Romînia Liberă, august 1957 (Anul 15, nr. 3985-4009)

1957-08-01 / nr. 3985

Pag. 2-a Pentru buna gospodărire Blllllli|llllllllllll|IWIIIIIIIIIIIIIIIIIllilllllllllllllllllllllltllllllllllllllllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllH şi înfrumuseţare a oraşelor Cine răspunde de îngrijirea oraşului? Anul acesta s-au creat la Tg. Mureş trei parcuri noi; pe străzi s-a­u sădit mii de pomi şi zeci de mii de răsa­duri de flori. Aceste înfăptuiri izvorăsc din preocuparea pentru buna gospodă­rire a oraşului. Din păcate aceste rea­lizări sunt încă sub posibilităţi. Faptul se vădeşte într-o seamă de probleme gospodăreşti care îşi aşteaptă rezol­varea. Ce vede oraşul, nu vede regiunea Comitetul executiv al sfatului popu­lar orăşenesc Tg. Mureş are anul a­­cesta la dispoziţie­­pentru gospodări­rea oraşului, fonduri de aproape două ori mai mari decît anul trecut. Cum s-ar spune, comitetului executiv orăşe­nesc i s-a dat „pîinea“ în mînă. Dar încă înainte de asta i-a fost luat „cuţitul“, adică organele cu ajutorul cărora trebuia să execute sarcinile bugetare. Oraşul nu dispune de o întreprin­dere proprie comunală sau de salu­britate. întreprinderea Comunală cu sediul în oraş este de subordonare regională la fel ca şi întreprinderile de construcţii care-i execută lucrările de drumuri, reparaţii de străzi, trotu­are, amenajări de parcuri, etc. Astfel fiind lucrurile, comitetul executiv o­­răşenesc e un simplu beneficiar con­tractual — ca mulţi alţii — care aşt­­eaptă ca întreprinderile regionale să execute lucrările contractate. Aşa­dar, dacă nu se mătură şi nu se stropesc străzile, sau dacă între­prinderea comunală regională tărăgă­nează îmbunătăţirea aprovizionării cu apă, sfatul popular orăşenesc nu are altceva de făcut decît să scrie o adre­să comitetului executiv regional sau să seziseze prin viu grai lipsurile în­treprinderilor regionale. Adresele se înregistrează, se parafează, sezisările se notează în caiete de însemnări, cîteodată se anunţă secţia regională de gospodărie comunală... iar lipsuri­le continuă să se menţină şi pe mai departe. Comitetul executiv orăşenesc a a­­tras atenţia întreprinderii comunale regionale (I.C.R.) încă la începutul anului să execute lucrările de insta­laţii pe străzi (conducte de apă, gaz, canalizare) încît acestea să preceadă lucrările de asfaltare şi reparaţii de străzi sau trotuare, planificate pentru acest an. Conducerea susnumitei în­treprinderi n-a luat în seamă aceas­tă doleanţă justificată. Aşa se face că la cîteva zile după terminarea asfal­tării unei străzi, instalatorii I.C.R sparg asfaltul pentru înlocuirea unei conducte uzate. Comitetul executiv, printr-o hotărîre, a încercat să oblige I.C.R. ca imediat după terminarea u­­nor asemenea lucrări să fie refăcute strada sau trotuarul, dar nimeni nu a ţinut seama de ea. I.C.R. este doar întreprindere de subordonare regio­nală. Aceeaşi atitudine o are şi Trus­tul regional de construcţii locale (T.R.C.L.). Chiar atunci cînd sfatul popular orăşenesc a stabilit ca strada Cuza Vodă să fie asfaltată pri­ma, conform graficului, conducerea T.R.C.L. a găsit de cuviinţă că stra­da Malinovschi fiind mai aproape de sediu, să fie reparată înainte. Nici un termen stabilit de comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc nu este respectat. Motivul: comitetul executiv regional schimbă de pe o zi pe alta planul T.R.C.L. fără să ţină cont de programări. Unele propuneri Deşi comitetul executiv orăşenesc răspunde de gospodărirea oraşului, efectiv nu poate lua nici o măsură în această privinţă. In consecinţă ar tre­bui ca măsurile să le ia comitetul executiv regional prin organele sale. Dar organele regionale nu sunt de a­­cord să răspundă de gospodărirea o­­rașului, pretextînd că în regiune mai există zece raioane şi tot pe atîtea oraşe. Comitetul executiv al sfatului popu­lar al Regiunii Autonome Maghiare este în principiu de acord cu lichida­rea manifestărilor de centralizare exa­gerate. De acord... dar numai pînă la regiune. încolo, întreprinderile comu­nale, de construcţii, de panificaţie şi altele sînt strînse într-un buchet ma­siv la regiune şi tovarăşii nu le lasă nici în ruptul capului. E clar însă pentru majoritatea oa­menilor că oraşul Tg. Mureş nu va fi bine gospodărit, pînă cînd de a­­ceastă treabă nu vor răspunde comi­tetul executiv orăşenesc şi organele sale direct subordonate. Deci aceste lipsuri trebuie curmate tocmai de la comitetul executiv regional. In acest scop trebuie dezbătute propunerile or­ganelor orăşeneşti. Oraşul Tg. Mureş are nevoie de o întreprindere ,proprie de salubritate care să angajeze măturătorii de stra­dă, să folosească şi să pună în func­ţiune autostropitoarele, automătură­­toarele, să organizeze curăţenia pe străzi şi supravegherea parcurilor. Uzina de apă, care de asemenea de­­serveşte­ numai oraşul Tg. Mureş, ar trebui să treacă în subordonarea sfa­tului popular orăşenesc. Străzile, trotuarele şi podurile din oraş necesită renovări, modernizări, reparări la fel ca şi casele naţionali­zate. De ce nu trece comitetul execu­tiv regional în subordonarea oraşului întreprinderile de construcţii nr. 1 şi 4 din cadrul T.R.C.L.? Mai ales că aceste întreprinderi execută şi în pre­zent lucrările de interes orăşenesc. Prin lichidarea acestor anomalii, co­mitetul executiv regional ar contribui la sporirea răspunderii comitetului e­­xecutiv orăşenesc în gospodărirea o­­rașului, sarcină ce-i revine în totul. V. KONYA corespondentul „României libere" in Regiunea Autonomă Maghiară. jlllllllilIllllllllllllllllllllilIllllllllllllllllllUIIIIIIIH tllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll^ Noi angajamente în întrecerea dintre oraşe CRAIOVA (de la corespondentul nos­tru). — Călătorului care se abate astăzi prin Turnu Severin, străvechiul o­­raş aşezat pe malul Dunării, îi va fi greu să recunoască locurile pe unde a mai trecut, fie şi cu puţin timp în urmă. Sub mîinile harnice ale sutelor şi miilor de activişti obşteşti, oraşul ca­pătă o înfăţişare tot mai frumoasă. Nu­mai in ultimele luni au fost reparate, împietruite sau pavate din nou peste 23.000 metri pătraţi străzi şi trotuare. In noile cartiere muncitoreşti au apă­rut noi străzi canalizate şi pietruite: Griviţei, Călugăreni, Cicero şi altele. Severinenii nu precupeţesc nici un efort atunci cînd este vorba de oraşul lor drag. Iată, de ce, ei au primit cu multă însufleţire chemarea comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj pentru buna gospodărire şi înfru­museţare a oraşului şi au aprobat cu entuziasm angajamentele luate de co­mitetul executiv al sfatului popular o­­răşenesc Turnu Severin. Printre altele, angajamentele pre­văd : amenajarea pînă la 23 August a unei zone verzi în suprafaţă de 500 m.p. pe str. Cicero, terminarea a două terenuri de tenis la Stadionul Tineretu­lui şi prelungirea reţelei electrice cu peste 500 metri pentru iluminarea parcurilor Dragalina şi Traian. Cu sprijinul cetăţenilor se va extinde re­ţeaua de alimentare cu apă cu 800 me­tri liniari, şi se vor instala patru ciş­mele simple pe străzi. In vederea modernizării pieţii oraşu­lui, vor fi terminate 12 boxe, în care îşi vor desface produsele unităţile co­merciale de stat, gospodăriile agricole colective şi gospodăriile agricole de stat, va intra în funcţiune un complex alimentar format dintr-un restaurant, o lăptărie şi o cofetărie, se va deschide un mare magazin alimentar. Pentru a se asigura curăţenia pieţii se va instala un hidron şi se va procura un furtun cu care vor fi spălate mesele de beton şi asfaltul din piaţă. Vor fi puse în valoare preţioasele monumente istorice existente în cu­prinsul oraşului, amenajîndu-se în a­­cest scop, cu sprijinul organizaţiei U.T.M., un parc în suprafaţă de 50.000 m.p. în jurul ruinelor Castrului Roman şi al Turnului lui Sever. Pentru înfru­museţarea celor două noi cartiere mun­citoreşti vor fi executate din materiale economisite 750 metri pavaje de străzi cu bolovani de rîu şi macadam şi se vor executa reparaţii şi zugrăveli la faţadele imobilelor in suprafaţă de 7000 m.p. Se va mări spaţiul locativ ORADEA (de la corespondentul nos­tru). — In cursul zilei de 26 iulie, co­mitetul executiv al sfatului popular o­­răşenesc Oradea a analizat posibilită­ţile de a participa la întrecerea patrio­tică iniţiată de către sfatul popular al o­­raşului Cluj privind buna gospodărire şi continua înfrumuseţare a oraşelor. în scrisoarea de răspuns, comitetul executiv al oraşului Oradea se angajea­ză, printre altele, de a începe construirea a 30 de apartamente noi ce vor fi ridi­cate în oraş pînă la 31 decembrie 1957, iar prin restructurarea unor spaţii exis­tente să creeze alte 33 apartamente noi. Prin comasarea unor întreprinderi co­merciale şi instituţii publice — se spu­ne în continuare în răspuns — se va pune la dispoziţia oamenilor muncii 60 de apartamente, dintre care 25 pînă la 31 decembrie. Pavarea şi pietruirea unor străzi, amenajarea şi dotarea parcurilor cu bănci şi material ornamental, ame­najarea pieţelor şi a unităţilor comer­ciale, sunt de asemenea obiective care au fost înscrise la loc de cinste în scri­soarea de răspuns. -------------- ro-_---------------­ A luat fiinţă inspecţia agricolă de stat De curînd, în Ministerul Agricultu­rii şi Silviculturii a luat fiinţă ins­pecţia agricolă de stat. Scopul ace­stui organ tehnic este de a urmări felul în care se îndeplinesc hotărîrile, ordinele şi instrucţiunile Consiliului de Miniştri şi ale Ministerului privi­toare la diferitele probleme ale pro­ducţiei agricole. Inspecţia agricolă de stat se va o­­cupa de folosirea şi păstrarea fondu­lui funciar, de asigurarea bazei ma­teriale necesare realizării planului de producţie, de folosirea raţională a pă­şunilor comunale, a loturilor zootehni­ce etc. Controlul efectuat de Inspecţia a­­gricolă de stat în unităţile agricole, în cadrul aparatului agricol al sfatu­rilor populare şi a organelor de admi­nistraţie locală, va contribui în mare măsură la răspîndirea şi aplicarea în practică a tuturor măsurilor menite să asigure creşterea producţiei agricole. La o fabrică de paste făinoase In clişeu : Lucrătoarea Olga Martin de la fabrica de paste făinoase I din Timişoara lucrînd la maşina de tăiere a macaroanelor. Ea reu­­­şeşte să depăşească cu regularitate norma de producţie.­ ­ I Foto : AGERPRES Intr-o fabrică de paste făinoase procesul de producție este aproape în întregime mecanizat. Astfel sunt create condiții pentru sporirea continuă a producției. ------ - Din sălile tribunalelor Fura din întreprindere La întreprinderea „Flacăra roşie", portarul Ilie Pătru făcînd controlul obişnuit, a găsit în servieta salariatu­lui Miron Udeanu piele de box pe care încerca s-o scoată din fabrică. Organele miliţiei i-au făcut o descin­dere la domiciliu, În str. Alex. Sabia 37 unde au mai găsit şi alte materiale mustrase din fabrică. Tribunalul l-a condamnat la trei ani închisoare co­recţională. Huligani condamnaţi Marioara Cucu din strada 7 dru­muri 47, urcîndu-se noaptea, în sta­ţia Agricultori, în tramvaiul 19 îm­­reună cu alţi doi cheflii, a luat la etaie pe manipulanta Floarea Onţică, fără nici un motiv. Tribunalul a con­damnat-o la doi ani închisoare. ★ Stancu Bunea din str. Sergent Gherea 52 şi Const. Ciobanu din str. Prunilor 5, au acostat o copilă căreia i-au adresat cuvinte triviale. C. Paleo­­logu, slujbaş în Gara Obor a inter­venit, dar cei doi huligani l-au fugă­rit ameninţîndu-l cu cuţitele. Judecaţi de tribunal, au fost condamnaţi pri­mul la trei ani închisoare, al doilea la un an şi jumătate. Prins în flagrant delict Niculae Cucu din Suseni, raionul Topoloveni a fost prins de organele Miliţiei furînd în Gara de Nord o va­liză cetăţenei Paulina Marinică din Oraşul Stalin, înaintat Tribunalului, a fost condamnat la doi ani închisoare corecţională. Negustorie clandestină Irina Cubaneţ din Babadag a fost văzută făcînd cumpărături la diferite magazine din Capitală în cantităţi masive. Cercetată, ea a recunos­cut că face cumpărături de mărfuri pentru a le revinde în localitatea unde domicilia — fără a poseda autorizaţie. Tribunalul a condamnat-o la trei ani şi şase luni închisoare. Speculant condamnat Petru Migon, negustor în piaţa G. Coşbuc, specula, revînzînd produse cumpărate de la producători cu su­­prapreţ. Susnumitu­l, surprins la con­trolul ce s-a făcut, a fost condamnat la patru ani şi şase luni închisoare corecţională. Hoaţă de buzunare Ana Păun, din Vărăşti raionul Vi­dra, ieşind din Gara de Nord, s-a dus la bufetul „Teleajen“ unde a primit invitaţia lui Gh. Neacşu ca să bea în compania lui. După ce s-a îmbătat, Neacşu a fost „buzunărit“ de invitata sa, care ieri a fost condamnată la doi ani închisoare. Romín la libera IN STAŢIUNEA CLIMATICĂ SOVE­JA înconjurată de munţi şi brazi, staţiunea climatică Soveja oferă vizitato­rului imagini deosebit de pitoreşti, un clişeu , unul din cele mai frumoase locuri ale staţiunii. Manifestări închinate celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie In cinstea celei de a 40-a aniver­sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Casa de cultură a sindica­telor va organiza un festival al dan­sului popular sovietic la care îşi vor da concursul cele mai bune formaţii coregrafice de amatori din Capitală, iar cercul de teatru va pune în scenă o piesă oglindind evenimentele din 1917. Incepind de la 16 august şi pină la 7 Noiembrie se va desfăşura în fie­care săptămînă o manifestare închi­nată prieteniei romîno-sovietice. De asemenea, se vor organiza jurnale vorbite, simpozioane, cicluri de confe­rinţe, etc., iar o caravană cinemato­grafică va vizita căminele şcolilor pro­fesionale de ucenici prezentînd filme legate de anul revoluţionar 1917. In luna septembrie se va organiza şi un seminar experimental pe Capi­tală privind felul în care trebuie pre­gătite manifestările închinate acestei aniversări. Caravană ştiinţifică CRAIOVA (de la corespondentul nostru).­­ Duminică, ţăranii muncitori din satele situate de-a lungul şoselei ce duce spre Calafat, au văzut poposind un autobuz purtînd în faţă o tăbliţă pe care sta scris : „Caravană ştiinţifică“. In fiecare din aceste sate, din auto­buz au coborît, rînd pe rînd, profesori, medici, jurişti, activişti pe linie cultura­lă, înarmaţi cu hărţi, planşe, aparate de proiecţie, cărţi, etc. Sute de ţărani muncitori, adunaţi la căminele culturale, au ascultat în acea zi conferinţe pe teme din cele mai va­riate. In comuna Moţăţei, de pildă, me­dicul V. Silberman a vorbit despre „Prevenirea şi combaterea poliomieli­tei“, iar în comuna Giubea numeroşi participanţi au urmărit cu atenţie con­ferinţa ţinută de judecătorul V. Nimi­­geanu pe tema „Rolul familiei în socie­tatea socialistă“. Multe lucruri noi şi interesante au aflat în acea zi şi ţăranii muncitori din comuna Perişoru, ascultînd conferinţa în legătură cu formarea norilor, ploii şi grindinei, ţinută de profesoara Leonti­na Tatomir. In comuna Galicea Mare, după ce cei aproape 500 de participanţi au ascultat conferinţa „Regiunea Cra­iova ieri şi azi.“, brigada artistică de a­­gitaţie a întreprinderii regionale cine­matografice Craiova a prezentat un bo­gat program artistic. Caravana ştiinţifică, organizată de fi­liala S.R.S.C. Craiova în colaborare cu Secţia de învăţămînt şi cultură a sfatu­lui popular regional va vizita în dumi­nicile următoare și alte consune din cu­prinsul regiunii. Conferinţa mondială a învăţătorilor şi profesorilor Intre 20 şi 25 august va avea loc la Varşovia conferinţa mondială a în­văţătorilor şi profesorilor, iniţiată de Federaţia Internaţională sindicală a învăţătorilor şi profesorilor. Ţara noastră va fi reprezentată la această conferinţă printr-o delegaţie de cadre didactice şi activişti sindicali. Noutăţi de la Biblioteca Centrală de Stat Biblioteca Centrală de Stat a achi­ziţionat recent „Biblia de la Ostrog“, tipărită în limba rusă în 1580. Acea­stă biblie a influenţat în mare măsu­ră Biblia lui Şerban. De asemenea, Biblioteca a achiziţio­nat un număr de fotografii după hri­soave, documente, odoare şi cărţi do­nate mînăstirilor din Ierusalim, Athos şi Egipt. Este vorba între altele, de hrisoave de „întărire“ a domniei­ şi a unora dintre moşiile proprietarilor. Biblioteca a primit în ultimul timp o serie de titluri din cele mai impor­tante. Astfel din U.R.S.S. s-au primit cele şase volume mari ale lucrării „Documente şi materiale despre revo­luţia din 1905—1907" editate de Aca­demia de Ştiinţe a U.R.S.S. De ase­menea, s-a primit, „îndreptar biblio­grafic despre Mihail Sadoveanu“ apă­rut în editura Camerei unionale a cărţii. In limba rusă au apărut urmă­toarele lucrări romîneşti : Mihail Sa­doveanu : Opere alese ; Francisc Mun­­teanu : „Oraşul de pe Mureş“; Remus Luca : „Ana Nucului“. Din Franţa s-au primit: J. P. Sar­tre,­ „Nekrasov“, carte apărută in e­­ditura Gallimard ; Benezit: „Dicţio­narul pictorilor, sculptorilor, desena­torilor şi gravorilor din toate timpu­rile ; toate ţările (8 volume) . O lu­crare după un scenariu de Charlie Chaplin „Limelight“ roman de Roger Grenier, aceeaşi editură, Maurice şi Daniel Curie: „Question actuelles en lumiscienne cristailine“. Din Italia : Zuccaro : Villa del Car­cere di Antonio Gramsci, Milano — Roma, ediţia Avanti; Paltniro Togli­atti : Gramsci; Schiaff ini: Momenti di storia della lingua italiana, Roma, edizionne Studium, Joi 1 august 19—■ nr. 8985 Cronica spectacolului de varietăţi O cutie fără surprize Vi s-a în­timpl­at vreodată ca de anul nou sau de 1 aprilie să pri­miţi de la prieteni o cutie mare, frumos ambalată, în care, căutînd cu înfrigurare, să găsiţi sumedenie de hîrtii colorate, iar pe fundul fundu­rilor un nasture sau un ac ? V-aţi uitat atunci în oglindă pentru a ve­dea cum se oglindeşte dezamăgirea pe figura dumneavoastră ; sau v-aţi surprins chiar mîrîind împotriva unor asemenea surprize care dau omului emoţii gratuite? Dacă vi s-a întîm­­plat să primiţi o asemenea „sur­priză", atunci veţi înţelege desigur sentimentele care ne-au încercat pe noi în timp ce asistam la spectaco­lul de varietăţi al Circului de Stat „Cutia cu surprize". Prima dezamăgire ne-a produs-o (cu îngăduinţa tovarăşilor Horia Şer­bănescu, N. Kainer, Al. Andy şi I. Butnaru), textul, al cărui autori sunt. E adevărat că nu este acesta primul spectacol de varietăţi al că­rui text este sub mediocru, după cum e adevărat că nu e uşor să legi printr-un comperat bine susţinut, le­gat, de bun gust şi umor, un spec­tacol cu numere atît de diverse şi disparate. Totuşi, în ciuda obişnuin­ţei, în ciuda recunoaşterii că textele pentru spectacolele de varietăţi sau de estradă nu pot fi fabricate pe bandă rulantă, întrebarea „pînă cînd ?" ni se pare cu atît mai legi­timă cu cît în pofida faptului că scrierea unui text pare a fi muncă de creaţie, la cele mai multe din spectacolele de varietăţi şi estradă din ultimul timp ea ia aspectul unei munci mecanice, executată tocmai pe banda rulantă de care trebuie să se ferească. Mi s-a părut aceasta evi­dent în textele la „Cutia cu sur­prize", unde reţeta : „luaţi cîteva bancuri uitate, puţin birocratism, pu­ţină muzică, puţină actualizare, cîte­va texte vechi, amestecaţi-le bine şi feriţi-vă pe cît posibil de umorul de bună calitate", pare să fi fost prin­cipiul de bază al creaţiei autorilor. Astfel, „concursul de sinceritate"­, care se termină cu eleganta excla­maţie a lui Horia Şerbănescu „ca Joiana", mi s-a părut a fi, în ciuda eforturilor lăudabile ale lui Tonino, nu numai gratuit şi de prost gust, dar total lipsit de ceea ce ar trebui să smulgă barem un şters zîmbet spectatorului. Aceasta ca să nu vor­bim de „veselă îmnormîntare", în * ★ care vesele sînt doar măştile lui Horia Şerbănescu şi Emil Popescu şi foarte tristă folosirea celebrului marş funebru al lui Chopin ca acompa­niament la un text vulgar şi sub­mediocru. S-ar mai putea spune în plus că Horia Şerbănescu, supărat probabil de insuccesul „scrisorilor” de dragoste pe care le citea astă-i iarnă la „Parada melodiilor", le-a re­luat integral, fără un cuvinţel schim­bat. Nu știu dacă cei care au ac­ceptat textul „Cutiei cu surprize"­ nu cunoşteau textul „Paradei melo­­diilor" sau dacă intr-adevăr au vrut să facă o surpriză spectatorilor fă­­cîndu-i să asculte încă odată fai­moasele „scrisori" ale responsabilu­lui de la Aprozar şi ale farmacistu­lui. Oricum, surpriza n-a fost din cele plăcute, cum neplăcut a fost şi schetchul „vin căldurile". Cîteva surprize plăcute (destul de puţine şi ele în raport cu durata programului) ne-au oferit în schimb numerele de varietăţi propriu zise. Căci pe lingă un număr banal şi arhicunoscut de jonglerie, am putut admira din plin evoluţiile pe sîrmă, pline de eleganţă şi de haz, ale lui Irio Roxan — număr care poate sta fără nici un fel de sfială alături de cele mai bune numere ale specta­colelor de varietăţi sau circ din în­treaga lume. Am văzut de asemenea, alături de o „fantezie coregrafică“­ fără fantezie şi supleţe, dansată de Gabi şi Andrei Spitz, un reuşit nu­măr de dans-pantomimă „Paiaţa iu­beşte" (Dida Constantin şi Al. Juan). I-am revăzut cu multă plăcere pe J. Cadkova şi J. Chaloupka de la Teatrul de Varietăţi din Praga şi i-am admirat pe cei doi Vantino în­tr-un nou număr de excentrici mu­zicali, realizat în întregime pe mu­zică romînească. încolo, aşa-zisele evoluţii coregrafice nu au nimic comun cu coregrafia, costumele sunt sărace, iar regia existentă cu majuscule pe program în spectacol nu se simte , ca și cum n-ar fi existat. Nici o idee, nici o legătură între numerele dis­parate ale programului, nici o scli­pire regizorală, în afara jocului de lumini, uneori într-adevăr foarte fru­mos. Bună, poate chiar foarte bu­nă e orchestra Alia Breve. Destul de pu­ţin pentru o atît de mare cutie cu surprize cum e Circul nostru de Stat, M. PIRVULESCU In vederea îmbună activităţii lucrătorilor din Stnt aproape zece ani de cînd bucu­­reştenii au salutat primele magazine de stat, elegante, bogat aprovizionate. Au trecut atîţia ani şi întreaga ţară este azi împînzită cu o reţea largă de magazine de tot felul, universale, spe­cializate, cu mărfuri alimentare şi in­dustriale. Despre modul în care statul nostru s-a preocupat de crearea unor condiţii cît mai bune pentru aprovizionarea populaţiei, demonstrează grăitor cifrele statistice. In timp ce în anul 1948, co­merţul de stat dispunea de o reţea cu-­­prinzînd 1952 unităţi, în anul­­1956 re­­ţeaua sa avea 28.491 unităţi. In acelaş interval, numărul unităţilor comerţului cooperatist a crescut de la 8.459 la 25.219. Prin această reţea în permanentă creştere, s-au distribuit populaţiei , ca rezultat al creşterii neîncetate a pro­ducţiei indus­triale şi agrare, — tot mai multe bunuri de larg consum. Astfel, de la 6.474 milioane lei în anul 1949, volumul vînzărilor în comerţul de stat a crescut în 1956 la 20.503 milioane lei iar volumul vînzărilor efectuate prin comerţul cooperatist a fost de 1.931 milioane lei, respectiv 10.051 milioane lei. Pentru manipularea unui volum de mărfuri, atît de uriaş într-o reţea atît de largă şi variată, erau necesare cadre de specialitate într-un număr impresio­nant. Edificator este faptul că numărul mediu al personalului din comerţul de stat era în 1956, de 131.300 oameni. Majoritatea lucrătorilor din acest uriaş aparat menit să deservească în cele mai bune condiţii masa largă a cetăţenilor, s-a dovedit a fi alcătuită din oameni cinstiţi, muncitori, dornici să-şi îndeplinească conştiincios sarcinile. Din păcate însă, pentru a face faţă numărului în creştere al unităţilor co­merciale, volumului sporit de mărfuri, s-au angajat uneori fără o atentă ve­rificare, oameni necorespunzători, care au adus şi aduc mari prejudicii statu­lui ca şi cumpărătorilor. Lipsa de răspundere, neglijenţa con­damnabilă a unor conducători de orga­nizaţii comerciale ca şi a unor servicii de cadre a avut ca urmare strecurarea în rîndurile lucrătorilor din comerţ a unor hoţi şi delapidatori, care au sus­tras mărfuri şi şi-au însuşit bani din avutul obştesc, stîrnind astfel indigna­rea legitimă a cetăţenilor, dar mai ales a lucrătorilor cinstiţi din comerţ. Uneori uşurinţa celor care au încre­dinţat gestiuni a fost pur şi simplu de neconceput. Cum poate fi încredinţată de pildă o gestiune unui individ re­cent eliberat din închisoare, care a su­ferit pentru diferite infracţiuni 10 con­damnări. ci este vorba de Alexandru Manole ? Acest procedeu a avut ca ur­mare faptul că respectivul gestionar, în scurt timp, a delapidat suma de peste 38.000 lei. Acestui exemplu de nepă­sare a conducerii O.C.L. Alimentara raionul Nicolae Bălcescu, i se poate adăuga cel al conducerii T.A.P.L. raio­nul 1 Mai, care a încredinţat magazia restaurantului „Bistriţa“, fostului co­merciant Cosma Oprişan, condamnat pentru sabotaj (şi care a delapidat 4.402 lei). In sfîrşit, un exemplu con­cludent îl oferă de asemenea delapida­torul Gheorghe Moşoiu, care a avut o lipsă de 28.000 lei în gestiunea restau­rantului „Rarău“ şi care, drept „pe­deapsă“, a fost mutat gestionar la bu­fetul „Bărăţiei“, unde a avut o nouă lipsă de 7.000 lei, fiind mutat apoi „disciplinar“, gestionar la un alt bu­fet, unde a avut de asemenea o lipsă însemnată. Exemplele acestea ca şi altele ase­mănătoare, vădesc lipsa de grijă a unor conducători de organizaţii comerciale pentru selecţionarea riguroasă a cadre­lor folosite în comerţ. In aceste stări de lucruri se reflectă şi lipsurile comitete­lor executive ale sfaturilor populare care deşi răspund de problemele co­merţului , nu manifestă o preocupare pentru problemele cadrelor din comerţ. Or, consecinţa gravă a tolerării unor ele­mente necinstite în comerţ, loveşte di­rect în bugetele sfaturilor deoarece be­neficiile şi pierderile din comerţ se re­flectă în bugetul local. Pentru a pune capăt acestor deficien­ţe — care nu reuşesc să umbrească realizările comerţului socialist dar care aduc totuşi prejudicii, — conducerea Departamerntului Comerţului Interior a dezbătut recent, într-o şedinţă de co­legiu la care au participat reprezen­tanţi ai conducerii Centrocoop, Tribu­nalului Suprem, Procuraturii generale şi Direcţiei Generale a Miliţiei, cauzele care dau naştere furturilor şi delapidă­rilor precum şi mijloacele de combatere. ★ La fel ca în oricare alt domeniu, şi în comerţ este necesară o atentă verifi­care a fiecărui nou angajat. Din păcate însă, nu întotdeauna se face acest lu­cru iar atunci cînd îl fac, organele competente procedează superficial, de mîntuială. La aceasta contribuie fără îndoială şi faptul că în comerţ nu se pretinde prezentarea cărţii de muncă la angajare, precum şi faptul că nu se trece în această carte de muncă moti­vul pentru care a fost reziliat contrac­tul de angajare a unui salariat. Speci­­ficîndu-se aci motivele acestei rezilieri, s-ar evita pătrunderea din nou în co­merţ a elementelor necorespunzătoare. La situaţia aceasta nesatisfăcătoare contribuie totodată şi faptul că atunci cînd se constată o delapidare sau un furt, organizaţiile comerciale locale nu acţionează prompt, nu sezisează orga­nele Miliţiei şi Procuraturii la timp, pentru a fi înlăturate elementele neco­respunzătoare, pentru a fi găsite imediat probele vinovăţiei lor. Iar atunci cînd se fac sezisările cuvenite, procedura de întocmire a actelor pentru judecarea in­fractorilor, este lentă, greoaie, de multe ori cei vinovaţi continuînd să funcţio­neze un timp oarecare în aceeaşi func­ţie în care s-au făcut vinovaţi de furt sau delapidare. O portiţă deschisă pentru furturi şi delapidări o constituie de asemenea mo­dul în care sunt stabilite răspunderile materiale. Nu este just de pildă faptul că, răspunzător pentru mărfurile din magazin sau din raion, este numai ges­tionarul, în timp ce vînzătorul care are de asemenea posibilităţi de sustragere a acestora, sau responsabilul de magazin, sunt absolviţi de această răspundere. Poate că reglementarea răspunderii ma­teriale în sensul stabilirii concrete a răspunderii pe brigadă de pildă, (aşa cum dealtfel au cerut numeroşi lucră­tori din comerţ) a responsabilului, ges­tionarilor şi vînzătorilor împreună, soli­dar, ar da bune rezultate, fiecare din ei devenind un păzitor al mărfurilor, fiecare exercitînd un sever control asu­­­pra celorlalţi. Fluctuaţia cadrelor din comerţ con­stituie de asemenea un lucru negativ, care dacă nu determină direct furturile şi delapidările, contribuie însă la aceas­ta. Oare nu s-ar putea stabili, de pildă, mijloace de cointeresare a vînzătorilor, gestionarilor şi responsabililor cum ar­ fi primele de vechime în acelaşi ma­gazin, distincţiile de fruntaş pentru cei care muncesc bine ani la rînd în aceeaşi unitate ? Pe linia aceasta, a cointeresării, ar fi nimerită şi utilă şi introducerea unor premii speciale acor­date acelor lucrători din comerţ, care descoperă infracţiuni, care vădesc spi­rit de răspundere în ceea ce priveşte păstrarea avutului magazinului în care, lucrează. In lupta pentru păstrarea avutului obştesc împotriva sustragerilor de măr­furi şi a delapidărilor în comerţ, un rol însemnat îl au organele de control. Din păcate însă felul în care sunt organizate în prezent organele de revizie contabilă, precum şi Inspecţia Comercială este necorespunzător. Este necesar ca revi­zorii contabili să fie cadre cu bună prev­gătite de specialitate şi să activeze in­tens făcînd cît mai des controluri inor pivate pentru a descoperi hoţii şi der fraudatorii. In ceea ce priveşte Inspec­ţia Comercială de Stat, aceasta din pă­cate este o instituţie care intervină doar atunci cînd surprinde în flagrant delict pe vînzătorii necinstiţi. Ar trebui, credem, ca Inspecţia Comercială de Stat să aibă atribuţii şi competenţă lărgită, în sensul că organele ei să nu se rezume numai la a împiedica furtu­rile vînzătorilor în dauna cumpărători­lor ci şi furturile din avutul obştesc, din patrimoniul statului. Iar rolul orga­nelor Inspecţiei Comerciale de Stat să nu fie numai de a sezisa organizaţiilor comerciale şi miliţiei abaterile lucrători­lor din comerţ, ci inspectorii să aibă o competenţă mai mare, să aibă dreptul de a interveni direct. Dar pentru aceas­ta este necesară încadrarea Inspecţiei Comerciale de Stat cu elemente bine pregătite, atît din punct de vedere ju­ridic cît şi economic. ★ Şedinţa de colegiu ce a avut loc acum cîteva zile la Departamentul Co­merţului Interior a stabilit necesitatea organizării unei acţiuni de mare am­ploare la care să participe delegaţi ai Procuraturii generale, Miliţiei, C.F.R.­­ului, etc. în vederea luării unor măsuri rapide, corespunzătoare, de eliminare neîntîrziată a furturilor şi delapidărilor din comerţ, a cauzelor care le gene­rează. Ne exprimăm speranţa că planul de măsuri adoptat cu acest prilej va fi aplicat întocmai, cu operativitate şi că în fiecare regiune, comitetele executi­ve ale sfaturilor populare vor prelucra în şedinţe lărgite această problemă şi vor lua măsuri corespunzătoare. SANDU MANEA 9 Cîteva concluzii ale şedinţei de colegiu al Departamen­tului Comerţului Interior • Mai multă grijă la alegerea cadrelor • In legătură cu posibilitatea lărgirii competen­ței Inspecției Comerciale de Stat. ★ ----------------------------------—_____________----------------------------------------------------------------------------------------------­

Next