Romînia Liberă, noiembrie 1957 (Anul 15, nr. 4062-4088)

1957-11-01 / nr. 4062

1/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XV Nr. 4062 4 pagini — 20 bani Vineri 1 noiembrie 1957 SlNNICOLAHI mm, primul raion din regiunea Timişoara cu agricultura complet cooperativizată TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Ieri, ultimele 24 familii de ţărani individuali din Periam — ultima comună din raionul Sînnicolau Mare care nu era încă complet cooperativizată — au intrat în întovărăşirile agricole. In acest fel raionul Sînnicolau Mare din regiunea Timi­şoara, unul din cele mai mănoase raioane din cimpia Banatului, a devenit complet cooperativi­­zat. Cele 13.896 familii de ţărani muncitori din raion, unite în 25 gospodării colective, 54 înto­vărăşiri şi o cooperativă agricolă de producţie cu­rentă, lucrează în comun suprafaţa de 58.211 ha. Cooperativizarea completă a agriculturii raio­nului Sînnicolau Mare se datoreşte muncii de­puse de comuniştii din raion, de activiştii de partid şi de stat, de mecanizatorii din S.M.T., de cadrele tehnice de la staţiunile I.C.A.R., etc. care au îndemnat pe ţăranii muncitori din raion să pornească pe calea agriculturii cooperatiste. Succesul dobîndit în cooperativizarea agricul­turii raionului Sînnicolau Mare constituie un în­demn însufleţitor pentru ţărănimea muncitoare din celelalte raioane ale regiunii Timişoara de a păși pe drumul agriculturii socialiste. T­oate că este un an de atunci­­ cînd tot intr-o zi de toamnă ca aceasta, am avut prile­jul să-i cunosc şi să stau de vorbă cu cîţiva „veterani" ai Marii Revoluţii, oameni virstnici, plini de o nobilă umanitate, poposiţi parcă din străfulgerarea istoriei aici pe me­leagurile noastre. Emoţia acelor zile cînd un grup de vechi militanţi ai Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice ne-au vizitat pentru prima dată ţara, mai stăruie şi astăzi şi amintirea lor cu greu poate fi uitată. Şi iată că ieri dimineaţa am retrăit din nou a­aste clipe în preajma scumpilor noş­tri oaspeţi de acum, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S., participanţi la Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie, care — în aceste zile în pra­gul marii sărbători — ne vizitează ţara. Dar mai întîi să le dăm cuvîntul... lasă salutul pe care l-au adresat prin inter­mediul ziarului nostru, salut pe care-L reproducem in facsimilul de mai sus. , De regafa vechilor membri ai PC.US., care au sosit în Republica Populară Romînă la invitaţia Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român, transmite prin intermediul ziar Declaraţiile făcute ziarului nostru rului „ROMINIA LIBERA", din par­tea oamenilor muncii din Uniunea So­vietică, muncitorilor, ţăranilor şi in­telectualităţii din Republica Populară Romînă un salut frăţesc şi urări de succese continue în construcţia socia­­lism­ului, în lupta comună pentru pace şi colaborare între popoare. Să se întărească şi să se dezvolte prietenia de nezdruncinat dintre po­poarele român şi sovietic". (Semnează din însărcinarea delegaţiei: A. GORKIN, I. SMIRNOV, A. LA­PIN, M. NOZDRIN) Le-am mulţumit pentru amabilitatea arătată, remarcînd încă odată in preaj­ma lor acea invizibilă tu­reolă da reţi­nută modestie fi simplă măreţie în a­­celaşi timp, care te cucereşte fi te far­mecă. Oamenii aceştia au luptat pe ba­­ricadele Marii Revoluţii din Octombrie, au simţit zvîcnind din propriile lor fibre salvele „Aurorei", l-au cunoscut pe Lenin, au luptat în apropierea lui şi iată-i ce simpli sunt, cum se intere­sează de fiecare lucru in parte cu me­ticulozitate, cu răbdare şi atenţie... Bucureştiul îi impresionează plăcut, forfota clocotitoare a oraşului îi bucu­ră, munca şi realizările noastre îi pa­sionează. Ieri dimineaţă au depus coroane de flori la monumentul Eroilor Patriei şi la monumentul Eroilor Sovietici, cu un sentiment de adincă pietate. Apoi au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S. unde s-au întreţinut cu acad. prof. C. I. Parhon, interesîndu­­se îndeaproape în discuţiile purtate cu conducătorii A.R.L.U.S.-u­lui de acti­vitatea acestei organizaţii, da caracte­rul larg de masă pe care l-a căpătat Tovarăşul A. F. Gorkin, conducătorul delegaţiei, a îmrfrînat acad. C. I Par­tion discuri imprimate cu cuvîntări rostite de V. I. Lenin. S-a discutat mult, intr-o atmosferă de caldă priete­nie şi frăţie. Au discutat cu marele nostru savant despre prietenia dintre popoarele noastre şi printre altele s-au interesat despre studiile acad. C. I. Parhon in legătură cu prelungirea vie­ţii. — Ştiţi — a spus unul dintre oaspeţi — noi preţuim mult cercetările dvs. şi ne străduim şi noi, uimindu-vă sfatu­rile, să trăim tinereţea cea fără de bă­­trîneţe ! A­u zimbit cu toţii — oaspeţi şi­­I gazde laolaltă... Şi m-am între­bat atunci care să fie izvorul de viaţă veşnic viu al acestor vechi bol­şevici, ce au adus peste lume marea primăvară a omenirii şi au semănat, acum patruzeci de ani, steaua roşie de pe satelitul ce se roteşte astăzi în ju­rul globului nostru ? Să fie oare un leac miraculos care-l păstrează cu su­fletul veşnic tînăr în mijlocul nostru? Da, desigur... Este izvorul vieţii, vii şi adevărate pe­ care nu-l cuprinde nici un tratat de ştiinţă medicală dar care deschide mereu drum omenirii înainte. Este suflul pururi tînăr al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie D. TABACU VIZITELE DELEGAŢIEI PE VECHI MEMBRI AI P. C. IJ. S. IV CAPITALĂ OASPEŢI DRAGI... ro- 10 Un nou ceramica La Institutul de cer­cetări şi încercări în materiale de construc­ţii a fost realizat un nou sortiment in ce­ramica de construcţii: cărămida cu trei go­luri, fabricată pentru prima oară in ţara noastră. Avantajele pe care le prezintă din punct de vedere tehnico-eco­ sortiment de construcţie nomic acest nou gen de cărămidă, constă printre altele că nece­sită mai puţină argi­lă, uscarea se face mai rapid, este con­cepută astfel incit se poate despica in două evitîndu-se pierderile, la transport tonajul este redus simţitor, se reduc orele de mano­peră şi costul pe me­trul patrat de zidărie, etc. Cărămida cu trei goluri, realizare­a co­lectivului format din inginerii A. Gross, C. Claudian şi C. Zervui­­dis, a fost folosită ex­perimental la con­strucţia unor locuinţe muncitoreşti de la Ti­tan şi a dat rezultate bune. ro= REGIUNEA HUNEDOARA a terminat însămînţările de toamnă Regiunea Hunedoara a terminat însămînţările de toamnă. Frun­taşe pe regiune în această lucrare sînt gospodăriile agricole de stat care au realizat planul la 18 octombrie precum şi gospodăriile agri­cole colective, întovărăşirile agricole şi ţăranii individuali din raioanele Orăştie şi Uis, care au raportat îndeplinirea planului de însămînţări la 26 şi respectiv 28 octombrie. I Delegaţia guvernamentala care a fost la Moscova s-a înapoiat in capitala Joi după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova dele­gaţia guvernamentală care a partici­pat la semnarea planului de aplicare a acordului cultural între R.P- Romina şi U.R.S.S. pe anul 1958. Delegaţia a fost condusă de tov. acad. Atanase Joja, ministrul Invăţămîntului şi Cul­turii. In Gara de Nord, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Constanţa Crăciun, Ion Pas şi C. Prisnea, ad­juncţi ai ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Eugen Rodan, secretar al AR.L.U.S., de funcţionari superiori în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Au fost de faţă V. F Nikolaev, consilier, I. S. Ilin şi V.V. Skor­­niakov, secretari ai Ambasadei Uniu­nii Sovietice la Bucureşti. (Agerpres) Creşte sectorul socialist în agricultura raionului Vaslui VASLUI (de la trimisul nostru).— Ţărănimea muncitoare din satele ra­ionului Vaslui — convingîndu-se de avantajele muncii pămîntului în co­mun şi cu mijloace mecanizate — ur­mează îndemnul partidului, păşind în număr tot mai mare pe făgaşul so­cialismului. Numai în lunile septem­­brie-octombrie au intrat în gospodă­riile colective şi întovărăşirile agri­cole aproape 7.000 familii de ţărani muncitori cu peste 9.000 hectare. Ieri a fost terminată cooperativiza­rea şi în comuna Coşeşti — cea de-a 12-a comună din acest raion. Dau produse în contul anilor 0 0 1­0 viitori BAIA MARE (de la corespondentul nostru).­­ Muncitorii și tehnicienii de la Atelierele Centrale „Hatira De­­zideriu“ din Baia Mare au raportat că la 28 octombrie au realizat planul Pe anul acesta. La această realizare au contribuit toate sectoarele între­prinderii. PESTE 70 DE MUNCITORI DAU ACUM PRODUSE IN CONTUL VIITORILOR 4—10 ANI. Printre a­­ceștia se numără turnătorul Alexan­dru Deciuc care muncește în contul anului 1963, modelatorul Irak Victor care lucrează în contul anului 1964, bobinatorul Adalbert Rozembaum care dă produse în contul anului 1967 şi alţii. Pe întreaga întreprindere producti­vitatea muncii a crescut anul acesta cu 18 la sută, iar preţul de cost s-a redus cu 4,8 la sută peste cifrele pla­nificate, ceea ce reprezintă o economie de 587.000 lei. SE MECANIZEAZA PRODUCŢIA PREFABRICATELOR Planşeele cu goluri se fac de obicei cu mijloace rudimentare. Pentru a face faţă ritmului tot mai intens al construcţiilor, la întreprinderea de producţie a prefabricatelor „Progresul“ din Capitală a fost adusă din R. D. Germană o maşină modernă, de mare productivitate, care face mecanizat asemenea planşee. Deşi această maşină trebuia montată pînă la 31 decembrie a. c., în momentul acesta ea se şi află în rodaj industrial, urmînd ca pînă la 7 Noiembrie să intre în funcţie. In clişeu: Maşina cu prilejul primului rodaj industrial. Fotó: MIHAI popescu Se fac ultimele pregătiri pentru începerea producţiei la uzina nr. 2 a gazului La fabrica „Colorom“ s-a terminat construcţia secţiei de betanaftol Cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie este intîmpinată de lucrătorii din industria chimică a regiunii Stalin cu angaja­mentele îndeplinite şi depăşite. Pînă la sfîrşitul lunii octombrie ei au livrat agriculturii sute de tone de îngră­şăminte chimice peste plan şi au rea­lizat economii în valoare de peste 20.000.000 lei. Colectivul combinatului chimic „I. V. Stalin“ din oraşul Victoria, care a che­mat la întrecere toate întreprinderile chimice din ţară, a sporit producţia de îngrăşăminte azotoase cu 59 la sută, iar cea de amoniac cu 40 la sută­­Prin modernizarea proceselor tehnologice, la combinatul chimic nr. 1, producţia de obiecte presate din mase plastice a fost depăşită cu 500.000 bucăţi faţă de plan. Pe şantierul uzinelor de chimizare a gazului metan nr. 2 se fac acum ultimele pregătiri pentru începerea producţiei, iar la fabrica „Colorom" s-a terminat construcţia secţiei de be­tanaftol, care va începe să producă în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Vizita delegaţiei noastre parlamentare în Franţa O contribuţie la strîngerea legaturilor de prietenie între poporul român şi cel francez Declaraţiile făcute ziarului „Rominia liberă“ de către acad. prof. Ştefan Nicolau şi Gh. Vasilic­i­, membri ai delegaţiei parlamentare romåne In biroul acad. prof. dt. Nicolau am găsit şi pe tovarăşul Gh Vasilichi, preşedintele Uniunii Cen­trale a Cooperativelor Meşteşugăreşti Bun prilej pentru a cunoaşte prin in­termediul acestor reprezentanţi ai de­legaţiei parlamentare care s-a întors recent din Franţa unele amănunte în legătură cu vizita făcută in această ţară­— Ce impresie v-a produs vizita făcută în Franţa­­? La această întrebare acad. prof. ŞT. NICOLAU ne-a răspuns : — Marea Adunare Naţională a ţării noastre a invitat, după cum se ştie în cursul anului trecut o delegaţie parla­mentară franceză care ne-a vizitat pa­tria cu scopul de a cunoaşte realiză­rile poporului nostru, de a lua contact cu oamenii din ţara noastră şi de a găsi modalitatea dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare între parla­mentele şi popoarele acestor două ţări. Această vizită a dat rezultate bune. Pe lingă alte măsuri luate pentru strîngerea relaţiilor de prietenie între ţara noastră şi Franţa, s-au creat în parlamentul francez (compus din două camere) şi în Marea Adunare Naţională a ţării noastre grupuri par­lamentare de prietenie şi colaborare reciprocă. La invitaţia grupului amical franco­­romîn din Adunarea Naţională Fran­ceză şi a Consiliului Republicii, o de­legaţie de deputaţi ai Marii Adunări Naţionale din ţara noastră a întreprins timp de 8 zile o vizită in Franţa. In cursul acestei vizite am fost primiţi de personalităţi oficiale, am­ luat contact cu deputaţi şi senatori din aproape toate partidele, am vizitat monumente istorice, instituţii şi întreprinderi, atit din Paris, cit şi din provincie. Peste tot, pe unde am trecut, am simţit că poporul francez nutreşte sen­timente de sinceră prietenie faţă de po­porul nostru şi că el este animat de aceleaşi dorinţe de pace pe care le ma­nifestă toate popoarele lumii. Vreau sa arăt ca un amănunt, că francezii cu care am stat de vorbă au fost adînc impresionaţi de faptul că in şcolile din ţara noastră se predă limba franceză şi că numărul celor ce cunosc această limbă se lărgeşte m­ereu. — Ca o completare la cele arătate de acad. prof. Şt. Nicolau, tov. GH. VASILICHI ne-a subliniat următoarele: — „Deşi relaţiile noastre în dome­niul economic, ştiinţific, cultural, etc­, cu Franţa s-au îmbunătăţit mult in ul­timul timp, recenta vizită întreprinsă în Franţa ne-a făcut să înţelegem că există mari posibilităţi pentru a le dezvolta şi mai mult. Schimburile co­merciale între ţările noastre în condi­ţii avantajoase pentru ambele părţi pot fi dezvoltate cu atît mai mult cu cit specificul economic al celor două ţări permite acest lucru. Colegii noştri parlamentari francezi, ca de altfel toate persoanele cu care am stat de vorbă, au fost de acord că eu cu­ oa­menii din diferite ţări se cunosc mai bine, îşi cunosc reciproc realizările, creaţiile culturale, artistice şi ştiinţi­fice, obiceiurile, etc., se apreciază cu atit mai mult, se stimează, ajungînd să stabilească între ei relaţii de priete­nie şi pace trainică. Răspindirea lite­­raturii franceze în Romînia şi a celei romîneşti în Franţa, atît prin tradu­ceri, cit şi direct, schimburile reci­proce de echipe teatrale şi ansambluri artistice, schimburile de studenţi şi vi­zitele de persoane din diferite domenii de activitate şi altele, creează mari perspective pentru cunoaşterea reci­procă şi stimulează relaţiile amicale între popoarele noastre. — în ce măsură vizita delegaţiei parlamentare române in Franţa contribuie la strîngerea priete­niei între poporul nostru şi cel francez ? — Vizita recentă făcută în Franţa, — ne-a răspuns acad. prof. Şt. Ni­colau — a avut ca scop dezvoltarea şi pe mai departe a relaţiilor de priete­nie şi colaborare între parlamentele și DL. RÃDULESCU Continuare în pag. 3-a) . Delegația parlamentară română depu­nînd o coroană de flori la Monument­­ul Eroului Necunoscut din Paris. INTR-UN SINGUR SECTOR, LA PETRILA Peste 10.000 tone cărbune peste plan Zi de zi tot mai bulte brigăzi de mineri şi colective­­ de sectoare din minele Văii Jiului raportează scoate­rea la suprafaţă a însemnate canti­tăţi de cărbune peste angajamentele luate în cinstea marii sărbători. Livrînd economiei naţionale de la începutul anului şi pînă acum peste 10.000 tens de cărbune peste plan, minerii secto­rului 1 de la mina Petrila sînt pe punctul de a-şi îndeplini sarcinile de plan prevăzute pe întreg anul 1357. Cea­ mai mare producţie din întreg Muncitorii de la fabrica „Cimentul Păcii" din Medgidia au realizat în ulti­mele zile cea mai mare producţie de clinker şi ciment din cursul acestui an. Ca urm­are, angajamentul de a se rea­liza în cinstea zilei de 7 Noiembrie 2.000 tone clinker peste plan a fost în­deplinit cu mai mult de două săptă­­mîni înainte de termen. ( anul Pacea trebuie să triumfe! In zilele noastre, problema preintim­­pinării cu orice preț a războaielor, con­stituie principala preocupare a tutu­ror popoarelor. Pen­tru a nu mai îngă­dui niciodată reedi­tarea grozăviilor ce­lor două războaie mondiale, pentru a pune firu planurilor funeste ale insti­gatorilor la noi măceluri, oamenii, in­diferent de convingerile lor politice sau religioase, indiferent de situa­ţia lor socială, işi string tot mai mult rindurile, călăuziţi de unul şi acelaşi gind: PACEA TREBUIE SA TRIUMFE! Astăzi mişcarea uriaşă a partizanilor păcii gru­pind in rindurile sale milioane de oa­meni de pretutindeni, constituie o adevărată forţă nu numai prin nu­­măru-i mare de membri ci şi prin poziţia pe care o ocupă faţă de principalele probleme ale viitorului omenirii. Ea reprezintă glasul ra­ţiunii, ea reprezintă năzuinţa for­ţelor sănătoase ale omenirii in lup­ta lor cu cei ce vor s-o arunce în prăpastia­­ întunecată a războiului. Iată de ce in momentul de faţă cind printr-o serie de documente de o excepţională importanţă, Bi­roul Consiliului Mondial al Păcii se adresează întregii lumi che­­mînd-o să-şi unească şi mai mult eforturile pentru a întări pacea, oa­menii de bună credinţă de pretu­tindeni, cei cărora le este scump căminul şi viitorul copiilor lor salu­tă noua iniţiativă, declarindu-se gata să o sprijine cu toată inima. Fără a zăbovi prea mult asupra conţinutului fiecăruia dintre docu­mentele adoptate la Stockholm poţi să te convingi imediat de oportuni­tatea lor. Ele cuprind o seamă de propuneri a căror traducere in via­ţă ar contribui din plin la justa soluţionare a multora dintre cele mai arzătoare probleme la ordinea zilei ca : problema dezarmării, a interzicerii armelor de exterminare în masă, problema situaţiei încor­date din Orientul Mijlociu ş.a. In ,,Rezoluţia generală", Biroul Consiliului Mondial al Păcii subli­niază primejdia pe care o reprezintă continuarea politicii de forţă. In a­­celaş timp el face una dintre cele mai insemnate propuneri. Este vor­ba de necesitatea unei întilniri în­tre şefii de stat ai tuturor marilor puteri. Cit de utilă şi cit de nece­sară ar fi o astfel de conferinţă tr­e­­ş pentru apropierea diferitelor puteri e de prisos de a o mai sublinia. Pe aceeaşi linie, a înlăturării iz­voarelor încordării internaţionale, se situează şi ce­lelalte documente adoptate la Stockholm. Intr-un mo­ment in care cursa înarmărilor continuă să se desfăşoare nestin­­gherită, capătă o deosebită semni­ficaţie propunerea Consiliului Mon­dial al Păcii de a se convoca la ju­mătatea anului 1958 un Congres in problema dezarmării şi colaborării internaţionale. Fără îndoială că in cadrul unei asemenea întruniri cu caracter mondial, opinia publică va avea prilejul să-şi spună şi mai hotărit cuvintul determinînd guver­nele diferitelor ţări să ia măsurile ce se impun pentru sistarea cursei înarmărilor şi interzicerea armei a­­tomice. De asemenea este de aştep­tat ca acţiunile populare care vor fi organizate in diferite ţări intre 16 şi 25 noiembrie pentru încetarea imediată a experienţelor cu armele atomice să dea roade. Toate acestea ca şi apelurile fier­binţi adresate O.N.U. şi partizanii­­lor păcii din întreaga lume în ve­derea înlăturării primejdiei care a­­meninţă Siria, arată că marele for internaţional, întrunit la Stockholm s-a făcut ecoul năzuinţei unanime a popoarelor: înlăturarea surselor încordării internaţionale şi a liti­giilor generatoare de conflicte. Lumea nu trebuie să cadă jertfă planurilor funeste ale aţîţătorilor la un nou război. Ea poate să păşeas­că mai departe pe drumul binefă­cător al păcii, cu condiţia ca oame­nii de pretutindeni să-şi unească e­­forturile pentru triumful cauzei lor nobile. Dorind să-şi continue in linişte munca sa paşnică, constructivă, poporul român se alătură cu trup­­ şi suflet noilor iniţiative ale Consi-­­ ţiului Mondial al Păcii. El este con- t vins că propunerile cuprinse în do-­­ cumentele de la Stockholm vor uni 7 şi mai mult rindurile partizanilor I păcii de pretutindeni făcîndu-i să-şi­­ intensifice eforturile pentru trium- i ful păcii in lume. *■ Oamenii de artă din ţara noastră f care se simt strins legaţi de viaţa­­ şi lupta poporului lor nu vor prec­i- J. peţi la rindu-te nici un efort pentru *■ ca pacea să învingă războiul. * Ligia Macovei Artistă emerită, laureată a Premiului de St­at membru în Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. ♦ 14 144X ♦ ţ♦ A ♦ 4 *I I*A♦ 4 *■ II*4 I­­­ O

Next