Romînia Liberă, februarie 1957 (Anul 15, nr. 3830-3854)
1957-02-01 / nr. 3830
Pag. 2-aRomânia liberă Atribuţiile Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii Declaraţiile făcute ziarului nostru de tovarăşul inginer SIMION ZEIGHER prim vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii Cititorii au aflat din ziarul de duminică 27 ianuarie a.c. despre înfiinţarea Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii. Pentru a informa pe cititorii noştri despre rolul şi sarcinile noului comitet, ne-am adresat tov. ing. Simion Zeigher, prim vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii, cu rugămintea de a ne răspunde la cîteva întrebării. — Care au fost necesităţile ce au determinat înfiinţarea Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii ? — Este bine cunoscut că plenara din 27—7v decembrie 1966 a C.C. al P.M.tr. a trasat printre altele o seama de sarcini privind îmbunătăţirea activităţii în domeniul organizării şi normării muncii şi al organizării salarizării. Tocmai pentru înfăptuirea acestor sarcini şi în scopul coordonării pe întreaga economie naţională a acestei activităţi, a fost înfiinţat pe baza unui decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Comitetul de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii care fancţionează ca organ al Consiliului de Miniştri. — Ce ne puteţi spune despre atribuţiile Comitetului in problemele organizării şi normării muncii ? — in problemele organizării şi normari muncii, comitetului ii revine în planul uud sarcina de a studia, elabora şi prezenta spre aprobare Consiliului de Miniştri planurile de perspectivă privind organizarea şi normarea muncii, şi organizarea salarizării, întocmite pe baza propunerilor ministerelor şi a organelor centrale. De asemenea are sarcina de a coordona din punct de vedere metodologic activitatea de cercetări complexe pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi eliminării pierderilor de timp de lucru. Din atribuţiile Comitetului face parte şi coordonarea metodologiei, pentru îmbunătăţirea continuă a normării muncii, pe măsura dezvoltării şi perfecţionării tehnicii. Pe această linie, Comitetul va îndruma din punct de vedere metodologic activitatea ministerelor şi organelor centrale pentru îmbunătăţirea calităţii normării muncii, pentru introducerea sistematică a normelor cu motivare tehnică, în acelaşi timp Comitetului îi revine sarcina de a urmări şi analiza măsurile luate de ministere şi organele centrale în domeniul normării muncii, precum şi în privinţa elaborării şi înfăptuirii măsurilor tehnico-organizatorice legate de aplicarea normelor cu motivare tehnică. O mare însemnătate în munca Comitetului în această direcţie o are colaborarea cu alte instituţii centrale cum sunt Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Finanţelor, Consiliul Central al Sindicatelor etc., alături de care va analiza nivelul productivităţii muncii, realizarea normelor de muncă, a cîştigurilor medii şi a corelaţiei acestora, făcînd în caz de nevoie propuneri de îmbunătăţire. — In problemele organizării salarizării ce sarcini revin noului Comitet? — în lumina celor stabilite de plenara C.C. al P.M.R.,, Comitetului îi revin în acest domeniu sarcini de răspundere. Este vorba în primul rind de sistemul de salarizare şi premiere al muncitorilor, asigurind prin îmbunătăţirea şi simplificarea acestuia mărirea cointeresării materiale in creşterea productivităţii muncii şi ridicarea calificării muncitorilor. Comitetul va elabora şi supune spre aprobare Consiliului de Miniştri măsurile de ansamblu privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi premiere, precum şi a sporurilor și adausurilor de salarii. Comitetului îi revine sarcina să se ocupe și de sistemul de salarizare al personalului tehnic-ingineresc, de specialitate şi administrativ, legîndu-l mai mult de condiţiile de răspundere în muncă, de importanţa ramurii de activitate etc. în acest sens Comitetul va trebui să urmărească asigurarea unor corelaţii juste între salariile diferitelor categorii de personal şi ramuri ale economiei. Colaborînd cu ministerele şi organele centrale la elaborarea măsurilor privind simplificarea, raţionalizarea şi ieftinirea aparatului de Stat şi economic, Comitetul are datoria să analizeze şi corelaţia între personalul productiv şi cel al aparatului de conducere şi deservire, propunînd măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a acestui raport în favoarea personalului ocupat nemijlocit în producţie. Asigurarea acestui raport just va contribui în mod direct la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Comitetul are obligaţia de a verifica prin sondaje în întreprinderi şi instituţii modul de aplicare a sistemului tarifar de salarizare, a indicatoarelor tarifare de calificare şi încadrării lucrătorilor în acord, a normelor de muncă, a regulamentelor de premiere şi sporurilor de salarii, în scopul respectării stricte a legalităţii în domeniul muncii şi salariilor. Tot Comitetului îi revine sarcina de a documenta şi informa periodic Consiliul de Miniştri asupra situaţiei în domeniul organizării şi normării muncii şi organizării salarizării, al creşterii nivelului de trai al salariaţilor, evoluţiei costului vieţii, salariului real, veniturilor reale şi corelaţiei între diferitele categorii de venituri ale populaţiei şi veniturile din salarii, în conformitate cu atribuţiile stabilite de Consiliul de Miniştri, Comitetul are datoria ca în colaborare cu Consiliul Central al Sindicatelor să urmărească aplicarea unitară a legislaţiei muncii şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea şi sistematizarea acesteia. Vase noi pentru flota noastră comercială Flota comercială maritimă a ţării noastre va fi înzestrată in cel de al doilea cincinal cu vase noi de diferite capacităţi. Ministerul Transporturilor Rutiere, Navale şi Aeriene a luat unele măsuri in această direcţie încă din anul trecut. Astfel, la şantierele navale Turnu Severin au fost puse in construcţie primele 2 cabotiere-motoare de cite 1100 tone, din lotul de 4 vase de cest fel care se vor construi aici. Pe Ungă vasele care se construiesc pe şantierele noastre navale, flota comercială maritimă va primi şi vase din import. Cu prilejul unei vizite făcută anul trecut la şantierele navale Rijeca din R.P.F. Iugoslavia, o delegaţie de tehnicieni ai Ministerului Comerţului Exterior şi ai Ministerului Transporturilor Rutiere, Navale şi Aeriene a comandat la aceste şantiere construcţia a 2 cargouri-motoare de câte 10.630 tone. Viteza sporită şi autonomia de navigaţie mare a acestor vase vor face cu putinţă executarea de transporturi dus-înntors între portul Constanţa şi China, India, Extremul Orient, Europa Continentală sau ţările din Nordul Europei, fără alimentare suplimentară cu combustibil pe parcurs. (Agerpres) LOCUINŢE PENTRU OAMENII MUNCII In oraşul Roman, ca şi în celelalte localităţi din ţara noastră, au fost construite în ultimii ani numeroase locuinţe pentru oamenii muncii. Pe lingă zecile de case cu două apartamente construite cu sprijinul statului, s-au înălţat şi o serie de noi blocuri muncitoreşti cu zeci de apartamente, în clişeu . Cîteva dintre blocurile construite de stat pentru salariaţii fabricii de cărămidă din Roman. Foto : I. BECHERU Propunerile alegătorilor se înfăptuiesc ORADEA. — Intilnirile dintre candidaţii F.D.P■ si alegători in regiunea Oradea au prilejuit numeroase propuneri cu caracter gospodăresc făcute de cetăţeni. O parte din aceste propuneri au şi fost puse în practică. Sprijiniţi de tovarăşii Ladislau Banyai, locţiitor al ministrului Invăţămîntului, şi Iosif Banc, prim secretar al comitetului regional Oradea al P.M.R., candidaţi ai F.D.P, cetăţenii din satele Peştera Cimpani, Şuştin, Str. BAIA MARE. Sfaturile populare din regiunea Baia Mare au şi trecut la realizarea unor propuneri făcute de oamenii muncii în cadrul celor 403 întîlniri dintre candidaţi şi alegători, care au avut loc pînă acum în regiunea Baia Mare. Pînă la 24 ianuarie, cu sprijinul cetăţenilor, s-au reparat 20.100 metri drumuri, din 40.000 m, prevăzuţi în propuneri, s-au reparat şi construit 187 de poduri şi podeţe, din cele 311 propuse. Pentru repararea restului de drumuri s-au transportat peste 60.000 mc. pietriş, s-a asigurat materialul lemnos pentru celelalte poduri şi podeţe. In comunele Sălsig, Bălţa, Sălăţig, din raionul Cehul Silvaniei, precum şi în alte 40 de comune şi sate, Peşti, Biharia, Rontău au executat lucrări de electrificare a satelor lor. Locuitorii din satul Chişteag au primit sprijin pentru construcţia unui dig pe malul Crişului Repede. Această construcţie va feri 60 hectare de teren de inundaţie. In satul Călugări a luat fiinţă un punct sanitar bine utilat. Asemenea acţiuni gospodăreşti propuse de alegători au mai fost iniţiate şi in satele Pietroasa, Valea Neagră, Crişteur şi în oraşul Vaşcău, s-a rezolvat aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc. Reţeaua electrică a fost extinsă cu încă 2.050 m., dintre care 500 m. numai în comuna Ulmeni, iar în comuna Repedea, raionul Vişeu, s-a pus în funcţiune noua uzină electrică. Au fost terminate lucrările de construcţie şi reparaţii la 8 şcoli şi cămine culturale din cele 29 care au fost obiectul propunerilor. Muncitorilor de la uzina „Gh. Gheorghiu-Dej“, care au cerut ca sfatul popular orăşenesc să se preocupe mai intens de rezolvarea problemei spaţiului locativ, li s-a dat spre folosinţă o clădire încăpătoare pe str. Vasile Alecsandri. Pînă la data de 3 februarie vor mai fi satisfăcute încă o serie de propuneri și cereri ale oamenilor muncii. Fabrica de acid sulfuric din Copşa Mica a intrat parţial în funcţiune ORAŞUL STALIN. Constructorii de la trustul nr. 5 din Tg. Mureş, tehnicieni ai uzinelor ,.Independenţa“ Sibiu, au obţinut o importantă victorie în ziua de 31 ianuarie, terminind construcţia fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. In aceeaşi zi s-a început rodajul maşinilor. Cuptorul nr. 6 a intrat în funcţiune şi a elaborat primele produse. Lucrările de construcţii şi montaj ale fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică s-au realizat cu sprijinul specialiştilor din R.D. Germană. Peste puţin timp noua fabrică de acid sulfuric va produce cu întreaga capacitate. (Agerpres) „Săptămîna cărţii la sate“ In scopul stimulării interesului pentru carte în rîndurile ţărănimii muncitoare, între 21 şi 27 februarie se va organiza „Săptămîna cărţii la sate“. In săptămîna de la 21 la 27 februarie, la căminele culturale vor fi organizate discuţii pe marginea broşurilor şi cărţilor pentru oamenii muncii de la sate, programe artistice, iar în cadrul bibliotecilor săteşti se va face o largă popularizare a cărţilor beletristice şi a lucrărilor agrotehnice. Descoperirea unor documente inedite în legătură cu răscoala din 1907 SUCEAVA (de la trimisul nostru). — La serviciul regional al Arhivelor Statului din Suceava s-au descoperit, zilele acestea, documente privitoare la răscoala din 1807 din jurul Burdujenilor. Este vorba de un dosar din Arhiva fostei primării din Suceava, care se referă la evenimentele petrecute în perioada 19—22 martie 1907. Pe vremea aceea, oraşul Suceava şi Gara Iţcani aparţineau imperiului austro-ungar, iar Burdujenii era localitatea de frontieră a Romîniei. Cînd au izbucnit răscoalele în jurul Burdujenilor, 2.000 de persoane din rîndul clasei avute, speriate de răscoală, au trecut frontiera şi s-au refugiat la Iţcani şi Suceava. Dosarul găsit acum la Suceava cuprinde tocmai corespondenţa autorităţilor austro-ungare privitoare la aceşti refugiaţi şi oglindeşte o serie de aspecte ale desfăşurării răscoalelor din jurul Burdujenilor. Intre altele, într-un raport informativ întocmit de primarul de atunci al Sucevei, Des Loges, se arată că în rîndurile unor unităţi militare romîneşti aflate la Burdujeni domneşte „anarhie“ şi că ostaşii refuză să îndeplinească ordinele superiorilor. Traducerea documentelor (ele sunt scrise în limba germană) şi cercetarea lor se află acum în curs de desfăşurare. PENTRU ÎNTĂRIREA ŞI DEZVOLTAREA SECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURĂ In urma Rezoluţiei plenarei C.C al P.M.R care a indicat ca o necesitate imediată problema asigurării întăririi şi dezvoltării gospodăriilor agricole colective, la Ministerul Agriculturii se discută în prezent posibilităţile de aplicare a unor serii de măsuri care să contribuie la realizarea acestui ţel. Studiindu-se astfel condiţiile în care gospodăriile colective pot fi sprijinite să obţină anul acesta producţii cit mai ridicate de porumb, s-a ajuns la concluzia de a se lărgi suprafaţa de cultivare a porumbului irigat în aceste unităţi pînă la aproximativ 4800 ha. (numai în regiunea Bucureşti s-ar putea ajunge pînă la 800 ha.). In acest scop se întreprind acum cercetări pentru ca extinderea acestor suprafeţe să se facă în acele gospodării unde cheltuielile de amenajare să fie cit mai reduse şi unde există braţe de muncă suficiente pentru buna întreţinere a culturilor. Gospodăriile colective care vor avea asemenea suprafeţe vor fi sprijinite prin acordare de credite, instalaţii de irigare etc . Este ştiut faptul că dezvoltarea ramurilor pomicole şi viticole în gospodării colective este legată de existenţa materialului săditor. Pentru ca procurarea acestui material să nu mai fie o problemă şi pentru ca unele gospodării să poată deveni eleturile producătoare, se discută acum trecerea în folosinţa gospodăriilor colective a unor pepiniere vitiipomicole aflate în prezent în proprietatea sfaturilor populare. In acelaşi timp se La Ministerul Agriculturii se proiectează aplicarea unor noi măsuri cercetează posibilităţile ca gospodăriile colective să-şi creezeşi pepiniere proprii. ★ In scopul întăririi şi dezvoltării a mai multe ramuri de producţie în gospodăriile colective s-a hotărît ca gospodăriilor colective şi cooperativelor agricole de producţie situate în comunele de pe malul Dunării, în regiunile de baltă şi de pe malul Mării Negre, să li se atribuie spre exploatare bunuri piscicole, creîndu-si în aceste unităţi brigăzi de pescuit. In acest fel veniturile gospodăriilor şi cooperativelor vor creşte şi în acelaşi timp se va asigura o mai bună exploatare a bălţilor, iazurilor, eleşteelor etc. ★ Problema mecanizării unui cit mai mare volum de lucrări agricole este de mare importanţă pentru gospodăriile colective. In acest scop se prevede ca într-o serie de unităţi, în funcţie de suprafaţă şi culturile principale, să se repartizeze de către S.M.T. un număr de tractoare care să fie folosite în permanenţă în gospodăriile respective Aceste tractoare vor fi deservite de tractorişti recrutaţi în cea mai mare parte din rîndurile colectiviştilor. Aplicarea unei asemenea masuri ar contribui la creşterea răspunderii tractoriştilor pentru lucrările pe care le execută, i-ar lega mai mult de interesele gospodăriei pe care o deservesc. * îmbunătăţirea gospodăriilor colective este o chestiune ce preocupă îndeaproape cadrele de specialişti din Ministerul Agriculturii. In acest scop se preconizează ideea trimiterii de ingi-’ neri agronomi in gospodăriile cu peste 500 ha. teren. Totodată va creşte numărul îndrumătorilor contabili astfel ca ei să răspundă de îndrumarea a cel mult 10—12 unităţi. Sprijinul lor va fi astfel mult mai concret ■k Dezvoltarea diferitelor ramuri de producţie in gospodăriile colective este legată şi de dezvoltarea construcţiilor. Pentru a se înlesni executarea unor construcţii cit mai corespunzătoare, s-a hotărît ca într-un număr de 100 S.M T. — şi anume la acelea în a căror rază de activitate există gospodării ce au de executat un volum mai mare de construcţii — să se încadreze ingineri constructori. Aceştia vor acorda toată asistenţa tehnică necesară. Restul gospodăriilor vor primi îndrumări în această direcţie de la Institutul de proiectări de construcţii. ★ La direcţiile agricole regionale se lucrează în prezent la aplicarea hotărîrii privind prelungirea termenelor de rambursare a creditelor în gospodăriile colective. In acest scop se fac recalculările respective, lucru ce va duce la stimularea cererilor de credite în vederea mării avutului obștesc al gospodărielor colective. Vacanţa de iarnă a studenţilor romîni şi maghiari din Cluj CLUJ. (de la corespondentul nostru). Pentru ca studenţii romîni şi maghiari din centrul universitar Cluj să-şi petreacă o vacanţă cit mai plăcută, s-au efectuat din timp o serie de pregătiri. S-a asigurat astfel trimiterea unui număr de peste 700 de studenţi in staţiunile balneo-climaterice Predeal, Buşteni, Sovata şi Tuşnad. Alţi studenţi au luat drumul taberelor sportive, unde vor putea practica diferite sporturi de iarnă. Pentru studenţii rămaşi în Cluj, s-au luat măsuri pentru deschiderea unui club studenţesc de iarnă, in programul acestui club s-au prevăzut o serie de conferinţe şi discuţii in legătură cu apropiatele alegeri de deputaţi in Marea Adunare Naţională. In acelaşi program, mai figurează un număr de audiţii muzicale, întîlniri cu scriitori, vizionări de filme, etc. informaţii Joi dimineata a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre patrie, delegaţia Comerţului din U.R.S.S., care la invitaţia Ministerului Comerţului Interior din R.P.R. ne-a vizitat tara timp de 15 zile In cadrul unui schimb de experienţă cu lucrătorii din comerţul nostru socialist. Joi a plecat la Budapesta Comisia romînă care va participa la elaborarea şi semnarea planului de muncă în vederea aplicării convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. P. Ungară pe anul 1957 Comisia este alcătuită din tovarăşii, Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, preşedintele Comisiei, Tiberiu Andrasovsky, rectorul Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj şi Eugen Jebeleanu, membru în biroul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. ★ Incepînd de astăzi, cinematografele „Magheru" şi „Elena Pavel" vor prezenta în premieră filmul artistic Mi-e sete", producţie a studiourilor „Deja Berlin. Acelaşi film va fi programat de luni, 4 februarie, la cinematografele „Griviţa“ şi „G. Coşbuc". Săptămîna viitoare aduce pe ecranele cinematografelor Capitalei o serie de filme artistice noi- Bucureştenii vor putea viziona la cinematograful „Magheru“ filmul ,,Pătratul 45“, o valoroasă creaţie a studioului „Mosfilm“. Cinematografele „Republica", ,,1 Mai" şi „Central“ vor prezenta în cursul aceleeaşi săptămini filmul „Podhale în flăcări", realizare a cinematografiei poloneze. Filmul ,,Sinha—Moca", producţie a cinematografiei braziliene, va putea fi vizionat, tot în cursul săptăminii viitoare, la cinematografele „Bucureşti" şi „Vasile Alecsandri". ★ Joi seara a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre R.P. Bulgaria o delegaţie formată din şase lucrători din Ministerul Agriculturii şi 30 de preşedinţi de gospodării agricole colective din regiunile Bucureşti, Ploeşti şi Constanţa. Delegaţia, va participa timp de 3-4 zile la adunările de dări de seamă de sfîrşit de an din cooperativele agricole de muncă din regiunile Ruse şi Tîrnovo. In seara zilei de 31 ianuarie, pe scena Teatrului Naţional din Cluj a avut loc premiera pe ţară, a piesei „Copacii mor în picioare“ a dramaturgului progresist spaniol Alejandro Casona. Pus în scenă de tînărul regizor Călin Florian, spectacolul s-a bucurat de un reuşit succes. ★ Miercuri seara, s-a înapoiat din Uniunea Sovietică delegaţia Sindicatului lucrătorilor din invăţămint Membrii delegaţiei au făcut în Uniunea Sovietică un rodnic schimb de experienţă în probleme sindicale şi de invăţămînt. ★ Delegaţia sovietului orăşenesc din Ufa (R.A.S.S. Başchiră) a continuat schimbul de experienţă şi vizitele într-o serie de întreprinderi şi instituţii din oraşul Bacău. (Agerpres) ★ ★ RECTIFICARE In ziarul nostru de ieri strecurindu-se o greşeală de corectură în materialul ,,Un nou program de pregătire pentru ucenici“, următorul aliniat se va citi după cum urmează: „Astfel durata instruirii teoretice sau practice va fi de cel mult şase ore pe zi, iar în total încărcarea medie săptămînală inclusiv meditaţii, cercuri şi alte activităţi nu va depăşi opt ore pe zi". CRONICA MUZICALĂ Cvartetul „Borodin“. Violoncelistul George Neikrug Săptămîna trecută, viaţa muzicală a Capitalei a fost deosebit de bogată şi interesantă. Interesul firesc pentru manifestările artiştilor noştri nu ne poate face însă să uităm pe oaspeţi, ale căror concerte aduc nu numai o notă de noutate, dar reprezintă şi un schimb de experienţă, o îmbogăţire a orizontului, binevenită atît pentru public cit şi pentru muzicienii profesionişti. Prima vizită, care a avut loc anul trecut, a Cvartetului de Stat „A. P. Borodin" din Moscova, a lăsat atunci o impresie unanim favorabilă, astfel că amatorii de muzică de cameră au reîntîlnit cu plăcere talentatul ansamblu sovietic cu prilejul recitalului dat lunea trecută, în sala Dalles. Calităţile formaţiei sunt cunoscute cei patru instrumentişti, în pofida tinereţii lor, unesc virtuozitatea cu o concepţie artistică matură, şi mai ales cu o deosebită pasiune pentru genul muzical căruia i s-au dedicat. Personalitatea lor se completează în chip armonios, ardoarea primului violonist—Rostislav Dubinski—întregindu-se cu chibzuinţă şi discreţia violoncelistului Valentin Berlinski, care de astădată ni s-a părut, muzicaliceşte, cel mai evoluat dintre membrii cvartetului. Sonoritatea de ansamblu e plină, dimensionată fiind în genere pentru săli mai spaţioase decât „Dalles“-ul totuşi, în interpretările care poartă pecetea unei şlefuiri îndelungate, e realizată o gamă bogată de nuanţe sonore, capabilă să tălmăcească toată complexitatea gîndirii marilor maeştri. Prima piesă a programului, Cvartetul în Mi minor de Smetana, nu a fost, din acest punct de vedere, edificatoare. Studiul ei pare a se afla încă într-o etapă de căutări deoarece nu a fost stabilită fuziunea emoţională între parteneri, şi nici acea libertate a execuţiei care să dea senzaţia unei creaţii în momentul execuţiei — mai cu seamă că era vorba de o lucrare atît de diversă, în care accentele profund dramatice alternează cu ritmuri de joc popular. In schimb, Cvartetul al treilea, in Fa major, de Şostakovici, care a urmat, a prilejuit ansamblului una din acele interpretări care-ţi rămîn întipărite în suflet pe multă vreme, unind perfecţiunea realizării tehnice cu o trăire artistică intensă. Autenticitatea cu care Cvartetul „Borodin" îl cîntă pe Şostakovici pare a fi izvorîtă dintr-o dragoste adîncă pentru muzica marelui compozitor, care la rîndul lui credem că a avut o înrîurire directă asupra tinerilor muzicieni. Ei ne apar pe deplin familiarizaţi cu lumea interioară a lui Şostakovici [ acest lucru a reieşit din umorul cu care au redat prima parte ■ — cu acele teme clasicizante, nelipsite de ironie — din tensiunea dezlănţuită în al doilea scherzo şi mai cu seamă din profunzimea cu care au redat partea lenta. Au fost create aici momente de mare artă, dintre care dialogul întrebător între violă şi violoncel ni s-a părut cel mai semnificativ. Sfîrşitul cvartetului, ca „pedala" peste care vocile instrumentelor ţes parcă firul unor aspiraţii infinite, a emoţionat adine. E de înţeles de ce, după un asemenea punct culminant, frumoasa execuţie a Cvartetului în Fa maior de Ravel nu s-a mai putut ridica la aceeaşi intensitate. Totuşi şi aci seriozitatea şi unitatea ansamblului s-au impus ; să ne amintim fie şi numai de precizia trepidaţiei ritmice, în acel fermecător scherzo, în care pizzicatele celor patru instrumente au ţesut parcă o pînză viu colorată ! De altfel dragostea tinerilor instrumentişti pentru muzica franceză, care a fost grăitoare şi în interpretarea unei transcripţii a preludiului lui Debussy „Fata cu părul bălai" le va asigura pătrunderea ei din ce în ce mai autentică. Ca şi anul trecut, Cvartetul „Borodin" a încheiat seria „bisurilor" cu transcripţia „Dansului ţărănesc" de Constantin Dimitrescu, datorită primului violonist, Rostislav Dubinski, un prietenesc omagiu adresat muzicii noastre. Cu o seară mai tîrziu tot la Ateneu un artist amasculamerican, violoncelistul George Neikrug din Hollywood, care, însoţit de eminentul acompaniator Dagobert Bucholz ne-a oferit un amplu recital Dacă sînt, probabil, mulţi artişti ai Instrumentului său care ne transput emoţii muzicale mai puternice, desigur că e mai scăzut numărul acelora care să dispună de resurse tehnice ale lui Neikrug. Intr-adevăr, el cîntă la violoncel fără efort, eliminînd laturile greoaie ale instrumentului şi obţinind în toate registrele o sonoritate plăcută şi egală. Are un simţ excepţional al distanţelor pe coardă, şi „atacurile" lui la intervale muzicale mari au de obicei precizie şi siguranţă. Calităţile de rafinament instrumental şi o certă sensibilitate lirică îi fac pe Neikrug să exceleze în primul rind în miniaturi, cizelate în chip superior. Acest lucru a reieşit în piese cum sînt „Cîntecul trist" de Arenski sau — din multiplele suplimente acordate cu o rară generozitate la sfîrşitul programului — un „Nigun" de Bloch şi mai cu seamă „Habanera" de Ravel. In dificila Sonată pentru violoncel solo de Zoltán Kodály, una din creaţiile cele mai reprezentative ale literaturii instrumentale contemporane, Neikrug a realizat o mare varietate de timbre şi culori, obţinind efecte sonore interesante şi făcîndune parcă să auzim fluerul, buciumul şi cimpoiul. El a simţit cu sinceritate nostalgia cîntecului dornit şi patetismul vibrant al vechilor balade; se pare însă că respectul pentru partitura compozitorului maghiar nu a fost desăvîrşit, şi că anumite pasagii — e drept de o dificultate de execuţie * ieşită din comun — au fost omise, cu o libertate nu tocmai lăudabilă. In aceeaşi ordine de idei, nu am putut aprecia o serie de nuanţe agogice oarecum arbitrare ca de pildă în trio, — secţiunea centrală a părţii a doua din Sonata în Mi minor de Brahms, — unde linia melodică a fost întreruptă din desfăşurarea ei simplă, firească. De altfel, interpretarea acestei sonate a fost punctul mai slab al serii, ea nereuşind să redea forţa interioară şi emotivitatea sobră a muzicii marelui compozitor german. In genere, a fost un recital interesant, care ne-a prezentat un instrumentist foarte valoros şi un muzician cu multe laturi contradictorii. După un program substanţial, in care nu au lipsit momente de adevărată artă, încheierea cu o piesă de virtuozitate pentru vioară ca „Scherzzo-Tarantella" de Wieniawski, cîntată de mîntuială şi plină de impurităţi, într-o transcripţie ingrată pentru violoncel, a avut oarecum efectul unui „duş rece". L-am reintîlnit pe Neikrug la concertele din 26 şi 27 ianuarie ale Filarmonicii „George Enescu", interpretînd Concertul în Re major de Haydn într-o versiune mai apropiată, se pare, de cea originală decit aceea îndeobşte cunoscută. Autenticitatea ediţiei nu ni s-a părut însă — spre regretul nostru — dublată de aceea a interpretării. Nu ne referim atît la impurităţile sonore care, sîmbătă seara, mai ales, nu au fost puţine, cit la relativa lipsă a căldurii, a frazării simple dar expresive, a umorului popular, fără de care mesajul muzicii lui Haydn a anihilat. E o lucrare în care redarea cu ajutorul unei virtuozităţi exterioare și bine sunătoare a partidei solistice nu e deajuns. In schimb in „bisuri" —atît în piesa lui Cassado cit și în Bach — am regăsit din nou pe artist, ceea ce ne face să credem că dacă Neikrug ar fi cîntat, poate, un alt concert cu orchestra, mai apropiat de calităţile sale, rezultatul ar fi fost mai pozitiv. Neavînd, în această cronică, posibilitatea de a ne ocupa pe larg de întregul program al concertului „Filarmonicii”, mă rezum la relevarea frumoasei iniţiative a dirijorului Constantin Bugeanu de a interpreta o lucrare ca „Simfonia da Requiem" de Benjamin Britten, care dacă, în comparaţie cu altele auzite anterior pare mai puţin inspirată, contribuie totuşi la cunoaşterea mai deplină a creaţiei acestui însemnat compozitor contemporan. ALFRED HOFFMAN Vineri 1 februarie 1957 — nr.3831) Serghei Obrazţov cu colectivul său va sosi in ţara noastră In cursul lunii aprilie va sosi în ţara noastră un ansamblu format din aproape 60 de actori de la Teatrul Central de Păpuşi din Moscova sub conducerea cunoscutului om de teatru Serghei Obrazţov, artist al poporului din U.R.S.S. Artiştii sovietici vor prezenta spectacole in Capitală şi în cîteva oraşe din ţară, ca de pildă: Iaşi, Tg. Mureş, Cluj, Timişoara. ^coooeixxx-ooooooooooooooooaooooooooooooeooooooooofoooooooaoooooooooooooooooooooaoooooooooooooooooocooofroov ooooooooo©o©oeooaeooaoooaooeoeoeooooooccoooo0oocooooooooocoeooooooecoooeo®o®o©«Bo©ooo«g»*»< A N I OPULARE O OO OO OO OO OO 00 oo oo oo -o^ oooooooeoeooooooooo'. Fabrica „Libertatea" din Cluj construită In anii puterii populare, se numără printre unităţile mari, moderne, de prelu-crare a lemnului. Mobila fabricată aici este apreciată atît în ţară cit şi peste hotare. I In clişeu: Un aspect exterior al fabricii „Libertatea" din Cluj. Foto: ION MICLEA