrarea cantităţilor de materiale necesare — respectiv 62.500 tone piatră spartă şi 47.500 tone balast. La început totul s-a părut a fi simplu şi uşor de rezolvat, întreprinderile furnizoare printre care se numără carierele industriei locale: „8 Mai“Tulcea, „Bucegi“-Sinaia, „Valea Ialomiţei“-Pucioasa, „Drum Nou"-Ploeşti, „Bucov“-Teleajen au acceptat cu satisfacţie comenzile propuse, suplimentînd astfel planurile lor de producţie. Dar, după cum se întîmplă nu de puţine ori în practică, ceea ce este surplus se execută cu mai multă greutate. Lucrul acesta se face simţit de către întreprinderea nr. 4 drumuri şi poduri care pînă la 15 mai a primit din totalul de 62.500 tone de piatră spartă doar 2.000 tone, iar în ceea ce priveşte balastul, 10 la sută din întregul necesar. Este oportun să menţionăm o soco- teală destul de simplă pe care colec- I tivul întreprinderii a avut răbdare s-o facă şi pe care o supun verificării atît sfatului popular regional Bucureşti cît şi întreprinderilor furnizoare, întreaga cantitate de piatră spartă necesară pentru construirea celor 42 km. de drumuri comportă un număr de 6.200 vagoane, ceea ce înseamnă 100 garnituri de tren cu cîte 60 vagoane fiecare. Faţă de ritmul de livrare a pietrei sparte constatat pînă în prezent, stabilit la 80 vagoane pe lună, aprovizionarea întreprinderii nr. 4 drumuri şi poduri s-ar putea efectua în aproximativ 80 de luni. Şi dacă la toate acestea se adaugă şi alte deficienţe, ca de pildă faptul că Balastiera C.F.R. Comarnic a livrat întreprinderii în cauză, 372 tone balast în 21 vagoane închise ceea ce a produs greutăţi la descărcare şi a făcut ca fiecare vagon să intre în locaţie 7 ore, nu mai este deloc de mirare de ce în regiunea Bucureşti acţiunea de amenajare şi reparare a drumurilor merge prost. Pînă în prezent întreprinderea nr. 4 drumuri şi poduri a realizat doar 2 la sută din planul său de drumuri. Dacă ţinem seamă de faptul că în mod normal o campanie rutieră se încheie în ceea ce priveşte aprovizionarea la 15 octombrie şi în ceea ce priveşte execuţia la 1 noiembrie este greu să-şi închipuie cineva cum se va descurca întreprinderea nr. 4 drumuri şi poduri din Capitală de acum înainte, pentru a putea totuşi îot timpul scurt care a mai rămas să ducă la îndeplinire sarcina ce i-a fost încredinţată» CL. RADULESCU In legătură cu situaţia construcţiilor de drumuri în regiunea Bucureşti România liberă Savanţi cu răinume mondial urmăresc cu atenţie deosebită lucrările Congresului matematicienilor romîni După o pauză de o zi consacrată unor excursii la Snagov şi pe litoralul Mării Negre, Congresul matematicienilor romîni îşi reia vineri lucrările. Numeroasele comunicări prezentate pînă acum în secţii ca şi conferinţele ţinute în adunările plenare au scos în evidenţă importanţa ştiinţifică deosebită a acestui Congres. Comunicările şi conferinţele îmbrăţişează aproape toate domeniile ştiinţei matematice moderme, de la algebra abstractă şi teoria numerelor la diversele capitole ale mecanicii aplicate, de la topologia şi analiza funcţională la statistica matematică şi la metodele de aproximare şi de calcul numeric. Contribuţia oamenilor de ştiinţă români la dezvoltarea cercetărilor matematice e apreciată de savanţii străini participanţi la Congres ca foarte valoroasă. Celebrul savant francez Jacques Hadamard care deşi a atins vîrsta de 90 de ani a ţinut să onoreze Congresul cu prezenţa sa — a urmărit cu o putere de atenţie în adevărat impresionantă, amplele rapoarte prezentate de matematicienii români S. Stoilov, G. Vrînceanu, N. Teodorescu, M. Nicolescu, Gr. C. Moisil, asupra dezvoltării cercetării matematicii în Romînia, precum şi diverse conferinţe şi comunicări, subliniind în cuvinte elogioase importanţa rezultatelor obţinute. La sfîrşitul adunării plenare consacrată rapoartelor, prof. A. Chatelet (Franţa), care a prezidat şedinţa, s-a arătat impresionat de varietatea cercetărilor matematice din România, de contribuţia pe care o aduc tinerii la aceste cercetări şi de modul cum sunt sprijiniţi şi încurajaţi de către profesori, de importanţa ce se acordă aplicaţiilor practice ale matematicii în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor. „Fie ca matematica să aducă oamenilor mai multă înţelepciune”, a spus profesorul Chatelet, subliniind importanţa colaborării pe plan internaţional a oamenilor de ştiinţă pentru progresul omenirii. Lucrările de pînă acum ale Congresului au arătat intr-adevăr cît de rodnic poate fi schimbul de experienţă intre Oamenii de Ştiinţă din diferite ţări. Alături de cei cîteva sute de matematicieni romîni, savanţii străini participă în mod activ la lucrări. Cu deosebit interes au fost urmărite, de pildă, conferinţele şi Comunicările unor savanţi de renume mondial ca : A. Denjoy, J. Vekua, B. Segre, A. H. Stone, R. Kochendörfer şi W Rinow, Chen Kien Kwong, Bourgin şi ale numeroşilor savanţi. Alţi savanţi străini sunt programaţi pentru conferinţe şi comunicări pentru zilele următoare ale Congresului. ★ Cu prilejul celui de al IV-lea Congres al matematicienilor romîni, Editura Academiei R.P.R. şi Editura Tehnică au tipărit cîteva importante lucrări noi de matematică cu privire la calculul probabilităţilor, la spaţiile vectoriale ordonate, la spaţiile hilbertiene etc. Aceste lucrări care îmbogăţesc literatura matematică romînească din ultimii ani sunt cercetate cu interes de participanţii romîni şi străini ai celui de al IV-lea Congres al matematicienilor. (Agerpres). Dincolo de vorbele tovarăşului Radu... Păcătoasă boală şi lăudăroşenia. Sînt unii care abia aşteaptă să li se ivească prilejul ca să arate cît îs ei de grozavi şi ce treabă nemaipomenită se pricep să facă. „Noi învîrtim, noi dezvîrtim, noi şi iar noi“. N-aş putea să spun cu precizie, dacă tov, Aurelian Radu, secretarul comitetului executiv al sfatului popular raional Găești, poate fi trecut în rindul acestui soi de oameni. Dar deunăzi cînd am stat de vorbă cu el, a adoptat exact tonul lor. I-am pus anumite întrebări privitoare la munca dusă de sfaturile populare din raion pentru cooperativizarea agriculturii. Tov. Aurelian Radu a zîmbit, fuîndu-mi să înţeleg că, dat fiiind situaţia lor din acest punct de vedere, era şi timpul să i se ceară să-şi împărtăşească experienţa. Apoi s-a aplicat tacticos de povestit. Din motive lesne de înţeles nu voi repro- .....................““..... duce toată expunerea lui. Voi arăta doar ideea prinicipalâ şi care în esenţă se rezumă la următoarele.......De cîteva luni activiştii sfaturilor populare din raionul Găeşti nu se gîndesc decit la cooperativizarea agriculturii. Au luat măsuri organizatorice şi politice foarte bune care s-au soldatcu rezultate strălucite: 8 gospodării colective şi 19 întovărăşiri agricole noi. Activitatea decurge în acelaşi iureş“. După cum se vede, „rapiditatea“ este atributul principal al acestei munci. Nu l-am mai întrebat pe tov. Aurelian Radu despre calitatea unităţilor create în răstimpul celor cîteva luni. Ştiam ce avea să-mi răspundă. Am preferat să mă duc să văd singur, ce s-a făcut şi cum s-a făcut. Am ahtiat lucruri care au avut darul să mă uimească. Unităţile pe care le-am vizitat poartă cit se poate de vizibil amprenta „rapidităţii“ cu care se laudă tov. Aurelian Radu. S-o luăm nu mai departe pe cea din Găeşti, care-i stă chiar sub ochi. Are 27 de membri. Dintre aceştia doar petru , agricultura constituie ocupaţia de căpetenie. Restul, adică 24, sunt funcţionari. Poate-i un caz izolat. Să mergem în comuna Dragodana. Şi gospodăria colectivă de aici este nouă. Are 28 de membri, dintre care 14 sunt salariaţi pe la diferite instituţii. Dar cea care bate recordul din acest punct de vedere este gospodăria colectivă din Gura Foii. Din cei 22 de membri cîţi îi are, doar Unul singur se ocupă cu agricultura, şi acela a fost ales preşedinte. Aşadar gospodării colective formate din funcţionari. Ce pot să facă membrii acestora ? Sa are ? Să semene ? Să prăşească ? Nici vorbă ! îşi văd frumuşel de ocupaţiile lor, unii de dăscălit copiii la cele şcoli, alţii de distribuit Scrisorile prin Găeşti, sau pe la Bucureşti, etc. etc. „Dar la treabă, pe cîmp, cine se duce“ ?, veţi întreba. Nimeni, sau aproape nimeni. La colectiva din Găeşti cel mai activ om a făcut în răstimpul celor aproape 3 luni de cînd s-a înfiinţat unitatea, doar 9 zile-muncă La gospodăria din Dragodana vin la lucru doar un sfert din numărul membrilor. Datorită acestui fapt, porumbul s-a isprăvit aici de semănat abia pe data de 18 mai. In sfîrşit, la Gura Foii lucrează la cîmp — cine oare ? Bineînţeles doar preşedintele. In ziua de 18 mai, „cîrpea“, adică completa folurile la porumb, singur, singurei, aşa se întîmplă mereu. Iată faptele care stau dincolo de vorbele de paradă ale tov. Radu. Ce arată aceste fapte ? Un lucru clar. Anume că în raionul Găești, munca pentru formarea gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor agricole a fost de la început orientată pe un drum greşit. S-a muncit nu pentru crearea unor adevărate unităţi socialiste, ci pentru un număr cît mai mare, de unităţi. Ce să-şi bată capul activiştii sfaturilor populare cu lămii...........“................ firea ţăranilor săraci şi mijlocaşi! Ce să organizeze ei vizite ale acestora la unităţile mai vechi! Doar mai sunt funcţionări pe lume. Pe ei îi poţi convinge fără prea »».I».»...*..»»...........•’ multă trudă. Fac cereri vreo 10—20 şi gata colectiva sau întovărăşirea. Numărul unităţilor — iată scopul! Şi rezultatele se văd. Să fim înţeleşi. Nimeni nu are nimic împotrivă, dacă intr-o gospodărie sau într-o întovărăşire vor fi primiţi şi oameni care nu se ocupă exclusiv cu agricultura. Dar aduce muncă pentru constituirea unor unităţi întregi numai din asemenea oameni, e cu totul şi cu totul neindicat. Atitudinea activiştilor care înţeleg astfel problema luptei lor pentru grăbirea cooperativizării agriculturii, este prea gravă, prea păgubitoare pentru a fi doar persiflată. Ea trebuie înfierată. Răul provocat prin aceasta se cere să fie tăiat din rădăcină. De altfel, comitetul executiv a! sfatului popular regional Piteşti trebuia de mult să ştie ce se întîmplă la Găeşti şi să intervină. Dar tovarăşii din cadrul lui privesc lucrurile intr-un mod cel puţin ciudat. Aproape pe toţi i-au ameţit cifrele privitoare la formarea noilor gospodării colective şi a întovărăşirilor agricole, care vin în ultimele luni de la Găeşti. „Cum ? Raionul acesta e printre primele pe regiunea cooperativizare, tovarăşe“, ţi se răspunde când încerci să le arăţi care e situaţia de acolo. Şi în loc să se ducă pe teren să vadă care e realitatea, ce fel de „fruntaş“ e respectivul raion, tovarăşii cu pricina stau şi ascultă diverse rapoarte şi clatină din cap admirativ: „Ce băieţi activi! Auzi în ce ritm lucrează“ ! Stării acesteia de lucruri trebuie sa i se pună capăt. „Băieţii“ de la Găeşti să fie traşi la răspundere cu toată seriozitatea. Gospodăriile colective şi întovărăşirile să fie neapărat întărite. Trebuie luptat pentru îmbunătăţirea radicală a compoziţiei acestora. Faptul e posibil numiai prin atragerea în cadrul respectivelor unităţi a noi membri din rindul ţăranilor muncitori. Altfel, ideea de gospodărie colectivă sau de întovărăşire agricolă va suferă în raionul P Găeşti grave prejudicii. Comitetul executiv raional Piteşti trebuie să ia apoi măsuri eficace pentru ca activitatea care se va desfăşura pe viitor în raionul Găeşti, în domeniul formării de noi gospodării colective şi întovărăşiri agricole, sa fie ferită de greşelile şi denaturările arătate. ION PAVELESCU cum se munceşte in raionul Găeşti pentru formarea de noi gospodării colective I şi întovărăşiri agricole . înscrieri pentru noile excursii organizate de O.N.T. Carpaţi Joi au început la agenţiile O.N.T. Carpaţi din Bucureşti, Arad, Iaşi, Timişoara, Oradea, Oraşul Stalin şi Constanţa înscrierile pentru călătoriile turistice ce vor avea loc în lunile iulie, august şi septembrie în U.R.S.S., R. P. Ungară, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria şi R. D. Germană. Pentru Bucureşti înscrierile se fac la agenţia O.N.T. Carpaţi din str. Aristide Briand nr. 1 între orele 10-18. La înscriere se vor completa două formulare tip şi se vor depune patru fotografii 3—4V, precum și o sumă de bani echivalentă cu 50 la sută din costul călătoriei. * Probleme ale reducerii preţului de cost în întreprinderi din regiunea Cluj Reducerea permanentă şî sistematică a preţului de cost al producţiei este o condiţie fundamentală a ridicării necontenite a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Fără o creştere neîntreruptă a productivităţii muncii şi fără o scădere neîntreruptă a preţului de cost nu poate exista progres, nu pot fi concepute creşterea venitului naţional şi a acumularilor, întărirea puterii de cumpărare a leului, mărirea salariului real şi — prin toate acestea — creşterea nivelului de trai al poporului Tocmai de aceea documentele celui de al II-lea Congres al partidului au cerut în mod deosebit ca în anii celui de al doilea cincinal să se intensifice «eforturile pentru reducerea continuă şi sistematică a preţului de cost al producţiei industriale» al transporturilor, construcţiilor, agriculturii şi circulaţiei mărfurilor. ★ In prezent, în majoritatea întreprinderilor industriale din regiunea Cluj se duce o luptă organizată şi sistematică în vederea descoperirii şi folosirii rezervelor interne, care contribuie la realizarea unui preţ de cost din ce în ce mai redus, prin ridicarea productivităţii muncii, prin folosirea raţională a fondurilor fixe şi circulante, precum şi prin accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante ale întreprinderilor Muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile noastre, în frunte cu comuniştii, obţin bune rezultate în lupta pentru introducerea tehnicii înaintate pentru ridicarea productivităţii mutăţii, pentru dobîndirea de economii de materii prime şi materiale auxiliare şi, în general, pentru introducerea unui regim sever de economii Metodele întrebuinţate de întreprinderi în acest scop sunt variate. Astfel, Colectivul secţiei de turnătorie de la uzinele „Unirea“-Cluj s-a preocupat şi a găsit soluţia reducerii consumului specific la cocsul metalurgic — cunoscut ca material deficitar — prin a Iosif Pauer şeful secţiei economice a comitetului regional P.M.R.Cluj plicarea gurilor de suflare a aerului în trei trepte la cubilouri Prin această modificare, productivitatea muncii a crescut cu 50%. In acelaşi timp s-a redus consumul specific de cocs pe tona de fontă topită. De asemenea, aplicarea noii metode a dat posibilitatea reducerii consumului de curent electric. Acelaşi colectiv de la uzinele „Unirea“, din care s-a evidenţiat în mod deosebit tînărul inginer Liviu Moraru, a introdus metoda turnării în miezuri exterioare la 14 repere. Prin această metodă, s-au eliminat aproape complet rebuturile şi s-a realizat o calitate superioară a produselor. Prin reducerea rebuturilor, pe lingă economia de materiale realizată, se economiseşte şi muncă, producîndu-se prin aceeaşi manoperă mai multe produse, determinîndu-se deci ridicarea productivităţii muncii. Toţi aceşti factori concură la reducerea preţului de cost. În alte întreprinderi însă, metodele înaintate de lucru nu sunt folosite în măsura aşteptată, în scopul sporivit productivităţii muncii, o principală cale de reducere a preţului de cost Sunt frecvente cazurile cînd un număr restrins de muncitori din cite o întreprindere, obţin rezultate superioare faţă de ceilalţi muncitori din secţiile lor prin aplicarea metodelor înaintate de lucru, fărăca conducerile întreprinderilor respective — sprijinite de comitetele de întreprindere — să ia măsurile corespunzătoare pentru extinderea acestor metode Exemple de acest fel sînt destule Mai mult chiar la Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj, la uzinele metalurgice „Unirea“Cluj șî la alte întreprinderi, deşi s-au făcut schimburi de experienţă în întreprinderile respective şi între întreprinderi în problema tăierii rapide şi intensive a metalelor, această metodă n-a luat totuşi un caracter de masă, n-a devenit un bun al tuturor muncitorilor din aceste întreprinderi Organizaţiile de bază şi comitetele sindicale ale întreprinderilor în cauză nu s-au preocupat de combaterea concepţiei înapoiate a unor muncitori, care afirmă că la maşinile lor nu se pot aplica astfel de metode. De asemenea, prea puţin se întrebuinţează încă metoda schimburilor de experienţă intre muncitorii şi tehnicienii diferitelor întreprinderi, in vederea cunoaşterii şi preluării celor mai bune metode de organizare a muncii şi a producţiei în general La uzinele „Industria sîrmei“, de pildă, s-a bucurat de un succes deosebit metoda Muhanov-Levcenko de reducere a preţului de cost la fiecare fază de producţie. Din păcate această metodă n-a fost extinsă şi la alte întreprinderi, ca de exemplu la Uzinele „unirea“, „Carbochim“, „Janoş Herbart“ etc., unde există condiţii prielnice O altă lipsă care se manifestă în unele întreprinderi din regiune şi care are o influenţă negativa asupra reducerii preţului de cost, este faptul că în aceste întreprinderi cabinetele tehnice rezolvă propunerile de inovaţii cu mari întîrzieri şi nu se preocupă în suficientă măsură de extinderea lor. Acest lucru duce atît la întîrzierea obţinerii rezultatelor economice ale propunerilor în cauză, cît şi la frînarea dezvoltării mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor. Aşa de exemplu, inovaţia Iov Ludovic Takacs, fochist la cuptorul de coacere de la uzinele „Carbochim“, o inovaţie privitoare la coacerea electrozilor — deşi a fost propusă încă in anul 1954, apoi discutată de colectivul de inovaţii de 7 ori şi acceptată după multe intervenţii, n-a fost aplicată nici pînă în prezent; aceasta înseamnă o tărăgănare condamnabilă a rezolvării propunerilor de inovaţii venite din rîndurile muncitorilor. Tendinţe de acest fel se manifestă şi la întreprinderile „Electroceramica“ din Turda, „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii şi altele. In unele întreprinderi normele nu sunt stabilite în aşa fel ca ele să constituie un stimulent pentru creşterea permanentă a productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost. La fabrica de bujii şi piese auto „triumf“ de exemplu, se dă loc la depăşiri nereale de norme, datorită stabilirii nejudicioase a normelor. În această întreprindere, indicele de îndeplinire a normelor pe fabrică este de peste 200 la sută, ceea ce constituie o frînă în calea ridicării productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Preţul de cost ridicat mai este determinatşi de faptul că se plătesc unele lucrări care în realitate nu se execută. O altă frînă în acţiunea de reducere a preţului de cost o constituie faptul că în întrecerea socialistă, obiectivul obişnuit îl constitue depăşirea sarcinilor de producţie. întrecerea ar duce la rezultate şi mai bune dacă ar avea şi alte obiective, ca sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost la fiecare fază de producţie, etc. Folosirea raţională a fondurilor circulante şi a fondurilor fixe contribuie într-o măsură însemnată la reducerea preţului de cost. Utilizarea economicoasă a materiilor prime şi auxiliare duce la realizarea unor consumuri specifice reduse, care — la rindul lor — contribuie la reducerea preţului de cost. Astfel, la uzinele Ianoş Herbak“ se economisesc zilnic însemnate cantităţi de piele, pînzeturi pentru căptuşeală, etc., care asigură reducerea treptată a preţului de cost. Ba mai mult, deşeurile de piele sunt folosite la confecţionarea diferitelor articole de consum popular. Sunt alte întreprinderi însă, ca de exemplu fabrica „Triumf“ din Cluj, unde nu s-au luat măsuri pentru recuperarea deşeurilor. In această întreprindere se pierd în atmosferă cantităţi însemnate de caolin provenit de la strunjirea calupurilor ceramice pentru bujii. Pierderile rezultate influenţează negativ preţul de cost. Deşi Directivele Congresului al I-lea al partidului cu privire la cel de al doilea plan cincinal, trasează sarcini concrete în direcţia folosirii raţionale a fondurilor fixe, a capacităţii de producţie a maşinilor şi utilajelor, nu toate întreprinderile din regiune au luat măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea indicelui de folosire a utilajelor. Astfel, la întreprinderile carbonifere Şorocani utilajele sunt slab folosite, ceea ce în trimestrul I al anului în curs a dus la realizarea planului de producţie în proporţie de numai 88%. La întreprinderea „Triumf“ din Cluj, deşi există condiţii favorabile, indicele de folosire a maşinilor pe primul trimestru al anului 1956 a fost realizat doar în proporţie de 81 %. Pe de altă parte, unele întreprinderi au maşini şi utilaje care stau nefolosite, date disponibile, şi de care ar avea nevoie alte unităţi economice. Ministerele de resort însă nu rezolvă această problemă cu suficientă operativitate, din anumite interese înguste, departamentale La uzinele „Ianoş Herbak”, de pildă, se află de cîţiva ani, primite prin investiţii, un număr de maşini noi de cusut, necesare în industria textilă. Aceste maşini au fost refuzate de la început de conducerea întreprinderii, neputînd fi folosite. Repartizarea însă n-a putut fi anulată şi, cu toate demersurile făcute la forurile de resort, maşinile în cauză zac şi astăzi în magazia uzinelor. Un alt factor important în lupta pentru reducerea preţului de cost este accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante. După cum se ştie, cu cît viteza de rotaţie a mijloacelor circulante este mai mare, cu atît întreprinderea fabrică cu aceleaşi mijloace o cantitate mai mare de produse. Dat fiind că o parte din cheltuielile întreprinderii nu cresc proporţional cu mărirea volumului producţiei, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante duce la micşorarea preţului de cost al produselor. Accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante este însă uneori frînată de lipsa de ritmicitate în aprovizionarea cu materii prime şi auxiliare. Cu cît este mai accentuată lipsa de ritmicitate, cu atît mai mare este influenţa asupra vitezei de rotaţie, ducînd concomitent şi la alte cheltuieli neeconomicoase, cum ar fi : cheltuielile cauzate de utilizarea neraţională a capacităţii de producţie, cheltuielile produse prin plata orelor suplimentare sau datorită muncii în asalt în anumite perioade de plan, de cheltuielile de transport a unor materiale cu mijloace auto sau chiar cu avionul, în locul folosirii transportului feroviar care este cel mai economic dintre mijloacele de transport pentru marfă. Din cauza neaprovizionării ritmice cu piele crudă a uzinelor „Ianos Herbak” de către Ministerul Industriei Uşoare, aceste uzine — în scopul eliminării strangulărilor din producţie — transportă pielea crudă cu mijloace mai rapide , mijloace auto. La fel foloseşte acest procedeu şi uzinele „Armătura“ din Cluj ca şi alte întreprinderi metalurgice, a căror aprovizionare cu cocs lasă mult de dorit. O metodă eficace în lupta pentru reducerea preţului de cost, folosită de multe întreprinderi din regiunea Cluj, este introducerea hozrasciotului (a gospodăririi socialiste) pe secţiile productive. Repartizarea principalilor indici de plan şi urmărirea realizării lor pe secţiile productive, este o formă superioară a cointeresării materiale a colectivelorde muncitori şi tehnicieni, în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicii. Acest fapt se reflectă în mod fidel în reducerea preţului de cost, care este Indicele calitativ cel mai sintetic al activităţii productive din întreprinderi. Astfel uzinele „Janos Herbak“ au pus un accent deosebit pe extinderea hozrasciotului la toate secţiile productive, prin defalcarea principalilor indici de plan şi prin urmărirea îndeaproape a realizării lor In schimb, alte întreprinderi din regiune, ca „Uzinele Sodice“ din Ocna Mureş, uzinele „Carbochim“ din Cluj şi altele, care n-au folosit pînă în prezent această metodă preţioasă sau au aplicat-o numai în mod formal, au obţinut rezultate inferioare posibilităţilor existente în întreprinderile respective în ceea ce priveşte reducerea preţului de cost. In vederea eliminării deficienţelor privitoare la cunoaşterea căilor de reducere a preţului de cost, este demnă de amintit iniţiativa comitetului de partid de la „Uzinele Sodice“ Ocna Mureş, care a înfiinţat în întreprindere un curs de economie concretă In cadrul acestui curs, muncitorii fruntaşi — alături de ingineri, tehnicieni şi maiştri — studiază problemele de economie politică socialistă, aplicate la situaţia concretă a întreprinderii. • Pentru lichidarea lipsurilor care frînează utilizarea la maximum a posibilităţilor de reducere a preţului de cost al producţiei industriale, este necesar ca conducerile întreprinderilor să ceară sprijinul organelor de partid și sindicale. Cu ajutorul acestor organe se poate face o mobilizare mai largă a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor în scopul intensificării luptei pentru descoperirea tuturor rezervelor interne, a introducerii şi extinderii metodelor avansate de muncă, a înlocuirii materialelor scumpe cu altele mai ieftine, a eliminării rebuturilor şi reducerii deşeurilor. Pe baza analizei lipsurilor existente în acţiunea de reducere a preţului de cost, în lumina documentelor celui de al doilea. Congres al partidului, organele de partid au şi acordat sprijinul necesar unor întreprinderi. Comitetul regional P.M R. Cluj a analizat astfel situaţia existentă la „Uzinele Sodice“ Ocna Mureş şi la uzinele „Carbochim“-Cluj, luind măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea activităţii lor, în acţiunea de sporire a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. întrucât era necesar şi sprijinul organelor centrale de resort, comitetul regional P.M.R.-Cluj a solicitat acest sprijin din partea Ministerului Industriei Chimice şi a Ministerului Construcţiilor, care a fost acordat. Aceasta nu înseamnă însă că tovarăşii din conducerile administrative ale întreprinderilor trebuie să aştepte, în toate cazurile, ajutor şi să nu caute ele singure să studieze posibilităţile de reducere a preţului de cost prin forţe proprii Este necesar, de asemenea, ca oamenii de ştiinţă din cadrul Filiali Cluj a Academiei R.P.R. şi din cadrul institutelor de învăţămînt superior clujene, să dea tehnicienilor din întreprinderi un ajutor tehnico-ştiinţific mai temeinic, în vederea găsirii celor mai potrivite metode tehnologice de fabricaţie, a introducerii mecanizării avansate şi chiar a automatizării, acolo unde există condiţii create pentru aceasta. Conducerile tehnice ale întreprinderilor trebuie să se sprijine intr-o măsură mai mare în munca lor pe masele de muncitori cu experienţă şi cu iniţiativă, activizînd sfaturile tehnice şi atrăgînd în cadrul acestora pe tehnicienii şi inginerii tinerii,cărora li se va putea da astfel o mai mare posibilitate de a actiintiffii cunoştinţele teoretice şi practice, necesare desfăşurării creatoare a aptitudinilor lor. Muncind în acest fel, conducerile întreprinderilor vor putea asigura realizarea şi chiar depăşirea importantelor sarcini trasate de cel de al doilea Congres al partidului, în domeniul traducerii sistematice şi continue a preţului de cost al producţiei industriale. - ----------------------------- Pe teme de economie concretă -------------------------- Vineri 1 iunie 1956 — tir. 3625 bilete la teatru zloreşti cît poţi de mult să ăjtingi la timp. Unii de voie, alţii de nevoie, cetăţenii s-au fgăţit ca disciplina.. A întirzia înseamnă pierderea primului act al piesei şi acest lucru nu convine nimănui. Dar dacă cetăţenii se străduiesc să fie punctuali, nu acelaşi lucru se poate spune despre teatrele noastre. In ultima vreme i-a pierdut bunul obicei de a se respecta orele anunţate pentru începerea spectacolelor. Am vizionat piesele „Trei generaţii“, „Cupa răsturnată“ şi „O chestiune personală“ la trei teatre diferiţi ■-- ne scrie tovarăşa P. Panait din Capitală. Peste tot spectacolele au început cu întîrzieri fapt care a provocat nemulţumiri justificate publicului spectator". Asemenea scrisori ne-au sosit la redacţie şi din partea altor cetăţeni. Fiind vorba deci de o lipsă de punctualitate sistematică şi nu de un fenomen întîmplător, Ministerul Culturii trebuie să ia măsurile corespunzătoare. In schela Băicoi Cantina salariaţilor se află într-un tocat frumos, spaţios şi bine îngrijit. Dacă în privinţa curăţeniei oamenii n-au de ce să se plîngă, în schimb altul fi-e necazul pentru care cer ascultare. Bieţii petrolişti sunt nevoiţi să poarte totdeauna cu ei instrumente optice de mării căci altminteri cu greu găsesc carnea în mîncărurile ce li se servesc. Cum cantina dispune de alimente din belşug, este de la sine înţeles că această situaţie nu se datoreşte unei lipse de carne. Este vorba însă de o lipsă de control şi de interes din partea conducerii administrative şi sindicale a schelei. Şi aceasta cu toate că cei ce se vădesc atît de „economi" în gospodărirea cantinei, pot fi descoperiţi cu uşurinţă fără a se recurge la lupă, microscop sau alte asemenea instrumente. In luna martie am cumpărat 3 metri material pentru o cămaşă, la magazinul „Romarit", care la primul spălat s-a decolorat.Cum am constatatacest lucru, ne scrie cititorul Anghel Teodosiu din Bucureşti, am depus o reclamaţie împreună cu materului respectiv la serviciul comercial al magazinului. Deşi de atunci, la fiecăre cîteva zile m-am interesat de soarta materialului, n-am obţinut nici un răspuns. Văzind că sînt amînat lă nesfîrşit am vrut să mă adresez directorului magazinului sau şefului serviciului comercial. Dar mi-am dat seama că este un lucru imposibil. Atît directorul cît si şeful serviciului sint atît de „ocupaţi" incit n-au timp să primească pe cumpărătorii care au de făcut eventuale sezisări. Poate în felul acesta, prin ziar vor afla in sfîrşit de reclamaţia care am făcut-o. 7~T ■ţj'ij.V' -* „Știind că spectacolele încep la ore fixe, cînd ai