Romînia Liberă, octombrie 1957 (Anul 15, nr. 4035-4061)

1957-10-01 / nr. 4035

"X­RU GRĂBIREA ÎNSAIINŢĂRILOR -chezăşia recoltei viitoare! „Concursul “ CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Pentru a stimula pe producă­tori în obţinerea unor producţii cît mai mari la ha., comitetul executiv al sfa­tului popular regional Craiova a iniţiat încă din primăvară un , concurs al po­rumbului“, la care s-au înscris cei mai vrednici cultivatori din regiune. Prin­tre aceştia se numără 98 gospodării a­­gricole colective, 9 cooperative agrico­le de producţie 261 Întovărăşiri agri­cole şi 5.021 ţărani cu gospodării in­dividuale. In tot acest timp ei s-au bucurat de îndrumarea şi supraveghe­rea atentă a inginerilor şi tehnicienilor agronomi. Rezultatele definitive obţinute de concurenţi se pot vedea acum, la re­coltatul porumbului. In acest scop au fost organizate la comune un număr de 83 expoziţii, vizitate în primele zile de peste 17.000 ţărani muncitori. In raionul Craiova, de pildă, asemenea expoziţii au fost organizate în comu­nele Breasca, Castranova, Işalniţa, Bratovoeşti, etc. Printre concurenţii din acest raion înscrişi la „concursul porumbului“ se numără şi membrii cooperativei agrico­le de producţie din Işalniţa. Zilele a­­cestea ei au început recoltatul celor 10 ha. porumb, cu care participă la concurs. De pe primele 2 ha. recoltate ei au obţinut o producţie de circa 9.000 kg. la ha. Scurte ştiri de pe ogoare • TG. MUREŞ (de la coresponden­tul nostru). — Lucrările agricole de toamnă se desfășoară intens în gos­podăriile agricole de stat din Re­giunea Autonomă Maghiară. Bunăoa­ră, gospodăria de stat Lăzarea a ter­minat complet însămîntările de toam­nă. La gospodăria din Cătălina pla­nul arăturilor pentru însămîntările de toamnă a fost îndeplinit sută la sută, fiind de pe acum însăminţate 60 la sută din cerealele de toamnă. La fel de bine se prezintă situaţia şi la gos­podăria „Stahanov“ din Reghin. • GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Mecanizatorii de la S.M.T. Traian-Sat, raionul Brăila, au hotărit să însăminteze cele 3300 ha. ce le-au planificat în 10 zile in loc de 15. Pentru aceasta ei folosesc 5 agregate de cite 2 semănători și 11 agregate de grape și polidiscuri. Lucrînd cu aceste agregate, mecanizatorii insămîntează zilnic cu fiecare tractor cite 22 ha. in loc de 10 ha. cit este in medie norma unui tractor. • CONSTANŢA (de la corespon­dentul nostru). — Trustul regional Gostat Constanţa a luat din timp o serie de măsuri privind aproviziona­rea unităţilor sale cu materiale ne­cesare construirii pătulelor noi plani­­ficate în acest an pentru înmagazina­­rea porumbului din noua recoltă. Pînă acum s-au expediat gospodă­riilor agricole de stat peste 800.000 o--.—- C--— -- i x „,un trudi. de 80 la sută din planificare­ şi aproape întreaga cantitate de lemn de con­strucţii necesară. Duminică dimineaţa a părăsit Capi­tala tovarăşul Gheorghe Apostol, pre­şedintele Consiliului Central al Sin­dicatelor din R. P. Romînă, pentru a participa la lucrările celui de al 4-lea Congres Mondial al Sindicatelor care se va ţine la Leipzig. La­­plecare pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Gheorghe Apostol a fost condus de tovarăşii Petre Borilă şi Niculae Ceauşescu, de secretarii Con­siliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă Anton Moisescu, Liuba Chişinevschi şi ing. Mihai Marin, de membri ai Prezidiului C.C.S., preşe­dinţi ai Comitetelor Centrale ale sin­dicatelor, şefi de secţie din C.C.S., activişti sindicali. (Agerpres) — -----­ in întimpinarea „Zilei petroliştilor" Petroliştii din Oltenia întîmpină prima sărbătorire a „Zilei petroliştilor“ cu însemnate succese în producţie. Sondorii de la schela Ţicleni extrag zilnic peste plan 80—120 tone de ţiţei. In cadrul întreprinderii de foraj Ţicleni ia o nouă amploare în aceste zile întrecerea pentru cîștigarea titlu­­lui de „Cea mai bună brigadă­­ de foraj". Brigada de sondori condusă de comunistul Vasile Alexe, cîștigătoarea etapei recent încheiate, a contribuit împreună cu celelalte brigăzi de foraj ca in regiunea petroliferă a Olteniei să se dea în producţie în ultima vre­me 18 noi sonde înainte de termen. (Agerpres) CÎT MAI MULTE ARĂTURI La gospodăria agricolă colectivă din comuna Gorneni din raionul Domneşti, arăturile sunt pe terminate. In clişeu: Tehniciană Constanţa Marinaş nu trece cu vederea nici o greşală. De aceea tractoristul Marin Neagu se străduieşte să execute arături de cea mai bună calitate. Foto: A. constantinescu Proletari din toate ţările, unifi-vti! /////­ film ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Intr-o unitate a diviziei „Măraşeşti" Tradiţii, eroi, urmaşi îndrăzneţi... A­ trecut mult timp de cinci în /-V faţa monumentului de la Mă­­­ă­răşeşti — pe cîmpia unde s-a vărsat atîta singe şi s-au clădit atî­­tea jertfe — comandantul Diviziei mecanizate „Mărăşeşti“ a preluat din mîinile ministrului Forţelor Armate drapelul de luptă sub faldurile caruia au luptat atîtea mii de ostaşi romini —• părinţi şi fraţi de-ai noştri care s-au acoperit de glorie în apărarea pa­­mîntului scump al tării­ In clipele acelea de mare solemnitat­­e, militarii veniţi acolo să cinstească evenimentul şi să-şi amintească de înaintaşi, au aflat multe din trecutul diviziei lor. Unii dintre vorbitori au evocat cum în urmă cu 40 de ani, os­­­taşii acestei divizii au stăvilit atacul nemţesc spunînd invadatorilor: „Pe aicea nu se trece“. Alţii, şi-au amintit de îndrăzneţele acţiuni săvîrşite de militarii Diviziei 9 Infanterie în anii celui de al doilea război mondial, pe litoralul Mării Negre, pe Dunăre, pînă departe în vest, în pusta ungară ori în munţii Tatra. Şi cu toţii cei prezenţi acolo , de la soldat la general, au încheiat în clipele acelea sărbătoreşti legamint, să ducă mai departe, pe culmi de glorii şi mai mari, numele diviziei lor. ...Iar acum, iată-ne în unitate. Din toate părţile, din cazarmă, dintre co­loşii de oţel, ce-şi înalţă ţevile spre per, ne întîmpină tineri, energici şi vi­­oi, îmbrăcaţi în salopete, tanchişti neînfricaţi şi plini de curaj, începem să facem cunoştinţe. Primul ne este prezentat căpitanul C­hirila Constantin, comandantul uneia dintre cele mai bune subunităţi. Potrivit de statură, cu priviri neastîmpărate, mo­dest şi nu prea vorbăreţ, acesta ne povesteşte despre tanchiştii din sub­ordine şi ne asigură că subunitatea pe care o comandă este „ca un pumn de oţel, care unde loveşte lasă urme adinei“. Apoi de la şefii săi aflăm şi alte lucruri mai interesante pe care me­rită să le pomenim. Iată, bunăoară, o încercare grea la care a fost pusă această subunitate. Avea loc o aplicaţie tactică, în teren, pe timp de noapte. Tanchiştii, ofiţeri şi soldaţi, erau cu toţii la posturile lor in aşteptarea începerii acţiunii, cînd, deodată, la punctul de comandă a! căpitanului Chirilă Constantin a apărut comandantul diviziei. A con­trolat documentele de stat major, s-a interesat de modul cum a fost pregă­tită aplicaţia şi, vrînd să-l pună pe comandant la o încercare, l-a întrebat : — Dar dacă tot ceea ce aţi plănuit cade şi inamicul, în loc să vină din di­recţia aşteptată, vine din altă parte, ce faceţi ? — întoarcem frontul şi acţionăm pe direcţia respectivă — a răspuns scurt căpitanul. — Bine, atunci să vă dau eu o a­­semenea misiune... Celor, care măcar odată în viaţa lor, au luat parte la o aplicaţie tactică de noapte, le­­va fi clar ceea ce a însem­nat această intervenţie a comandan­tului de divizie. Tanchiştii trebuiau­ să se despartă de locurile pe care le-au recunoscut de cu ziuă, trebuiau să uite de acţiunile dinainte planificate şi să pornească în necunoscut, fără nici o situaţie trecută pe hartă, fără să ştie cum arată terenul şi fără să cunoas­că vreuna măcar din căile de acces... Era întocmai cum de foarte multe ori se întîmplă în război. Cum­ a procedat acest comandant, cum s-a orientat, cum şi-a condus sub­ordonaţii, cred că nu interesează prea mult. Ceea ce interesează şi trebuie menţionat este faptul că la ora indi­cată, fără nici un moment întîrziere, tancurile au fost cu toate în locul și pe aliniamentul ordonat. Asta ar fi un fapt... Al doilea fapt îl consemnez doar pe scurt: la o ședință de tragere cu ar­mamentul de pe tanc, executată zilele trecute, întreaga subunitate comanda­tă de căpitanul Chirilă Constantin a obţinut calificativul de „Foarte bine“. •­ Pornim mai departe prin unitate. Un tanc, curăţat şi lustruit de par­că acum ar fi ieşit din fabrică, ne­a- Lt. maj. GH. BOGDAN (Continuare in pag. 3-a) Anul XV Nr. 4035 4 pagini 20 bani Marți 1 octombrie 1957 Unde nu există preocupare TECUCI (de la corespondentul nostru). — Deşi ne aflăm In perioada cînd problema insă­ml­nţ­arilor de toamnă trebuie trecută pe plan princi­pal, lucrul acesta nu se observă în raionul Tecuci. Acest fapt este do­vedit de două situaţii: s-au execu­tat alături abia pe 13 la sută din suprafaţa planificată şi s-au însămin­­ţat cu grîu doar 180 ha. In majoritatea comunelor nu s-au organizat centre de tratat seminţele, iar schimbul la bazele de recepţie se desfăşoară cu multă încetineală. Cele 70 tone de grîu schimbate pînă acum nu acoperă nici nevoile a trei comu­ne. Toate acestea se datoresc lipsei de preocupare din partea comitetului executiv al sfatului popular raional și a organelor agricole. Este necesar ca organele de stat din­­raionul Tecuci să ia măsuri urgente pentru grăbirea insămînţărilor. •­ ALEJD (de la corespondentul nos­tru). — Deşi recoltatul culturilor tîrzii şi însăminţatul de toamnă au început de o bună bucată de vreme, totuşi în raionul Alejd din cele aproa­­pe 12.000 ha, cît trebuie să fie însă­­mînţate pînă acum, nu s-a realizat decit circa 10 la sută, iar la recol­tatul porumbului situaţia se prezintă şi mai slab. Secţia agricolă a raionului trebuie să intervină imediat cu măsuri ope­rative care să ducă la intensificarea lucrărilor. DEJ (de la corespondentul nos­­tru). — In raionul Dej muncile agri­cole de toamnă decurg un ritm nesa­­tisfăcător. Aceasta, intructt In unele comune din raion nu s-au terminat nici pregătirile pentru insăminţări. Arăturile de insăminţări, de pildă, nu s-au executat în raion decit pe 2.700 hectare. , Se impun măsuri urgente din T~, ■ tea comheiului eA.ct.uuO ut ciutului popular raional Dej pentru remedierea de urgență a situației. R­ecolte mari d­e porumb în gospodăriile de stat Muncitorii din gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti, obţin anul acesta cea mai mare producţie de porumb boabe la hectar realizată de G.A.S.-urile din ţară. De pe întreaga suprafaţă de 14.000 ha se vor recolta în medie circa 3.700 kg boabe la hectar. Producţia record este obţinută pînă acum de gospodăria agricolă de stat Lita, care de pe 15 ha irigate a recoltat în medie 9.800 kg po­rumb boabe la hectar. Producţia medie pe întreaga gospodărie va fi de 6.300 kg boabe la hectar. Pentru asigurarea seminţei în anul viitor, gospodăriile de stat Chirnogi, Mînăstirea, Roseţi şi Urziceni au organizat pe 234 ha lo­turi de hibridare. De pe aceste terenuri care au fost irigate se re­coltează în medie 6.000 kg boabe la hectar. Succese în contractarea porumbului In întreaga ţară se desfăşoară ac­ţiunea de preluare a griului şi seca­rei contractate. Pînă în prezent, au fost preluate peste 93 la sută din can­tităţile contractate de către unităţile cooperaţiei de consum. Concomitent cu această acţiune se desfăşoară şi încheierea contractelor cu producătorii pentru livrarea porum­bului. In această privinţă au fost obţinute serioase progrese. Astfel în timp ce în primele 10 zile ale lunii septembrie s-au încheiat contracte pentru 7.000 tone porumb, între 10— 20 septembrie au fost contractate circa 14.000 tone. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în regiunile Stalin, Craiova şi Piteşti. Posibilităţile existente chiar în regiuni fruntaşe cum este Craiova, de pildă, sunt însă cu mult mai mari. Acţiunea de contractare a porumbului care a dat rezultate bune şi în re­giunea Bucureşti, decurge nesatisfăcă­tor în Regiunea Autonomă Maghiară şi în regiunea Ploeşti Festivaluri ale Republicilor Sovietice Socialiste In cadrul Lunii prieteniei romîno­­sovietice se vor desfăşura în unele regiuni ale ţării, sub auspiciile orga­nizaţiilor A.R.L.U.S., festivaluri ale Republicilor Sovietice Socialiste. Ast­fel, în regiunile Constanţa, Suceava şi Baia Mare vor avea loc­ festivaluri în cinstea R.S.S. Ucrainene, în re­giunile Craiova şi Galaţi — închinate R.S.S. Kazahe, iar în regiunile Bucu­reşti şi Timişoara — dedicate R.S.S. B­eloruse. Regiunea Hunedoara va organiza festivalul R.S.S. Letone, re­giunea Stalin al R.S.S. Uzbece, iar regiunile Iaşi şi Oradea al R.S.S. Moldoveneşti. De asemenea vor avea loc festivaluri consacrate R.S.S. Gru­zine la Piteşti, R.S.S. Azerbaidjene la Ploeşti, R­­.S.S. Başkire în regiu­nea Bacău. Cu acest prilej din rîndul celor care au vizitat sau au studiat în republicile unionale respective, vor ţine simpozioane şi conferinţe; de asemenea se vor organiza expozi­ţii documentare în centrele regionale şi raionale din aceste regiuni, vor a­­vea loc programe artistice, seri litera­re şi muzicale, prezentări de filme, serbări ale prieteniei şi alte manifes­tări. Artişti sovietici în ţara noastră In cadrul manifestărilor prilejuite de Luna prieteniei româno-sovietice, la începutul acestei săptămlni vor sosi in ţara noastră celebra cintărea­­ţă sovietică Zara Doluhanova şi pia­­nista Margarita Fedorova. Zara Doluhanova va da o serie de recitaluri şi concerte la Bucureşti, Timişoara, Cluj, Tg. Mureş şi Iaşi, iar pianista Margarita Fedorova, lau­reată a Concursurilor internaţionale „Johann Sebastian Bach“ de la Leip­zig şi „Bedrich Smetana“ de la Pra­ga, va da mai multe recitaluri şi con­certe la Bucureşti, Ploeşti, Sibiu, Ti­mișoara, Arad și Orașul Stalin. Vizionări de filme la Muzeul „Lenin-Stalin“ In Întimpinarea celei de-a 40-a ani­versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Muzeul „V. I. Lenin — I V. Stalin“ (şoseaua Kiseleff nr. 3) organi­zează zilnic (în afară de luni), la orele 17, vizionare de filme, precum urmea­ză : „V. I. Lenin“ — marţi, „Tovarăşul Sverdlov“ — miercuri, „Cartierul Vi­­borg“ — joi, „Omul cu arma“ — vi­neri, „Dzerjinski“ — sâmbătă, „Lenin în Octombrie“ — duminică, orele 10 dimineaţa şi orele 17. Intrarea liberă. Muzeul poate fi vizitat zilnic de la orele 9.30-­13 şi 15.30-19, duminică de Id XM Vlv ... ... — --- a 4 * * *.*... Vizitatorilor în grup Ii se asigură ghizi. TELEGRAMA Tovarăşului­ MAO XIZE-DUN Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Pekin De ziua marii sărbători naţionale a poporului frate chinez — cea d­- a 8-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — vă trans­mitem, dragi tovarăşi, şi prin dv. întregului popor chinez cele mai calde şi sincere felicitări din partea poporului român şi a noastră personal. Poporul român salută cu deosebită bucurie marile realizări obţinute de poporul chinez în opera de transformare socialistă, de întărire şi Înflo­rire a patriei sale. Aceste realizări, precum şi eforturile Republicii Populare Chineze În­dreptate spre consolidarea păcii şi securităţii din Asia cît şi in­­întreaga lume, au dus tot mai mult la întărirea prestigiului şi autor­iţii ei, la creşterea continuă a rolului ce­­ revine ca mare putere in rezolvarea pro­blemelor internaţionale. Urăm din toată inima ca munca plină de avint a poporului chinez de construire a socialismului în patria sa şi eforturile lui în lupta de apărare a păcii în lume să fie încununate de succese tot mai mari. Trăiască şi înflorească în veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez ! Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne . Pe şantierul combinatului chimic de la Borzeşti BACAU. — (de la corespondenta nostru). Cu vreo săptămînă în urmă cititorii ziarului nostru au fost infor­maţi că a început construcţia primei secţii auxiliare de producţie a combi­natului chimic Borzeşti, fabrica de D.D.T. Paralel cu aceasta se desfă­şoară construcţia depozitului central şi cea a atelierului mecanic. Zilele acestea a început construcţia unei noi secţii a combinatului amin­tit, secţia de materiale anticorosive care vor avea un rol important in protecţia instalaţiilor fabricii, contra corosivităţii clorului şi a compuşilor săi. In vederea pregătirii cadrelor nece­sare, la 16 septembrie s-a deschis la Borzeşti, şcoala profesională, prima unitate a centrului şcolar de chimie. Noua şcoală pregăteşte operatori pentru instalaţiile clorosodice ale combinatului chimic şi mecanici. In luna octombrie se va deschide cea de a doua unitate a Centrului şcolar de chimie, şcoala tehnică de chimie, care va pregăti mecanici pen-, tru aparate din industria chimică. 17 întovărăşiri zootehnice într-un singur raion BAIA MARE (de la corespondentul nostru). — Ţinind seama de specifi­cul raionului, comitetele executive ale sfatului popular raional din Vişeu au îndrumat ţăranii muncitori spre întovărăşirile zootehnice. Ca urmare, tot mai mulţi ţărani se unesc să crească în comun animale. Zilele tre­­constituit­e îi.' ,în . comuna leud s­a­nică, cea de a 17-a din raion. r>o oo ooccooooooooooooooocc» oooooooooooo oo <x> sc ace g 8 — Eu sínt cel mal supărat spec­ ia tator după meciul de duminică... g Desen de GH. CHIRIAC­ A(»)»0occcocooooe­»eo'aoBoococopiAji3vxaw'j--wo^^. Punctul ps i * * ­ A 8-a ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. P. CHINEZE sauar Astăzi 1 octombrie, poporul chinez sărbătoreşte îm­plinirea a opt ani de la cel mai însemnat eveniment din istoria ţării sale: proclamarea Republicii Popu­lare Chineze. Acest eveniment care a marcat începutul unei noi ere in viaţa marelui popor prieten, este re­zultatul unor lupte grele desfăşurate timp de mai mulţi ani. La 1 octombrie 1949, ca urmare a eroicelor lupte revoluţionare desfăşurate sub conducerea parti­dului comunist, poporul chinez a zdrobit definitiv ar­mata d­anbaisistă sprijinită de către reacţiunea inter­naţională in frunte cu cercurile imperialiste din S.U.A., a răsturnat puterea imperialismului, feudalismului şi capitalului birocratic. Devenind astfel pentru prima dată stăpin pe pro­­pria-i soartă, poporul chinez a păşit cu curaj înainte obţintnd intr-o perioadă de numai ciţiva ani, o seamă de răsunătoare succese in transformarea ţării sale. Opera de industrializare a Chinei înaintează cu paşi repezi; la sate au avut loc uriaşe prefaceri al căror rezultat este cooperativizarea majorităţii zdrobitoare a ţărănimii; creşte nivelul de trai al maselor. Pe arena internaţională, China Populară se bucură de un deosebit prestigiu, popoarele apreciind efortu­rile ei depuse în vederea întăririi păcii şi a colabo­rării internaţionale.­­ ■ Poporul nostru care este legat printr-o prietenie strinsă şi de nezdruncinat cu marele popor chinez li trimite cu prilejul marii sărbători un călduros salut, unindu-i noi succese in lupta pe care o duce pentru în­florirea Chinei și pentru­ pace in întreaga lume. £v_w__-----------------_w_._www__v__w N­umele orașului Cianciun l-am auzit atîta de des în China, îneît am fost degrabă ispitit să aflu ce-i face faima. Fără prea multă cercetare am priceput ca a­­tenţia de care se bucura oraşul se datora primei fabrici de autoca­mioane din China, acolo înălţată, dar mai cu seamă începerii produc­ţiei de serie a automobilelor. Eve­nimentul, aşteptat cu multă nerăb­dare în felurite locuri, trăda mult interes pentru noile produse şi o oarecare, îndreptăţită aş zice, mîh­­drie nerţională. Cuprins şi eu de sentimentele care stăpîneau minunatele mele gazde deindată ce am ajuns la Ciuhciun am mărturisit dorinţa să văd fabrica care, pentru mine, sco­sese din anonimat un oraş cu peste 600 de mii de locuitori. Dorinţa mi-a fost împlinită şi mulţumirea nu mi-a fost mică. La marginea oraşului am văzut cu ochii mei o impunătoare construcţie mirosind a ulei şi var proaspăt, atîta de întinsă, de-mi părea, cînd mă uitam mai aproape, de necuprins în privire. Mai tîrziu □m allat că aşezarea construcţiei acoperă o suprafaţă de un milion şi jumătate de metri pătraţi. Dar pro­porţia n-avea să nască, numai ea, surprize. In curtea fabricii m-am o­­prit şi am stat s-ascult : o tăcere de sanatoriu, ciudată, stranie. Mă aş­teptam s-aud ştiutele zgomote din fabricile unde se lucrează oţelul, să văd ţagle, laminate, să mă feresc sub poduri umblătoare şi de sub macarale. Nimic din toate cele aş­teptate. In dreapta şi în stingă mea se ridicau tăcute cite trei construcţii masive cu două caturi, ca nişte ba­nale locuinţe moderne dintr-un car­tier proaspăt locuit. Zgomot făceau lucrătorii care zoreau terminarea drumurilor. In fund, se profila, tă­cută, silueta unui enorm paralelipi­ped din care ţîşneau spre cei patru coşuri şi din ele patru trîmbe de fum. Citindu-mi pe faţă mirarea, înso­ţitorul îşi începu explicaţiile : „în faţă, clădirea cu turnuri e termo­centrala, aici în stingă e secţia ra­diatoare, în dreapta secţia montare, alături e secţia asamblare..." Şi aşa mai departe. N-am mai avut răbdare şi am cerut să intrăm ime­diat în cea mai apropiată dintre clădiri. Trecînd printr-un hol spa­ţios, luminos şi curat, sugerînd mai curînd intrarea într-un laborator am pătruns într-una din secţiile uzinei. Hala uriaşă avea ca şi celelalte, spre curte, un rind de încăperi, de birouri, care precum spuneam, înlă­turau la prima vedere orice posibi­litate de a percepe, auzind exis­tenta fabricii­ Secfia unde intrasem, cea de montaj, avea înălţimea unei case cu parter şi doua etaje şi o lun­gime, din ochi pretuită, de vreo ju­mătate de kilometru; suprafaţa ei, mi s-a spus, e de 50.000 de metri pătraţi. Pe sus, purtate ca puii in ghiarele uliului, lunecau prinse în căngi de oţel, motoare şi piese. Treceau uluind, legănîndu-se ca nişte funiculars şi se opreau, ma­tematic, în dreptul cîte unei maşini. Ghiarele se descleştau de pe piesa, o lăsau la îndemina unui lucrător care o sucea după rînduială, trimi­­tind-o pe un drum de fier, la altul, la altă maşină, de unde, cotind ca trenururile din joaca copiilor, se du­cea la altul şi apoi la altul. In cele din urmă, ghearele goale coborau iarăşi deasupra piesei, o înhăţau, o purtau mai departe. Si aşa cum umbla, pe jos şi pe sus, trecînd din mîna în mînă, de la maşină la ma­şină, blocul inform de la început poposea la capătul drumului in chip de motor de autocamion. Mişcarea fără greş a va­goane şi vagoane de oţel şi fontă, prefăcute in mădulare şi organe VIRGIL DANCIULESCU (Continuare în pag. 3-a) Mamelor cu copii mici care muncesc în fabrica de autocamioane le sunt puse la dispoziţie pentru transportul de la fabrică la locuinţă autobuze vpe claie

Next