Romînia Liberă, decembrie 1956 (Anul 14, nr. 3779-3804)
1956-12-01 / nr. 3779
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA, ROMINA Anul XIV nr. 3779 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 1 decembrie 1956 , Tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale R. P. R. şi U. R. S. S. MOSCOVA 30 (prin telefon de la trimisul nostru special, V. Dănciulescu). Astăzi la Moscova au continuat discuţiile dintre experţii delegaţiei ţării noastre şi ai Uniunii Sovietice. Tot astăzi, Mihai Dalea, ambasadorul R.P.R. la Moscova, cu soţia, a oferit o recepţie cu prilejul vizitei în U.R.S.S. a delegaţiei guvernamentale române La recepţie au participat Ghivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R P.R., Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior şi persoanele care îi însoţesc. Din partea sovietică la recepţie au participat tovarăşii N. A. Bulganin, N. S Hruşciov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M G. Pervuhin, G. K. Jukov, E. A. Furţeva, miniştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, generali ai Armatei Sovietice, funcţionari superiori din Consiliul de Miniştri al U.R.S S. şi din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. In cadrul recepţiei au rostit toasturi tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., şi N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Vineri seara, delegaţia guvernamentală a RP. Române a participat la un spectacol la „Balşoi Teatr“ unde s-a reprezentat opera „Decembriştii“. La spectacol au asistat N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. Mikoian, şi M. Z. Saburov, prim vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Mihailov, ministrul Culturii al U.R.S.S., N. S. Patolicev, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R S.S., A.A. Epişev, ambasadorul U.R.S.S în Republica Populară Romînă. In cursul zilei de astăzi, experţii şi-au continuat lucrările în vederea întocmirii documentelor care interesează ambele părţi, documente care vor fi discutate la următoarele şedinţe. De cîteva zile, la Moscova, In marele palat al Kremlinului, au loc tratative Intre delegaţia guvernamentală a R.P.R. şi cea a U.R.S.S. In clişeu : Aspect de la una din şedinţe. Relaţii de trainică şi sinceră prietenie Aşa cum s-a mai arătat, după începerea tratativelor la Kremlin în dimineaţa zilei de 27 noiembrie, experţii delegaţiei noastre şi delegaţiei U.R.S.S. au pornit lucrul pentru întocmirea documentelor legate de propunerile ambelor părţi. Din 27 noiembrie şi până azi, vreme de patru zile această muncă s-a desfăşurat în bune condiţii într-o atmosferă de sinceră colaborare. O primă apreciere a acestei activităţi şi în general o primă apreciere asupra mersului tratativelor a făcut,o astă-seară tovarăşul Chivu Stoica la recepţia pe care a oferit-o în cinstea delegaţiei guvernamentale sovietice. Cu prilejul unui toast el a subliniat :atitudinea frăţească, spiritul de adîncă înţelegere a problemelor ţării noastre, respectul deplin al intereselor noastre şi grija pentru creşterea bunei stări a poporului nostru, manifestate de guvernul Uniunii Sovietice". Această apreciere a mersului tratativelor, atmosfera cordială în care ele se desfăşoară, sunt de natură să spulbere feluritele speculaţii ale unor ziare care au căutat cu orice preţ săinterpreteze* * tratativele de la Moscova în lumina intereselor cercurilor agresive imperialiste Nu-i deloc intîmplător că ziarul „Die Tat" îşi intitulează articolul în care vorbeşte şi de tratativele între delegaţiile parlamentare ale ţării noastre şi ale U.R.S.S.: „O criza care continuă" ; la fel, nu-i întîmplător că ziarul „New York Herald Tribune" scrie despre tratative că ar avea un caracter de recompensă ; nu-i întîmplător că, vădind şi mai făţiş intenţiile şi dorinţele cercurilor agresive imperialiste, „Berliner Morning Post" care apare în Berlinul de Vest scrie că tratativele sînt legate de ,tulburări" din Romînia. Tratativele de la Moscova dezamăgesc şi vor dezamăgi aceste cercuri care se dedau la speculaţii rău intenţionate de tipul celor amintite. In primul rînd pentru că tratativele începute în primele zile ale săptămînii acesteia sînt în însăţi Prin telefon de la trimisul nostru special firea relaţiilor dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, relaţii de trainică şi sinceră prietenie, iar scopul tratativelor este adîncirea şi întărirea pe viitor a acestor relaţii caracteristice ţărilor socialiste. In al doilea rînd pentru că aceste tratative dovedesc că prietenia frăţească dintre ţările socialiste devine şi mai strînsă, ea fiind garanţia cea mai sigură a mersului lor spre socialism şi a apărării păcii în lume. Vorbind despre prietenia dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică, despre semnificaţia tratativelor care se desfăşoară acum la Moscova, tovarăşul N A. Bulganin la recepţia oferită astă-seară de ambasadorul R.P.R. la Moscova, a arătat, în cadrul unui toast, că aceste tratative vor contribui „la întărirea mai departe a prieteniei noastre, spre bucuria popoarelor noastre şi spre teama duşmanilor noştri". Aceste cuvinte acoperite de aplauze, întărite de tovarăşul N. S. Hruşciov cu precizarea: .Asta-i adevărat !* exprimă importanţa pe care o are pe plan internaţional, în interesul păcii şi progresului, prietenia dintre țara noastră și Uniunea Sovietică. V. DANCIULESCU Moscova, 30 noiembrie 1956. Din întreprinderile patriei • Decirînd colectivul de muncă al întreprinderii metalurgice „Macazul“ din Ploeşti şi-a realizat planul anual al producţiei globale. Şi-au mai îndeplinit sarcinile anuale de plan şi întreprinderile „Cablul Românesc“, uzina mecanică de Ploeşti, fabrica de acid sulfuric din Valea Călugărească şi altele. Cu acestea, numărul întreprinderilor din oraşul şi regiunea Ploeşti care şi-au realizat planul anual întrece cifra de 30. • Numărul întreprinderilor şi al cooperativelor de producţie meşteşugărească din cuprinsul regiunii Cluj, care şi-au îndeplinit sarcinile din planul anual înainte de termen, a crescut mereu în ultimele zile ajungind la 36. Printre întreprinderile care și-au realizat în ultimul timp planul anual se află uzinele „Tehnofrig“, fabrica „Menajul" din Cluj, fabrica de ciment „Victoria socialistă" din Turda cooperativele de confecţii „7 Noiembrie“ din Dej etc. • In perioada de la 25 octombrie la 23 noiembrie a.c. constructorii şantierului Olteniţa au mai livrat un şlep de 1000 tone, 3 drăgi cu cupe pentru campania de recoltare a stufului, un remorcher de 150 tone, un vas petrolifer de 60 tone şi un vaporaş de pasageri de 50 tone. • Lună de lună, de la uzinele „Gheorghi Dimitrov“ din Arad se îndreaptă spre toate colţurile ţării zeci de vagoane de cale ferată. Printre acestea, în ultima lună şapte vagoane au fost construite din economiile realizate de tinerii muncitori ai uzinei, în perioada respectivă. La uzinele ,,Semănătoarea“ a început fabricarea unor mașini pe şenile pentru transportul stufului care pot circula și pe apă. In magazia fabricii conserve „Flora“ din pitalii se depozitează mai multe produse harnicului colectiv Foto: NICU VASILE Foto: A. CONSTANTINESCU Cei ce împlinesc dorința tractoriştilor In vizită la Centrul mecanic Constanţa Apucind, să se ocupe cu ceva, oamenii işi doresc posibilităţi cit mai bune pentru îndeletnicirea lor. Grădinarii vor ploaie la timp şi vaduri bune. Păstorii visează păşuni cit mai grase. Viticultorii duc dorul soarelui. O dorinţă ca asta au şi tractoriştii. Intrebindu-i te convingi că toţi rivnesc foarte mult un lucru : să aibă maşini cit mai bune. Dar nu totdeauna depinde numai de ei ca să fie mulţumiţi. Multe dintre maşinile pe care le minuiesc: tractoarele, semănătorile, etc. se revizuiesc, se pun la punct şi se însănătoşesc in centrele mecanice. De oamenii de aici depinde deci in mare parte dacă dorinta tractoriștilor va fi sau nu împlinită. Am fost deunăzi la Centrul mecanic din Constanta. Am văzut cum se străduiesc lucrătorii de acolo să dea viată vechiului deziderat al tractoriştilor şi despre asta vreau să povestesc. Pentru ca maşinile să iasă din mina lor aşa cum trebuie ei işi gindesc cu maturitate întreaga muncă. Această gindire i-a făcut pe constănţeni să conceapă şi să aplice o mulţime de inovaţii—vreo 30 la număr — care să ajute la revizuirea şi la inzdrăvenirea maşinilor. lată nu mai departe mecanismul acela caraghios şi deformat care s-a instalat înapoia unor tractoare. E o macara originală. Cu ajutorul ei se ridică la înălţimea cuvenită blocurile de tractor pentru ca să poată fi cercetate şi duse in locuri anumite. S-au gindit oamenii că multe dintre piesele care lipsesc ar putea să fie lucrate chiar acolo pe loc in atelierul Centrului mecanic. Şi iată-i meşterind cu mijloacele lor modeste părţi foarte importante ale motoarelor. Nu mai vorbim de recondiţionări. Acestea se fac pe o scară atit de largă şi atît de ingenios incit au venit şi alţii din afară să ia învăţătură. Gindirea s-a manifestat insftrşit in acţiunile care privesc organizarea muncii. Rinduirea reparaţiilor s-a făcut nu oricum ci pe ansamble şi subansamble de piese, lucru care introduce ordine In întregul proces, care dă oamenilor putinţa să-şi întrebuinţeze şi să-şi sporească ceea ce numim calificarea. Dar dacă am vorbit mereu de gindire nu trebuie să înţelegem nicidecum că e vorba şi de încetineală. Dimpotrivă. In cazul de faţă este vorba mai curind de contrariul ei. Pentru că, concentrarea aceea exclude taifasul, înlătură plimbările fără rost de ici colo, îndreaptă pe toţi oamenii cu atenţia spre un singur scop: spre muncă. Că este aşa ne-o dovedesc faptele şi cifrele concludente. La 27 septembrie Centrul mecanic din Constanţa a isprăvit planul său anual. In săptămînile care au urmat s au reparat peste 200 de motoare de tractor (adică toate cele programate pină in februarie) şi s-a început revizuirea tractoarelor aduse din staţiuni. Dar lucrurile merg mai departe. Şi cu cit merg, cu attt devin mai interesante. Productivitatea muncii oamenilor a crescut cu multe procente, preţul de cost a scăzut, iar salariile — fireşte — au crescut. Gindirea şi rapiditatea sunt două lucruri care i-au ajutat pe muncitorii de la Centrul mecanic din Constanţa să contribuie la împlinirea dorinţei celei vechi a tractoriştilor. Intr-adevăr acei al căror utilaj a fost trimis acolo pentru revizuire pot să fie siguri că vor primi înapoi maşini bune, reparate pe un preţ ieftin, maşini, cu care să poată lucra aşa cum se cuvine pămintul patriei. I. PAVELESCU ■V «V fV» «V fV /V /V/ '■v» t-\j rv'icvirv'irx*r /*v/ ^ /'V/ r-v» DECRET CU privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţionala şi pentru stabilirea numărului și delimitarea circumscripţiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române a expirat la data de 30 noiembrie 1956 și că potrivit art. 39 din Constituţie, în termen de cel mult trei luni de la expirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit cărora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avînd in vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alegerilor. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române decretează: Art. 1. — Data alegerii deputaţilor In Marea Adunare Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite în tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Dr. PETRU GROZA Locţiitorul Secretarului Prezidiului Marii Adunări Naţionale, GHEORGHE MARUSI București, 1 decembrie 1956. Stabilirea numărului de circumscripții electorale Potrivit art. 39 din Constituția Republicii Populare Române, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, prin Decretul nr. 638, a stabilit pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Națională, ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripţii electorale, repartizate pe regiuni după cum urmează : Regiunea Bacău 24 circumscripţii electorale; Regiunea Baia-Mare 18 circumscripţii electorale; Regiunea Bucureşti 39 circumscripţii electorale; Regiunea Cluj 31 circumscripţii electorale; Regiunea Constanţa 16 circumscripţii electorale; Regiunea Craiova 38 circumscripţii electorale; Regiunea Galaţi 26 circumscripţii electorale; Regiunea Hunedoara 14 circumscripţii electorale; Regiunea Iaşi 23 circumscripţii electorale; Regiunea Oradea 21 circumscripţii electorale; Regiunea Piteşti 28 circumscripţii electorale; Regiunea Ploeşti 34 circumscripţii electorale; Regiunea Stalin 23 circumscripţii electorale; Regiunea Suceava 23 circumscripţii electorale; Regiunea Timişoara 30 circumscripţii electorale; Regiunea Autonomă Maghiară 18 circumscripţii electorale; Oraşul Bucureşti 31 circumscripţii electorale. Delimitarea circumscripţiilor electorale este stabilită în anexa Decretului nr. 638. Muncitori din agricultură la odihnă Ca în fiecare an, un mare număr de muncitori din agricultură sunt trimişi la odihnă in vilele sindicatelor din diferite localităţi balneo-climaterice. Pînă acum au plecat să se odihnească la munte aproape 10.000 de muncitori din gospodăriile agricole de stat, staţiunile de maşini şi tractoare şi staţiunile experimentale. Pină la începerea muncilor agricole deprimăvară vor mai pleca mai mult de 5000 de lucrători din agricultură. In afară de aceasta, Comitetul Central al sindicatului muncitorilor agricoli a organizaţia Budila, regiunea Stalin, o casă de odihnă specială la care au fost trimişi gratuit peste 170 de mecanizatori, zootehnicieni şi legumicultori evidenţiaţi la lucrările agricole de primăvară şi vară. La Buşteni au fost trimişi pentru concediu de cele 30 de zile 250 de lucrători din sectorul zooveterinar, iar la preventoriul de la Călugăra, regiunea Bacău, alţi 900 de muncitori agricoli. O atenţie deosebită se acordă şi odihnei studenţilor din institutele agricole de învăţămînt superior, elevilor din şcolile profesionale de ucenici, precum şi copiilor muncitorilor agricoli pe timpul vacanţei. In atenţia organelor sindicale sunt şi fiii muncitorilor din agricultură. Pentru aceştia s-au organizat in vară 6 tabere la care au fost trimişi peste 2.200 copii. In gospodăriile de stat sunt organizate 87 grădiniţe de copii, care numai în acest an au fost frecventate de peste 2.300 copii. (Agerpres) Succese romîneşti la Jocurile Olimpice OLGA ORBAN . Cu viteza luminii s-a răsplndit ţ I ieri printre milioanele de cetăţeni * ■ ai patriei noastre marea veste că • la Jocurile Olimpice de la Mel-bourne, sportivul romin L. Rotman * • a cucerit un titlu olimpic la proba f ’ de canoe 10.000 m., o medalie de £ ’,aur, cuvenită doar măritor învingă- tori. f Măiestria lui sportivă, voința * [ nestrămutată de a învinge, ginduit. , la patrie, la cinstirea ei, au con- ♦ ^ tribuit fiecare in parte și toate f r laolaltă la realizarea acestei stră- * ► lucite performante. * I La bucuria acestei victorii s-au , adăugat ieri şi cea determinată de* " performanţa minunată a sportivei ♦ ’ noastre Olga Orban, care a cucetrit medalia de argint la proba de + floretă în cadrul Jocurilor Olimpice, *■ ", ca şi cea a boxerilor Mircea Dobrescu, Nicolae Linca şi Gh. Negrea, care s-au calificat In finalele categoriilor respective. Strălucitului nostru campion olimpic L. Rotman, străluciţilor noştri sportivi Olga Orban, Mircea Dobrescu, N. Linca şi Gh. Negrea, le transmitem salutul nostru cald , entuziastul salut al milioanelor de cetăţeni ai patriei noastre | Citiţi în pag. 3-a: Des- *făşurarea întrecerilor în cadrul Jocurilor Olimpice. | ♦ L. ROTMAN Gospodari şi... „gospodari“ Prin cîteva bufete şi restaurante din Capitală Am vizitat zilele acestea cîteva bufete şi restaurante din raionul N. Bălcescu din Capitală, aparţinînd Trustului de Alimentaţie Publică nr. 5, cu scopul identificării preocupărilor ce există în aceste unităţi pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor. Constatările de pe teren, bogate învăţăminte, ne-au pus în faţă, de la caz la caz, gospodari şi......gospodari“. In acelaşi timp, ne-au condus şi la o concluzie unanim valabilă : că strîns legat de felul cum sunt satisfăcute cerinţele fireşti ale consumatorilor, aceştia frecventează cu plăcere sau ocolesc cu încăpăţînare unele sau altele dintre localuri. Aceasta determină în ultima instanţă şi rentabilitatea unităţii respective, lucru peste care, de asemenea, nu se poate şi nu trebuie să se treacă cu una cu două. Şi acum să arătăm, pe concret, despre ce e vorba. Acolo unde se începe cu nişte feţe de masă Am intrat în bufetul „Trotuş“ din bulevardul George Coşbuc, aproape de ora prînzului. „Decorul“ Interior era neospitalier. Nota generală de dezinteres pentru curăţenie, de neglijenţă, era mult accentuată de lipsa feţelor de masă, de atitudinea ospătarilor care şedeau la taifas în faţa barului, nepăsători la cererile consumatorilor. O primă întrebare adresată responsabilului unităţii, tov. Gh. Băluţoiu, s-a referit, fireşte la lipsa feţelor de masă. Răspunsul s-a dovedit a fi prompt... neaşteptat şi original. — Avem trei schimburi de feţe de masă Insă lunea, marţea şi miercurea nu învăţăm mesele, pentru că... în aceste zile clienţii noştri sunt în mare majoritate muncitori zidari, „neştiuţi“. Şi, vedeţi... murdăresc repede feţele de masă. In acest răspuns, în care am găsit laolaltă dispreţ, desconsiderare şi dezinteres pentru consumatori, am aflat fără alte cercetări suplimentare cauzele care au făcut ca în trimestrul III al acestui an, bufetul „Trotus“ să înregistreze un deficit de 13.000 lei, să fie lipsit de rentabilitatea care lesne ar putea s-o aibă. Tov. Gh. Băluţoiu nu a făcut, se pare, nici o legătură între această atitudine — a lui şi a colectivului ce-l conduce — şi faptul că localul este pur şi simplu ocolit, că nu şi-a asigurat o clientelă permanentă, că rar îl vizitează de două ori acelaşi consumator. De „gospodarul“ Gh. Băluţoiu şi colectivul lui de muncă nu s-a ocupat însă nici conducerea trustului care ar fi putut şi ar fi trebuit să intervină, fie pentru a-l ajuta să-şi schimbe mentalitatea, fie pentru a-l înlocui. „Cauze obiective1* sau lipsuri concrete ? La ospătăria „Timpuri Noi“, din strada Bibescu Vodă nr. 16, constatările ne-au arătat că de două luni de zile (citiţi bine : două luni !) clienţilor li se serveşte cu regularitate matematică aceleaşi şi aceleaşi cinci feluri de mîncare: ciorbă de fasole, pilaf de porc, mîncare de castraveţi muraţi cu carne, varză cu carne şi tocană de cartofi cu carne. Deci, fie că tună sau fulgeră, că plouă sau ninge, că e luni sau joi, că... jinduiesc sau nu ia alte mîncăruri, consumatorii ospătăriei „Timpuri Noi“ au la dispoziţie doar amintita „listă de bucate“. E un fel de „vrei nu vrei, bea Grigore aghiazma“! Numai că consumatorii nu vor să intre în pielea lui Grigore... Urmarea : tov. Paula Avram, responsabila ospătăriei, constată — şi se miră — că planul de desfacere a produselor proprii in ultima vreme nu poate fi îndeplinit in nici o zi. Responsabila şi conducerea trustului susamintit caută „cauze obiective“ poziţia nefavorabilă a localului, locul prea strimt din bucătărie, etc. De ce nu s-ar fi gîndind însă la ce oferă consumatorilor? De ce nu s-ar gîndi aceşti „gospodari“ că treburile merg prost pentru că lista de bucate este sărăcăcioasă, pentru că localul este învăluit în valuri de aburi de la bucătărie — în lipsa unui ventilator de bucătărie, despre care se vorbeşte de mult, — că sala de mese este folosită şi ca magazie, aici fiind depozitate în stive lăzi cu sticle de suc sau de bere, etc. Acestea, într-adevăr, nu sînt „cauze obiective“, dar sînt lipsuri concrete, pe lîngă care amintiţii „gospodari“ trec senini şi calmi. Cadru agreabil dar... aproape numai atît Felul atent şi civilizat în care servesc ospătarii din cadrul restauran____________ CIMPEANU (Continuare in pag. 8-a), Desen de GH. CHIRIAC — Mă pot lăuda cu o „experiență“ înaintată...