Romînia Liberă, februarie 1957 (Anul 15, nr. 3830-3854)

1957-02-01 / nr. 3830

Proletari din toate ţările, uniţi-va flaminii mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XV Nr. 3830 4 pagini 20 bani Vineri 1 februarie 1957 ÎN CADRUL UNOR ENTUZIASTE ADUNĂRI CETĂŢENEȘTI Masele largi populare ________________________________ ---------------------------------------------------------------­își manifestă hotărîrea de a vota duminică 3 februarie \\\\V\W\VWVV 9 Candidaţii Frontului Democraţiei Populare |OngKXXX%RXXXXKSSSXSSX3^XXXXXXX3^XXHV3gKSKXXXXXXSXSXXXSX^^ luptători de frunte pentru înflorirea patriei t SLilSUUULSLiUUlJUUUJULSLSUULg-SLtUULfltLiL^^ Cetăţeni şi cetăţene, Votul pe care îl daţi candidaţilor F.D.P., ÎL DAŢI PENTRU FERICIREA POPORULUI, PACE, BUNĂSTARE, SOCIALISM s­n 'înnnnnirtnnrtnnrtnnnnnnr'tnnnrtrăirtr^^ MM nuntii ramTnl H naiM - until sul steag al suchitsnului Adunarea alegătorilor din circumscripţia electo­rală nr. 28 „Atelierele C.F.R. 16 Februarie"-Cluj, unde candidează tovarăşul dr­ Petru Groza- CLUJ (de la trimisul nostru)'. — Joi după amiază a avut loc la fru­mosul club muncitoresc „Filimon Sîr­­bu“ adunarea alegătorilor din circum­scripţia electorală nr. 28 „Atelierele C.F.R. 16 Februarie“­Cluj. Au parti­cipat numeroşi muncitori şi tehnicieni de la atelierele „C.F R. 16 Februarie“­­Cluj, depoul C.F.R. Cluj, uzinele Tehnofrig“, fabrica ,,Armătura“, fa­brica „Libertatea“, funcţionari, profe­sori, gospodine. Adunarea a fost deschisă prin cu­­vântul tov. Tiberiu Bucşa, preşedintele tribunalului orăşenesc Cluj rostit în numele consiliului orăşenesc F D.P. Cluj-Primit cu vii aplauze a luat cuvîn­­tul tov. MIRON CONSTANTINESCU, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ministru al Invăţă­­mîntului care a dat citire unei scri­sori a tov. dr. Petru Groza, preşedin­tele Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale şi candidat al F.D­ P. în circum­scripţia electorală „Atelierele C.F.R. 16 Februarie“ Cluj, către alegătorii săi din această circumscripţie. Scrisoarea tovarăşului dr. Petru Groza adresată alegătorilor Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de muncă cu emoţia omului care In decursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj pe calea scrisului, fiind reţinut fără voia mea de re­gimul medical care deocamdată mai stăruieşte. Timpul cit am absentat mi-a părut foarte îndelungat. Regre­tul persistă pentru aceeaşi restrînge­­re a activităţii mele. Dar in primul rînd regret că de­­data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o Întotdeauna Intîlnirile cu cetăţenii, vechi prie­teni din vremuri de luptă şi frămîn­­tări şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinste să mă propună candidat în a­­legerile din 3 februarie a.c. pentru Marea Adunare Naţională. Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că nu pot să mă prezint alegătorilor în circumscripţia Atelierelor C.F.R. „16 Februarie" Cluj, pentru care comisia electorală a stabilit că sunt candidat valabil. Această candidatură — ca şi altă­­dată — constituie o mare satisfacţie pentru mine, fiind legat din trecut de aceste locuri unde am trăit fră­­mîntări şi zbuciume împreună cu mulţi dintre dv. în timp de multe deceni, începînd din anii 1918—1919, clnd am luat primul contact, în ca­drul vechilor ateliere, cu generaţia ceferiştilor de atunci, de care mă leagă amintirile acelor vremuri şi veche prietenie cu mul­ţi dintre ei. Răspunderea pe care şi-au asuma­t-o cei care au propus candidatura mea mă obligă să privesc cu aceeaşi răspundere sarcinile care mă aşteap­tă în cazul cînd candidatura mea va fi confirmată în ziua alegerilor de către încrederea alegătorilor. Aceas­tă încredere este un lucru scump pe care îl preţuiesc din adîncul conşti­inţei mele. Ea mi-a dat tăria în ac­tivitatea mea de pînă acum, mi-a împrumutat noi şi noi forţe la di­verse cotituri de după 23 August 1944, în decursul luptei şi muncii noastre comune pentru construirea unei noi orînduiri în patria noastră. Vă adresez rîndurile de lază vouă, acelor tovarăşi care aveţi în primul rînd răspunderea candidaturii mele, cu rugămintea ca să transmiteţi şi alegătorilor acestei circumscripţii sentimentele şi gîndurile mele, in speranţa că după ce îmi voi putea relua integral activitatea vă voi ve­dea totuşi, întrunindu-ne împreună sau cercetindu-vă inopinat ca şi altă dată pe mulţi pe la vetrele, voastre Cauza pentru care luptăm este cu­noscută tuturor oamenilor şi bunilor patrioţi care iubesc ţara noastră şi pacea. Programul de activitate po­litică, economică şi socială a Frontu­lui Democraţiei Populare, în cadrul căruia am fost propus candidat, s-a dat publicităţii cu toate amănuntele şi el se discută de-a lungul şi de-a latul­­aici. Scrisoarea de fată nu cu­prinde acest program, avînd singu­rul scop de a vă ruga, dragi tova­răşi, să justificaţi in fata alegători­lor absenţa mea ne­voită de pe tere­nul de luptă electorală — care se desfăşoară pe tot cuprinsul tării şi pe care cu adine regret în suflet sînt constrîns să o urmăresc de data aceasta numai de la masa mea de lucru. Cu dragoste şi tovărăşesc salut pentru toți, Dr. PETRU GROZA S-au înscris apoi la cuvînt mai mulţi participanţi la adunare care au relevat realizările deosebite obţinute — sub conducerea partidului — în anii regimului democrat popular Mun­citorul fruntaş Lazăr Petean de la „Atelierele C­F.R. 16 Februarie“ a scos în evidenţă o seamă de succese (Contnuare In pag. d­a) Intîlnirea tovarăşului Chivu Stoica cu alegatorii săi Poporul muncitor a dovedit că poate să conducă ţara pe drumul propăşirii economice şi culturale • In anul 1957 valoarea exportului de maşini va fi de peste 4,5 ori mai mare decit valoarea maşinilor pe care le importăm • Numai în ultimii patru ani au­ fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare 10.000 tractoare. In sala „Recoltat" a avut loc ieri seară Intîlnirea alegătorilor cu tov. CHIVU STOICA preşedintele Consi­liului de Miniştri al R.P.R., membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală „23 August“ din Capitală. Intîlnirea la care au luat parte nu­meroşi muncitori, tehnicieni, funcţi­onari, intelectuali, ostaşi, gospodine din Capitală precum şi ţărani mun­citori din satele raionului „23 Au­gust", s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră entuziastă. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Fl. Dănălache, A. Vlă­­doiu şi delegaţi ai principalelor în­treprinderi şi instituţii din raion. Apariţia în sală a tovarăşului Chi­vu Stoica şi a celorlalţi conducători ai partidului şi guvernului este pri­mită cu aplauze, prelungite. Partici­panţii la adunare ovaţionează înde­lung pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, pentru guvernul R.P.R. în frun­te cu tovarăşul Chivu Stoica, pentru victoria în alegeri a Frontului Demo­craţiei Populare. Adunarea a fost deschisă de tov. N. Matei, toemb­nt al consiliului o­­răşenesc F.D.P., prim secretar al co­mitetului raional „23 August“ al P.M.R. Cu acest prilej au luat cuvântul numeroşi alegători care au scos în evidenţă marile înfăptuiri ale regi­mului nostru, succesele importante dobîndite de patria noastră atît în politica internă cît şi în cea exter­nă. Muncitorul fruntaş în producţie, Nicolae Burduşan de la uzinele „Re­publica" după ce a vorbit despre dezvoltarea industriei ţării, s-a oprit asupra perspectivelor măreţe pe ca­re le deschide în această privinţă aplicarea în viaţă a măsurilor pre­conizate de plenara din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. „Hotărîrile plenarei — a subliniat vorbitorul — constituie programul nostru de luptă şi nu vom precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea lor". Tot astfel au vorbit şi inginerul Gh. Costea de la uzinele „23 Au­gust" precum şi muncitoarea Maria Partenie de la FR.B. După ce au subliniat că hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. creează noi condiţii pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, vorbitorii s-au angajat să de­pună toată osteneala pentru ca în fabricile în care lucrează să sporea­scă producţia şi productivitatea mun­cii, să obţină produse mai bune şi la un preţ mai scăzut. „Noi —■ a spus tov. Gh. Costea — vom dove­di prin fapte că sîntem alături de partid şi guvern, că luptăm pentru construirea socialismului în patria noastră". Au vorbit apoi pensionarul Ion Marinescu, învăţătorul Ion Popescu şi tov. Radu Drăgan, preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popu­lar raional „23 August". Vorbitorii au subliniat cu mîndrie realizările înfăptuite în raionul lor şi şi-au ma­nifestat ataşamentul faţă de politica partidului sub conducerea căruia ţara noastră cunoaşte progrese la care înainte nici nu s-ar fi putut visa. Primit cu puternice aplauze a luat apoi cuvîntul tov. Chivu Stoica care a rostit o amplă cuvîntare. Alegăto­rii au ascultat cu interes deosebit cuvîntul candidatului lor şi şi-au manifestat prin puternice aplauze şi aclamaţii hotărîrea lor de a lupta pentru victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare, pentru pace și socialism. Cuvîntul tovarăşului Chivu Stoica La 3 februarie 1957, cetăţenii pa­triei noastre sunt chemaţi să aleagă noi reprezentanţi în organul suprem al puterii de stat, Marea Adunare Naţională. Forţele democratice şi patriotice ale ţării, în frunte cu Partidul Mun­citoresc Român, se prezintă şi în ac­tualele alegeri unite în Frontul De­mocraţiei Populare. Acest front repre­zintă interesele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, ale clasei muncitoare, ale ţărănimii mun­citoare şi ale intelectualităţii progre­siste. Actuala campanie electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de avînt politic şi elan crescut în muncă al maselor largi populare. La toate în­­tîlnirile dintre alegători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii patriei noastre au dezbătut, ca ade­văraţi stăpîni ai ţării şi cu spiritul de răspundere al oamenilor de stat, problemele fundamentale ale politicii interne şi­ externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gos­podăreşti. Mai puternic decît oricînd, oamenii muncii şi-au exprimat încrederea de nezdruncinat în regimul democrat­­popular, hotărîrea de a aplica în viaţă politica partidului şi guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socia­liste în frunte cu Uniunea Sovietică, politică de pace şi colaborare cu toate ţările lumii. Campania electorală ne dă prilejul să facem­­ un bilanţ al drumului străbătut pînă acum şi, în acelaşi timp, să privim înainte pentru a vedea sarcinile care ne stau în faţă, perspectivele economice, politice şi sociale ale ţării în anii următori. In anii regimului democrat-popular ţara noastră a făcut un mare salt îna­inte. Acum 13 ani puterea politică şi economică se afla în mîinile claselor exploatatoare, ţara se găsea într-o stare de adîncă înapoiere politică, e­­conomică şi culturală Clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capitaliştilor şi moşierilor Astăzi situaţia este ra­dical schimbată. Burghezia şi moşie­­rimea au fost alungate de la p­tere ; fabricile, uzinele, băncile au intrat în stăpînirea ponorului muncitor ; pămîn­­tul este al celor ce-l muncesc. Puterea se află în mîinile oamenilor muncii care îşi făuresc o viaţă nouă. Ori­cît ar unelti cercurile imperialiste de din­colo şi de dincoace de ocean şi foştii capitalişti şi moşieri din slujba impe­rialiştilor, nimeni nu mai poate în­toarce poporul român la starea de ro­bie burghezo-moşierească. Poporul muncitor a dovedit că este capabil să conducă ţara pe drumul propăşirii economice şi culturale, pe drumul ridicării nivelului de viaţă a celor ce muncesc. Să luăm de pildă, chiar raionul „23 August“ din Capitală Cunoaşteţi bine cum arăta cartierul înainte de elibe­rare. Aici se găsea o mare uzină me­talurgică, o fabrică de ciment, o fa­brică textilă şi alte cîteva întreprin­deri. Toate erau proprietatea capitaliş­tilor. In aceste fabrici trudeau din zori şi pînă în noapte, pentru salarii de mizerie, mii de muncitori. In jurul fabricilor, oamenii trăiau în căsuţe pă­­răginite şi bordee, fără lumină elec­trică, fără pavaj, fără apă, fără canali­zare. Acum faţa cartierului este schim­bată. Fabricile şi uzinele, devenite bu­nuri ale poporului­, sunt de nerecu­noscut , s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi maşini moderne. Odată cu înflorirea industrială a ra­­ionului, s-a schimbat şi felul de viaţă al oamenilor In locul maidanelor pline de gunoaie a apărut un cartier nou cu locuinţe, s-au construit blocuri cu mai multe etaje în care trăiesc muncitori în condiţii civilizate. Cetăţenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulaţie cons­truită în ultimii ani — Bulevardul Muncii — cu parcul şi complexul sportiv „23 August“ construit pe lo­cul unde odinioară erau gropi şi bă­lării. Vă amintiţi care a fost starea culturală a raionului în timpul cînd în acest loc stăpînea Malaxa. Este destul să reamintim că fiecare al pa­trulea om nu ştia carte. Acum neşti­inţa de carte a fost aproape lichida­tă ; numai în această circumscripţie e­­lectorală s-au construit şcoli noi la Do­­broeşti, în cartierul Căţelu, în Ostrov şi în alte locuri şi s-au lărgit localu­rile de şcoli existente, s-a înmulţit numărul paturilor la unităţile sanita­re, se construiesc o policlinică şi un spital nou la uzinele „23 August“. Desigur că mai există multe greu­tăţi şi lipsuri, multe probleme nere­zolvate, în adunările cetăţeneşti din cadrul campaniei electorale, oamenii mun­cii din cartier au arătat necesita­tea de a se lărgi acţiunile de gospo­dărie comunală. Multe din aceste ce­rinţe îşi vor găsi o rezolvare încă în cursul acestui an. Astfel, nu peste mult timp oamenii muncii din raion vor avea la dispoziție o nouă sală de­­Continuare în pag. 3 a) .Tovarăşul Chivu Stoica rostindu-şi cuvîntarea. .Un aspect din sală Foto : NICU VASILE I Tovarăşul Iosif Chişinevschi în mijlocul alegătorilor din­ Iaşi Poporul s-a convins că drumul ridicat de partid este drumul just • Moldova capătă o nouă înfăţişare • Condiţiile de muncă şi de viaţă în regimul burghezo-moşieresc şi acum • Oraşul Iaşi, un puternic centru universitar IAŞI (de la corespondentul nostru) Peste 5.000 locuitori ai oraşului Iaşi şi din satele apropiate s-au adu­nat în sala atelierelor de reparaţii auto unde, în cadrul unei entuziaste adunări cetăţeneşti, s-au întîlnit cu candidatul propus de ei în circum­scripţia electorală Iaşi-Nord pentru alegerile de la 3 februarie, tovarăşul IOSIF CHIŞINEVSCHI, membru în al Biroul Politic şi secretar al C.D. P.M.P. Cele cîteva ore cît a ţinut adunarea au constituit o puternică demonstraţie a dragostei şi a ataşamentului oame­nilor muncii pentru partid­ şi pentru puterea noastră populară. Intîmpinat cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Iosif Chişinev­schi, membru în Biroul Politic şi se­cretar al C.C. al P.M.R. Cuvîntul tovarăşului Iosif Chişinevschi Adunările însufleţite ale alegători­lor, care s-au ţinut şi se ţin în întrea­ga ţară, sunt o expresie a unităţii de monolit dintre partid, guvern şi po­por, a profundului democratism al re­gimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe şi sate. Niciodată în istoria patriei noastre, un regim nu s-a bucurat de atîta în­credere din partea poporului, cum se bucură regimul democrat-popular. Amintind marile prefaceri petrecu­te în ţara noastră, vorbitorul a spus: Rodnice sînt rezultatele aplicării po­liticii partidului şi guvernului în toa­te domeniile activităţii economice, culturale. Regimul democrat-popular a reuşit ca numai în cîţiva ani Romînia să se transforme într-o ţară indus­­trial-agrară în plin progres. Poporul s-a convins că drumul in­dicat de partid este drumul just, că partidul nostru nu aruncă niciodată vorbe în vînt, că el a ştiut întotdea­una să mobilizeze oamenii muncii pentru înfrîngerea greutăţilor, pentru obţinerea de noi şi noi succese pe tă­­rîmul construirii socialismului. In anii puterii populare partidul nostru a dat o mare atenţie dezvol­tării economice a tuturor regiunilor ţării. Vedem cu ochii noştri cum Moldova lăsată în cruntă înapoiere şi sărăcie de către capitalişti şi mo­şieri capătă o înfăţişare nouă. Au fost date în folosinţă numeroase şi importante obiective industriale cum sunt: fabrica de rulmenţi Bîrlad, fabrica de antibiotice, fabrica de cherestea Ciurea, filatura de bumbac a fabricii „Moldova“. Numărul între­prinderilor a crescut de la 62 la 73, au fost construite numeroase locuinţe şi au fost create obiective de interes social-cultural ca studioul re­gional de radio. Opera din Iaşi, Tea­trul de Stat din Bîrlad şi altele. Industria socialistă din regiunea Iaşi a făcut progrese mari în ultimii 4 ani. Realizările sunt îmbucurătoare, dar nu trebuie să ne mulţumim cu ceea ce s-a obţinut pînă acum. Sectorul socialist al agriculturii regiunii reprezintă 32,55 la sută din suprafaţa agricolă. Numai în cursul anului 1956 s-au creat 425 gospodării colective şi Întovărăşiri. Dar trebuie spus că printr-o muncă susţinută re­zultatele puteau să fie şi mai bune. In continuare, tovarăşul Iosif Chi­­şînevschi a spus: Au trecut peste 12 ani de la eliberarea ţării noastre, dar oamenii în vîrstă îşi amintesc viaţa din trecut plină de mizerie a munci­torilor, ţăranilor şi a unei bune părţi a intelectualilor, viaţă de amară şî cruntă asuprire şî exploatare. Mun­citorii din ţara noastră erau supuşi unei exploatări asemănătoare cu cea a muncitorilor din ţările coloniale. Amintească­ şi muncitorii ieşeni mai bătrîni, dintre care mulţi au ieşit la pensie, cite ore lucrau pe zi în fabri­cile ce aparţineau capitaliştilor şi cum trăiau ei pe atunci­­ 12-14-16 ore de lucru cu salariu de foame, în condiţii igienice aproape in­suportabile, fără ventilaţie, fără asis­­tenţă medicală, fără concedii de odih­nă. Sub regimul burghezo-moşieresc chiria şi cheltuielile pentru serviciile comunale şi altele, înghiţeau o mare parte din salariile muncitorilor in vreme ce în 1938 chiria reprezenta 1/3 din salariul mediu al unui mun­citor sau funcţionar, acum ea repre­zintă cel mult 4 la sută din salariul mediu. Cu totul altele sînt condiţiile de lucru ale muncitorilor. Astăzi clasa muncitoare este stăpînă pe mijloacele de producţie şi munceşte pentru ea, pentru creşterea puterii patriei sale, a înfloririi ei. Muncitorul harnic, gos­podar, simte răspunderea de stăpîn in ţara sa. Noile fabrici şî uzine sunt utilate cu maşini din cele mai moderne. In multe locuri s-a extins mecanizarea. Pe lîngă întreprinderi funcţionează can­tine şi sanatorii de noapte pentru muncitori. Statul se îngrijeşte de a­­sistenţa sanitară a populaţiei. Oame­nii muncii primesc concedii de odihnă plătite, şi prin sindicate sunt trimişi la odihnă. In anii de tristă amintire al regimu­lui burghezo-moşieresc situaţia ţără­nimii din Moldova ca şi din întrea­ga ţară era de neîndurat. Amară era în trecut şi viaţa femeii muncitoare. Azi în patria noastră le­gislaţia muncii şi dezvoltarea reţelei sanitare asigură femeii muncitoare în caz de naştere asistenţă medicală şi spitalizare gratuită, concediu cu plata înainte şi după naştere, plata ajuto­rului de naştere şi alăptare. Pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru clasa muncitoare, problema li­chidării totale a neştiinţei de carte, problema dezvoltării, ştiinţei şi cultu­rii constituie o condiţie indispensabilă pentru triumful construirii socialis­mului. In 1938 în Iaşi exista numai o sin­gură universitate cu 2.170 studenţi din care numai 355 primeau burse. In prezent funcţionează la Iaşi 4 in­stitute de învăţămînt superior cu 14 facultăţi şi cu un număr de peste 7.000 studenţi, dintre care peste 50 la sută sunt bursieri; ei sunt găzduiţi în cămi­ ...................... M­A­I SέNT 2 ZILE PÎNA LA ALEGERI D­UMINICĂ V­OTAȚI CANDIDAȚII F.D.P. |Continuare în pag. 3-a)

Next