Romînia Liberă, iulie 1956 (Anul 14, nr. 3649-3674)
1956-07-01 / nr. 3649
WLAWfpl I închiderea lucrărilor congresului u. t. m. Cuvintarea varâşului Gh. ’ tovarăşi, jeti -nul ca, In numele şi din iea Comitetului Central al Muncitoresc Român, să aerbinte salut celui de al ngres al Uniunii Tineretuitor şi, prin el, celor peste utemişti, întregului tineret noastre, luptător entuziast trat pe frontul construcţiei ocialiste, a Tineretului Muncitor, ora revoluţionară a tineretului este continuatoarea glorioaseiţii de luptă ale Uniunii Tirul Comunist. De-a lungul 35 de ani ai existenţei sale, parnostru a vegheat cu dragoste şi părintească la apărarea Interevitale ale tineretului, la educaacestuia în spiritul dragostei fată popor, a credinţei în cauza socianului. Sub stăptnirea burgheziei şi mojienii tineretul ducea o viaţă de mize, era ţinut In atare de Înapoiere, sit de cele mai elementare drepturi tăţeneşti. Floarea tineretului pierea războaie tîlhăreşti pentru o cauză fină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat meroase grupări şi organizaţii regionare fasciste pentru a întuneca vtea tineretului prin lozinci demagice, diversioniste, a-i otrăvi spirit cu naţionalism şi misticism şi a-l rage pe un făgaş opus intereselor le şi intereselor generale ale porului. Singurul apărător consecvent al vireselor tineretului a fost partidul isei muncitoare — Partidul Comust. Sub conducerea Încercată a Pariului Comunist din Rominia, Uniua Tineretului Comunist a mobilizat ieretul la luptă împotriva exploatări mizeriei, împotriva fascismului a folosirii tineretului drept carnetun. Partidul și U.T.C. au luptat pre a feri tineretul de otrava fascis, a-i arăta calea luptei pentru admrvatele sale interese, calea luptei intru democraţie, pentru pace şi soalism. Tineretul a dat nenumărate rife pentru cauza eliberării poporui din lanţurile robiei capitalistoosiereşti Pilda luminoasă a zeci şi ici de eroi utecişti însufleţeşte tinereui nostru în munca şi lupta sa prin fericirea poporului, pentru Infloria patriei. Vieţii de robie şi chin a tineretului au pus capăt măreţele transformări voluţionare prin care a trecut patriaoastră după 23 August 1944. Ziua iberării naţionale a marcat o piaă de hotar şi în viaţa tineretului astru. Neuitată va rămâne contribuţia pusă de tineretul nostru, în fruntea uteciştii şi sub conducerea Partiului Comunist Român, la înfăptuirea isurecţiei armate din 23 August 344, eroismul de masă manifestat de neretul nostru alb pe frontul antiitlerist cit şi în anii luptei pentru istaurarea şi consolidarea puteriiopulare. Masele de tineri au răspuns a entuziasm şi devotament la chemările partidului. N-a fost acţiuneolitică întreprinsă de partid în cei 2 ani care au trecut de la eliberea ţării la care tineretul să nu-şi fius din plin contribuţia, dovedind-şi patriotismul şi spiritul de san Tciu. Partidul, poporul nostru nunprivesc cu încredere tineretul iei şi se mîndresc cu faptele lui ice. Tineretul reprezintă o forţă uriaşă a dezvoltării sociale, aceasta atît datoită greutăţii specifice pe care o au miioanele de tineri ai patriei noastre, ît şi datorită dinamismului şi comlativităţii proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său şi a ondus la luptă majoritatea covîrşioare a tineretului datorită atracţiei rezistibile pe care o exercită asupra tneretului ţelurile nobile, pentru a cări înfăptuire luptă partidul. „Nu esre firesc — spune Lenin — că la oi, în partidul revoluţiei, precumpăneşte tineretul ? Noi sintem partidul iitorului, iar viitorul aparţine tinereului. Noi sintem partidul inovatoriu, iar pe inovatori totdeauna tinereul îi urmează mai cu dragă inimă Noi sintem partidul luptei pline de abnegaţie, iar la lupta plină de abnegaţie totdeauna tineretul merge irimul“. Tineretul nostru trăieşte azi cea mai păreată epocă din istoria patriei noaste — epoca construirii socialismuui, care creează tineretului posibilităţi nelimitate de manifestare a energiei ale creatoare, a entuziasmului şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei ale de a săvîrşi fapte mari Toate aeste minunate trăsături ale tinerei feneraţii, stimulate şi dezvoltate de Uniunea Tineretului Muncitor, redesc izi în marile victorii ale construcţiei jurnaliste în patria noastră liberă. Partidul, poporul nostru dau o înală preţuire aportului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor in mobilizarea maselor largi de tineret la ndeplinirea primului nostru cincinal, a succesele construcţiei noastre economice, culturale şi de stat. O adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism, au scris-o zecile de mii de brigadieri de pe şantierele Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, constructorii fabricii de rulmenţi de la Birlad, ai uzinei cocsochimice de la Hunedoara, ai căilor ferate Ozana-Cracău şi Cerma-Jiu. ieci de mii de tineri au făcut să clocotească munca entuziastă, creatoare, pe marile şantiere naţionale, înălţînd uzine şi hidrocentrale, construind poduri şi căi ferate. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a partidului, Uniunea Tineretului Muncitor a adus o importantă contribuţie la educarea comunistă a tineretului. In multe sectoare ale construcţiei socialiste, în diferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi educate de U.T.M. Zeci de mii de inovatori, raţionalizatori, fruntaşi ai întrecerii socialiste în industrie şi fruntaşi ai recoltelor bogate, luptători înflăcăraţi pentru transformarea socialistă a agriculturii, studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agronomi, profesori, medici, oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti ce-şi închină toate forţele dezvoltării economiei şi culturii — aceştia sunt fruntaşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dezvoltă tot mai larg contactele şi colaborarea prietenească cu tineretul iubitor de pace din toate ţările lumii Participînd cu succes la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, la diferitele manifestări politice, culturale şi sportive internaţionale, reprezentanţii tineretului nostru au făcut larg cunoscută peste hotare Înflorirea talentului şi capacităţilor creatoare ale tineretului din Republica Populară Romînă In anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor Întăreşte în permanenţă legăturile cu gloriosul Comsomol Leninist, din experienţa căruia trage bogate învăţăminte, dezvoltă legăturile frăţeşti cu organizaţiile de tineret din ţările socialiste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Tineretul muncitor din Republica Populară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea relaţiilor prieteneşti dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular din Iugoslavia — organizaţia bravului tineret al Iugoslaviei socialiste. In prezent sînt create toate condițiile pentru dezvoltarea continuă a acestor legături în interesul comun al tineretului şi al popoarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U.T.M., în munca Uniunii Tineretului Muncitor s-au realizat progrese incontestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea neajunsurile muncii partidului în rîndurile tineretului şi lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Care sunt lipsurile principale ale muncii partidului şi UT.M.-ului în rîndurile tineretului ? Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tineretul la o participare tot mai activă la viaţa obştească, politica partidului este însuşită de masele largi ale tineretului. Cu toate acestea, cuprinderea organizatorică a maselor tineretului a rămas în urma influentei noastre politice asupra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc şi, în parte, la tineretul din industrie. Cauza acestei stări de lucruri constă în lipsa unei preocupări sistematice, continue, pentru munca politico-organizatorică în rîndurile tineretului. Unele organe şi organizaţii de partid manifestă tendinţa de a lăsa organizaţiile U T.M. să se descurce cum pot, deşi partidul a subliniat nu odată că îndrumarea şi sprijinirea organizaţiilor de U T.M. este una din sarcinile principale ale partidului. Lipsa unei munci permanente, răbdătoare cu tineretul înseamnă de fapt subaprecierea rolului tineretului in construcţia socialistă. Fără a munci zi de zi cu tineretul, în primul rînd cu organizaţiile U.T.M., nu poate fi descoperită şi generalizată experienţa înaintată a acestora, spre a deveni un bun al întregului tineret, nu pot fi ajutate organzaţiile U.T.M. să-şi ridice munca la un nivel superior. Sarcinile măreţe trasate de cel de al doilea Congres al PartiduluiMuncitoresc Român pun în faţa Uniunii Tineretului Muncitor cerinţe sporite, ridică cu deosebită ascuţime necesitatea lichidării lipsurilor existente în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Congresul a trasat sarcina înlăturării deficienţelor serioase în educaţia politică şi ridicarea culturală a tineretului, a cerut organizaţiilor de partid şi, sub conducerea lor, organizaţiilor de U.T.M. să acorde atenţia principală participării active a tineretului la lupta pentru realizarea celui de al doilea cincinal. Congresul al II-lea al P.M.R. a cerut organelor de partid să ajute organizaţiile U.T.M. în găsirea unor forme cît mai atrăgătoare, specifice muncii în rîndurile tineretului, eliminînd şablonul, tendinţele de copiere mecanică a metodelor de muncă proprii organizaţiilor de partid sau sindicale. Lipsurile muncii organizaţiilor de partid şi U.T.M. în rîndurile tineretului se manifestă, în al doilea rînd, prin insuficienta atenţie acordată muncii politice de masa, vii, combative, diferenţiate pentru diverse categorii ale tineretului. Munca educativă a Uniunii Tineretului Muncitor este lipsită de continuitate; îndeosebi se neglijează munca politico-educativă în rîndurile tinerilor din afara organizaţiilor U.T.M. Nu este de mirare că acolo unde este neglijată munca de educaţie politică şi cultural-educativă slăbeşte capacitatea de mobilizare a organizaţiilor de U.T.M. şi se fac simţite influenţele ideologiei străine. Cine ar putea nega interesul arzător al tineretului faţă de problemele internaţionale, dorinţa sa fierbinte de a-şi închinai toate forţele luptei pentru pace, pentru apărarea şi înflorirea patriei ! Dar au făcut oare organizaţiile de partid şi Uniunea Tineretului Muncitor tot ce era necesar pentru a (Continuare in pag. 3-a) Lmm .11 O nouă unitate a industriei siderurgice rJfimwmddf Viblâdfoi Puţini dintre cetăţenii ţării noastre care nu au legătură directă cu industria au auzit probabil de uzina „Nicolae Cristea“ din Galaţi. Lucru explicabil de altfel, uzina era o întreprindere mică, cu o pondere redusă în cadrul industriei romîneşti. Acum lucrurile s-au schimbat, încă de departe simţi că te apropii de un mare şantier. Scheletul metalic al unor hale imense, turnurile înalte ale macaralelor de mare capacitate, îţi captează imediat privirile, după cum bîzîitul sonetelor, zgomotul ciocanelor, zumzetul vocilor îţi pun la grea încercare auzul. Pe un teren imens din imediata vecinătate a vechii uzine se înalţă construcţia noilor laminoare de tablă subţire ale întreprinderii „Nicolae Cristea“. Pe inginerul Ed. Russu, şeful şantierului, l-am găsit tocmai în momentul cînd îşi terminase ocupaţiile cotidiene din birou şi se pregătea să pornească pe şantier. — Ne-ar interesa In primul rind citeva cuvinte despre actualul stadiu al lucrărilor. — După cum vedeţi, construcţia se află într-o fază avansată. Acest lucru apare în adevărata lui lumină dacă ţinem seamă de faptul că în luna mai 1955 pe aceste locuri nu se afla decit o mlaştină, teren extrem de dificil pentru executarea unei construcţii. Ritmul lucrărilor s-a desfăşurat însă foarte rapid astfel încît sperăm ca pînă la 23 August a c- primul laminor să fie gata, deşi termenul iniţial era decembrie 1956. In ce priveşte construcţia celui de al doilea laminor, ne vom strădui să o terminăm pînă la sfîrşitul anului în curs. — Aţi pomenit de condiţiile grele in care s-au desfăşurat lucrările, dat fiind terenul necorespunzător. Cum se explică atunci ritmul rapid in care a crescut construcţia ? — In primul rînd, datorită procentului ridicat de mecanizare. Pe acest şantier s-au folosit utilaje de construcţii din cele mai moderne. Apoi, gradul ridicat de calificare a cadrelor, numeroşi muncitori şi tehnicieni avînd o serioasă experienţă acumulată pe alte importante şantiere. In sfîrşit, o seamă de măsuri organizatorice luate de conducerea şantierului. Iată de pildă aceşti piloni (tov. Russu ne arată nişte stîlpi de beton ,armat înalţi de 14 metri). S-au bătut in pămînt circa 37 km. de piloni, lucrare ce trebuia să dureze în mod normal peste un an. Folosindu-se o metodă originală de batere, atît cu soneta cît şi cu macarale grele pe şenile, cei 2000 piloţi au fost bătuţi în doar 5 luni de zile. In legătură cu această problemă mai vreau să fac o remarcă. Proiectantul, I.P.R.O.M E.T., a prevăzut iniţial circa 3.000 piloţi. Cercetările făcute de noi pe teren au dovedit însă că numărul lor poate fi redus cu circa 30 la sută. Aceasta a însemnat o economie de vreo 3 milioane lei şi o importantă scurtare a duratei lucrărilor. După cit se vede, pe şantier s-a folosit şi se foloseşte o cantitate imensă de prefabricate — piloni, grinzi, pereţi, etc., toate din beton. De unde le-aţi procurat ? — In planul de lucrări era prevăzut să obţinem prefabricate de beton din afară. Ţinînd seamă de situaţia din anul trecut cînd staţiunile de prefabricate erau suprasolicitate şi pentru a nu periclita executarea ritmică a construcţiei, colectivul şantierului a hotărît să execute singur majoritatea prefabricatelor necesare. Cu mijloace interne a fost improvizată pe şantier atît turnarea prefabricatelor grelede Aspect de pe şantierul laminorului de tablă al uzinei „Nicolae Cristea" din Galaţi, Foto: NICU VASILE / Proletari din toate ţările, uniţi-vă! GANUL Anul XIV nr. 3649 4 pagini — 20 bani Duminică 1 iulie 1950 Pentru o recoltă îmbelşugată! CADRE NOI După ce s-a pregătit temeinic, elevul fruntaş Dumitru Balaşa, de la şcoala profesională de mecanici agricoli din Urziceni, răspunde, în cadrul examenului, la întrebările profesorului său ing. Ion Ionescu. In scurt timp el îşi va continua drumul spre ogoare unde îl aşteaptă holdele gata de cules. Foto : V. N. CEAUŞU „Nici un bob din noua recoltă să nu se piardă prin transport«^ Sub lozinca, , flici un ,bob din noua recoltă să nu se piardă prin transport", ceferiştii pregătesc parcul de vagoane care va fi folosit la transportul recoltei din anul acesta Pină la 28 iunie, echipele de etanşare au aplicat inscripţia „1956 — Bun pentru cereale" pe aproape 85 la sută din numărul vagoanelor necesare transportului recoltei. Colectivele de ceferişti de pe cuprinsul regionalelor CF.R.-Bucureşti şi Iaşi şi-au realizat planul in proporţie de 95 şi respectiv 91 la sută, iar ceferiştii din regionala Cluj au etanşat pină la acea dată 107 vagoane peste plan. Chitanţa nr. 1 pe raion CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Colectiviştii din comuna Goicea, raionul Segarcea, au termiinat primii pe raion recoltatul orzului şi tot primii au început şi treierişul. În ziua de 29 iunie, ei au terminat treieratul celor 15 ha. de pe care au realizat o cantitate de 39.000 kg. orz, ceea ce înseamnă o producţie medie de 2.600 kg. la ha. Prima grijă a colectiviştilor îndată după termiinarea treierişului a fost de a achita obligațiile către stat, primind ,la predarea cotei de orz chitanța nr. 1 pe raion. Au început secerişul orzului BRAILA (de la corespondentul nostru) De cîteva zile lanurile de orz ale întovărăşirii agricole din satul Pietroiu au intrat în pîrgă. In dimineaţa zilei de 26 iunie, membrii întovărăşirii agricole din Pietroiu au pornit cu toate forţele la seceratul orzului. Pînă în seara aceleiaşi zile, întovărăşiţi din Pietroiu au recoltat orzul de pe 6 ha. De asemenea au început recoltatul orzului şi ţăranii muncitori din comuna Cazasu, care au secerat şi legat în snopi 20 ha. cu orz. ORADEA (de la corespondentul nostru). Lanurile de orz semănate şi îngrijite după sfaturile agronomilor prevestesc colectiviştilor din Sintana o recoltă bogată. Cînd lanurile au intrat In pîrgă, colectiviştii au pornit la strîngerea recoltei cu hotărîrea de a folosi fiecare oră bună de lucru. Recoltarea culturilor de orz, ce au dat In pîrgă, a început și la gospodăria agricolă de stat din Salonta, unde Încă din prima zi a fost recoltată o suprafață de 15 ha. S.M.T. din regiunea Suceava au rămas in urmă cu reparaţiile SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — In curînd va începe secerişul şi în regiunea Suceava. In comune şi raioane se fac pregătiri în vederea bunei desfăşurări a recoltării şi treerişului. Din păcate însă conducerile unor S.M.T. nu dovedesc destul interes pentru terminarea în cel mai scurt timp a reparaţiilor. Modul în care se desfăşoară reparaţiile la S.M.T. Dîngeni, bunăoară, lasă mult de dorit. La data de 21 iunie nu erau revizuite şi puse în stare de funcţionare decit 2 batoze, 26 tractoare şi motoare, 4 secerători-legători. Din păcate însă, S.M.T. Dîngeni nu este singurul în această situaţie. Şi alte S.M.T. sunt mult rămase în urmă. La S.M.T. Rădăuţi de pildă, nu s-au reparat decît 12 batoze din cele 87 planificate. Intr-o situaţie asemănătoare se află şi S.M.T. Dorohoi, Săveni, etc. Pe regiune, S.M.T. au incă de reparat 40 la sută din batozele planificate şi 60 la sută din mijloacele de acţionare (tractoare, motoare şi electromotoare), 18 secerători-legători şi 16 desmiriştitoare. In S.M.T. din regiunea Suceava există toate condiţiile ca reparaţiile să fie terminate la timp şi în cele mai bune condiţii. Serviciul regional S.M.T. are datoria de aceea, să acorde un sprijin temeinic unităţilor sale, iar conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare trebuie să privească cu mai multă răspundere sarcinile ce le revin în pregătirea mașinilor care vor lucra in campania agricolă de vară. înfiinţarea „Socîetaţii literare romine“ moment Însemnat in istoria ştiinţelor romineşti Poporul romîn sărbătoreşte 9 Acad. prof. decenii de la In- __ fiinţarea „Societăţii literare romine". Continuatorul operei începute a devenit Academia R.P-R. — creaţie a regimului nostru democrat-popular, înalt for de ştiinţă şi cultură revoluţionară, a cărei sarcină de căpetenie este să pună în slujba celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea de la oraşe şi sate, cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale literaturii şi artei. Obiectivele principale pe care „Societatea literară romînă“ şi le propunea erau — după cum sunt înregistrate şi în actul ei de constituire — determinarea ortografiei limbii române, elaborarea gramaticii ei şi întocmirea dicţionarului romîn. înfiinţarea societăţii era urmarea firească a preocupărilor continue pe care figurile progresiste ale intelectualităţii romîneşti le-au avut la mijlocul secolului trecut în scopul ca „romînii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi", mijloc de comunicare între ei, indiferent de provincia istorică în care vieţuiau. Această societate, în ciuda titulaturii iniţiale, chiar din primul el an de activitate — 1867 — a introdus trei secţii: literar filologică, istoric-arheologică şi ştiinţifică (secţia ştiinţelor naturale), membrii ei dovedind că aveau o concepţie justă asupra rolului unei societăţi a cărei menire era să ridice nivelul cultural al ţării. Transformată în 1879 in Academia Romînă, această Instituţie a căutat să îndeplinească înalta misiune de a ocroti, îndruma, şi înlesni creaţia ştiinţifică, atît cît se putea înfăptui sub trecutele regimuri. In ceea ce priveşte secţia ştiinţifică încă din anul 1871 cînd a fost efectiv Înfiinţată, ea a fost susţinută de un mare număr de savanţi renumiţi. Amintim aici numai cîteva din aceste nume: Petre Poni (chimist), N. Teclu (chimist), D. Brindza (botanist), Spiru Haret (matematician), Dr. Babeş (bacteriolog), I. Cantacuzino (bacteriolog şi biolog), Dr. Istrati (chimist), Dr. G. Marinescu (neurolog), G. Ţiţeica (matematician), Dr. Gr. Antipa (hidrobio-E. Bădărău (°£). , P- Bostfan (chimist), L. Mrazek (geolog), E. Racoviţă (biolog), D. Pompei (matematician), Gh. Spacu (chimist). Aceşti distinşi predecesori nu mai sunt printre noi. O seamă de savanţi iluştri însă care au activat în vechea „Academie Romînă“, muncesc şi astăzi cu rîvnă în cadrul Academiei R.P.R. pentru dezvoltarea ştiinţei în ţara noastră, pentru dezvoltarea ştiinţei mondiale. Dinntre aceştia la loc de cinste se află: acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele de onoare al Academiei R.P.R., cunoscut în lumea întreagă; Tr. Săvulescu (fitopatolog), eminent om de ştiinţă care muncind neobosit pentru înfăptuirea indicaţiilor Partidului a avut un rol deosebit în organizarea noii academii, iar în momentul de faţă o conduce cu cinste ocupînd funcţia de preşedinte, Dr M. Ciucă (endocrinolog), Gh. Ionescu Sîseşti (agronom), Vasilescu-Karpen (fizician) şi alţii. Astăzi ştiinţa a devenit o problemă de stat. Ea este un important şi necesar mijloc pentru ridicarea nivelului cultural şi material al celor ce muncesc, este o condiţie esenţială în construirea socialismului în ţara noastră. De aceea graţie sprijinului nelimitat al partidului şi guver- nului, Academia noastră de as- tăzi — Academia R.P.R. — a ’ devenit un vast focar de ştiin-ţă şi cultură, cu zeci şi zeci de institute de cercetări, utilate , după ultimul cuvînt al ştiinţei, cu mii şi mii de cercetători care nu cunosc grijile materiale, putîndu-se astfel dedica numai şi numai ştiinţei. Munca Academi- ;ei noastre corespunde din ce in ce mai mult nevoilor dezvoltării economiei noastre naţionale, realizării planurilor noastre de statîn anii puterii populare să- mînţa aruncată acum 90 de ani de „Societatea literară romînă" a dat roade bogate deoarece la noi ştiinţa şi arta se cultivă cu multă grijă şi dragoste, pentru binele poporului nostru,, pentru înflorirea scumpei noastre Patrii. «♦»«»« »»««•««•■»•«»••««•«»•»«•«»♦«»•»»•»«••»•»»•»«•»«•"•«■a 10—15 tone) cît şi a celor mici (plăci de acoperiş, pereţi, etc) Lucrul a decurs foarte bine, prefabricatele corespunzînd perfect din punct de vedere calitativ. In plus, acest lucru ne-a permis obţinerea unui preţ de cost mai scăzut şi înlăturarea golurilor în producţie ce ar fi fost provocate de eventualele deficienţe de aprovizionare. — Ce alte acţiuni şi iniţiative mai importante ale colectivului merită să fie scoase în evidenţă ? — După cum se ştie, sarcina reparării utilajului de construcţii cade în seama furnizorilor acestui utilaj. Practica de pe alte şantiere a dovedit însă că această operaţie se efectuează greoi, că provoacă perturbaţii în desfăşurarea continuă a lucrului. De aceea, noi am hotărît să creăm pe şantier mijloace proprii de întreţinere şi reparare a utilajului. Atelierul mecanic amenajat pe şantier şi-a dovedit pe deplin eficacitatea contribuind la desfăşurarea normală a muncii. Vreau să mai amintesc de o importantă raţionalizare, care ne-a adus economii de 4 vagoane oţel beton- foantarea (înădirea) oţelului beton, operaţie care se foloseşte în deosebi pe şantiere, ni s-a părut neeconomicoiasă. Un colectiv de tehnicieni a studiat posibilitatea folosirii mai raţionale a materialului şi a ajuns la concluzia înlocuirii joantării prin sudarea cap la cap a oţelului beton cu ajutorul unei maşini speciale. Pînă acum v-am vorbit de realizări, ne spune în continuare şeful şantierului. Dar n-aţi avea o imagine justă asupra ansamblului problemelor acestui şantier, dacă nu veţi afla şi unele greutăţi în care ne zbatem. — Vă referiţi la greutăţile de natură tehnică ? — Fără îndoială că şi asemenea greutăţi există; pe ele le putem învinge insă mai uşor. Mă refeream la dificultăţile pe care ni le provoacă unele organe centrale şi care nu au deloc cauze obiective, iată de pildă proiectele. Anul trecut, deşi ne aflam la început, am reuşit să sporim productivitatea muncii cu 23 la sută, să realizăm economii de circa două milioane lei şi să scădem preţul de cost mult sub cel planificat. In acest an lucrurile merg mai greu în aprilie şi mai am depăşit chiar fondul de salarii. O cauză principală stă în faptul că proiectele ne-au sosit cu două luni întîrziere. Cum putem înlătura in acest fel munca în asalt, mai ales că ne-am propus să dăm gata lucrarea înainte de termenul planificat ? Pe de altă parte dispoziţiile zute în proiecte sunt de multe ori nicolastice, nu se potrivesc cu situaţia de pe teren. Explicaţia stă, cred, în faptul că proiectanţii nu îmbină teoria cu practica, nu au experienţa muncii de şantier. In sfîrşit, unele organe ale ministerelor dau dovadă de lipsă de operativitate. Nici pînă azi Direcţia Orga- nizării Muncii din Ministerul Construcţiilor nu a rezolvat problema sporului de şantier, drept legal al muncitorilor şi tehnicienilor noştri. — Şi încă ceva! — tov. Ed. Russu scoate dintr-o mapă un grafic suigeneris pe care ni-l prezintă : graficul delegaţilor şi inspectorilor veniţi pe şantier. Departe de mine de a fi împotriva inspectării şantierului. Dar judecaţi cum putem noi lucra în condiţiile în care întregul personal administrativ şi tehnic îşi foloseşte majoritatea timpului dînd rapoarte şi alcătuind situaţii. Cum nu ne este posibil să reproducem tot graficul, să cităm nişte cifre totale. Numărul persoanelor venite în control în perioada 1 septembrie 1955 —20 mai 1956 a fost de 75. Controlul a durat în ansamblu 251 zile iar numărul paginilor proceselor verbale încheiate reprezintă 347. Am părăsit şantierul uzinei „Cristea Nicolae” cu convingerea că în ciuda dificultăţilor existente, dificultăţi la a căror înlăturare trebuie să contribui? toţi factorii interesaţi, noua unitate siderurgică din Galaţi va fi realizată la timp şi în bune condiţiuni, contribuind din plin la progresul economiei romîneşti. P. MARIAN Centrala termică a uzinei va folosi drept combustibil gazele. In clişeu: Gazogenele de mare capacitate au și fost montate.