Romînia Liberă, august 1957 (Anul 15, nr. 3985-4009)

1957-08-01 / nr. 3985

Fapte din întrecerea petroliştilor Chemarea la întrecere lansată de co­lectivele schelei de extracţie şi între­prinderii de foraj Valea Caselor a gă­­sit un puternic ecou şi în rindul petro­liştilor din întreaga ţară. Nenumărate fapte din această însufleţită întrecere a petroliştilor vin să confirme din plin acest lucru, iată citeva din cele anun­ţate ieri la redacţie: • Pînă în ziua de 20 iulie, colecti­vul schelei Moreni a realizat peste plan sute de tone ţiţei. Petroliştii a­­cestei schele se pot mîndri cu cele două sonde reactive, precum şi cu realizarea a 5.350.000 m.c. gaze. • De la Ploeşti ne-a venit vestea că brigada lui Sofronie Tănăsescu de la sonda 102-Berca a terminat forajul cu 35 zile înainte de termen. încă odată, se arată rezultatele aplicării forajului cu apă şi a forajului rapid. • Din Moreni ni s-a anunțat că pe­troliştii întreprinderii de foraj şi-au depăşit cu mult angajamentul de a fora pînă la 23 August 6000 m. peste plan. La 20 iulie, de pildă, planul de fo­raj era depăşit cu 8.389 metri. Secre­tul acestei serioase depăşiri trebuie căutat în folosirea în proporţie de cca. 80 la sută a forajului rapid şi a apli­cării metodei de lucru cu pompele în paralel la toate sondele in foraj. Proletari din toate ţările, unifi-vă!­ imm liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA 4 pagini — 20 bani Joi 1 august 1957 O INOVAŢIE DE PREŢ La laminorul de 3­­oli de la uzinele de ţevi „Republica“ din Ca­pitală a fost adaptat un dispozitiv pentru mecanizarea evacuării şi încărcării taglelor în cutii. Aplicată, această inovaţie aduce eco­nomii anuale de 57.600 lei. In clişeu , inovatorul Gheorghe Ciulei iniţiind pe muncitorul de schimb Cornel Bădărău în manipularea noului dispozitiv. Foto : AGERPRES 23 A 08USI Pe meleagurile unde se construieşte cel mai mare combinat de îngrăşăminte azotoase Şantierul belşugului Toamna trecută s-au înălţat în lunca de lîngă Roznov primele schele şi pri­mele ziduri. Erau cele dintîi semne ce vesteau viitorul acestor meleaguri. Azi, pe lîngă numeroasele clădiri pentru constructori se profilează la orizont cele şase blocuri de locuinţe ale combinatu­lui de îngrăşăminte azotoase (cinci ga­ta acoperite, cel de al şaselea zidit pâă la acoperiş) care vor avea în total opt­zeci de apartamente. 16 apartamente sunt gata de pe acum să-şi primească locatarii. Pe lîngă acestea în apropierea şantierului s-a ridicat o bază de con­strucţii formată din magazii, ateliere, parc de maşini etc., s-au amenajat dru­muri de acces şi o ramificaţie de cale ferată care leagă şantierul combinatu­lui de gara Roznov asigurînd transpor­tul materialelor: îngrăşăminte azotoase, gheaţă uscată etc. Toate lucrările amintite constituie doar pregătiri necesare pornirii temeini­ce a construcţiei combinatului chimic care va produce îngrăşăminte azotoase utilizînd ca materie primă gazul metan adus din Ardeal prin conducta magis­trală de est. Pe lîngă ingrăşăminte azo­toase (azotat de amoniu granulat) com­binatul Roznov va număra printre prin­cipalele sale produse amoniacul, ureea şi aşa-numita „gheaţă uscată" sau „ză­padă carbonică“. Cu ajutorul ureei — ca să amintim de utilitatea încă a unui produs al viitoru­lui complex chimic — se pot fabrica substanţe farmaceutice, mase plastice şi cleiuri. Combinatul chimic Roznov va fi cel mai mare de acest fel din ţară. Produc­ţia de ingrăşăminte realizată aci va permite îngrăşarea suplimentară a unei mari suprafeţe de teren cultivat. Nu­mai sporul mediu de recoltă obţinut cu ajutorul îngrăşămintelor produse la Roz­nov va fi suficient pentru consumul de pâine al populaţiei regiunii Bacău timp de un an şi cinci luni. Grija deosebită pentru constructori O parte din colonia constructorilor combinatului chimic a şi fost construită. In cursul acestei săptămîni va fi dată în folosinţă o suprafaţă locativă de 300 m.p. Pînă la sfîrşitul anului suprafaţa locativă va creşte cu încă 1600 m.p. Lu­na aceasta va fi de asemenea dat în fo­losinţă dispensarul coloniei. Pe şantier funcţionează de pe acum trei cantine iar colonia e prevăzută cu magazine de produse alimentare şi industriale, club, frizerie, oficiu poştal — parte din ele fiind de pe acum în plină activitate. Ce va cîştiga satul? Pentru cazarea cadrelor de conducere tehnice şi a personalului de deservire, proiectele, întocmite de IPROCHIM în colaborare cu ICSOR, prevăd o colonie ultramodernă. Pe lingă blocuri cu nu­meroase apartamente, noua aşezare ur­bană — orăşelul complexului chimic Roznov — va cuprinde şi numeroase vile pentru 1—2 şi 4 familii, club, şcoa­lă elementară şi profesională, magazine, piaţă şi chiar stadion, proiectate după ultimele cerinţe. Teritoriul noului orăşel va fi presă­rat cu spaţii verzi iar împrejurimile îm­pădurite. Satul din apropiere va beneficia de reţeaua electrică, de canalizarea şi re­ţeaua de alimentare cu apă a orăşelu­lui, pierzînd treptat caracteristicile să­teşti. Acest fenomen va fi favorizat şi de faptul că sătenii de azi vor deveni mii de muncitori, tehnicieni şi chiar in­gineri, stăpini destoinici ai instalaţiilor complexului chimic. I. BECHERU Zile şi nopţi moscovite In fiecare dimineaţă corespondenţii de presă îşi pun profesionalele în­trebări unde să se ducă, ce să scrie despre manifestările atît de bogate, atît de variate ale Festivalului. La sosire, biroul internaţional de presă ne-a pus la dispoziţie programul : un volum de 150 de pagini. Fiecare zi cuprinde manifestări cu caracter special, întîlniri între delegaţi, întîlniri pe profesii şi afinităţi, programe internaţionale de gală, concerte, concursuri artistice in­ternaţionale, programe de teatre, de circ, programe speciale pentru studenţi, reprezentaţii cinematografice, expoziţii, excursii. Aceasta ca să nu mai vorbim de numeroasele manifestări sportive Am avut răbdarea să număr manifestără­rile de toate felurile dintr-o singură zi Marţi 30 iulie. Sunt nu mai puţin de 160. 160 de ziarişti ar fi necesari deci pentru a putea relata exact ce s-a în­­tîmplat la Moscova într-o zi şi probabil un volum cu un număr respectabil de pagini. In faţa unei asemenea dificultăţi preferi să te laşi la voia întîmplării. Căci dincolo de cele 160 de manifes­tări oficiale, străzile Moscovei îţi oferă alte zeci de manifestări, care nu meritul spontaneităţii, originalităţii. De la etajul X Pentru a simţi prezenţa Festivalului nici nu este adesea nevoie să părăseşti hotelul. Aparatele de radio, televi­zoarele, instalate în fiecare cameră, te pun tot timpul în atmosferă. Mai mult decit ele insă, te atrage tumultul vesel al străzii. Ferestrele camerii în care am fost găzduit, la etajul X al marelui hotel Moscova, dau în Piaţa Manejnaia De aici ai o minunată perspectivă asu­pra uneia din pieţile din centrul oraşului. Departe, în piaţă, se află bătrînul manej, o clădire ciudată cu un singur etaj, lungă şi îngusta­t in dreapta pieţii se vede vechea universi­tate, la stingă Kremlinul, iar dacă le apleci puţin distingi conturul imensei Prin telefon de la trimisul nostru special Pieţi Roşii. In mijlocul pieţii, în faţa manejului, s-a instalat o estradă unde de dimineaţă pînă seara se produc echipele de cîntece şi dansuri ale dife­ritelor ţări. Seara, piaţa de dimensiu­nile Pieţii Stalin din Bucureşti, este un furnicar. Nu exagerez dacă apreciez numărul persoanelor la 100.000. De aici, de sus, am văzut pentru prima oară cercul plin de voioşie al periniţei. Pe întinsul pieţii se încinseseră zeci şi zeci de hore. Melodia o fredonau sin­guri tinerii care se învîrteau ritmic bătînd din palme. Erau cele mai cuprinzătoare, mai mari periniţe, pe care le-am văzut vreodată. Moscoviţii se culcă tîrziu în general. De altfel la 10 seara aici abia se înserează. In zilele Festivalului însă, pînă la ore tîrzii din noapte, pieţele sînt animate Oricît de mare ar fi oboseala unei zile atît de pline, nu te poţi hotărî să pâră­seşti curînd fereastra. Intr-un colţ al pieţii un grup de fete şi băieţi, vizibili georgieni, fredonează un frumos cîntec naţional înconjuraţi de o droaie de moscoviţi. In altă parte joacă un joc pe care nu l-am mai văzut în altă parte Un şir lung de tineri, doi cite doi for­mează, ţinîndu-se de mînă, un arc de triumf prin care trec rînd pe rînd pere­chile. Apoi, fiecare se aşează la capătul arcului şi altora le vine rîndul să-l parcurgă. Un grup de studenţi ita­lieni cu pălăria lor binecunoscută — cioc de raţă — s-au adunat în cercuri şi cîntă o melodie napolitană care se pare că este mult gustată de­­auditori. Privind toate acestea şi nume­roase alte aspecte, ascultînd zgomotul trepidant al pieţii înţelegi cît de bine a exprimat K. Voroşilov atmosfera Festi­valului în cuvintele rostite cu prilejul deschiderii oficiale: Iţi vine să crezi că splendida primăvară a venit în acest an pentru a doua oară în bătrîna noas­tră Moscovă Despre frumuseţea străzilor Mosco­vei în zilele şi mai ales în nopţile PAUL MARIAN (Continuare in pag. 13-a) La Expoziţia Unională un grup de tineri chinezi participanţi la Festival se fotografiază cu prietenii sovietici. Folto­ TASS sâ îndeplinim şi să depăşim RITMUL ZILNIC DE LUCRU LA TREIERIŞ! ţfino au fi&U ACTUALE Transportul snopilor la arii t Acum cînd se seceră păioasele ţ p de pe ultimele suprafeţe se pune p­e problema intensificării imediate a i­n treierişului, există condiţii ca toate­­ batozele şi toate combinele, de c ? care dispune agricultura noastră, ? p să lucreze din plin. Cu toate aces­ p­­­tea in unele regiuni mai sunt incă i ' multe batoze care nu lucrează cu p­c întreaga lor capacitate. ( i Ncfolosirea integrală a capacită- ? p tii de lucru a tuturor batozelor se p 1 datoreşte între altele şi faptului i ' că în unele comune precum şi în * c unele unităţi agricole socialiste şi c ? cooperatiste, aprovizionarea bato­ f­o­zelor cu snopi se face în mod de­ p­­­fectuos. La multe arii batozele i stau ore în şir pentru că nu au '­e ce să treiere, snopii aflîndu-se pe ( f cîmp. ? p Este deci necesar ca în aceste p 1 zile cînd secerişul este gata sau \­­ aproape gata peste tot, să se ia c v măsuri pentru intensificarea freie- c­­­rişului. In cadrul acestei sarcini — l­a grăbirea treierişului — o atenţie p p deosebită trebuie să se acorde or­­i­­­ganizării transportului snopilor la \ t­arii. TOATE MIJLOACELE DE t ? CARE DISPUN GOSPODĂRIILE­­ P AGRICOLE DE STAT SI UNITA- p p TILE AGRICOLE COOPERATI- - \ STE PRECUM SI ATELAJELE ' ' ȚĂRANILOR MUNCITORI CU ( i GOSPODARII INDIVIDUALE SA ^ ? FIE FOLOSITE LA TRANSPOR- p p TUL SNOPILOR LA ARI­. Sfatu- \­­ rile populare ca și conducerile uni- ^ ‘ tăților agricole socialiste trebuie­s c să ia măsurile cuvenite astfel ca f l în cîteva zile toţi snopii de pe cîmp p p să fie transportaţi la arii şi clădiţi s­­­în stoguri. j ‘ Transportul snopilor la arii şi p c organizarea în bune condiţii a c t muncii cetelor, vor crea posibilita­ p p tea ca batozele să lucreze din plin, p 1 astfel ca ritmul treierişului să fie «­i mult sporit. Grăbirii treierişului *­­ trebuie să i se acorde în momentul e­i de faţă toată atenţia. p /-\1 50.000 ha. arături de vară ORADEA (de la corespondentul nostru) In regiunea Oradea s-au efec­tuat pînă acum arături de vară pe o suprafaţă de peste 50.000 ha. Gospo­dăriile agricole colective şi întovără­şirile agricole au arat peste 50 la sută din suprafeţele planificate. Culturi furajere s-au semănat pînă acum pe o suprafață de peste 2200­0ha. LA ARIA COLECTIVIŞTILOR DIN PECINEAGA Gospodăria colectivă Gh. Doja din comuna Pecinea­­ga, raionul Negru Vodă, a cultivat anul acesta o su­prafaţă mare cu păioase : 1130 ha. Treieratul întregii recolte pe care a obţinut-o nu e deci un lucru uşor. Tocmai de aceea s-a dat o mare atenţie orga­nizării muncii pe arie, astfel ca batoza alimentată per­manent pe ambele părţi, să treiere din plin. In clişeu , Călin Oprişan, Ion Gherase, Radu Colţea­­nu, Eugenia Gaiţă şi toţi ceilalţi colectivişti care lu­crează la arie urmăresc cu bucurie fiecare nouă înre­gistrare a cîntarului. Ei au de ce să fie mulţumiţi, re­colta medie de orz de pe 65 ha. e de aproape 2000 kg. la hectar, iar cea de grîu e cuprinsă între 1400 şi 2000 kg. la hectar. Foto : GH. CIOROBEA Pregătiri pentru campania de prelucrare a floarei soarelui Pentru a asigura în acest an o pro­ducţie de ulei mai mare şi mult îm­bunătăţită, fabricile producătoare se străduiesc în campanie de remont să ducă la îndeplinire o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, se pre­vede înlocuirea preselor hidraulice la fabricile „Ardealul“-Carei, „Roşiori“, „Flacăra“-Cluj şi „Răsăritu“-Roman cu prese mecanice de mare producti­vitate construite la uzinele „Tehno­­frig“. La fabrica „13 Decembrie“ din Capitală este în curs punerea la punct a secţiei de uscare a semințelor pen­tru experimentarea în această campa­nie de lucru a metodei de aerare trans­versală a semințelor. REACTORUL ATOMIC a intrat in funcţiune Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului Chivu Stoica Vă raportăm cu satisfacţie că, în urma efortului depus de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi oamenii de ştiinţă de pe şan­tierul Centrului de Cercetări Nucleare, în colaborare cu specia­liştii sovietici, azi 31 iulie 1957, ora 15:53, reactorul atomic de 2000 Kw a intrat în funcţiune. Lucrările continuă conform programului stabilit pentru atingerea puterii nominale. COMITETUL PENTRU ENERGIA NUCLEARA DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINISTRI INSTITUTUL DE FIZICA ATOMICA AL ACADEMIEI R.P.R. Au terminat treierişul 22 gospodării agricole colective şi 106 întovărăşiri agricole din regiunea Bucureşti au terminat treierişul orzu­lui şi griului. In ultimele trei zile în regiune s-au treierat păioasele de pe o suprafaţă de peste 56.000 ha. Pînă acum, în întreaga regiune s-au treierat păioasele de pe 172.000 ha, ceea ce reprezintă peste 40 la sută din suprafaţa cultivată. BAIA MARE­ — Recoltarea păioa­­selor în raioanele de munte din re­giunea Baia Mare se apropie de sfirşit. Paralel cu recoltatul se desfăşoară intens şi­ treierişul. Pină acum 38 de unităţi cooperatiste socialiste au şi terminat treierişul, obfinind producţii medii la hectar între 2.000—2.300 kg cereale. PITEŞTI. — Treierişul s-a intensi­ficat in ultimele zile şi in regiunea Pi­teşti. Folosind timpul prielnic şi toată capacitatea de lucru a batozelor, multe gospodării agricole colective printre care cele din comunele Cucuieţi, Zlă­­tărei, raionul Drăgăşani, Văleni-Pod­­goria, raionul Topoloveni, şi altele au terminat treierişul. Pînă acum colecti­viştii din comuna Stoicăneşti, raionul Drăgăşani, au treierat recolta de pe 65 ha şi au obţinut 162.000 kg grîu. O producţie de peste 2.000 kg griu la hectar au obţinut şi colectiviştii din Tufeni, raionul Potcoava, Mogoşani, raionul Găieşti, Zlătărei, raionul Dră­găşani etc. SUCEAVA. — In cele 11 gospodării agricole de stat din regiunea Suceava se lucrează de zor la treierişul cerea­lelor păioase. Pînă acum s-a treierat recolta de pe 2.038 hectare, ceea ce re­prezintă 22 la sută din întreaga supra­faţă. Recoltele obţinute de gospodă­riile din cadrul trustului Gostat-Su­­ceava depăşesc mult producţiile plani­ficate. Gospodăria agricolă de stat Dîngeni, de pildă, a realizat de pe 206 hectare treierate o producţie de 2.500 kg grîu la hectar, cu 1.000 kg mai mult decit avea planificat. Punctul pe­­ La Ploeşti măturatul străzi­ tor se face la ore nepotrivite. De ce mături ziua? Uite ce praf faci!... Şi ce, noaptea nu se face praf ? !... Desen de GH CHIRIAC „Arbitraj“ cu miros de petrol î­n ciuda tendinţei cercurilor po­litice occidentale de a prezenta misiunea lui Dulles la Londra drept aceea a unui „inger salvator“ pogorit pe pămîntul batrinei Euro­pe spre a scoate tratativele de de­zarmare din impas, obiectivul vi­­zitei secretarului Departamentului de stat in capitala britanică apa­re evident un altul. Conform presei franceze — interesată mai puţin, in cazul de faţă, să camufleze realită­ţile decit cea anglo-americană — Dulles poartă sub hlamida de inger, toga de „arbitru". De arbitru in pro­­blema Omanului. Ziarul de dreapta ,,L'AURORE" a­­nunţă acest fapt sub un titlu cu iz senzaţional: „Ade­văratul motiv al călătoriei-fulger a lui Dulles la Lon­dra: arbitrarea con­flictului din O­­man". Pe cind „LE PROGRES DE LYON", ceva mai discret, semnalea­ză că „demersul personal al lui Dulles ia ca pretext problema dezar­mării pentru a nu jigni amorul pro­priu britanic şi a nu provoca comen­tarii neplăcute“, cu toate că „acţiu­nile Angliei în Oman vor constitui principalul obiect al întrevederilor pe care le va avea Dulles, chiar da­că această chestiune nu va figura decît în modul cel mai discret în co­municatele oficiale“. Această grijă a americanilor de a nu leza susceptibilitatea Londrei nu trebuie însă înţeleasă greşit. Ceea ce preocupă Washingtonul nu este în primul rind faptul că bătrînul Al­­bion, experimentat in intrigi colo­­nialiste, ar lua în nume de rău ideia în sine că „tînărul" său coleg în ale colonialismului, ii oferă serviciile pentru rezolvarea unui conflict co­lonial. N-ar fi­ doar pentru prima dată. Dar tocmai pentru că nu e pentru prima dată, devin susceptibili cei de la Londra. Cu atît mai mult cu cit in cazul de faţă, interesul S.U.A. In conflictul din Oman, e mai mult decit evident. Ceea ce inseam­­nă că „arbitrului­ venit de peste o­­cean ii lipseşte tocmai imparţialita­tea — însuşire esenţială pentru exer­­citarea atribuţiilor ce şi le-a arogat, mai ales că acest conflict miroase de departe a petrol . Aşa stind lucrurile, misiunea lui Dulles pe lingă prietenii săi britanici va fi destul de complicată. Nu in ceea ce priveşte „arbitrajul" (unde totul e simplu : cine împarte parte-şi face). Ci nu a-i convinge pe interlo­cutorii săi englezi că verdictul a fost pronunţat în avantajul lor. Există si argumente in acest sens. Intri de toate unul vechi pe care americanii l-au folosit cu efect faţă de englezi şi după naţionalizarea petrolului din Iran, pe vremea lui Mossaddik, da­că nu vreţi să pier­deţi totul, înche­iaţi cu noi un compromis. (Drept care petrolul iranian e exploatat azi in comun de companiile petroli­fere engleze si americane). Argumentul a fost de altfel folosit de presa americană chiar înainte ca Dulles să fi traversat Atlanticul. Se încerca încă atunci prevenirea Ma­rii Britanii că o intervenţie militară in Oman s-ar putea, pină la urmă, solda cu un rezultat tot atît de puţin profitabil pentru ea şi întregul Oc­­cident ca recenta agresiune împotri­va Egiptului. Rămîne de văzut dacă dl. Dulles îşi va putea convinge interlocutorii. Sau mai bine zis, dacă va reuşi să învingă teama Londrei — de altfel foarte justificată — că orice nouă concesie făcută americanilor nu ar duce mai devreme sau mai tirziu la pierderea, in favoarea S.U.A., a in­­tregii regiuni petrolifere din Golful Persic. A. STANCIU m mm ►-♦♦♦ -9 f

Next