Romînia Liberă, noiembrie 1957 (Anul 15, nr. 4062-4088)
1957-11-01 / nr. 4062
1/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XV Nr. 4062 4 pagini — 20 bani Vineri 1 noiembrie 1957 SlNNICOLAHI mm, primul raion din regiunea Timişoara cu agricultura complet cooperativizată TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Ieri, ultimele 24 familii de ţărani individuali din Periam — ultima comună din raionul Sînnicolau Mare care nu era încă complet cooperativizată — au intrat în întovărăşirile agricole. In acest fel raionul Sînnicolau Mare din regiunea Timişoara, unul din cele mai mănoase raioane din cimpia Banatului, a devenit complet cooperativizat. Cele 13.896 familii de ţărani muncitori din raion, unite în 25 gospodării colective, 54 întovărăşiri şi o cooperativă agricolă de producţie curentă, lucrează în comun suprafaţa de 58.211 ha. Cooperativizarea completă a agriculturii raionului Sînnicolau Mare se datoreşte muncii depuse de comuniştii din raion, de activiştii de partid şi de stat, de mecanizatorii din S.M.T., de cadrele tehnice de la staţiunile I.C.A.R., etc. care au îndemnat pe ţăranii muncitori din raion să pornească pe calea agriculturii cooperatiste. Succesul dobîndit în cooperativizarea agriculturii raionului Sînnicolau Mare constituie un îndemn însufleţitor pentru ţărănimea muncitoare din celelalte raioane ale regiunii Timişoara de a păși pe drumul agriculturii socialiste. Toate că este un an de atunci cînd tot intr-o zi de toamnă ca aceasta, am avut prilejul să-i cunosc şi să stau de vorbă cu cîţiva „veterani" ai Marii Revoluţii, oameni virstnici, plini de o nobilă umanitate, poposiţi parcă din străfulgerarea istoriei aici pe meleagurile noastre. Emoţia acelor zile cînd un grup de vechi militanţi ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ne-au vizitat pentru prima dată ţara, mai stăruie şi astăzi şi amintirea lor cu greu poate fi uitată. Şi iată că ieri dimineaţa am retrăit din nou aaste clipe în preajma scumpilor noştri oaspeţi de acum, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S., participanţi la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care — în aceste zile în pragul marii sărbători — ne vizitează ţara. Dar mai întîi să le dăm cuvîntul... lasă salutul pe care l-au adresat prin intermediul ziarului nostru, salut pe care-L reproducem in facsimilul de mai sus. , De regafa vechilor membri ai PC.US., care au sosit în Republica Populară Romînă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, transmite prin intermediul ziar Declaraţiile făcute ziarului nostru rului „ROMINIA LIBERA", din partea oamenilor muncii din Uniunea Sovietică, muncitorilor, ţăranilor şi intelectualităţii din Republica Populară Romînă un salut frăţesc şi urări de succese continue în construcţia socialismului, în lupta comună pentru pace şi colaborare între popoare. Să se întărească şi să se dezvolte prietenia de nezdruncinat dintre popoarele român şi sovietic". (Semnează din însărcinarea delegaţiei: A. GORKIN, I. SMIRNOV, A. LAPIN, M. NOZDRIN) Le-am mulţumit pentru amabilitatea arătată, remarcînd încă odată in preajma lor acea invizibilă tureolă da reţinută modestie fi simplă măreţie în acelaşi timp, care te cucereşte fi te farmecă. Oamenii aceştia au luptat pe baricadele Marii Revoluţii din Octombrie, au simţit zvîcnind din propriile lor fibre salvele „Aurorei", l-au cunoscut pe Lenin, au luptat în apropierea lui şi iată-i ce simpli sunt, cum se interesează de fiecare lucru in parte cu meticulozitate, cu răbdare şi atenţie... Bucureştiul îi impresionează plăcut, forfota clocotitoare a oraşului îi bucură, munca şi realizările noastre îi pasionează. Ieri dimineaţă au depus coroane de flori la monumentul Eroilor Patriei şi la monumentul Eroilor Sovietici, cu un sentiment de adincă pietate. Apoi au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S. unde s-au întreţinut cu acad. prof. C. I. Parhon, interesînduse îndeaproape în discuţiile purtate cu conducătorii A.R.L.U.S.-ului de activitatea acestei organizaţii, da caracterul larg de masă pe care l-a căpătat Tovarăşul A. F. Gorkin, conducătorul delegaţiei, a îmrfrînat acad. C. I Partion discuri imprimate cu cuvîntări rostite de V. I. Lenin. S-a discutat mult, intr-o atmosferă de caldă prietenie şi frăţie. Au discutat cu marele nostru savant despre prietenia dintre popoarele noastre şi printre altele s-au interesat despre studiile acad. C. I. Parhon in legătură cu prelungirea vieţii. — Ştiţi — a spus unul dintre oaspeţi — noi preţuim mult cercetările dvs. şi ne străduim şi noi, uimindu-vă sfaturile, să trăim tinereţea cea fără de bătrîneţe ! Au zimbit cu toţii — oaspeţi şiI gazde laolaltă... Şi m-am întrebat atunci care să fie izvorul de viaţă veşnic viu al acestor vechi bolşevici, ce au adus peste lume marea primăvară a omenirii şi au semănat, acum patruzeci de ani, steaua roşie de pe satelitul ce se roteşte astăzi în jurul globului nostru ? Să fie oare un leac miraculos care-l păstrează cu sufletul veşnic tînăr în mijlocul nostru? Da, desigur... Este izvorul vieţii, vii şi adevărate pe care nu-l cuprinde nici un tratat de ştiinţă medicală dar care deschide mereu drum omenirii înainte. Este suflul pururi tînăr al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie D. TABACU VIZITELE DELEGAŢIEI PE VECHI MEMBRI AI P. C. IJ. S. IV CAPITALĂ OASPEŢI DRAGI... ro- 10 Un nou ceramica La Institutul de cercetări şi încercări în materiale de construcţii a fost realizat un nou sortiment in ceramica de construcţii: cărămida cu trei goluri, fabricată pentru prima oară in ţara noastră. Avantajele pe care le prezintă din punct de vedere tehnico-eco sortiment de construcţie nomic acest nou gen de cărămidă, constă printre altele că necesită mai puţină argilă, uscarea se face mai rapid, este concepută astfel incit se poate despica in două evitîndu-se pierderile, la transport tonajul este redus simţitor, se reduc orele de manoperă şi costul pe metrul patrat de zidărie, etc. Cărămida cu trei goluri, realizarea colectivului format din inginerii A. Gross, C. Claudian şi C. Zervuidis, a fost folosită experimental la construcţia unor locuinţe muncitoreşti de la Titan şi a dat rezultate bune. ro= REGIUNEA HUNEDOARA a terminat însămînţările de toamnă Regiunea Hunedoara a terminat însămînţările de toamnă. Fruntaşe pe regiune în această lucrare sînt gospodăriile agricole de stat care au realizat planul la 18 octombrie precum şi gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şi ţăranii individuali din raioanele Orăştie şi Uis, care au raportat îndeplinirea planului de însămînţări la 26 şi respectiv 28 octombrie. I Delegaţia guvernamentala care a fost la Moscova s-a înapoiat in capitala Joi după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova delegaţia guvernamentală care a participat la semnarea planului de aplicare a acordului cultural între R.P- Romina şi U.R.S.S. pe anul 1958. Delegaţia a fost condusă de tov. acad. Atanase Joja, ministrul Invăţămîntului şi Culturii. In Gara de Nord, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Constanţa Crăciun, Ion Pas şi C. Prisnea, adjuncţi ai ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Eugen Rodan, secretar al AR.L.U.S., de funcţionari superiori în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Au fost de faţă V. F Nikolaev, consilier, I. S. Ilin şi V.V. Skorniakov, secretari ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. (Agerpres) Creşte sectorul socialist în agricultura raionului Vaslui VASLUI (de la trimisul nostru).— Ţărănimea muncitoare din satele raionului Vaslui — convingîndu-se de avantajele muncii pămîntului în comun şi cu mijloace mecanizate — urmează îndemnul partidului, păşind în număr tot mai mare pe făgaşul socialismului. Numai în lunile septembrie-octombrie au intrat în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole aproape 7.000 familii de ţărani muncitori cu peste 9.000 hectare. Ieri a fost terminată cooperativizarea şi în comuna Coşeşti — cea de-a 12-a comună din acest raion. Dau produse în contul anilor 0 0 10 viitori BAIA MARE (de la corespondentul nostru). Muncitorii și tehnicienii de la Atelierele Centrale „Hatira Dezideriu“ din Baia Mare au raportat că la 28 octombrie au realizat planul Pe anul acesta. La această realizare au contribuit toate sectoarele întreprinderii. PESTE 70 DE MUNCITORI DAU ACUM PRODUSE IN CONTUL VIITORILOR 4—10 ANI. Printre aceștia se numără turnătorul Alexandru Deciuc care muncește în contul anului 1963, modelatorul Irak Victor care lucrează în contul anului 1964, bobinatorul Adalbert Rozembaum care dă produse în contul anului 1967 şi alţii. Pe întreaga întreprindere productivitatea muncii a crescut anul acesta cu 18 la sută, iar preţul de cost s-a redus cu 4,8 la sută peste cifrele planificate, ceea ce reprezintă o economie de 587.000 lei. SE MECANIZEAZA PRODUCŢIA PREFABRICATELOR Planşeele cu goluri se fac de obicei cu mijloace rudimentare. Pentru a face faţă ritmului tot mai intens al construcţiilor, la întreprinderea de producţie a prefabricatelor „Progresul“ din Capitală a fost adusă din R. D. Germană o maşină modernă, de mare productivitate, care face mecanizat asemenea planşee. Deşi această maşină trebuia montată pînă la 31 decembrie a. c., în momentul acesta ea se şi află în rodaj industrial, urmînd ca pînă la 7 Noiembrie să intre în funcţie. In clişeu: Maşina cu prilejul primului rodaj industrial. Fotó: MIHAI popescu Se fac ultimele pregătiri pentru începerea producţiei la uzina nr. 2 a gazului La fabrica „Colorom“ s-a terminat construcţia secţiei de betanaftol Cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie este intîmpinată de lucrătorii din industria chimică a regiunii Stalin cu angajamentele îndeplinite şi depăşite. Pînă la sfîrşitul lunii octombrie ei au livrat agriculturii sute de tone de îngrăşăminte chimice peste plan şi au realizat economii în valoare de peste 20.000.000 lei. Colectivul combinatului chimic „I. V. Stalin“ din oraşul Victoria, care a chemat la întrecere toate întreprinderile chimice din ţară, a sporit producţia de îngrăşăminte azotoase cu 59 la sută, iar cea de amoniac cu 40 la sutăPrin modernizarea proceselor tehnologice, la combinatul chimic nr. 1, producţia de obiecte presate din mase plastice a fost depăşită cu 500.000 bucăţi faţă de plan. Pe şantierul uzinelor de chimizare a gazului metan nr. 2 se fac acum ultimele pregătiri pentru începerea producţiei, iar la fabrica „Colorom" s-a terminat construcţia secţiei de betanaftol, care va începe să producă în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Vizita delegaţiei noastre parlamentare în Franţa O contribuţie la strîngerea legaturilor de prietenie între poporul român şi cel francez Declaraţiile făcute ziarului „Rominia liberă“ de către acad. prof. Ştefan Nicolau şi Gh. Vasilici, membri ai delegaţiei parlamentare romåne In biroul acad. prof. dt. Nicolau am găsit şi pe tovarăşul Gh Vasilichi, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti Bun prilej pentru a cunoaşte prin intermediul acestor reprezentanţi ai delegaţiei parlamentare care s-a întors recent din Franţa unele amănunte în legătură cu vizita făcută in această ţară— Ce impresie v-a produs vizita făcută în Franţa? La această întrebare acad. prof. ŞT. NICOLAU ne-a răspuns : — Marea Adunare Naţională a ţării noastre a invitat, după cum se ştie în cursul anului trecut o delegaţie parlamentară franceză care ne-a vizitat patria cu scopul de a cunoaşte realizările poporului nostru, de a lua contact cu oamenii din ţara noastră şi de a găsi modalitatea dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare între parlamentele şi popoarele acestor două ţări. Această vizită a dat rezultate bune. Pe lingă alte măsuri luate pentru strîngerea relaţiilor de prietenie între ţara noastră şi Franţa, s-au creat în parlamentul francez (compus din două camere) şi în Marea Adunare Naţională a ţării noastre grupuri parlamentare de prietenie şi colaborare reciprocă. La invitaţia grupului amical francoromîn din Adunarea Naţională Franceză şi a Consiliului Republicii, o delegaţie de deputaţi ai Marii Adunări Naţionale din ţara noastră a întreprins timp de 8 zile o vizită in Franţa. In cursul acestei vizite am fost primiţi de personalităţi oficiale, am luat contact cu deputaţi şi senatori din aproape toate partidele, am vizitat monumente istorice, instituţii şi întreprinderi, atit din Paris, cit şi din provincie. Peste tot, pe unde am trecut, am simţit că poporul francez nutreşte sentimente de sinceră prietenie faţă de poporul nostru şi că el este animat de aceleaşi dorinţe de pace pe care le manifestă toate popoarele lumii. Vreau sa arăt ca un amănunt, că francezii cu care am stat de vorbă au fost adînc impresionaţi de faptul că in şcolile din ţara noastră se predă limba franceză şi că numărul celor ce cunosc această limbă se lărgeşte mereu. — Ca o completare la cele arătate de acad. prof. Şt. Nicolau, tov. GH. VASILICHI ne-a subliniat următoarele: — „Deşi relaţiile noastre în domeniul economic, ştiinţific, cultural, etc, cu Franţa s-au îmbunătăţit mult in ultimul timp, recenta vizită întreprinsă în Franţa ne-a făcut să înţelegem că există mari posibilităţi pentru a le dezvolta şi mai mult. Schimburile comerciale între ţările noastre în condiţii avantajoase pentru ambele părţi pot fi dezvoltate cu atît mai mult cu cit specificul economic al celor două ţări permite acest lucru. Colegii noştri parlamentari francezi, ca de altfel toate persoanele cu care am stat de vorbă, au fost de acord că eu cu oamenii din diferite ţări se cunosc mai bine, îşi cunosc reciproc realizările, creaţiile culturale, artistice şi ştiinţifice, obiceiurile, etc., se apreciază cu atit mai mult, se stimează, ajungînd să stabilească între ei relaţii de prietenie şi pace trainică. Răspindirea literaturii franceze în Romînia şi a celei romîneşti în Franţa, atît prin traduceri, cit şi direct, schimburile reciproce de echipe teatrale şi ansambluri artistice, schimburile de studenţi şi vizitele de persoane din diferite domenii de activitate şi altele, creează mari perspective pentru cunoaşterea reciprocă şi stimulează relaţiile amicale între popoarele noastre. — în ce măsură vizita delegaţiei parlamentare române in Franţa contribuie la strîngerea prieteniei între poporul nostru şi cel francez ? — Vizita recentă făcută în Franţa, — ne-a răspuns acad. prof. Şt. Nicolau — a avut ca scop dezvoltarea şi pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare între parlamentele și DL. RÃDULESCU Continuare în pag. 3-a) . Delegația parlamentară română depunînd o coroană de flori la Monumentul Eroului Necunoscut din Paris. INTR-UN SINGUR SECTOR, LA PETRILA Peste 10.000 tone cărbune peste plan Zi de zi tot mai bulte brigăzi de mineri şi colective de sectoare din minele Văii Jiului raportează scoaterea la suprafaţă a însemnate cantităţi de cărbune peste angajamentele luate în cinstea marii sărbători. Livrînd economiei naţionale de la începutul anului şi pînă acum peste 10.000 tens de cărbune peste plan, minerii sectorului 1 de la mina Petrila sînt pe punctul de a-şi îndeplini sarcinile de plan prevăzute pe întreg anul 1357. Cea mai mare producţie din întreg Muncitorii de la fabrica „Cimentul Păcii" din Medgidia au realizat în ultimele zile cea mai mare producţie de clinker şi ciment din cursul acestui an. Ca urmare, angajamentul de a se realiza în cinstea zilei de 7 Noiembrie 2.000 tone clinker peste plan a fost îndeplinit cu mai mult de două săptămîni înainte de termen. ( anul Pacea trebuie să triumfe! In zilele noastre, problema preintimpinării cu orice preț a războaielor, constituie principala preocupare a tuturor popoarelor. Pentru a nu mai îngădui niciodată reeditarea grozăviilor celor două războaie mondiale, pentru a pune firu planurilor funeste ale instigatorilor la noi măceluri, oamenii, indiferent de convingerile lor politice sau religioase, indiferent de situaţia lor socială, işi string tot mai mult rindurile, călăuziţi de unul şi acelaşi gind: PACEA TREBUIE SA TRIUMFE! Astăzi mişcarea uriaşă a partizanilor păcii grupind in rindurile sale milioane de oameni de pretutindeni, constituie o adevărată forţă nu numai prin număru-i mare de membri ci şi prin poziţia pe care o ocupă faţă de principalele probleme ale viitorului omenirii. Ea reprezintă glasul raţiunii, ea reprezintă năzuinţa forţelor sănătoase ale omenirii in lupta lor cu cei ce vor s-o arunce în prăpastia întunecată a războiului. Iată de ce in momentul de faţă cind printr-o serie de documente de o excepţională importanţă, Biroul Consiliului Mondial al Păcii se adresează întregii lumi chemînd-o să-şi unească şi mai mult eforturile pentru a întări pacea, oamenii de bună credinţă de pretutindeni, cei cărora le este scump căminul şi viitorul copiilor lor salută noua iniţiativă, declarindu-se gata să o sprijine cu toată inima. Fără a zăbovi prea mult asupra conţinutului fiecăruia dintre documentele adoptate la Stockholm poţi să te convingi imediat de oportunitatea lor. Ele cuprind o seamă de propuneri a căror traducere in viaţă ar contribui din plin la justa soluţionare a multora dintre cele mai arzătoare probleme la ordinea zilei ca : problema dezarmării, a interzicerii armelor de exterminare în masă, problema situaţiei încordate din Orientul Mijlociu ş.a. In ,,Rezoluţia generală", Biroul Consiliului Mondial al Păcii subliniază primejdia pe care o reprezintă continuarea politicii de forţă. In acelaş timp el face una dintre cele mai insemnate propuneri. Este vorba de necesitatea unei întilniri între şefii de stat ai tuturor marilor puteri. Cit de utilă şi cit de necesară ar fi o astfel de conferinţă treş pentru apropierea diferitelor puteri e de prisos de a o mai sublinia. Pe aceeaşi linie, a înlăturării izvoarelor încordării internaţionale, se situează şi celelalte documente adoptate la Stockholm. Intr-un moment in care cursa înarmărilor continuă să se desfăşoare nestingherită, capătă o deosebită semnificaţie propunerea Consiliului Mondial al Păcii de a se convoca la jumătatea anului 1958 un Congres in problema dezarmării şi colaborării internaţionale. Fără îndoială că in cadrul unei asemenea întruniri cu caracter mondial, opinia publică va avea prilejul să-şi spună şi mai hotărit cuvintul determinînd guvernele diferitelor ţări să ia măsurile ce se impun pentru sistarea cursei înarmărilor şi interzicerea armei atomice. De asemenea este de aşteptat ca acţiunile populare care vor fi organizate in diferite ţări intre 16 şi 25 noiembrie pentru încetarea imediată a experienţelor cu armele atomice să dea roade. Toate acestea ca şi apelurile fierbinţi adresate O.N.U. şi partizaniilor păcii din întreaga lume în vederea înlăturării primejdiei care ameninţă Siria, arată că marele for internaţional, întrunit la Stockholm s-a făcut ecoul năzuinţei unanime a popoarelor: înlăturarea surselor încordării internaţionale şi a litigiilor generatoare de conflicte. Lumea nu trebuie să cadă jertfă planurilor funeste ale aţîţătorilor la un nou război. Ea poate să păşească mai departe pe drumul binefăcător al păcii, cu condiţia ca oamenii de pretutindeni să-şi unească eforturile pentru triumful cauzei lor nobile. Dorind să-şi continue in linişte munca sa paşnică, constructivă, poporul român se alătură cu trup şi suflet noilor iniţiative ale Consi- ţiului Mondial al Păcii. El este con- t vins că propunerile cuprinse în do- cumentele de la Stockholm vor uni 7 şi mai mult rindurile partizanilor I păcii de pretutindeni făcîndu-i să-şi intensifice eforturile pentru trium- i ful păcii in lume. *■ Oamenii de artă din ţara noastră f care se simt strins legaţi de viaţa şi lupta poporului lor nu vor preci- J. peţi la rindu-te nici un efort pentru *■ ca pacea să învingă războiul. * Ligia Macovei Artistă emerită, laureată a Premiului de Stat membru în Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. ♦ 14 144X ♦ ţ♦ A ♦ 4 *I I*A♦ 4 *■ II*4 I O