Romînia Liberă, iunie 1956 (Anul 14, nr. 3623-3648)

1956-06-01 / nr. 3623

Pag. 2-a Redeschiderea galeriei de arte plastice a muzeului Brukenthal din Sibiu SIBIU (de la corespondentul nos­tru). La 3 iunie se va redeschide ga­leria de pictură şi sculptură a muzeu­lui Brukenthal din Sibiu.­­ Aceasta este priima secţie care va fi pusă la dispoziţia vizitatorilor, după amenajările şi completările im­portante efectuate muzeului de către Ministerul Culturii. Circuitul pinacotecii străbate 16 săli, începînd cu şcoala germană, con­­tinuindu-se cu cea flamando-olande­­ză şi franceză. Picturile artiştilor saşi şi romîni ardeleni mai vechi vor fi expuse la un loc. Alte săli au fost rezervate artiştilor clasici români şi celor contemporani. O mică statistică este edificatoare pentru­ îmbogăţirea cu opere de artă plastică a galeriei în decursul tim­purilor. In 1790, la deschiderea colec­ţiilor lui Brukenthal destinate prin testament marelui public, pinacoteca număra 1060 piese. In 1948, la trece­rea în patrimoniul statului a muzeu­lui numărul lor era de 1483, iar azi galeria­ dispune de 1911 opere de artă. Această cifră cuprinde atît achiziţiile noi cî­t şi lucrări împrumutate de la Muzeul R.P.R din Bucureşti, în curînd Muzeul îşi va redeschide şi __celelalte secţii : etnografică, isto­rică, stampe, bibliotecă, etc. In planul de perspectivă al muzeu­lui se află organizarea unui complex muzeografic în aer liber, care va cu­prinde grădină zoologică, grădină bo­tanică şi un parc etnografic. Pentru realizarea acestui complex, sfatul popular orăşenesc Sibiu a pus la dis­poziţie 60 ha. teren, delimitat în acest scop în planul de sistematizare a o­­raşului. Astă seara premiera».. . Ansamblul de estradă al R.P.R. pre­zintă astă seară premiera : „Melodii... melodii, melodii“ (album muzical în... trei decenii şi două acte), în regia ar­tistică a lui B. Fălticineanu. Muzica spectacolului aparţine lui Elly Roman, iar prefaţa lui Ştefan Titu îşi vor da concursul soliştii Nică Petrescu, Virginica Popescu, Dorina Drăghici, Nicolae Niţescu, Simona Ca­­ssian, Dorel Livianu, Gaby Pascu, Mi­­haela Cotaru, Ioana Matache şi alţii. La nai: Fănică Luca, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat. In program, momente vesele cu Dan Demetrescu și I. Antonescu-tă­­răbuș. Prezentarea programului. Ion Lu­cian. ■ . ------—­ Concurs de echipe sanitare In întîmpinarea celui de al II-lea Congres al Crucii Roşii din ţara noas­tră, Comitetul de Cruce Roşie din ra­ionul Tudor Vladim­irescu din Capita­lă a organizat duminică dimineaţa un concurs între echipele sanitare volun­tare alcătuite din membrii organizaţiei din întreprinderi, instituţii şi cartiere Concursul s-a desfăşurat pe stadionul Locomotiva P.T.T. şi a constat în re­zolvarea unor teme cu caracter sani­tar. Dintre cele 12 echipe prezente la concurs, echipa sanitară de la uzinei­ „Mátyás Rákosi” a ocupat locul întîi. Această echipă are o bogată activitate pe tă­rîm­ sanitar, atît în uzină cît şi în cartier De la începutul anului pînă acum, echipa a efectuat 88 ieşiri în cartier după orele de program pentru sprijinirea acţiunilor sanitare anti-e­­pidemice ale circumscripţiei sanitare şi 1372 intervenţii în cadrul posturi­lor de prim ajutor de pe locurile de muncă, economisindu-se prin aceasta 275 ore de muncă *. O ZI DE ODIHNĂ PETRECUTĂ ÎN COLECTIV In colectiv odihna este mai plăcută. De aceea ţăranii muncitori din raionul Olteniţa au hotărît să petreacă împreună o zi de odihnă, lată-i aşa dar veniţi pentru o zi la Negoeşti. In clişeu : Echipa artis­tică a căminului cultural din comuna Budeşti, raionul Olteniţa, exe­cutând un program de dansuri naţionale. Foto: AGERPRES Cină planificarea e făcută doar pe jumătate Numărul şi cali­tatea drumurilor constituie un fac­tor important în dezvoltarea econo­mică a unei regi­uni. Lărgirea reţe­lei de drumuri co­munale, raionale, orăşeneşti, atrage după sine o îmbunătăţire a comunica­ţiilor, asigurînd totodată desfăşurarea în tot mai bune condiţiuni a schimbu­lui de produse dintre oraş şi sat. Ţinînd seama de aceste conside­rente planul sfatului popular regional Bucureşti prin secţia sa de drumuri şi poduri, prevede pentru anul în curs un volum sporit de lucrări de drumuri. Majoritatea obiectivelor propuse în acest scop au fost date spre execuţie întreprinderii nr. 4 drumuri­­şi po­duri din cadrul trustului regional de construcţii locale Bucureşti. Conform planului stabilit, întreprinderea nr. 4 drumuri şi poduri are de executat în acest alt în total 42 km. drurmuri, care, datorită dispersării teritoriale necesită deschiderea unui număr de şapte şantiere. Urma deci ca sfatul popular regional Bucureşti, benefi­ciarul acestor lucrări, să creeze în­treprinderii mai sus-amintite con­diţiile necesare pentru deschiderea la timp a şantierelor şi desfăşurarea normală a lucrărilor. Situaţia amenajării, reparării şi întreţinerii drumurilor aşa cum se prezintă ea în momentul în care ne găsim dovedeşte o totală lipsă de răs­pundere a secţiei drumuri şi poduri din cadrul sfatului popular al regiunii Bucureşti. Căci nu p­oate exista n­ici o scuză pentru faptul că nici pină acum nu s-a predat constructorilor în­treaga documentaţie necesară execu­tării obiectivelor propuse. întreprin­derea nr. 4 drumuri şi poduri din Capitală posedă documentaţii doar pentru trei din cele şapte obiective de drumuri. Cunoscînd însemnătatea pe care o prezintă în aprovizionarea şi organi­zarea şantierelor, predarea din timp a documentaţiei, această stare de lu­cruri nu putea fi lipsită de consecinţe. Să ne oprim de pildă la problema aprovizionării. Neavînd documentaţiile necesare, întreprinderea de drumuri şi poduri nr. 4, încâlcind regulile sta­tornicite, că numai pe baza documen­taţiei se poate purcede la încheierea contractelor economice în vederea a­­provizionării, a contractat, bineînţeles cu întîrziere, livrarea cantităţilor de materiale necesare — respectiv 62.500 tone piatră spartă şi 47.500 tone balast. La început totul s-a părut a fi sim­plu şi uşor de re­zolvat, întreprinde­rile furnizoare prin­tre care se numără carierele industriei locale: „8 Mai“­Tulcea, „Bucegi“-Sinaia, „Valea Ia­­lomiţei“-Pucioasa, „Drum Nou"-Plo­­eşti, „Bucov“-Teleajen au acceptat cu satisfacţie comenzile propuse, su­­plimentînd astfel planurile lor de producţie. Dar, după cum se întîmplă nu de puţine ori în practică, ceea ce este surplus se execută cu mai multă greutate. Lucrul acesta se face sim­ţit de către întreprinderea nr. 4 dru­muri şi poduri care pînă la 15 mai a primit din totalul de 62.500 tone de piatră spartă doar 2.000 tone, iar în ceea ce priveşte balastul, 10 la sută din întregul necesar. Este oportun să menţionăm o soco-­­ teală destul de simplă pe care colec- I tivul întreprinderii a avut răbdare s-o facă şi pe care o supun verificării atît sfatului popular regional Bucu­reşti cît şi întreprinderilor furnizoare, întreaga cantitate de piatră spartă necesară pentru construirea celor 42 km. de drumuri comportă un număr de 6.200 vagoane, ceea ce înseamnă 100 garnituri de tren cu cîte 60 va­goane fiecare. Faţă de ritmul de li­vrare a pietrei sparte constatat pînă în prezent, stabilit la 80 vagoane pe lună, aprovizionarea întreprinderii nr. 4 drumuri şi poduri s-ar putea efectua în aproximativ 80 de luni. Şi dacă la toate acestea se adaugă şi alte deficienţe, ca de pildă faptul că Balastiera C.F.R. Comarnic a li­vrat întreprinderii în cauză, 372 tone balast în 21 vagoane închise ceea ce a produs greutăţi la descărcare şi a făcut ca fiecare vagon să intre în locaţie 7 ore, nu mai este deloc de mirare de ce în regiunea Bucu­reşti acţiunea de amenajare şi repa­rare a drumurilor merge prost. Pînă în prezent întreprinderea nr. 4 drumuri şi poduri a realizat doar 2 la sută din planul său de drumuri. Dacă ţinem seamă de faptul că în mod normal o campanie rutieră se încheie în ceea ce priveşte aprovizio­narea la 15 octombrie şi în ceea ce priveşte execuţia la 1 noiembrie este greu să-şi închipuie cineva cum se va descurca întreprinderea nr. 4 dru­muri şi poduri din Capitală de acum înainte, pentru a putea totuşi îot timpul scurt care a mai rămas să ducă la îndeplinire sarcina ce i-a fost încredinţată» CL. RADULESCU In legătură cu situaţia construcţiilor de drumuri în regiunea Bucureşti Rom­ân­ia liberă Savanţi cu răinume mondial urmăresc cu atenţie deosebită lucrările Congresului matematicienilor romîni După o pauză de o zi consacrată unor excursii la Snagov şi pe litora­lul Mării Negre, Congresul matemati­cienilor romîni îşi reia vineri lucrările. Numeroasele comunicări prezentate pînă acum în secţii ca şi conferinţele ţinute în adunările plen­are au scos în evidenţă importanţa ştiinţifică deo­sebită a acestui Congres. Comunică­rile şi conferinţele îmbrăţişează aproa­pe toate domeniile ştiinţei matematice moderme, de la algebra abstractă şi teoria numerelor la diversele capitole ale mecanicii aplicate, de la topolo­gia şi analiza funcţională la statisti­ca matematică şi la metodele de a­­proximare şi de calcul numeric. Con­tribuţia oamenilor de ştiinţă români la dezvoltarea cercetărilor matematice e apreciată de savanţii străini partici­panţi la Congres ca foarte valoroasă. Celebrul savant francez Jacques Hadamard care deşi a atins vîrsta de 90 de ani a ţinut să onoreze Congre­sul cu prezenţa sa — a urmărit cu o putere de atenţie în adevărat impre­sionantă, amplele rapoarte prezentate de matematicienii români S. Stoilov, G. Vrînceanu, N. Teodorescu, M. Ni­­colescu, Gr. C. Moisil, asupra dezvol­tării cercetării matematicii în Romî­­nia, precum şi diverse conferinţe şi comunicări, subliniind în cuvinte elo­gioase importanţa rezultatelor obţi­nute. La sfîrşitul adunării plenare consa­crată rapoartelor, prof. A. Chatelet (Franţa), care a prezidat şedinţa, s-a arătat impresionat de varietatea cer­cetărilor matematice din România, de contribuţia pe care o aduc tinerii la aceste cercetări şi de modul cum sunt sprijiniţi şi încurajaţi de către profe­sori, de importanţa ce se acordă a­­plicaţiilor practice ale matematicii în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor. „Fie ca matema­tica să aducă oamenilor mai multă înţelepciune”, a spus profesorul Chate­­let, subliniind importanţa colaborării pe plan internaţional a oamenilor de ştiinţă pentru progresul omenirii. Lucrările de pînă acum ale Congre­sului au arătat intr-adevăr cît de rod­nic poate fi schimbul de experienţă intre Oamenii de Ştiinţă din diferite ţări. Alături de cei cîteva sute de mate­maticieni romîni, savanţii străini par­­ticipă în mod activ la lucrări. Cu deosebit interes au fost urmări­te, de pildă, conferinţele şi Comunică­rile unor savanţi de renume mondial ca : A. Denjoy, J. Vekua, B. Segre, A. H.­ Stone, R. Kochendörfer şi W Rinow, Chen Kien Kwong, Bourgin şi ale numeroşilor savanţi. Alţi savanţi străini sunt programaţi pentru confe­rinţe şi comunicări pentru zilele ur­mătoare ale Congresului. ★ Cu prilejul celui de al IV-lea Con­gres al matematicienilor romîni, Edi­tura Academiei R.P.R. şi Editura Teh­nică au tipărit cîteva importante lu­crări noi de matematică cu privire la calculul probabilităţilor, la spaţiile vectoriale ordonate, la spaţiile hilber­­tiene etc. Aceste lucrări care îmbogăţesc lite­ratura matematică romînească din ul­timii ani sunt cercetate cu interes de participanţii romîni şi străini ai celui de al IV-lea Congres al matematicie­nilor. (Agerpres). Dincolo de vorbele tovarăşului Radu... Păcătoasă boală şi lăudăroşenia. Sînt unii care abia aşteaptă să li se ivească prilejul ca să arate cît îs ei de grozavi şi ce treabă nemaipomenită se pricep să facă. „Noi învîrtim, noi dezvîrtim, noi şi iar noi“. N-aş putea să spun cu precizie, dacă tov, Aure­lian Radu, secretarul comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional Gă­ești, poate fi trecut în rindul acestui soi de oameni. Dar deunăzi cînd am stat de vorbă cu el, a adoptat exact tonul lor. I-am pus anumite întrebări privitoare la munca dusă de sfaturile populare din raion pentru cooperativi­zarea agriculturii. Tov. Aurelian Ra­du a zîmbit,­ fuîndu-mi să înţeleg că, dat fiiind­ situaţia lor din acest punct de­­ vedere, era şi timpul să i se ceară să-şi împărtăşească experienţa. Apoi s-a aplicat tacticos de povestit. Din motive lesne de în­ţeles nu voi repro- .....................““..... duce toată expunerea lui. Voi arăta doar ideea prinicipalâ şi care în esen­ţă se rezumă la următoarele.......De cîteva luni activiştii sfaturilor popu­lare din raionul Găeşti nu se gîndesc decit la cooperativizarea agriculturii. Au luat măsuri organizatorice şi poli­tice foarte bune care s-au soldat­­cu rezultate strălucite: 8 gospodării colective şi 19 întovărăşiri agricole noi. Activitatea decurge în acelaşi iureş“. După cum se vede, „rapiditatea“ este atributul principal al acestei munci. Nu l-am mai întrebat pe tov. Aurelian Radu despre calitatea uni­tăţilor create în răstimpul celor cîte­va luni. Ştiam ce avea să-mi răspundă. Am preferat să mă duc să­ văd singur, ce s-a făcut şi cum s-a făcut. Am ah­tiat lucruri care au avut darul să mă uimească. Unităţile pe care l­e-­am vizitat poartă cit se poate de vizibil amprenta „rapidităţii“ cu care se lau­dă tov. Aurelian Radu. S-o luăm nu mai departe pe cea din Găeşti, care-i stă chiar sub ochi. Are 27 de membri. Dintre aceştia doar pe­­tru , agricul­tura constituie ocupaţia de căpetenie. Restul, adică 24, sunt funcţionari. Poa­­te-i un caz izolat. Să mergem în co­muna Dragodana. Şi gospodăria co­lectivă de aici este nouă. Are 28 de membri, dintre care 14 sunt salariaţi pe la diferite instituţii. Dar cea care bate recordul din acest punct de ve­dere este gospodăria colectivă din Gura Foii. Din cei 22 de membri cîţi îi are, doar Unul singur se ocu­pă cu agricultura, şi acela a fost ales pre­şedinte. Aşa­dar gospodării colective formate din funcţionari. Ce pot să facă membrii acestora ? Sa are ? Să semene ? Să prăşească ? Nici vorbă ! îşi văd frumuşel de ocupaţiile lor, u­­nii de dăscălit copiii la cele şcoli, al­ţii de distribuit Scrisorile prin Găeşti, sau pe la Bucureşti, etc. etc. „Dar la treabă, pe cîmp, cine se duce“ ?, veţi întreba. Nimeni, sau a­proape nimeni. La colectiva din Găeşti cel mai activ om a făcut în răstimpul celor aproape 3 luni de cînd s-a în­fiinţat unitatea, doar 9 zile-muncă La gospodăria din Dragodana vin la lucru doar un sfert din numărul mem­brilor. Datorită acestui fapt, porumbul s-a isprăvit aici de semănat abia pe data de 18 mai. In sfîrşit, la Gura Foii lucrează la cîmp — cine oare ? Bineînţeles doar preşedintele. In ziua de 18 mai, „cîrpea“, adică completa f­olurile la porumb, singur, singurei,­­ aşa se întîmplă mereu. Iată faptele care stau dincolo de vorbele de paradă ale tov. Radu. Ce arată aceste fapte ? Un lucru clar. A­­nume că în raionul Găești, munca pentru formarea gospodăriilor colec­tive şi a întovărăşirilor agricole a fost de la început orientată pe un drum greşit. S-a muncit nu pentru crearea unor adevărate unităţi socia­liste, ci pentru un număr cît mai mare, de unităţi. Ce să-şi bată capul activiştii sfaturilor populare cu lămii­­...........“................ firea ţăranilor să­raci şi mijlocaşi! Ce să organizeze ei vi­zite ale acestora la unităţile mai vechi! Doar mai sunt funcţionări pe lu­me. Pe ei îi poţi con­vinge fără prea »».I­».»...*..»»...........•’ multă trudă. Fac cereri vreo 10—20 şi gata colectiva sau întovărăşirea. Numărul unităţilor — iată scopul! Şi rezultatele se văd. Să fim înţeleşi. Nimeni nu are ni­mic împotrivă, dacă intr-o gospodărie sau într-o întovărăşire vor fi primiţi şi oameni care nu se ocupă exclusiv cu agricultura. Dar a­duce muncă pen­tru constituirea unor unităţi întregi numai din asemenea oameni, e cu to­tul şi cu totul neindicat. Atitudinea activiştilor care înţeleg astfel proble­ma luptei lor pentru grăbirea coope­rativizării agriculturii, este prea gra­vă, prea păgubitoare pentru a fi doar persiflată. Ea trebuie înfierată. Răul provocat prin aceasta se cere să fie tăiat din rădăcină. De altfel, comite­tul executiv a! sfatului popular regio­nal Piteşti trebuia de mult să ştie ce se întîmplă la Găeşti şi să intervină. Dar tovarăşii din cadrul lui privesc lucrurile intr-un mod cel puţin ciudat. Aproape pe toţi i-au ameţit cifrele pri­vitoare la formarea noilor gospodării colective şi a întovărăşirilor agricole, care vin în ultimele luni de la Găeşti. „Cum ? Raionul acesta e printre pri­mele pe regiune­­a cooperativizare, tovarăşe“, ţi se răspunde când încerci să le arăţi care e situaţia de acolo. Şi în loc să se ducă pe teren să vadă care e realitatea, ce fel de „fruntaş“ e respectivul raion, tovarăşii cu prici­na stau şi ascultă diverse rapoarte şi clatină din cap admirativ: „Ce băieţi activi! Auzi în ce ritm lucrează“ ! Stării acesteia de lucruri trebuie sa i se pună capăt. „Băieţii“ de la Gă­eşti să fie traşi la răspundere cu toa­tă seriozitatea. Gospodăriile colective şi întovărăşirile să fie neapărat întă­rite. Trebuie luptat pentru îmbunătă­ţirea radicală a compoziţiei acestora. Faptul e posibil num­iai prin atragerea în cadrul respectivelor unităţi a noi membri din rindul ţăranilor munci­tori. Altfel, ideea de gospodărie colectivă sau de întovărăşire a­­gricolă va suferă în raionul P Găeşti grave prejudicii. Comitetul executiv raional Piteşti trebuie să ia apoi mă­suri eficace pentru ca activitatea care se va desfăşura pe viitor în raionul Găeşti, în domeniul formării de noi gospodării colective şi întovărăşiri a­­gricole, sa fie ferită de greşelile şi denaturările arătate. ION PAVELESCU cum se munceşte in raionul Găeşti pentru formarea­­ de noi gospodării colective­­ I şi întovărăşiri agricole . înscrieri pentru noile excursii organizate de O.N.T. Carpaţi Joi au început la agenţiile O.N.T. Carpaţi din Bucureşti, Arad, Iaşi, Ti­mişoara, Oradea, Oraşul Stalin­­ şi Constanţa înscrierile pentru călăto­riile turistice ce vor avea loc în lu­nile iulie, august şi septembrie în U.R.S.S., R. P. Ungară, R. Cehoslova­că, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria şi R. D. Germană. Pentru Bucureşti înscrierile se fac la agenţia O.N.T. Carpaţi din str. Aristide Briand nr. 1 între orele 10-18. La înscriere se vor completa două for­mulare tip şi se vor depune patru fotografii 3—4V, precum și o sumă de bani echivalentă cu 50 la sută din costul călătoriei. * Probleme ale reducerii preţului de cost în întreprinderi din regiunea Cluj Reducerea permanentă şî sistematică a preţului de cost al producţiei este o condiţie fundamentală a ridicării ne­contenite a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Fără o creştere neîntreruptă a productivi­tăţii muncii şi fără o scădere neîntre­ruptă a preţului de cost nu poate exi­sta progres, nu pot fi concepute creşterea venitului naţional şi a acu­mularilor, întărirea puterii de cumpă­rare a leului, mărirea salariului real şi — prin toate acestea — creşterea nivelului de trai al poporului Tocmai de aceea documentele celui de al II-lea Congres al partid­ului au cerut în mod deosebit ca în anii celui de al doilea cincinal să se intensifice «efor­­turile pentru reducerea continuă şi sistematică a preţului de cost al pro­ducţiei industriale» al transporturilor, construcţiilor, agriculturii şi circula­ţiei mărfurilor. ★ In prezent, în majoritatea întreprin­­derilor industriale din regiunea Cluj se duce o luptă organizată şi sistema­tică în vederea descoperirii şi folosirii rezervelor interne, care contribuie la realizarea unui preţ de cost din­ ce în ce mai redus, prin ridicarea productivi­tăţii muncii, prin folosirea raţională a fondurilor fixe şi circulante, precum şi prin accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante ale întreprin­derilor Muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile noastre, în frunte cu comuniştii, obţin bune rezultate în lupta pentru introducerea tehnicii înaintate pentru ridicarea productivi­tăţii mutăţii, pentru dobîndirea de eco­nomii de materii prime şi materiale auxiliare şi, în general, pentru intro­ducerea unui regim sever de economii Metodele întrebuinţate de întreprin­deri în acest scop sunt variate. Astfel, Colectivul secţiei de turnătorie de la uzinele „Unirea“-Cluj s-a preocupat şi a găsit soluţia reducerii consumu­lui specific la cocsul metalurgic — cu­noscut ca material deficitar — prin a­ Iosif Pauer şeful secţiei economice a comitetului regional P.M.R.­­Cluj plicarea gurilor de suflare a aerului în trei trepte la cubilouri Prin această modificare, productivitatea muncii a crescut cu 50%. In acelaşi timp s-a redus consumul specific de cocs pe tona de fontă topită. De asemenea, aplicarea noii metode a dat posibili­tatea reducerii consumului de curent electric. Acelaşi colectiv de la uzinele „Uni­rea“, din care s-a evidenţiat în mod deosebit tînărul­ inginer Li­­viu Moraru, a introdus metoda turnării în miezuri exterioare la 14 repere. Prin această metodă, s-au eliminat aproape complet rebuturile şi s-a realizat o calitate supe­rioară a produselor. Prin reduce­rea rebuturilor, pe lingă economia de materiale realizată, se economiseşte şi muncă, producîndu-se prin aceeaşi ma­noperă mai multe produse, determi­­nîndu-se deci ridicarea productivităţii muncii. Toţi aceşti factori concură la reducerea preţului de cost. În alte întreprinderi însă, metodele înaintate de lucru nu sunt folosite în măsura aşteptată, în scopul sporivit productivităţii muncii, o principală cale de reducere a preţului de cost Sunt frecvente cazurile cînd un nu­măr restrins de muncitori din cite o întreprindere, obţin rezultate superioare faţă de ceilalţi muncitori din secţiile lor prin aplicarea metodelor înainta­te de lucru, fără­­ca conducerile între­prinderilor respective — sprijinite de comitetele de întreprindere — să ia măsurile corespunzătoare pentru extin­derea acestor metode Exemple de acest fel sînt destule Mai mult chiar la Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj, la uzinele metalurgice „Unirea“­­Cluj șî la alte întreprinderi, deşi s-au făcut schimburi de experienţă în între­prinderile respective şi între întreprin­deri în problema tăierii rapide şi in­tensive a metalelor, această metodă n-a luat totuşi un caracter de masă, n-a devenit un bun al tuturor munci­torilor din aceste întreprinderi Orga­nizaţiile de bază şi comitetele sindicale ale întreprinderilor în cauză nu s-au preocupat de combaterea concepţiei înapoiate a unor muncitori, care afir­mă că la maşinile lor nu se pot apli­ca astfel de metode. De asemenea, prea puţin se între­buinţează încă metoda schimburilor de experienţă intre muncitorii şi tehnicie­nii diferitelor întreprinderi, in vederea cunoaşterii şi preluării celor mai bune metode de organizare a muncii şi a producţiei în general La uzinele „In­dustria sîrmei“, de pildă, s-a bucurat de un succes deosebit metoda Muha­­nov-Levcenko de reducere a preţului de cost la fiecare fază de producţie. Din păcate această metodă n-a fost extinsă şi la alte întreprinderi, ca de exemplu la Uzinele „unirea“, „Carbochim“, „Janoş Herbart“ etc., unde există condiţii prielnice O altă lipsă care se manifestă în unele întreprinderi din regiune şi care are o influenţă negativa asupra redu­cerii preţului de cost, este faptul că în aceste întreprinderi cabinetele tehnice rezolvă propunerile de inovaţii cu mari întîrzieri şi nu se preocupă în suficien­tă măsură de extinderea lor. Acest lu­cru duce atît la întîrzierea obţinerii rezultatelor economice ale propunerilor în cauză, cît şi la frînarea dezvoltă­rii mişcării inovatorilor şi raţionali­­zatorilor. Aşa de exemplu, inovaţia Iov Ludovic Takacs, fochist la cuptorul de coacere de la uzinele „Carbochim“, o inovaţie privitoare la coacerea electro­zi­lor — deşi a fost propusă încă in anul 1954, apoi discutată de colectivul de inovaţii de 7 ori şi acceptată după multe intervenţii, n-a fost aplicată nici pînă în prezent; aceasta înseamnă o tărăgănare condamnabilă a rezolvării propunerilor de inovaţii venite din rîndurile muncitorilor. Tendinţe de a­­cest fel se manifestă şi la întreprinde­rile „Electroceramica“ din Turda, „In­dustria sîrmei“ din Cîmpia Turzii şi altele. In unele întreprinderi normele nu sunt stabilite în aşa fel ca ele să con­stituie un stimulent pentru creşterea permanentă a productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost. La fabrica de bujii şi piese auto „triumf“ de exemplu, se dă loc la depăşiri ne­reale de norme, datorită stabilirii ne­­judicioase a normelor. În această în­treprindere, indicele de îndeplinire a normelor pe fabrică este de peste 200 la sută, ceea ce constituie o frînă în calea ridicării productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Preţul de cost ridicat mai este determinat­­şi de faptul că se plătesc unele lucrări care în realitate nu se execută. O altă frînă în acţiunea de reducere a preţului de cost o constituie faptul că în întrecerea socialistă, obiectivul obişnuit îl constitue depăşirea sarcini­lor de producţie. întrecerea ar duce la rezultate şi mai bune dacă ar avea şi alte obiective, ca sporirea producti­vităţii muncii, reducerea preţului de cost la fiecare fază de producţie, etc. Folosirea raţională a fondurilor cir­culante şi a fondurilor fixe contribuie într-o măsură însemnată la reducerea preţului de cost. Utilizarea economi­coasă a materiilor prime şi auxiliare duce la realizarea unor consumuri spe­cifice reduse, care — la rindul lor — contribuie la reducerea preţului de cost. Astfel, la uzinele Ianoş Her­­bak“ se economisesc zilnic însemnate cantităţi de piele, pînzeturi pentru căp­tuşeală, etc., care asigură reducerea treptată a preţului de cost. Ba mai mult, deşeurile de piele sunt folosite la­ confecţionarea diferitelor articole de consum popular. Sunt alte întreprinderi însă, ca de exemplu fabrica „Triumf“ din Cluj, unde nu s-au luat măsuri pentru recuperarea deşeurilor. In acea­stă întreprindere se pierd în atmosferă cantităţi însemnate de caolin prove­nit de la strunjirea calupurilor ce­ramice pentru bujii. Pierderile rezul­tate influenţează negativ preţul de cost. Deşi Directivele Congresului al I-lea al partidului cu privire la cel de al doilea plan cincinal, trasează sarcini concrete în direcţia folosirii raţionale a fondurilor fixe, a capacităţii de pro­ducţie a maşinilor şi utilajelor, nu toate întreprinderile din regiune au luat măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea indicelui de folosire a utilajelor. Astfel, la întreprinderile carbonifere Şorocani utilajele sunt slab folosite, ceea ce în­ trimestrul I al anu­lui în curs a dus la realizarea planu­lui de producţie în proporţie de numai 88%. La întreprinderea „Triumf“ din Cluj, deşi există condiţii favorabile, indicele de folosire a maşinilor pe primul trimestru al anului 1956 a fost realizat doar în proporţie de 81 %. Pe de altă parte, unele întreprin­deri au maşini şi utilaje care stau nefolo­site, date disponibile, şi de care ar avea nevoie alte unităţi economice. Ministerele de resort însă nu rezolvă această problemă cu su­ficientă operativitate, din anumite in­terese înguste, departamentale La uzi­nele „Ianoş Herbak”, de pildă, se află de cîţiva ani, primite prin investiţii, un număr de maşini noi de cusut, nece­sare în industria textilă. Aceste maşini au fost refuzate de la început de con­ducerea întreprinderii, neputînd fi fo­losite. Repartizarea însă n-a putut fi anulată şi, cu toate demersurile fă­cute la forurile de resort, maşinile în cauză zac şi astăzi în magazia uzine­lor. Un alt factor important în lupta pen­tru reducerea preţului de cost este ac­celerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante. După cum se ştie, cu cît vi­teza de rotaţie a mijloacelor circulan­te este mai mare, cu atît întreprinde­rea fabrică cu aceleaşi mijloace o can­titate mai mare de produse. Dat fiind că o parte din cheltuielile întreprinde­rii nu cresc proporţional cu mărirea volumului producţiei, accelerarea vi­tezei de rotaţie a mijloacelor circulan­te duce la micşorarea preţului de cost al produselor. Accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante este însă uneori frînată de lipsa de ritmi­citate în aprovizionarea cu materii prime şi auxiliare. Cu cît este mai ac­centuată lipsa de ritmicitate, cu atît mai mare este influenţa asupra vite­zei de rotaţie, ducînd concomitent şi la alte cheltuieli neeconomicoase, cum ar fi : cheltuielile cauzate de utiliza­rea neraţională a capacităţii de produc­ţie, cheltuielile produse prin plata orelor suplimentare sau datorită mun­cii în asalt în anumite perioade de plan, de cheltuielile de transport a unor ma­teriale cu mijloace auto sau chiar cu avionul, în locul folosirii transportului feroviar care este cel mai economic dintre mijloacele de transport pentru marfă. Din cauza neaprovizionării rit­mice cu piele crudă a uzinelor „Ianos Herbak” de către Ministerul Industriei Uşoare, aceste uzine — în scopul eli­minării strangulărilor din producţie — transportă pielea crudă cu mijloace mai rapide , mijloace auto. La fel folo­seşte acest procedeu şi uzinele „Armă­tura“ din Cluj ca şi alte întreprinderi metalurgice, a căror aprovizionare cu cocs lasă mult de dorit. O metodă eficace în lupta pentru re­ducerea preţului de cost, folosită de multe întreprinderi din regiunea Cluj, este introducerea hozrasciotului (a gospodăririi socialiste) pe secţiile pro­ductive. Repartizarea principalilor in­dici de plan şi urmărirea realizării lor pe secţiile productive, este o formă superioară a cointeresării materiale a colectivelor­­de muncitori şi tehnicieni, în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicii. Acest fapt se re­flectă în mod fidel în reducerea pre­ţului de cost, care este Indicele calita­tiv cel mai sintetic al activităţii pro­ductive din întreprinderi. Astfel uzi­nele „Janos Herbak“ au pus un accent deosebit pe extinderea hozrasciotului la toate secţiile productive, prin de­­falcarea principalilor indici de plan şi prin urmărirea îndeaproape a realizării lor In schimb, alte întreprin­deri din regiune, ca „Uzinele Sodice“ din Ocna Mureş, uzinele „Carbochim“ din Cluj şi altele, care n-au folosit pînă în prezent această metodă pre­ţioasă sau au aplicat-o numai în mod formal, au obţinut rezultate inferioare posibilităţilor existente în întreprinde­­rile respective în ceea ce priveşte re­ducerea preţului de cost. In vederea eliminării deficienţelor privitoare la cunoaşterea căilor de re­ducere a preţului de cost, este demnă de amintit iniţiativa comitetului de partid de la „Uzinele Sodice“ Ocna Mureş, care a înfiinţat în întreprindere un curs de economie concretă In ca­drul acestui curs, muncitorii fruntaşi — alături de ingineri, tehnicieni şi maiş­tri — studiază problemele de econo­mie politică socialistă, aplicate la si­tuaţia concretă a întreprinderii. •­ Pentru lichidarea lipsurilor care frînează utilizarea la maximum a po­­sibilităţilor de reducere a preţului de cost al producţiei industriale, este ne­cesar ca conducerile întreprinderilor să ceară sprijinul organelor de partid și sindicale. Cu ajutorul acestor or­gane se poate face o mobilizare mai largă a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor în scopul intensificării luptei pentru descoperirea tuturor rezervelor interne, a introducerii şi extinderii metodelor avansate de muncă, a înlocuirii materia­lelor scumpe cu altele mai ief­tine, a eliminării rebuturilor şi redu­cerii deşeurilor. Pe ba­za analizei lip­surilor existente în acţiunea de redu­cere a preţului de cost, în lum­ina do­cumentelor celui de al doilea. Congres al partidului, organele de partid au şi acordat sprijinul necesar­­ unor între­prinderi. Comitetul regional P.M R. Cluj a analizat astfel situaţia exis­tentă la „Uzinele Sodice“ Ocna Mureş şi la uzinele „Carbochim“-Cluj, luind măsurile corespunzătoare pentru îmbu­nătăţirea activităţii lor, în acţiunea de sporire a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. întrucât era necesar şi sprijinul organelor cen­trale de­ resort, comitetul regional P.M.R.-Cluj a solicitat acest sprijin din partea Ministerului Industriei Chi­mice şi a Ministerului Construcţiilor, care a fost acordat. Aceasta nu înseamnă însă că tova­răşii din conducerile administrative ale întreprinderilor trebuie să aştepte, în toate cazurile, ajutor şi să nu caute ele singure să studieze posibilităţile de re­ducere a preţului de cost prin forţe proprii Este necesar, de asemenea, ca oamenii de ştiinţă din cadrul Filia­li Cluj a Academiei R.P.R. şi din cadrul institutelor de învăţămînt superior clu­jene, să dea tehnicienilor din între­prinderi un ajutor tehnico-ştiinţific mai temeinic, în vederea găsirii celor mai potrivite metode tehnologice de fabricaţie, a introducerii mecanizării avansate şi­ chiar a automatizării, acolo unde există condiţii create pentru a­­ceasta. Conducerile tehnice ale între­prinderilor trebuie să se sprijine in­tr-o măsură mai mare în munca lor pe masele de muncitori cu experienţă şi cu iniţiativă, activizînd sfaturile tehnice şi atrăgînd în cadrul acestora pe tehnicienii şi inginerii tinerii,­că­rora li se va putea da astfel o mai mare posibilitate de a actiintiffii cu­noştinţele teoretice şi practice, nece­sare desfăşurării creatoare a aptitudi­nilor lor. Muncind în acest fel, conducerile întreprinderilor vor putea asigura rea­lizarea şi chiar depăşirea importante­lor sarcini trasate de cel de al doilea­­ Congres al partidului, în domeniul tr­­a­ducerii sistematice şi continue a pre­ţului de cost al producţiei industriale. - ----------------------------- Pe teme de economie concretă --------------------------­ Vineri 1 iunie 1956 — tir. 3625 bilete la teatru zloreşti cît poţi de mult să ăjtingi l­a timp. Unii de vo­­ie, alţii de nevoie, cetăţenii s-au fgăţit ca disciplina.. A întirzia înseamnă pierderea pri­mului act al piesei şi acest lucru nu convine nimănui. Dar dacă cetăţe­nii se străduiesc să fie punctuali, nu acelaşi lucru se poate spune despre teatrele noastre. In ultima vreme i-a pierdut bunul obicei de a se res­pecta orele anunţate pentru începe­rea spectacolelor. Am vizionat pie­sele „Trei generaţii“, „Cupa răstur­nată“ şi „O chestiune personală“ la trei teatre diferiţi ■-­- ne scrie­ to­varăşa P. Panait din Capitală. Peste tot spectacolele au început cu întîrzieri fapt care a provocat ne­mulţumiri justificate publicului spectator". Asemenea scrisori ne-au sosit la redacţie şi din partea altor cetă­ţeni. Fiind vorba deci de o lipsă de punctualitate sistematică şi nu de un fenomen întîmplător, Ministerul Culturii trebuie să ia măsurile co­respunzătoare. In schela Băicoi Cantina salariaţi­lor se află într-un tocat frumos, spa­ţios şi bine îngri­jit. Dacă în pri­vi­nţa curăţeniei oamenii n-au de ce să se plîngă, în schimb altul fi-e necazul pentru care cer ascultare. Bieţii petrolişti sunt nevoiţi să poar­te totdeauna cu ei instrumente op­tice de mării căci altminteri cu greu găsesc carnea în mîncărurile ce li se servesc. Cum cantina dispune de alimente din belşug, este de la sine înţeles că această situaţie nu se datoreşte unei lipse de carne. Este vorba însă de o lipsă de control şi de interes din partea conducerii administrati­ve şi sindicale a schelei. Şi aceasta cu toate că cei ce se vădesc atît de „economi" în gospodărirea cantinei, pot fi descoperiţi cu uşurinţă fără a se recurge la lupă, microscop sau alte asemenea instrumente. In luna martie am cumpărat 3 metri material pentru o cămaşă, la magazinul „Ro­­marit­", care la primul spălat s-a decolorat.­­Cum am consta­tat­­acest lucru, ne scrie cititorul Anghel Teodosiu din Bucureşti, am depus o reclamaţie împreună cu ma­­terului respectiv la serviciul co­mercial al magazinului. Deşi de a­­tunci, la fiecăre cîteva zile m-am­ interesat de soarta materialului, n-am obţinut nici un răspuns. Vă­­zind că sînt amînat lă nesfîrşit am vrut să mă adresez directorului ma­gazinului sau şefului serviciului co­mercial. Dar mi-am dat seama că este un lucru imposibil. Atît direc­torul cît si şeful serviciului sint atît de „ocupaţi" incit n-au timp să pri­mească pe cumpărătorii care au de făcut eventuale sezisări. Poate în felul acesta, prin ziar vor­ afla in sfîrşit de reclamaţia care am făcut-o. 7~T ■ţj'ij.V' -* „Știind că spec­tacolele încep la ore fixe, cînd ai

Next