Romînia Liberă, februarie 1957 (Anul 15, nr. 3830-3854)

1957-02-01 / nr. 3830

Pag. 2-aRomânia liberă Atribuţiile Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii Declaraţiile făcute ziarului nostru de tovarăşul inginer SIMION ZEIGHER prim vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii Cititorii au aflat din ziarul de dumi­nică 27 ianuarie a.c. despre înfiinţarea Comitetului de Stat pentru probleme­le de Muncă şi Salarii. Pentru a in­forma pe cititorii noştri despre rolul şi sarcinile noului comitet, ne-am a­­dresat tov. ing. Simion Zeigher, prim vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii, cu rugămintea de a ne răspunde la cîteva întrebării. — Care au fost necesităţile ce au determinat înfiinţarea Comite­tului de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii ? — Este bine cunoscut că plenara din 27—7v decembrie 1966 a C.C. al P.M.tr. a trasat printre altele o sea­ma de sarcini privind îmbunătăţirea activităţii în domeniul organizării şi normării muncii şi al organizării sala­rizării. Tocmai pentru înfăptuirea aces­tor sarcini şi în scopul coordonării pe întreaga economie naţională a acestei activităţi, a fost înfiinţat pe baza unui decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Comitetul de Stat pentru problemele de Muncă şi Salarii care fancţionează ca organ al Consiliului de Miniştri. — Ce ne puteţi spune despre a­­tribuţiile Comitetului in proble­­mele organizării şi normării muncii ? — in problemele organizării şi nor­mari muncii, comitetului ii revine în planul uud sarcina de a studia, ela­bora şi prezenta spre aprobare Consi­liului de Miniştri planurile de pers­pectivă privind organizarea şi norma­rea muncii, şi organizarea salarizării, întocmite pe baza propunerilor minis­terelor şi a organelor centrale. De a­­semenea are sarcina de a coordona din punct de vedere metodologic activita­tea de cercetări complexe pentru îm­bunătăţirea organizării muncii şi eli­minării pierderilor de timp de lucru. Din atribuţiile Comitetului face parte şi coordonarea metodologiei, pentru îmbunătăţirea continuă a normării muncii, pe măsura dezvoltării şi per­fecţionării tehnicii. Pe această linie, Comitetul va îndruma din punct de vedere metodologic activitatea minis­terelor şi organelor centrale pentru îm­bunătăţirea calităţii normării muncii, pentru introducerea sistematică a nor­melor cu motivare tehnică, în acelaşi timp Comitetului îi revine sarcina de a urmări şi analiza măsurile luate de ministere şi organele centrale în do­meniul normării muncii, precum şi în privinţa elaborării şi înfăptuirii măsu­rilor tehnico-organizatorice legate de aplicarea normelor cu motivare teh­nică. O mare însemnătate în munca Co­mitetului în această direcţie o are co­laborarea cu alte instituţii centrale cum sunt Comitetul de Stat al Planifi­cării, Ministerul Finanţelor, Consiliul Central al Sindicatelor etc., alături de care va analiza nivelul productivităţii muncii, realizarea normelor de muncă, a cîştigurilor medii şi a corelaţiei a­­cestora, făcînd în caz de nevoie pro­puneri de îmbunătăţire. — In problemele organizării sa­larizării ce sarcini revin noului Comitet? — în lumina celor stabilite de ple­nara C.C. al P.M.R.,, Comitetului îi re­vin în acest domeniu sarcini de răs­pundere. Este vorba în primul rind de sistemul de salarizare şi premiere al muncitorilor, asigurind prin îmbunătă­ţirea şi simplificarea acestuia mărirea cointeresării materiale in creşterea productivităţii muncii şi ridicarea cali­ficării muncitorilor. Comitetul va ela­bora şi supune spre aprobare Consi­liului de Miniştri măsurile de ansam­blu privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi premiere, precum şi a sporurilor și adausurilor de salarii. Comitetului îi revine sarcina să se o­­cupe și de sistemul de salarizare al personalului tehnic-ingineresc, de spe­cialitate şi administrativ, legîndu-l mai mult de condiţiile de răspundere în muncă, de importanţa ramurii de ac­tivitate etc. în acest sens Comitetul va trebui să urmărească asigurarea unor corelaţii juste între salariile diferitelor categorii de personal şi ramuri ale e­­conomiei. Colaborînd cu ministerele şi orga­nele centrale la elaborarea măsurilor privind simplificarea, raţionalizarea şi ieftinirea aparatului de Stat şi econo­mic, Comitetul are datoria să anali­zeze şi corelaţia între personalul pro­ductiv şi cel al aparatului de condu­cere şi deservire, propunînd măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a aces­tui raport în favoarea personalului o­­cupat nemijlocit în producţie. Asigu­rarea acestui raport just va contribui în mod direct la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Comitetul are obligaţia de a veri­fica prin sondaje în întreprinderi şi in­stituţii modul de aplicare a sistemului tarifar de salarizare, a indicatoarelor tarifare de calificare şi încadrării lu­crătorilor în acord, a normelor de muncă, a regulamentelor de premiere şi sporurilor de salarii, în scopul res­pectării stricte a legalităţii în dome­niul muncii şi salariilor. Tot Comitetului îi revine sarcina de a documenta şi informa periodic Con­siliul de Miniştri asupra situaţiei în domeniul organizării şi normării mun­cii şi organizării salarizării, al creşte­rii nivelului de trai al salariaţilor, e­­voluţiei costului vieţii, salariului real, veniturilor reale şi corelaţiei între di­feritele categorii de venituri ale popu­laţiei şi veniturile din salarii, în conformitate cu atribuţiile stabi­lite de Consiliul de Miniştri, Comite­tul are datoria ca în colaborare cu Consiliul Central al Sindicatelor să ur­mărească aplicarea unitară a legislaţiei muncii şi să facă propuneri pentru îm­bunătăţirea şi sistematizarea acesteia. Vase noi pentru flota noastră comercială Flota comercială maritimă a ţării noastre va fi înzestrată in cel de al doilea cincinal cu vase noi de dife­rite capacităţi. Ministerul Transportu­rilor Rutiere, Navale şi Aeriene a luat unele măsuri in această direcţie încă din anul trecut. Astfel, la şantierele navale Turnu Severin au fost puse in construcţie primele 2 cabotiere-motoare de cite 1100 tone, din lotul de 4 vase de cest fel care se vor construi aici. Pe Ungă vasele care se construiesc pe şantierele noastre navale, flota co­mercială maritimă va primi şi vase din import. Cu prilejul unei vizite fă­cută anul trecut la şantierele navale Rijeca din R.P.F. Iugoslavia, o dele­gaţie de tehnicieni ai Ministerului Comerţului Exterior şi ai Ministerului Transporturilor Rutiere, Navale şi Aeriene a comandat la aceste şantiere construcţia a 2 cargouri-motoare de câte 10.630 tone. Viteza sporită şi­­ autonomia de na­vigaţie mare a acestor vase vor face cu putinţă executarea de transporturi dus-înntors între portul Constanţa şi China, India, Extremul Orient, Euro­pa Continentală sau ţările din Nordul Europei, fără alimentare suplimenta­ră cu combustibil pe parcurs. (Agerpres) LOCUINŢE PENTRU OAMENII MUNCII In oraşul Roman, ca şi în celelalte localităţi din ţara noastră, au fost construite în ultimii ani numeroase locuinţe pentru oamenii mun­cii. Pe lingă zecile de case cu două apartamente construite cu spri­jinul statului, s-au înălţat şi o serie de noi blocuri muncitoreşti cu zeci de apartamente, în clişeu . Cîteva dintre bl­ocurile construite de stat pentru sa­lariaţii fabricii de cărămidă din Roman. Foto : I. BECHERU Propunerile alegătorilor se înfăptuiesc ORADEA. — Intilnirile dintre can­didaţii F.D.P■ si alegători in regiunea Oradea au prilejuit numeroase propu­neri cu caracter gospodăresc făcute de cetăţeni. O parte din aceste propuneri au şi fost puse în practică. Sprijiniţi de tovarăşii Ladislau Ba­nyai, locţiitor al ministrului Invăţămîn­­tului, şi Iosif Banc, prim secretar al comitetului regional Oradea al P.M.R., candidaţi ai F.D.P­, cetăţenii din sa­tele Peştera Cimpani, Şuştin, Str. BAIA MARE.­­ Sfaturile populare din regiunea Baia Mare au şi trecut la realizarea unor propuneri făcute de oamenii muncii în cadrul celor 403 în­­tîlniri dintre candidaţi şi alegători, care au avut loc pînă acum în regi­unea Baia Mare. Pînă la 24 ianuarie, cu sprijinul ce­tăţenilor, s-au reparat 20.100 metri drumuri, din 40.000 m, prevăzuţi în propuneri, s-au reparat şi construit 187 de poduri şi podeţe, din cele 311 propuse. Pentru repararea restului de drumuri s-au transportat peste 60.000 mc. pietriş, s-a asigurat materialul lemnos pentru celelalte poduri şi po­deţe. In comunele Sălsig, Bălţa, Sălă­­ţig, din raionul Cehul Silvaniei, pre­cum şi în alte 40 de comune şi sate, Peşti, Biharia, Rontău au executat lu­crări de electrificare a satelor lor. Locuitorii din satul Chişteag au pri­mit sprijin pentru construcţia unui dig pe malul Crişului Repede. Această con­strucţie va feri 60 hectare de teren de inundaţie. In satul Călugări a luat fiinţă un punct sanitar bine utilat. Asemenea acţiuni gospodăreşti propuse de ale­gători au mai fost iniţiate şi in satele Pietroasa, Valea Neagră, Crişteur şi în oraşul Vaşcău, s-a rezolvat aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc. Reţeaua electrică a fost extinsă cu încă 2.050 m., dintre care 500 m. nu­mai în comuna Ulmeni, iar în comu­na Repedea, raionul Vişeu, s-a pus în funcţiune noua uzină electrică. Au fost terminate lucrările de construcţie şi reparaţii la 8 şcoli şi cămine cultu­rale din cele 29 care au fost obiectul propunerilor. Muncitorilor de la uzi­na „Gh. Gheorghiu-Dej“, care au cerut ca sfatul popular orăşenesc să se pre­ocupe mai intens de rezolvarea pro­blemei spaţiului locativ, li s-a dat spre folosinţă o clădire încăpătoare pe str. Vasile Alecsandri. Pînă la data de 3 februarie vor mai fi satisfăcute încă o serie de pro­puneri și cereri ale oamenilor muncii. Fabrica de acid sulfuric din Copşa Mica a intrat parţial în funcţiune ORAŞUL STALIN.­­ Constructorii de la trustul nr. 5 din Tg. Mureş, teh­nicieni ai uzinelor ,.Independenţa“ Si­biu, au obţinut o importantă victorie în ziua de 31 ianuarie, terminind con­strucţia fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. In aceeaşi zi s-a început rodajul maşinilor. Cuptorul nr. 6 a intrat în funcţiune şi a elabo­rat primele produse. Lucrările de construcţii şi montaj ale fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică s-au realizat cu sprijinul specia­liştilor din R.D. Germană. Peste pu­ţin timp noua fabrică de acid sulfu­ric va produce cu întreaga capacitate. (Agerpres) „Săptămîna cărţii la sate“ In scopul stimulării interesului pen­tru­ carte în rîndurile ţărănimii mun­citoare, între 21 şi 27 februarie se va organiza „Săptămîna cărţii la sate“. In săptămîna de la 21 la 27 februa­rie, la căminele culturale vor fi orga­nizate discuţii pe marginea broşurilor şi cărţilor pentru oamenii muncii de la sate, programe artistice, iar în ca­drul bibliotecilor săteşti se va face o largă popularizare a cărţilor beletristi­ce şi a lucrărilor agrotehnice. Descoperirea unor documente inedite în legătură cu răscoala din 1907 SUCEAVA (de la trimisul nostru). — La serviciul regional al Arhivelor Statului din Suceava s-au descoperit, zilele acestea, documente privitoare la răscoala din 1807 din jurul Burduje­­nilor. Este vorba de un dosar din Ar­hiva fostei primării din Suceava, care se referă la evenimentele petrecute în perioada 19—22 martie 1907. Pe vremea aceea, oraşul Suceava şi Gara Iţcani aparţineau imperiului austro-ungar, iar Burdujenii era locali­tatea de frontieră a Romîniei. Cînd au izbucnit răscoalele în ju­rul Burdujenilor, 2.000 de persoane din rîndul clasei avute, speriate de răscoală, au trecut frontiera şi s-au refugiat la Iţcani şi Suceava. Dosarul găsit acum la Suceava cuprinde toc­mai corespondenţa autorităţilor aus­­tro-ungare privitoare la aceşti refugiaţi şi oglindeşte o serie de aspecte ale des­făşurării răscoalelor din jurul Burdu­jenilor. Intre altele, într-un raport in­formativ întocmit de primarul de a­­tunci al Sucevei, Des Loges, se arată că în rîndurile unor unităţi mi­litare romîneşti aflate la Burdujeni domneşte „anarhie“ şi că ostaşii refu­ză să îndeplinească ordinele superio­rilor. Traducerea documentelor (ele sunt scrise în limba germană) şi cercetarea lor se află acum în curs de desfăşu­rare. PENTRU ÎNTĂRIREA ŞI DEZVOLTAREA SECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURĂ In urma Rezoluţiei plenarei C.C­ al P.M.R care a indicat ca o necesitate imediată problema asigurării întăririi şi dezvoltării gospodăriilor agricole colective, la Ministerul Agriculturii se discută în prezent posibilităţile de a­­plicare a unor serii de măsuri care să contribuie la realizarea acestui ţel. Studiindu-se astfel condiţiile în care gospodăriile colective pot fi sprijinite să obţină anul acesta producţii cit mai ridicate de porumb, s-a ajuns la con­cluzia de a se lărgi suprafaţa de cul­tivare a porumbului irigat în aceste unităţi pînă la aproximativ 4800 ha. (numai în regiunea Bucureşti s-ar pu­tea ajunge pînă la 800 ha.). In acest scop se întreprind acum cercetări pen­tru ca extinderea acestor suprafeţe să se facă în acele gospodării unde chel­tuielile de amenajare să fie cit mai reduse şi unde există braţe de muncă suficiente pentru buna întreţinere a culturilor. Gospodăriile colective care vor avea asemenea suprafeţe vor fi sprijinite prin acordare de credite, in­stalaţii de irigare etc­­ . Este ştiut faptul că dezvoltarea ra­murilor pomicole şi viticole în gospo­dării colective este legată de existen­ţ­a materialului săditor. Pentru ca pro­curarea acestui material să nu mai fie o problemă şi pentru ca unele gos­podării să poată deveni ele­turile producătoare, se discută acum trecerea în folosinţa gospodăriilor colective a unor pepiniere vitiipomicole a­­flate în prezent în proprietatea sfa­turilor populare. I­n acelaşi timp se La Ministerul Agriculturii se proiectează aplicarea unor noi măsuri cercetează posibilităţile ca gospodăriile colective să-şi creeze­­şi pepiniere pro­prii. ★ In scopul întăririi şi dezvoltării a mai multe ramuri de producţie în gos­­podăriile colective s-a hotărît ca gos­podăriilor colective şi cooperativelor agricole de producţie situate în comunele de pe malul Dunării, în regiunile de baltă şi de pe ma­lul Mării Negre, să li se atribuie spre exploatare bunuri piscicole, creîn­­du-s­i în aceste unităţi brigăzi de pes­cuit. In acest fel veniturile gospodării­lor şi cooperativelor vor creşte şi în acelaşi timp se va asigura o mai bună exploatare a bălţilor, iazurilor, eleştee­­lor etc. ★ Problema mecanizării unui cit mai mare volum de lucrări agricole este de mare importanţă pentru gospodă­riile colective. In acest scop se pre­vede ca într-o serie de unităţi, în func­ţie de suprafaţă şi culturile princi­pale, să se repartizeze de către S.M.T. un număr de tractoare care să fie fo­losite în permanenţă în gospodăriile respective­ Aceste tractoare vor fi de­servite de tractorişti recrutaţi în cea mai mare parte din rîndurile colecti­viştilor. Aplicarea unei asemenea ma­suri ar contribui la creşterea răspun­derii tractoriştilor pentru lucrările pe care le execută, i-ar lega mai mult de interesele gospodăriei pe care o de­servesc. * îmbunătăţirea gospodăriilor colecti­ve este o chestiune ce preocupă îndea­proape cadrele de specialişti din Mi­nisterul Agriculturii. In acest scop se preconizează ideea trimiterii de ingi-’ neri agronomi in gospodăriile cu pes­te 500 ha. teren. Totodată va creşte numărul îndrumătorilor contabili ast­fel ca ei să răspundă de îndrumarea a cel mult 10—12 unităţi. Sprijinul lor va fi astfel mult mai concret ■k Dezvoltarea diferitelor ramuri de producţie in gospodăriile colective este legată şi de dezvoltarea construcţiilor. Pentru a se înlesni executarea unor construcţii cit mai corespunzătoare, s-a hotărît ca într-un număr de 100 S.M­ T. — şi anume la acelea în a căror rază de activitate există gospo­dării ce au de executat un volum mai mare de construcţii — să se încadreze ingineri constructori. Aceştia vor acor­da toată asistenţa tehnică necesară. Restul gospodăriilor vor primi îndru­mări în această direcţie de la Institu­tul de proiectări de construcţii. ★ La direcţiile agricole regionale se lucrează în prezent la aplicarea hotă­­rîrii privind prelungirea termenelor de rambursare a creditelor în gospo­dăriile colective. In acest scop se fac recalculările respective, lucru ce va duce la stimularea cererilor de credite în vederea mări­­i avutului obștesc al gospodărielor colective. Vacanţa de iarnă a studenţilor romîni şi maghiari din Cluj CLUJ. (de la corespondentul no­stru).­­ Pentru ca studenţii romîni şi maghiari din centrul universitar Cluj să-şi petreacă o vacanţă cit mai plăcută, s-au efectuat din timp o se­rie de pregătiri. S-a asigurat astfel trimiterea unui număr de peste 700 de studenţi in staţiunile balneo-climaterice Predeal, Buşteni, Sovata şi Tuşnad. Alţi studenţi au luat drumul taberelor sportive, unde vor putea practica di­ferite sporturi de iarnă. Pentru studenţii rămaşi în Cluj, s-au luat măsuri pentru deschiderea unui club studenţesc de iarnă, in pro­gramul acestui club s-au prevăzut o serie de conferinţe şi discuţii in legă­tură cu apropiatele alegeri de depu­taţi in Marea Adunare Naţională. In acelaşi program, mai figurează un număr de audiţii muzicale, întîlniri cu scriitori, vizionări de filme, etc. informaţii Joi dimineata a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre patrie, delegaţia Comerţului din U.R.S.S., care la in­vitaţia Ministerului Comerţului Inte­rior din R.P.R. ne-a vizitat tara timp de 15 zile In cadrul unui schimb de experienţă cu lucrătorii din comerţul nostru socialist. Joi a plecat la Budapesta Comisia romînă care va participa la elaborarea şi semnarea planului de muncă în ve­derea aplicării convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. P. Ungară pe a­­nul 1957­ Comisia este alcătuită din tovarăşii, Al. Buican, vicepreşedinte al Institu­tului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, preşedintele Comisiei, Tiberiu Andrasovsky, rectorul Institu­tului Medico-Farmaceutic din Cluj şi Eugen Jebeleanu, membru în biroul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. ★ Incepînd de astăzi, cinematografele „Magheru" şi „Elena Pavel" vor pre­zenta în premieră filmul artistic Mi-e sete", producţie a studiourilor „Deja Berlin. Acelaşi film va fi programat de luni, 4 februarie, la cinematogra­fele „Griviţa“ şi „G. Coşbuc". Săptămîna viitoare aduce pe ecra­nele cinematografelor Capitalei o se­­rie de filme artistice noi- Bucureştenii vor putea viziona la cinematograful „Magheru“ filmul ,,Pătratul 45“, o valoroasă creaţie a studioului „Mos­­film“. Cinematografele „Republica", ,,1 Mai" şi „Central“ vor prezenta în cursul aceleeaşi săptămini filmul „Pod­­hale în flăcări", realizare a cinemato­grafiei poloneze. Filmul ,,Sinha—Moca", producţie a cinematografiei braziliene, va putea fi vizionat, tot în cursul săptăminii vii­toare, la cinematografele „Bucureşti" şi „Vasile Alecsandri". ★ Joi seara a părăsit Capitala îndrep­­tîndu-se spre R.P. Bulgaria o delega­ţie formată din şase lucrători din Mi­nisterul Agriculturii şi 30 de preşe­dinţi de gospodării agricole colective din regiunile Bucureşti, Ploeşti şi Con­stanţa. Delegaţia, va participa timp de 3-4 zile la adunările de dări de seamă de sfîrşit de an din cooperativele agricole de muncă din regiunile Ruse şi Tîr­­novo. In seara zilei de 31 ianuarie, pe scena Teatrului Naţional din Cluj a avut loc premiera pe ţară, a piesei „Copacii mor în picioare“ a dramatur­gului progresist spaniol Alejandro Casona. Pus în scenă de tînărul regizor Călin Florian, spectacolul s-a bucu­rat de un reuşit succes. ★ Miercuri seara, s-a înapoiat din U­­niunea Sovietică delegaţia Sindicatu­lui lucrătorilor din invăţăm­int Mem­brii delegaţiei au făcut în Uniunea Sovietică un rodnic schimb de expe­rienţă în probleme sindicale şi de in­­văţămînt. ★ Delegaţia sovietului orăşenesc din Ufa (R.A.S.S. Başchiră) a continuat schimbul de experienţă şi vizitele în­tr-o serie de întreprinderi şi instituţii din oraşul Bacău. (Agerpres) ★ ★ RECTIFICARE In ziarul nostru de ieri strecurin­­du-se o greşeală de corectură în ma­terialul ,,Un nou program de pregă­tire pentru ucenici“, următorul ali­niat se va citi după cum urmează: „Astfel durata instruirii teoretice sau practice va fi de cel mult şase ore pe zi, iar în total încărcarea medie săptămînală inclusiv meditaţii, cercuri şi alte activităţi nu va depăşi opt ore pe zi". CRONICA MUZICALĂ Cvartetul „Borodin“. Violoncelistul George Neikrug Săptămîna trecută, viaţa muzicală a Capitalei a fost deosebit de bogată şi interesantă. Interesul firesc pen­tru manifestările artiştilor noştri nu ne poate face însă să uităm pe oas­peţi, ale căror concerte aduc nu nu­mai o notă de noutate, dar repre­zintă şi un schimb de experienţă, o îmbogăţire a orizontului, binevenită atît pentru public cit şi pentru mu­zicienii profesionişti. Prima vizită, care a avut loc anul trecut, a Cvartetului de Stat „A. P. Borodin" din Moscova, a lăsat a­­tunci o impresie unanim favorabilă, astfel că amatorii de muzică de ca­meră au reîntîlnit cu plăcere talen­tatul ansamblu sovietic cu prilejul recitalului dat lunea trecută, în sala Dalles. Calităţile formaţiei sunt cunoscute­­ cei patru instrumentişti, în pofida tinereţii lor, unesc virtuozitatea cu o concepţie artistică matură, şi mai ales cu o deosebită pasiune pentru genul muzical căruia i s-au dedicat. Personalitatea lor se completează în chip armonios, ardoarea primului violonist—Rostislav Dubinski—între­­gindu-se cu chibzuinţă şi discreţia violoncelistului Valentin Berlinski, care de astădată ni s-a părut, muzi­­caliceşte, cel mai evoluat dintre membrii cvartetului. Sonoritatea de ansamblu e plină, dimensionată fiind în genere pentru săli mai spaţioase decât „Dalles“-ul totuşi, în interpretările care poartă pecetea unei şlefuiri îndelungate, e realizată o gamă bogată de nuanţe sonore, capabilă să tălmăcească toată complexitatea gîndirii marilor maeş­tri. Prima piesă a programului, Cvar­tetul în Mi minor de Smetana, nu a fost, din acest punct de vedere, edificatoare. Studiul ei pare a se a­­fla încă într-o etapă de căutări deoa­rece nu a fost stabilită fuziunea e­­moţională între parteneri, şi nici acea libertate a execuţiei care să dea senzaţia unei creaţii în momen­tul execuţiei — mai cu seamă că era vorba de o lucrare atît de di­versă, în care accentele profund dramatice alternează cu ritmuri de joc popular. In schimb, Cvartetul al treilea, in Fa major, de Şostakovici, care a ur­mat, a prilejuit ansamblului una din acele interpretări care-ţi rămîn în­tipărite în suflet pe multă vreme, u­­nind perfecţiunea realizării tehnice cu o trăire artistică intensă. Auten­ticitatea cu care Cvartetul „Borodin" îl cîntă pe Şostakovici pare a fi iz­­vorîtă dintr-o dragoste adîncă pen­tru muzica marelui compozitor, care la rîndul lui credem că a avut o înrîurire directă asupra tinerilor mu­zicieni. Ei ne apar pe deplin familia­rizaţi cu lumea interioară a lui Şos­takovici [ acest lucru a reieşit din umorul cu care au redat prima parte ■ — cu acele teme clasicizante, nelipsite de ironie — din tensiunea dezlănţuită în al doilea scherzo şi mai cu seamă din profunzimea cu care au redat partea lenta. Au fost crea­te aici momente de mare artă, din­tre care dialogul întrebător între vi­olă şi violoncel ni s-a părut cel mai semnificativ. Sfîrşitul cvartetului, ca „pedala" peste care vocile instru­mentelor ţes parcă firul unor aspi­raţii infinite, a emoţionat adine. E de înţeles de ce, după un ase­menea punct culminant, frumoasa execuţie a Cvartetului în Fa maior de Ravel nu s-a mai putut ridica la aceeaşi intensitate. Totuşi şi aci se­riozitatea şi unitatea ansamblului s-au impus ; să ne amintim fie şi nu­mai de precizia trepidaţiei ritmice, în acel fermecător scherzo, în care pizzicatele celor patru instrumente au ţesut parcă o pînză viu colorată ! De altfel dragostea tinerilor instru­mentişti pentru muzica franceză, care a fost grăitoare şi în interpre­tarea unei transcripţii a preludiului lui Debussy „Fata cu părul bălai" le va asigura pătrunderea ei din ce în ce mai autentică. Ca şi anul trecut, Cvartetul „Borodin" a încheiat seria „bisurilor" cu transcripţia „Dansului ţărănesc" de Constantin Dimitrescu, datorită primului violonist, Rostislav Dubinski, un prietenesc omagiu a­­dresat muzicii noastre. Cu o seară mai tîrziu tot la Ateneu un artist am­ascul­­american, violoncelistul George Neikrug din Hollywood, care, însoţit de eminen­tul acompaniator Dagobert Bucholz ne-a oferit un amplu recital Dacă sînt, probabil, mulţi artişti ai Instrumentului său care ne transput emoţii muzicale mai puternice, de­sigur că e mai scăzut numărul ace­lora care să dispună de resurse­ tehnice ale lui Neikrug. Intr-adevăr, el cîntă la violoncel fără efort, eli­­minînd laturile greoaie ale instru­mentului şi obţinind în toate regis­trele o sonoritate plăcută şi egală. Are un simţ excepţional al distan­ţelor pe coardă, şi „atacurile" lui la intervale muzicale mari au de obicei precizie şi siguranţă. Calităţile de rafinament instru­mental şi o certă sensibilitate lirică îi fac pe Neikrug să exceleze în pri­mul rind în miniaturi, cizelate în chip superior. Acest lucru a reieşit în pie­se cum sînt „Cîntecul trist" de Arenski sau — din multiplele su­plimente acordate cu o rară genero­zitate la sfîrşitul programului — un „Nigun" de Bloch şi mai cu seamă „Habanera" de Ravel. In dificila Sonată pentru violoncel solo de Zoltán Kodály, una din creaţiile cele mai reprezentative ale literaturii instrumentale contempora­ne, Neikrug a realizat o mare varie­tate de timbre şi culori, obţinind efecte sonore interesante şi făcîndu­­ne parcă să auzim fluerul, buciu­mul şi cimpoiul. El a simţit cu sin­ceritate nostalgia cîntecului dornit şi patetismul vibrant al vechilor ba­lade; se pare însă că respectul pen­tru partitura compozitorului maghiar nu a fost desăvîrşit, şi că anumite pasagii — e drept de o dificultate de execuţie * ieşită din comun — au fost omise, cu o libertate nu toc­mai lăudabilă. In aceeaşi ordine de idei, nu am putut aprecia o serie de nuanţe agogice oarecum arbitrare ca de pildă în trio, — secţiunea centra­lă a părţii a doua din Sonata în Mi minor de Brahms, — unde linia me­lodică a fost întreruptă din desfă­şurarea ei simplă, firească. De alt­fel, interpretarea acestei sonate a fost punctul mai slab al serii, ea ne­­reuşind să redea forţa interioară şi emotivitatea sobră a muzicii marelui compozitor german. In genere, a fost un recital inte­resant, care ne-a prezentat un ins­trumentist foarte valoros şi un mu­zician cu multe laturi contradictorii. După un program substanţial, in care nu au lipsit momente de ade­vărată artă, încheierea cu o piesă de virtuozitate pentru vioară ca „Scherzzo-Tarantella" de Wieniaw­­ski, cîntată de mîntuială şi plină de impurităţi, într-o transcripţie ingra­tă pentru violoncel, a avut oarecum efectul unui „duş rece". L-am reintîlnit pe Neikrug la con­certele din 26 şi 27 ianuarie ale Fi­larmonicii „George Enescu", inter­­pretînd Concertul în Re major de Haydn într-o versiune mai apropia­tă, se pare, de cea originală de­cit aceea îndeobşte cunoscută. Au­tenticitatea ediţiei nu ni s-a pă­rut însă — spre regretul nostru — dublată de aceea a interpretării. Nu ne referim atît la impurităţile sono­re care, sîmbătă seara, mai ales, nu au fost puţine, cit la relativa lipsă a căldurii, a frazării simple dar expre­sive, a umorului popular, fără de care mesajul muzicii lui Haydn a anihilat. E o lucrare în care redarea cu ajutorul unei virtuozităţi exteri­oare și bine sunătoare a partidei so­listice­ nu e deajuns. In schimb in „bisuri" —atît în piesa lui Cassado cit și în Bach — am regăsit din nou pe artist, ceea ce ne face să credem că dacă Neikrug ar fi cîntat, poate, un alt concert cu orchestra, mai a­­propiat de calităţile sale, rezultatul ar fi fost mai pozitiv. Neavînd, în această cronică, posi­bilitatea de a ne ocupa pe larg de întregul program al concertului „Fi­larmonicii”, mă rezum la relevar­ea frumoasei iniţiative a dirijorului Constantin Bugeanu de a interpreta o lucrare ca „Simfonia da Requiem" de Benjamin Britten, care dacă, în comparaţie cu altele auzite anterior pare mai puţin inspirată, contribuie totuşi la cunoaşterea mai deplină a creaţiei acestui însemnat compozitor contemporan. ALFRED HOFFMAN Vineri 1 februarie 1957 — nr.3831) Serghei Obrazţov cu colectivul său va sosi in ţara noastră In cursul lunii aprilie va sosi în ţara noastră un ansamblu format din a­­proape 60 de actori de la Teatrul Cen­tral de Păpuşi din Moscova sub con­ducerea cunoscutului om de teatru Serghei Obrazţov, artist al poporului din U.R.S.S. Artiştii sovietici vor prezenta spectacole in Capitală şi în cîteva oraşe din ţară, ca de pildă: Iaşi, Tg. Mureş, Cluj, Timişoara. ^coooeixxx-ooooooooooooooooaooooooooooooeooooooooofoooooooaoooooooooooooooooooooaoooooooooooooooooocooofroov ooooooooo©o©oeooaeooaoooaooeoeoeooooooccoooo0oocooooooooocoeooooooecoooeo®o®o©«Bo©ooo«g»*»< A N I OPULARE O OO OO OO OO OO 00 oo oo oo -o^ oooooooeoeooooooooo'. Fabrica „Libertatea" din Cluj construită In anii puterii populare, se numără printre unităţile mari, moderne, de prelu-­­­crare a lemnului. Mobila fabricată aici este apreciată atît în ţară cit şi peste hotare. I In clişeu: Un aspect exterior al fabricii „Libertatea" din Cluj. Foto: ION MICLEA

Next