Romînia Liberă, august 1957 (Anul 15, nr. 3985-4009)
1957-08-01 / nr. 3985
Pag. 2-a Pentru buna gospodărire Blllllli|llllllllllll|IWIIIIIIIIIIIIIIIIIllilllllllllllllllllllllltllllllllllllllllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllH şi înfrumuseţare a oraşelor Cine răspunde de îngrijirea oraşului? Anul acesta s-au creat la Tg. Mureş trei parcuri noi; pe străzi s-au sădit mii de pomi şi zeci de mii de răsaduri de flori. Aceste înfăptuiri izvorăsc din preocuparea pentru buna gospodărire a oraşului. Din păcate aceste realizări sunt încă sub posibilităţi. Faptul se vădeşte într-o seamă de probleme gospodăreşti care îşi aşteaptă rezolvarea. Ce vede oraşul, nu vede regiunea Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Tg. Mureş are anul acesta la dispoziţiepentru gospodărirea oraşului, fonduri de aproape două ori mai mari decît anul trecut. Cum s-ar spune, comitetului executiv orăşenesc i s-a dat „pîinea“ în mînă. Dar încă înainte de asta i-a fost luat „cuţitul“, adică organele cu ajutorul cărora trebuia să execute sarcinile bugetare. Oraşul nu dispune de o întreprindere proprie comunală sau de salubritate. întreprinderea Comunală cu sediul în oraş este de subordonare regională la fel ca şi întreprinderile de construcţii care-i execută lucrările de drumuri, reparaţii de străzi, trotuare, amenajări de parcuri, etc. Astfel fiind lucrurile, comitetul executiv orăşenesc e un simplu beneficiar contractual — ca mulţi alţii — care aşteaptă ca întreprinderile regionale să execute lucrările contractate. Aşadar, dacă nu se mătură şi nu se stropesc străzile, sau dacă întreprinderea comunală regională tărăgănează îmbunătăţirea aprovizionării cu apă, sfatul popular orăşenesc nu are altceva de făcut decît să scrie o adresă comitetului executiv regional sau să seziseze prin viu grai lipsurile întreprinderilor regionale. Adresele se înregistrează, se parafează, sezisările se notează în caiete de însemnări, cîteodată se anunţă secţia regională de gospodărie comunală... iar lipsurile continuă să se menţină şi pe mai departe. Comitetul executiv orăşenesc a atras atenţia întreprinderii comunale regionale (I.C.R.) încă la începutul anului să execute lucrările de instalaţii pe străzi (conducte de apă, gaz, canalizare) încît acestea să preceadă lucrările de asfaltare şi reparaţii de străzi sau trotuare, planificate pentru acest an. Conducerea susnumitei întreprinderi n-a luat în seamă această doleanţă justificată. Aşa se face că la cîteva zile după terminarea asfaltării unei străzi, instalatorii I.C.R sparg asfaltul pentru înlocuirea unei conducte uzate. Comitetul executiv, printr-o hotărîre, a încercat să oblige I.C.R. ca imediat după terminarea unor asemenea lucrări să fie refăcute strada sau trotuarul, dar nimeni nu a ţinut seama de ea. I.C.R. este doar întreprindere de subordonare regională. Aceeaşi atitudine o are şi Trustul regional de construcţii locale (T.R.C.L.). Chiar atunci cînd sfatul popular orăşenesc a stabilit ca strada Cuza Vodă să fie asfaltată prima, conform graficului, conducerea T.R.C.L. a găsit de cuviinţă că strada Malinovschi fiind mai aproape de sediu, să fie reparată înainte. Nici un termen stabilit de comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc nu este respectat. Motivul: comitetul executiv regional schimbă de pe o zi pe alta planul T.R.C.L. fără să ţină cont de programări. Unele propuneri Deşi comitetul executiv orăşenesc răspunde de gospodărirea oraşului, efectiv nu poate lua nici o măsură în această privinţă. In consecinţă ar trebui ca măsurile să le ia comitetul executiv regional prin organele sale. Dar organele regionale nu sunt de acord să răspundă de gospodărirea orașului, pretextînd că în regiune mai există zece raioane şi tot pe atîtea oraşe. Comitetul executiv al sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare este în principiu de acord cu lichidarea manifestărilor de centralizare exagerate. De acord... dar numai pînă la regiune. încolo, întreprinderile comunale, de construcţii, de panificaţie şi altele sînt strînse într-un buchet masiv la regiune şi tovarăşii nu le lasă nici în ruptul capului. E clar însă pentru majoritatea oamenilor că oraşul Tg. Mureş nu va fi bine gospodărit, pînă cînd de această treabă nu vor răspunde comitetul executiv orăşenesc şi organele sale direct subordonate. Deci aceste lipsuri trebuie curmate tocmai de la comitetul executiv regional. In acest scop trebuie dezbătute propunerile organelor orăşeneşti. Oraşul Tg. Mureş are nevoie de o întreprindere ,proprie de salubritate care să angajeze măturătorii de stradă, să folosească şi să pună în funcţiune autostropitoarele, automăturătoarele, să organizeze curăţenia pe străzi şi supravegherea parcurilor. Uzina de apă, care de asemenea deserveşte numai oraşul Tg. Mureş, ar trebui să treacă în subordonarea sfatului popular orăşenesc. Străzile, trotuarele şi podurile din oraş necesită renovări, modernizări, reparări la fel ca şi casele naţionalizate. De ce nu trece comitetul executiv regional în subordonarea oraşului întreprinderile de construcţii nr. 1 şi 4 din cadrul T.R.C.L.? Mai ales că aceste întreprinderi execută şi în prezent lucrările de interes orăşenesc. Prin lichidarea acestor anomalii, comitetul executiv regional ar contribui la sporirea răspunderii comitetului executiv orăşenesc în gospodărirea orașului, sarcină ce-i revine în totul. V. KONYA corespondentul „României libere" in Regiunea Autonomă Maghiară. jlllllllilIllllllllllllllllllllilIllllllllllllllllllUIIIIIIIH tllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll^ Noi angajamente în întrecerea dintre oraşe CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — Călătorului care se abate astăzi prin Turnu Severin, străvechiul oraş aşezat pe malul Dunării, îi va fi greu să recunoască locurile pe unde a mai trecut, fie şi cu puţin timp în urmă. Sub mîinile harnice ale sutelor şi miilor de activişti obşteşti, oraşul capătă o înfăţişare tot mai frumoasă. Numai in ultimele luni au fost reparate, împietruite sau pavate din nou peste 23.000 metri pătraţi străzi şi trotuare. In noile cartiere muncitoreşti au apărut noi străzi canalizate şi pietruite: Griviţei, Călugăreni, Cicero şi altele. Severinenii nu precupeţesc nici un efort atunci cînd este vorba de oraşul lor drag. Iată, de ce, ei au primit cu multă însufleţire chemarea comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului şi au aprobat cu entuziasm angajamentele luate de comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Turnu Severin. Printre altele, angajamentele prevăd : amenajarea pînă la 23 August a unei zone verzi în suprafaţă de 500 m.p. pe str. Cicero, terminarea a două terenuri de tenis la Stadionul Tineretului şi prelungirea reţelei electrice cu peste 500 metri pentru iluminarea parcurilor Dragalina şi Traian. Cu sprijinul cetăţenilor se va extinde reţeaua de alimentare cu apă cu 800 metri liniari, şi se vor instala patru cişmele simple pe străzi. In vederea modernizării pieţii oraşului, vor fi terminate 12 boxe, în care îşi vor desface produsele unităţile comerciale de stat, gospodăriile agricole colective şi gospodăriile agricole de stat, va intra în funcţiune un complex alimentar format dintr-un restaurant, o lăptărie şi o cofetărie, se va deschide un mare magazin alimentar. Pentru a se asigura curăţenia pieţii se va instala un hidron şi se va procura un furtun cu care vor fi spălate mesele de beton şi asfaltul din piaţă. Vor fi puse în valoare preţioasele monumente istorice existente în cuprinsul oraşului, amenajîndu-se în acest scop, cu sprijinul organizaţiei U.T.M., un parc în suprafaţă de 50.000 m.p. în jurul ruinelor Castrului Roman şi al Turnului lui Sever. Pentru înfrumuseţarea celor două noi cartiere muncitoreşti vor fi executate din materiale economisite 750 metri pavaje de străzi cu bolovani de rîu şi macadam şi se vor executa reparaţii şi zugrăveli la faţadele imobilelor in suprafaţă de 7000 m.p. Se va mări spaţiul locativ ORADEA (de la corespondentul nostru). — In cursul zilei de 26 iulie, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Oradea a analizat posibilităţile de a participa la întrecerea patriotică iniţiată de către sfatul popular al oraşului Cluj privind buna gospodărire şi continua înfrumuseţare a oraşelor. în scrisoarea de răspuns, comitetul executiv al oraşului Oradea se angajează, printre altele, de a începe construirea a 30 de apartamente noi ce vor fi ridicate în oraş pînă la 31 decembrie 1957, iar prin restructurarea unor spaţii existente să creeze alte 33 apartamente noi. Prin comasarea unor întreprinderi comerciale şi instituţii publice — se spune în continuare în răspuns — se va pune la dispoziţia oamenilor muncii 60 de apartamente, dintre care 25 pînă la 31 decembrie. Pavarea şi pietruirea unor străzi, amenajarea şi dotarea parcurilor cu bănci şi material ornamental, amenajarea pieţelor şi a unităţilor comerciale, sunt de asemenea obiective care au fost înscrise la loc de cinste în scrisoarea de răspuns. -------------- ro-_--------------- A luat fiinţă inspecţia agricolă de stat De curînd, în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a luat fiinţă inspecţia agricolă de stat. Scopul acestui organ tehnic este de a urmări felul în care se îndeplinesc hotărîrile, ordinele şi instrucţiunile Consiliului de Miniştri şi ale Ministerului privitoare la diferitele probleme ale producţiei agricole. Inspecţia agricolă de stat se va ocupa de folosirea şi păstrarea fondului funciar, de asigurarea bazei materiale necesare realizării planului de producţie, de folosirea raţională a păşunilor comunale, a loturilor zootehnice etc. Controlul efectuat de Inspecţia agricolă de stat în unităţile agricole, în cadrul aparatului agricol al sfaturilor populare şi a organelor de administraţie locală, va contribui în mare măsură la răspîndirea şi aplicarea în practică a tuturor măsurilor menite să asigure creşterea producţiei agricole. La o fabrică de paste făinoase In clişeu : Lucrătoarea Olga Martin de la fabrica de paste făinoase I din Timişoara lucrînd la maşina de tăiere a macaroanelor. Ea reuşeşte să depăşească cu regularitate norma de producţie. I Foto : AGERPRES Intr-o fabrică de paste făinoase procesul de producție este aproape în întregime mecanizat. Astfel sunt create condiții pentru sporirea continuă a producției. ------ - Din sălile tribunalelor Fura din întreprindere La întreprinderea „Flacăra roşie", portarul Ilie Pătru făcînd controlul obişnuit, a găsit în servieta salariatului Miron Udeanu piele de box pe care încerca s-o scoată din fabrică. Organele miliţiei i-au făcut o descindere la domiciliu, În str. Alex. Sabia 37 unde au mai găsit şi alte materiale mustrase din fabrică. Tribunalul l-a condamnat la trei ani închisoare corecţională. Huligani condamnaţi Marioara Cucu din strada 7 drumuri 47, urcîndu-se noaptea, în staţia Agricultori, în tramvaiul 19 îmreună cu alţi doi cheflii, a luat la etaie pe manipulanta Floarea Onţică, fără nici un motiv. Tribunalul a condamnat-o la doi ani închisoare. ★ Stancu Bunea din str. Sergent Gherea 52 şi Const. Ciobanu din str. Prunilor 5, au acostat o copilă căreia i-au adresat cuvinte triviale. C. Paleologu, slujbaş în Gara Obor a intervenit, dar cei doi huligani l-au fugărit ameninţîndu-l cu cuţitele. Judecaţi de tribunal, au fost condamnaţi primul la trei ani închisoare, al doilea la un an şi jumătate. Prins în flagrant delict Niculae Cucu din Suseni, raionul Topoloveni a fost prins de organele Miliţiei furînd în Gara de Nord o valiză cetăţenei Paulina Marinică din Oraşul Stalin, înaintat Tribunalului, a fost condamnat la doi ani închisoare corecţională. Negustorie clandestină Irina Cubaneţ din Babadag a fost văzută făcînd cumpărături la diferite magazine din Capitală în cantităţi masive. Cercetată, ea a recunoscut că face cumpărături de mărfuri pentru a le revinde în localitatea unde domicilia — fără a poseda autorizaţie. Tribunalul a condamnat-o la trei ani şi şase luni închisoare. Speculant condamnat Petru Migon, negustor în piaţa G. Coşbuc, specula, revînzînd produse cumpărate de la producători cu suprapreţ. Susnumitul, surprins la controlul ce s-a făcut, a fost condamnat la patru ani şi şase luni închisoare corecţională. Hoaţă de buzunare Ana Păun, din Vărăşti raionul Vidra, ieşind din Gara de Nord, s-a dus la bufetul „Teleajen“ unde a primit invitaţia lui Gh. Neacşu ca să bea în compania lui. După ce s-a îmbătat, Neacşu a fost „buzunărit“ de invitata sa, care ieri a fost condamnată la doi ani închisoare. Romín la libera IN STAŢIUNEA CLIMATICĂ SOVEJA înconjurată de munţi şi brazi, staţiunea climatică Soveja oferă vizitatorului imagini deosebit de pitoreşti, un clişeu , unul din cele mai frumoase locuri ale staţiunii. Manifestări închinate celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie In cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Casa de cultură a sindicatelor va organiza un festival al dansului popular sovietic la care îşi vor da concursul cele mai bune formaţii coregrafice de amatori din Capitală, iar cercul de teatru va pune în scenă o piesă oglindind evenimentele din 1917. Incepind de la 16 august şi pină la 7 Noiembrie se va desfăşura în fiecare săptămînă o manifestare închinată prieteniei romîno-sovietice. De asemenea, se vor organiza jurnale vorbite, simpozioane, cicluri de conferinţe, etc., iar o caravană cinematografică va vizita căminele şcolilor profesionale de ucenici prezentînd filme legate de anul revoluţionar 1917. In luna septembrie se va organiza şi un seminar experimental pe Capitală privind felul în care trebuie pregătite manifestările închinate acestei aniversări. Caravană ştiinţifică CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Duminică, ţăranii muncitori din satele situate de-a lungul şoselei ce duce spre Calafat, au văzut poposind un autobuz purtînd în faţă o tăbliţă pe care sta scris : „Caravană ştiinţifică“. In fiecare din aceste sate, din autobuz au coborît, rînd pe rînd, profesori, medici, jurişti, activişti pe linie culturală, înarmaţi cu hărţi, planşe, aparate de proiecţie, cărţi, etc. Sute de ţărani muncitori, adunaţi la căminele culturale, au ascultat în acea zi conferinţe pe teme din cele mai variate. In comuna Moţăţei, de pildă, medicul V. Silberman a vorbit despre „Prevenirea şi combaterea poliomielitei“, iar în comuna Giubea numeroşi participanţi au urmărit cu atenţie conferinţa ţinută de judecătorul V. Nimigeanu pe tema „Rolul familiei în societatea socialistă“. Multe lucruri noi şi interesante au aflat în acea zi şi ţăranii muncitori din comuna Perişoru, ascultînd conferinţa în legătură cu formarea norilor, ploii şi grindinei, ţinută de profesoara Leontina Tatomir. In comuna Galicea Mare, după ce cei aproape 500 de participanţi au ascultat conferinţa „Regiunea Craiova ieri şi azi.“, brigada artistică de agitaţie a întreprinderii regionale cinematografice Craiova a prezentat un bogat program artistic. Caravana ştiinţifică, organizată de filiala S.R.S.C. Craiova în colaborare cu Secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular regional va vizita în duminicile următoare și alte consune din cuprinsul regiunii. Conferinţa mondială a învăţătorilor şi profesorilor Intre 20 şi 25 august va avea loc la Varşovia conferinţa mondială a învăţătorilor şi profesorilor, iniţiată de Federaţia Internaţională sindicală a învăţătorilor şi profesorilor. Ţara noastră va fi reprezentată la această conferinţă printr-o delegaţie de cadre didactice şi activişti sindicali. Noutăţi de la Biblioteca Centrală de Stat Biblioteca Centrală de Stat a achiziţionat recent „Biblia de la Ostrog“, tipărită în limba rusă în 1580. Această biblie a influenţat în mare măsură Biblia lui Şerban. De asemenea, Biblioteca a achiziţionat un număr de fotografii după hrisoave, documente, odoare şi cărţi donate mînăstirilor din Ierusalim, Athos şi Egipt. Este vorba între altele, de hrisoave de „întărire“ a domniei şi a unora dintre moşiile proprietarilor. Biblioteca a primit în ultimul timp o serie de titluri din cele mai importante. Astfel din U.R.S.S. s-au primit cele şase volume mari ale lucrării „Documente şi materiale despre revoluţia din 1905—1907" editate de Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. De asemenea, s-a primit, „îndreptar bibliografic despre Mihail Sadoveanu“ apărut în editura Camerei unionale a cărţii. In limba rusă au apărut următoarele lucrări romîneşti : Mihail Sadoveanu : Opere alese ; Francisc Munteanu : „Oraşul de pe Mureş“; Remus Luca : „Ana Nucului“. Din Franţa s-au primit: J. P. Sartre, „Nekrasov“, carte apărută in editura Gallimard ; Benezit: „Dicţionarul pictorilor, sculptorilor, desenatorilor şi gravorilor din toate timpurile ; toate ţările (8 volume) . O lucrare după un scenariu de Charlie Chaplin „Limelight“ roman de Roger Grenier, aceeaşi editură, Maurice şi Daniel Curie: „Question actuelles en lumiscienne cristailine“. Din Italia : Zuccaro : Villa del Carcere di Antonio Gramsci, Milano — Roma, ediţia Avanti; Paltniro Togliatti : Gramsci; Schiaff ini: Momenti di storia della lingua italiana, Roma, edizionne Studium, Joi 1 august 19—■ nr. 8985 Cronica spectacolului de varietăţi O cutie fără surprize Vi s-a întimplat vreodată ca de anul nou sau de 1 aprilie să primiţi de la prieteni o cutie mare, frumos ambalată, în care, căutînd cu înfrigurare, să găsiţi sumedenie de hîrtii colorate, iar pe fundul fundurilor un nasture sau un ac ? V-aţi uitat atunci în oglindă pentru a vedea cum se oglindeşte dezamăgirea pe figura dumneavoastră ; sau v-aţi surprins chiar mîrîind împotriva unor asemenea surprize care dau omului emoţii gratuite? Dacă vi s-a întîmplat să primiţi o asemenea „surpriză", atunci veţi înţelege desigur sentimentele care ne-au încercat pe noi în timp ce asistam la spectacolul de varietăţi al Circului de Stat „Cutia cu surprize". Prima dezamăgire ne-a produs-o (cu îngăduinţa tovarăşilor Horia Şerbănescu, N. Kainer, Al. Andy şi I. Butnaru), textul, al cărui autori sunt. E adevărat că nu este acesta primul spectacol de varietăţi al cărui text este sub mediocru, după cum e adevărat că nu e uşor să legi printr-un comperat bine susţinut, legat, de bun gust şi umor, un spectacol cu numere atît de diverse şi disparate. Totuşi, în ciuda obişnuinţei, în ciuda recunoaşterii că textele pentru spectacolele de varietăţi sau de estradă nu pot fi fabricate pe bandă rulantă, întrebarea „pînă cînd ?" ni se pare cu atît mai legitimă cu cît în pofida faptului că scrierea unui text pare a fi muncă de creaţie, la cele mai multe din spectacolele de varietăţi şi estradă din ultimul timp ea ia aspectul unei munci mecanice, executată tocmai pe banda rulantă de care trebuie să se ferească. Mi s-a părut aceasta evident în textele la „Cutia cu surprize", unde reţeta : „luaţi cîteva bancuri uitate, puţin birocratism, puţină muzică, puţină actualizare, cîteva texte vechi, amestecaţi-le bine şi feriţi-vă pe cît posibil de umorul de bună calitate", pare să fi fost principiul de bază al creaţiei autorilor. Astfel, „concursul de sinceritate", care se termină cu eleganta exclamaţie a lui Horia Şerbănescu „ca Joiana", mi s-a părut a fi, în ciuda eforturilor lăudabile ale lui Tonino, nu numai gratuit şi de prost gust, dar total lipsit de ceea ce ar trebui să smulgă barem un şters zîmbet spectatorului. Aceasta ca să nu vorbim de „veselă îmnormîntare", în * ★ care vesele sînt doar măştile lui Horia Şerbănescu şi Emil Popescu şi foarte tristă folosirea celebrului marş funebru al lui Chopin ca acompaniament la un text vulgar şi submediocru. S-ar mai putea spune în plus că Horia Şerbănescu, supărat probabil de insuccesul „scrisorilor” de dragoste pe care le citea astă-i iarnă la „Parada melodiilor", le-a reluat integral, fără un cuvinţel schimbat. Nu știu dacă cei care au acceptat textul „Cutiei cu surprize" nu cunoşteau textul „Paradei melodiilor" sau dacă intr-adevăr au vrut să facă o surpriză spectatorilor făcîndu-i să asculte încă odată faimoasele „scrisori" ale responsabilului de la Aprozar şi ale farmacistului. Oricum, surpriza n-a fost din cele plăcute, cum neplăcut a fost şi schetchul „vin căldurile". Cîteva surprize plăcute (destul de puţine şi ele în raport cu durata programului) ne-au oferit în schimb numerele de varietăţi propriu zise. Căci pe lingă un număr banal şi arhicunoscut de jonglerie, am putut admira din plin evoluţiile pe sîrmă, pline de eleganţă şi de haz, ale lui Irio Roxan — număr care poate sta fără nici un fel de sfială alături de cele mai bune numere ale spectacolelor de varietăţi sau circ din întreaga lume. Am văzut de asemenea, alături de o „fantezie coregrafică“ fără fantezie şi supleţe, dansată de Gabi şi Andrei Spitz, un reuşit număr de dans-pantomimă „Paiaţa iubeşte" (Dida Constantin şi Al. Juan). I-am revăzut cu multă plăcere pe J. Cadkova şi J. Chaloupka de la Teatrul de Varietăţi din Praga şi i-am admirat pe cei doi Vantino într-un nou număr de excentrici muzicali, realizat în întregime pe muzică romînească. încolo, aşa-zisele evoluţii coregrafice nu au nimic comun cu coregrafia, costumele sunt sărace, iar regia existentă cu majuscule pe program în spectacol nu se simte , ca și cum n-ar fi existat. Nici o idee, nici o legătură între numerele disparate ale programului, nici o sclipire regizorală, în afara jocului de lumini, uneori într-adevăr foarte frumos. Bună, poate chiar foarte bună e orchestra Alia Breve. Destul de puţin pentru o atît de mare cutie cu surprize cum e Circul nostru de Stat, M. PIRVULESCU In vederea îmbună activităţii lucrătorilor din Stnt aproape zece ani de cînd bucureştenii au salutat primele magazine de stat, elegante, bogat aprovizionate. Au trecut atîţia ani şi întreaga ţară este azi împînzită cu o reţea largă de magazine de tot felul, universale, specializate, cu mărfuri alimentare şi industriale. Despre modul în care statul nostru s-a preocupat de crearea unor condiţii cît mai bune pentru aprovizionarea populaţiei, demonstrează grăitor cifrele statistice. In timp ce în anul 1948, comerţul de stat dispunea de o reţea cu-prinzînd 1952 unităţi, în anul1956 reţeaua sa avea 28.491 unităţi. In acelaş interval, numărul unităţilor comerţului cooperatist a crescut de la 8.459 la 25.219. Prin această reţea în permanentă creştere, s-au distribuit populaţiei , ca rezultat al creşterii neîncetate a producţiei industriale şi agrare, — tot mai multe bunuri de larg consum. Astfel, de la 6.474 milioane lei în anul 1949, volumul vînzărilor în comerţul de stat a crescut în 1956 la 20.503 milioane lei iar volumul vînzărilor efectuate prin comerţul cooperatist a fost de 1.931 milioane lei, respectiv 10.051 milioane lei. Pentru manipularea unui volum de mărfuri, atît de uriaş într-o reţea atît de largă şi variată, erau necesare cadre de specialitate într-un număr impresionant. Edificator este faptul că numărul mediu al personalului din comerţul de stat era în 1956, de 131.300 oameni. Majoritatea lucrătorilor din acest uriaş aparat menit să deservească în cele mai bune condiţii masa largă a cetăţenilor, s-a dovedit a fi alcătuită din oameni cinstiţi, muncitori, dornici să-şi îndeplinească conştiincios sarcinile. Din păcate însă, pentru a face faţă numărului în creştere al unităţilor comerciale, volumului sporit de mărfuri, s-au angajat uneori fără o atentă verificare, oameni necorespunzători, care au adus şi aduc mari prejudicii statului ca şi cumpărătorilor. Lipsa de răspundere, neglijenţa condamnabilă a unor conducători de organizaţii comerciale ca şi a unor servicii de cadre a avut ca urmare strecurarea în rîndurile lucrătorilor din comerţ a unor hoţi şi delapidatori, care au sustras mărfuri şi şi-au însuşit bani din avutul obştesc, stîrnind astfel indignarea legitimă a cetăţenilor, dar mai ales a lucrătorilor cinstiţi din comerţ. Uneori uşurinţa celor care au încredinţat gestiuni a fost pur şi simplu de neconceput. Cum poate fi încredinţată de pildă o gestiune unui individ recent eliberat din închisoare, care a suferit pentru diferite infracţiuni 10 condamnări. ci este vorba de Alexandru Manole ? Acest procedeu a avut ca urmare faptul că respectivul gestionar, în scurt timp, a delapidat suma de peste 38.000 lei. Acestui exemplu de nepăsare a conducerii O.C.L. Alimentara raionul Nicolae Bălcescu, i se poate adăuga cel al conducerii T.A.P.L. raionul 1 Mai, care a încredinţat magazia restaurantului „Bistriţa“, fostului comerciant Cosma Oprişan, condamnat pentru sabotaj (şi care a delapidat 4.402 lei). In sfîrşit, un exemplu concludent îl oferă de asemenea delapidatorul Gheorghe Moşoiu, care a avut o lipsă de 28.000 lei în gestiunea restaurantului „Rarău“ şi care, drept „pedeapsă“, a fost mutat gestionar la bufetul „Bărăţiei“, unde a avut o nouă lipsă de 7.000 lei, fiind mutat apoi „disciplinar“, gestionar la un alt bufet, unde a avut de asemenea o lipsă însemnată. Exemplele acestea ca şi altele asemănătoare, vădesc lipsa de grijă a unor conducători de organizaţii comerciale pentru selecţionarea riguroasă a cadrelor folosite în comerţ. In aceste stări de lucruri se reflectă şi lipsurile comitetelor executive ale sfaturilor populare care deşi răspund de problemele comerţului , nu manifestă o preocupare pentru problemele cadrelor din comerţ. Or, consecinţa gravă a tolerării unor elemente necinstite în comerţ, loveşte direct în bugetele sfaturilor deoarece beneficiile şi pierderile din comerţ se reflectă în bugetul local. Pentru a pune capăt acestor deficienţe — care nu reuşesc să umbrească realizările comerţului socialist dar care aduc totuşi prejudicii, — conducerea Departamerntului Comerţului Interior a dezbătut recent, într-o şedinţă de colegiu la care au participat reprezentanţi ai conducerii Centrocoop, Tribunalului Suprem, Procuraturii generale şi Direcţiei Generale a Miliţiei, cauzele care dau naştere furturilor şi delapidărilor precum şi mijloacele de combatere. ★ La fel ca în oricare alt domeniu, şi în comerţ este necesară o atentă verificare a fiecărui nou angajat. Din păcate însă, nu întotdeauna se face acest lucru iar atunci cînd îl fac, organele competente procedează superficial, de mîntuială. La aceasta contribuie fără îndoială şi faptul că în comerţ nu se pretinde prezentarea cărţii de muncă la angajare, precum şi faptul că nu se trece în această carte de muncă motivul pentru care a fost reziliat contractul de angajare a unui salariat. Specificîndu-se aci motivele acestei rezilieri, s-ar evita pătrunderea din nou în comerţ a elementelor necorespunzătoare. La situaţia aceasta nesatisfăcătoare contribuie totodată şi faptul că atunci cînd se constată o delapidare sau un furt, organizaţiile comerciale locale nu acţionează prompt, nu sezisează organele Miliţiei şi Procuraturii la timp, pentru a fi înlăturate elementele necorespunzătoare, pentru a fi găsite imediat probele vinovăţiei lor. Iar atunci cînd se fac sezisările cuvenite, procedura de întocmire a actelor pentru judecarea infractorilor, este lentă, greoaie, de multe ori cei vinovaţi continuînd să funcţioneze un timp oarecare în aceeaşi funcţie în care s-au făcut vinovaţi de furt sau delapidare. O portiţă deschisă pentru furturi şi delapidări o constituie de asemenea modul în care sunt stabilite răspunderile materiale. Nu este just de pildă faptul că, răspunzător pentru mărfurile din magazin sau din raion, este numai gestionarul, în timp ce vînzătorul care are de asemenea posibilităţi de sustragere a acestora, sau responsabilul de magazin, sunt absolviţi de această răspundere. Poate că reglementarea răspunderii materiale în sensul stabilirii concrete a răspunderii pe brigadă de pildă, (aşa cum dealtfel au cerut numeroşi lucrători din comerţ) a responsabilului, gestionarilor şi vînzătorilor împreună, solidar, ar da bune rezultate, fiecare din ei devenind un păzitor al mărfurilor, fiecare exercitînd un sever control asupra celorlalţi. Fluctuaţia cadrelor din comerţ constituie de asemenea un lucru negativ, care dacă nu determină direct furturile şi delapidările, contribuie însă la aceasta. Oare nu s-ar putea stabili, de pildă, mijloace de cointeresare a vînzătorilor, gestionarilor şi responsabililor cum ar fi primele de vechime în acelaşi magazin, distincţiile de fruntaş pentru cei care muncesc bine ani la rînd în aceeaşi unitate ? Pe linia aceasta, a cointeresării, ar fi nimerită şi utilă şi introducerea unor premii speciale acordate acelor lucrători din comerţ, care descoperă infracţiuni, care vădesc spirit de răspundere în ceea ce priveşte păstrarea avutului magazinului în care, lucrează. In lupta pentru păstrarea avutului obştesc împotriva sustragerilor de mărfuri şi a delapidărilor în comerţ, un rol însemnat îl au organele de control. Din păcate însă felul în care sunt organizate în prezent organele de revizie contabilă, precum şi Inspecţia Comercială este necorespunzător. Este necesar ca revizorii contabili să fie cadre cu bună prevgătite de specialitate şi să activeze intens făcînd cît mai des controluri inor pivate pentru a descoperi hoţii şi der fraudatorii. In ceea ce priveşte Inspecţia Comercială de Stat, aceasta din păcate este o instituţie care intervină doar atunci cînd surprinde în flagrant delict pe vînzătorii necinstiţi. Ar trebui, credem, ca Inspecţia Comercială de Stat să aibă atribuţii şi competenţă lărgită, în sensul că organele ei să nu se rezume numai la a împiedica furturile vînzătorilor în dauna cumpărătorilor ci şi furturile din avutul obştesc, din patrimoniul statului. Iar rolul organelor Inspecţiei Comerciale de Stat să nu fie numai de a sezisa organizaţiilor comerciale şi miliţiei abaterile lucrătorilor din comerţ, ci inspectorii să aibă o competenţă mai mare, să aibă dreptul de a interveni direct. Dar pentru aceasta este necesară încadrarea Inspecţiei Comerciale de Stat cu elemente bine pregătite, atît din punct de vedere juridic cît şi economic. ★ Şedinţa de colegiu ce a avut loc acum cîteva zile la Departamentul Comerţului Interior a stabilit necesitatea organizării unei acţiuni de mare amploare la care să participe delegaţi ai Procuraturii generale, Miliţiei, C.F.R.ului, etc. în vederea luării unor măsuri rapide, corespunzătoare, de eliminare neîntîrziată a furturilor şi delapidărilor din comerţ, a cauzelor care le generează. Ne exprimăm speranţa că planul de măsuri adoptat cu acest prilej va fi aplicat întocmai, cu operativitate şi că în fiecare regiune, comitetele executive ale sfaturilor populare vor prelucra în şedinţe lărgite această problemă şi vor lua măsuri corespunzătoare. SANDU MANEA 9 Cîteva concluzii ale şedinţei de colegiu al Departamentului Comerţului Interior • Mai multă grijă la alegerea cadrelor • In legătură cu posibilitatea lărgirii competenței Inspecției Comerciale de Stat. ★ ----------------------------------—_____________----------------------------------------------------------------------------------------------