Romînia Liberă, ianuarie 1958 (Anul 16, nr. 4116-4140)

1958-01-03 / nr. 4116

mmm Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA In prima zi a noului an Produse livrate de Uniunea Sovietică GALAŢI. — La 1 ianuarie prin staţia de frontieră C.F.R. Larga-Galaţi a in­trat în ţara noastră primul transport din acest an de produse industriale livrate de Uniunea Sovietică pe baza acordurilor comerciale. După tradiţi­onalele urări, feroviarii români au des­cărcat din prima garnitură mai mult de 200 tone laminate, materiale tu­bulare, oţel etc. In prima zi a anu­lui nou în staţia C.F.R. Larga-Galaţi au mai sosit din U.R.S.S. alte două garnituri de trenuri care au adus mii de tone de marfă. 1200 metri ţesături peste plan IAŞI (de la corespondentul nostru). Ieri după terminarea schimbului, cineva s-a apropiat de uriaşul panou al frun­taşilor in producţie care străjuieşte în incinta fabricii „Ţesătura" şi cu creta a început să scrie : Paraschiva Hoştină, Maria Gherman, Aurica Voicu de la filatură; mai jos a notat pe Elisabeta Puşcaşu, Tinca Teodorescu, Maria Maxim şi alte citeva nume de la ţesă­tor­ie. 8 ore mai tîrziu şirul de nume scris pe panou s-a completat, acest lucru repetîndu-se şi după al treilea schimb. Toţi cei trecuţi pe panou au contri­buit îndeosebi ca fabrica lor să dea în prima zi de lucru a noului an 1.200 metri ţesături şi 180 kg. fire bumbac peste sarcinile de plan. Marţi noaptea în Gara de Nord. Pe peroane, la casele de bilete, în sălile de aşteptare, lume multă care pleacă sau abia a sosit. Peste pu­ţin timp intră în gară personalul 1014. Este ultimul tren care soseşte în Gara de Nord în anul care se încheie peste numai şase minute. Poate şi de aceea forfota din gară a scăzut acum. Se aşteaptă totuşi un tren, unul care nu întîrzie niciodată Anul 1958. Difuzoarele gării nu-i a­­nunţă sosirea dar oamenii ştiu pre­cis cînd vine şi-l aşteaptă cu bucu­rie. Crainica gării anunţă totuşi ceva : „Peste cinci minute, accele-Foto: A. CONSTANTINESCU valul 501 în direcţia Ploteşti Sud, Buzău, Focşani... pleacă de la li­nia...". Păcat. A uitat să anunţe că peste trei minute , soseşte la toate liniile, în toate casele, în întreaga ţară... ANUL NOU. ...Miezul nopţii găseşte întregul personal al gării la posturile sale. Se fac primele urări : „La mulţi ani tovarăşi !“. Şi activitatea continuă fără nici o modificare. Trenul anun­ţat mai înainte de crainică se pregă­teşte de plecare. Mecanicul Grigore Covalenco primeşte foaia de parcurs şi... ca întotdeauna la ora 0,02, acce­leratul 501 pleacă în cursă. Este pri­mul tren ce părăseşte Gara de Nord în noul an abia sosit. In timpul a­­cesta din Ploeşti Sud a plecat în di­recţia Bucureşti Nord acceleratul 602. Mecanicul Alexandru Tănase se străduieşte să nu aibă nici o întîr­­ziere. Şi strădaniile îi sunt rodnice. La ora 1,08 acceleratul 602 intră în Gara de Nord fără nici o întirziere. Ion Popescu, şeful de gară adjunct, este mulţumit, primul tren sosit în 1958 este de bun augur , a sosit la timp. (Continuare în pag. 3-a) Trenul a sosit la timp . Se consultă, ceasurile, încă puțin și personalul 7007, unul din ultimele trenuri ale anului 1957, părăsește Gara, de Nord. Anul Nou îl va prinde pe drum, tocmai aproape de Brăila. 7/60. ^(j 4♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4)444♦ t♦ 4444444 Două continente şi-au dat mina 4♦ 444♦ ♦ 4♦ 4444♦ ♦ 4♦ 4♦ ♦ ♦ 4♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4♦ ♦ ▼♦ ♦ ♦ ♦ A4 . ft♦ 4444444444 * D­­ouă mlini uriaşe unite energic * n J peste harta Asiei şi Africii e simbolul sub care s-a desfăşu­rat conferinţa de la Cairo de solida­ritate a ţărilor afro­asiatice. Au luat parte peste 400 delegaţi, reprezen­­tind un miliard şase sute de milioa­­ne de oameni din 49 de ţări ale ce­lor două mari continente. Oameni de cele mai diferite rase, naţionali­tăţi şi concepţii politice din ţări cu cele mai diferite orinduiri politice şi sociale, începind de la cele colo­­niale şi pină la cele socialiste. In ciuda acestei compoziţii etero­­gene, la conferinţă a domnit spiritul celei mai depline înţelegeri. S-au dezbătut doar probleme care intere­sează deopotrivă pe toţi cei peste un miliard şi jumătate de oameni reprezen­taţi aici, probleme faţă de care delegan­ţii­­ popoarelor nu puteau decit o atitudine identică. Cele două mari continente care secole la rind au­ purtat lanţurile imperialiste şi au suportat lovitu­rile de cnut ale­­ colonialiştilor şi­ au îndreptat şira spinării şi şi-au ridi­cat capetele. Azi ele constituie o forţă tot mai determinantă in des­­făşurarea evenimentelor pe plan in­ternaţional, atitudinea lor faţă de marile probleme ce frămîntă lumea fiind tot mai hotăritoare. Această atitudine a lor e In favoarea păcii şi progresului, a înţelegerii şi cola­borării, a coexistenţei paşnice intre toate statele. Au arătat-o răspicat delegaţii care au luat cuvintul la conferinţă şi le-au oglindit impor­tantele documente aprobate la sfir­­şitul ei. Ideea care a dominat conferinţa este fără îndoială condamnarea una­nimă a colonialismului, hotărirea popoarelor de a-l înlătura de acolo unde mai există şi de a lichida ur­mele sale nefaste lăsate în viaţa economică, socială şi culturală şi chiar politică a ţărilor lor. In acest spirit conferinţa de la Cairo s-a a­­rătat solidară cu lupta Indoneziei pentru realipirea Irianului de Vest, cu lupta poporului algerian şi cu mişcarea de eliberare a popoarelor de sub ocupaţia britanică din Oman, sudul Arabiei şi regiunea Golfului Persic, a popoarelor de sub ocupa­­ţia engleză şi franceza din Africa centrală şi a sprijinit năzuinţa po­­poarelor scăpate de sub obrocul co­lonialist de a-şi întări independenţa şi de a ieşi din înapoierea economi­că şi culturală. Pentru ca aspiraţiile lor la inde­pendenţă sub toate aspectele să poată fi traduse in viaţă, popoarele afro-asiatice au înţeles că in primul rind trebuie să fie solidare, să stringă legăturile de prietenie şi co­laborare între ele, pentru ca strins unite să poată împiedica orice în­cercare a duşmanilor lor de a le submina independenţa atit de greu cucerită. In aceste condiţii e de în­ţeles de ce popoarele afro-asiatice­ au condamnat cu hotărire la confe­rinţa lor blocurile militare agresive înjghebate de imperialişti in Asia şi Africa, îndreptate împotriva mişcării de eliberare naţională. Ele şi-au ex­primat hotărirea fermă de a apăra pacea de care au afla­t mare nevoie pentru­­ propăşirea şi dez­­voltarea ţărilor lor. De asemenea, pen­tru menţinerea in- 4 dependenţii ţării lor, participanţii la 4 conferinţă au hotărît să militeze 4 pentru respingerea oricăror incer- 4 cări străine de a le acorda aşa zise­­ „ajutoare“ în condiţii înrobitoare , din punct de vedere economic şi 4 politic. 4 Prin importanţa problemelor ce­­ le-a discutat şi foarte larga repre- ▼ zentare a ţărilor interesate, confe-­­ rinţa de la Cairo s-a impus nu nu. 4 mai in ţările afro­asiatice, ci în in- 4 treaga lume. Presa din ţările Asiei 4 şi Africii precum şi presa din ţăr *­rile iubitoare de pace a subliniat­­ contribuţia deosebită ce a adus-o­­ la întărirea păcii mondiale şi la gă.­4 sirea unor soluţii echitabile şi paş- 4 nice pentru marile probleme interna- 4 ţionale. 7 In timp ce acum doi ani la Ban­­­­dung s.au întrunit delegaţii doar a 4­29 ţări din Africa şi Asia, prezenţa a delegaţiilor a 49 de ţări afro-asiati- I ce a arătat creşterea ce a inregis- 4 trat-o intr.un timp atit de scurt ma- 4 rea forţă pe care o reprezintă a- 7 ceste popoare pe plan internaţional. î De aceea este şi explicabilă atitudi- J nea pe care cercurile politice occi- 4 dentale au afişat-o faţă de această grandioasă întrlnire. Presa care ex. 4 primă punctul de vedere al acestor 7 cercuri a început prin folosirea ze- X f­emelelor spre a diminua importan- I­ţa conferinţei dar a sfirşit prin sublinia deosebita importanţă chiarr dacă pentru aceasta s-a folosit de accente răuvoitoare şi pline de ură. Nu e de mirare de vreme ce confe­­rinţa de la Cairo a înscris în istoria lumii o etapă nouă in lupta pentru lichidarea colonialismului. A. STANCIU avea :: ol: 14 4 4 4 ♦ 4 ♦ t t 0 MM? Martir^^ari ji af ion­al a Republicii Populare Romíne D­ECRET pentru stabilirea «­atei alegerii deputaților în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne decretează: Art. unic. Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale DR. PETRU GROZA București, la 2 ianuarie 1958, nr. I Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE STOICA Anul XVI Nr. 411­ ­ 4 pagini 20 bani Vineri 3 ianuarie 1958 La uzina de produse sodice din Govora Au fost terminate 30 de obiective GOVORA (de la corespondentul nostru). — La uzina de produse so­dice din Govora lucrările de con­strucţii şi montaj a utilajelor, cunosc un ritm deosebit. Pînă în prezent, s-a terminat montarea a 30 obiective importante. Constructorii grupului­­de şantier 503 au început şi lucrările la linia de sodă calcinată care în 1960 va fi dată în folosinţă. La Ocniţa s-a terminat montarea a 7 sonde pentru extragerea sării pe cale umedă, iar pe o distanţă de 7­0 km. s-au întins două conducte de a­­ducţiune a saramurii. Tot zilele ace­stea s-a terminat montarea conductei de gaze pe 11 km. Toate acestea au creat premizele ca linia de sodă cal­cinată să intre în funcțiune cu 6 luni înainte de termen. " ------— Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ a plecat în Uniunea Sovietică Joi dimineaţa, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George E­­nescu“, colectiv artistic emerit din R.P.Romînă, a părăsit Capitala ple­­când în turneu în Uniunea Sovietică. Sub conducerea dirijorilor George Georgescu, artist al poporului din R.P Romina şi Mircea Basarab, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu” va da concerte în o­­raşele Chişinău, Kiev, Moscova şi Le­ningrad­ (Agerpres) COMUNICAT despre starea sănătăţii tovarăşului dr. Petru Groza In urma intervenţiei chirurgicale făcute în ziua de 17 noiembrie 1957, s-a produs o ameliorare subiectivă, boala continuînd să evolueze. in ulti­mele zile a apărut o înrăutăţire a stării generale şi focare pentru care se aplică Stfetarr.enf.,, adecvat. Acad. prof. dr. N. G. Lupu ; Prof. dr. C. Iliescu ; Prof. dr. I­­Făgărășanu ; Prof. dr. T. Burghe­­le; Prof. dr. T. Spirchez ; dr. E. Rahana ; dr. D. Popescu. București, 1 ianuarie 1958. Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despărţim de anul 1957, în­cheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere şi in acelaşi timp, bi­lanţul unui deceniu de la înscăunarea Republicii Populare Române. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii no­ştri cărturari, entuziasmaţi de rezultatele obţinute pină in prezent înfăptuiesc cu adincă încredere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformind ţara într-un uriaş şantier. Ei urmează cu încredere poli­tica justă a Partidului Muncitoresc Romin şi a gu­vernului Republicii Populare Romine, dezvoltînd eco­nomia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al republicii noastre, in­tr-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, in viitorul lumi­nos pe care şi-l hărăzeşte prin muncă spornică po­porul român. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări înainte alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi vom adinei tot mai mult frăţeasca colaborare şi prie­tenie dintre poporul român şi minorităţile naţionale din patria noastră comună. Sintem­ siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborînd şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socia­list, in frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta îna­inte pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţării noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bunei sale stări. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor fi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor şi la întărirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru în­florirea patriei noastre. Suntem­ convinşi că ţările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea So­vietică, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şi în acest an victorii însemnate in în­făptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — sta­tornicirea unei păci trainice în lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii între toate ţă­rile, permiteţi-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiţionala urare romînească: „La mulţi anii". TELEGRAMA Tovarăşului PETRU GROZA.­ ­■ Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Dragi tovarăşi, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.SS., Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., vă trimit dv. şi întregului popor român călduroase felicitări cu ocazia Anului Nou. Pentru oamenii muncii din Romînia, intîmpinarea Anului Nou este un prilej de deosebită bucurie, întrucît acesta coincide cu marea sărbătoare a celei de 10-a ani­versări a răsturnării monarhiei și proclamării Romîniei—republică populară. Anul care a trecut s-a remarcat prin unirea continuă a poporului în jurul Partidului Muncitoresc Român, prin noi succese ale muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor în construirea socialismului şi prin întărirea continuă a poziţiei Republicii Populare Romine pe arena internaţională. Suntem­ ferm convinşi că legăturile de prietenie între popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Populare Romine se vor întări şi se vor dezvolta în anul care vine. Dorim din toată inima poporului frate român noi realizări in con­struirea socialismului şi in lupta pentru pace în Balcani şi in lumea întreagă. I .­­ K. VOROSILOV N. HRUSCIOV N. BULGANIN In acest an vor intra In funcţiune, in industria petroliferă. La rafinăria nr. 1 Ploeşti o in­stalaţie de cracare termică şi o in­­stalație de desalinare electrică. * La rafinăria nr. 3-Teleajen linia a doua a blocului de ulei, instala­ţia de parafină şi instalaţia de dis­­tilafie atmosferică şi vid. La rafinăria nr. 10-Borzeşti In­stalaţia de absorbţie şi fracţionarea gazelor, o instalaţie de cracare ca­talitică şi fracţionare a gazelor. Magistrala de gaze de nord, magistrala de vest pe porţiunea Si­­meria-Oţelul Roşu-Reşiţa şi conduc­ta Ţicleni-Paroşeni. In industria chimică: ■ir La uzinele chimice Turda, un complex clorosodic cuprinzînd o secție de electroliză de mare capa­citate precum și instalații perfecțio­nate pentru fabricarea acidului clor­­hidric, tetraclorurei de carbon, etc. Tot la uzinele chimice Turda va fi dată în funcțiune o secfie nouă pentru fabricarea policlorurii de vinil. # La uzina de îngrășăminte fos­­fatice de la Năvodari *abrid­e de acid sulfuric şi de superfosfat. Secţia de superfosfat de la uzinele „Petru Poni”-Valea Călu­gărească. In noul an al celui de-al doilea plan cincinal industria romînească de utilaj petrolifer păşeşte pe calea unui nou avint Cititorii îşî amintesc desigur că pe la sfîrşitul anului trecut, printre alte delegaţii străine care ne-au vizitat ţara, a fost şi una formată din specia­lişti francezi în problemele­ utilajului petrolifer. Delegaţia venea în ţara noastră în urma interesului arătat de cercuri franceze pentru achiziţionarea de utilaj petrolifer de fabricaţie româ­nească. „In calitatea noastră de spe­cialişti ne-am dat seama că dvs. aţi realizat succese importante în aceşti ani pentru a dobîndi acest utilaj pe­trolifer care corespunde întru totul ne­cesităţilor" — declara înainte d­e ple­care, domnul ing. Gerard Lindh­ot, şe­ful delegaţiei franceze. Nu pot să nu adaug la aceste de­claraţii pe cele făcute de industriaşul american John O’Connor, care a soco­tit printre altele, că nivelul tehnic al producţiei de utilaj petrolifer al Romî­niei este dintre cele mai ridicate din Europa, precum şi toate celelalte a­­precieri pozitive făcute de ţările care importă acest utilaj din ţara noastră. Căci este îndeobşte cunoscut, că in­stalaţii romîneşti de foraj lucrează cu succes în aproape toate ţările de de­mocraţie populară la lucrările de ex­plorare sau exploatare în petrol. Chiar şi în India lucrează o primă instala­ţie de construcţie romînească şi sunt prevăzute noi livrări anul acesta.­ ­ Aprecieri pozitive ale specialiştilor străini • O ramură industrială care s-a maturizat • Se produce o nomenclatură largă de utilaje • Anul acesta se fabrică cu peste 23 la sută mai mult ca în 1957 • Noi agregate cu caracteristici tehnico-economice îmbunătăţite Constructorii romîni de utilaj petro­lifer, pornesc la drum în noul an, cu hotărirea să cucerească noi aprecieri pozitive atît din partea petroliştilor noştri cit şi din cea a celor de peste hotare. Baza pentru a dezvolta mai departe acest sector important al in­dustriei noastre constructoare de ma­şini este acum făurită. Dintr-o ramură industrială tînără, fără tradiţie, indus­tria de utilaj petrolifer a devenit as­tăzi o ramură matură, cu experienţă. In uzinele producătoare de utilaj pe­trolifer se fabrică o nomenclatură lar­gă de produse atît pentru foraj cit şi pentru producţie şi prelucrare. Se pro­duc instalaţii complete de foraj, agre­gate de spălare, unităţi de pompaj, separatoare de gaz şi ţiţei, utilaj pen­tru rafinării (instalaţii de distilare primară, de distilare în vid, precum şi de uleiuri­­superioare), turbine de fo­raj, capuri hidraulice pentru foraj ra­pid, pompe de noroi, etc. In felul a­­cesta PRODUCŢIA DE UTILAJ PE­TROLIFER A AJUNS SA REPREZIN­TE IN 1957, 15 LA SUTA DIN TO­TALUL PRODUCŢIEI INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI DIN ŢARA NOASTRA. Astfel, acest sector a putut contribui din plin la ridicarea nivelului înzestrării tehnice a indus­triei petrolifere, la creşterea producţiei de ţiţei. IN 1956 DE PILDA, PRO­DUCŢIA DE UTILAJ PETROLIFER A FOST APROAPE DE DOUA ORI SI JUMĂTATE MAI MARE CA IN 1955, PENTRU CA IN ANUL CARE DEABIA S-A ÎNCHEIAT SA ÎNRE­GISTREZE O NOUA CREŞTERE DE 21,5 LA SUTA FAŢA DE 1956. Creşterea volumului producţiei de utilaj petrolifer este o urmare directă a măririi productivităţii muncii şi a dotării uzinelor cu noi mijloace de bază. In cursul anului trecut de pil­dă, uzinele de utilaj petrolifer au fost dotate cu cca. 60 maşini-unelte de înaltă productivitate. Acest lucru a permis pe lingă mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii şi confecţio­narea de utilaje cu caracteristici su­perioare. In general, în direcţia îmbu-. nătăţirii caracteristicilor tehnice ale utilajelor, şi-au concentrat constructo­­­­rii de utilaj petrolifer toate eforturile, toată capacitatea lor. Pentru a permite sondorilor forarea în cele mai bune condiţiuni, au fost livrate în 1956 şi 1957 instalaţii de foraj cu 5 motoare de tipul 5 D. Pe această linie anul trecut s-a dobîndit un nou succes: a fost creată instalaţia de foraj 4 LD, realizare a uzinelor „1 Mai“ Ploeşti, „Strungul“-Oraşul Stalin şi a Institu­tului de proiectare a utilajului petroli­fer din Capitală. Noua instalaţie de foraj reprezintă un mare pas pe dru­mul modernizării utilajului petrolifer şi aducerii lui la nivelul tehnicii mon­diale, permiţînd să se obţină viteze mai mari de foraj şi reducerea timpu­lui necesar transportului instalaţiei de la o sondă la alta. Industria petroliferă pune însă în faţa constructorilor de maşini, sarci­na de a realiza utilaje mereu mai per­fecţionate, cu caracteristici tehnice tot mai ridicate. Iată pentru ce în acest an, pe lingă o creştere a producţiei cu peste 23 la sută faţă de realizările din 1957, industria romînească de utilaj petrolifer va asimila fabricaţia unor sortimente noi. Va fi însuşită de pil­dă, fabricaţia unor noi tipuri, mai perfecţionate, de agregate de fisurare hidraulică, montate pe autocamioane. Se va fabrica de asemenea un nou tip de instalaţii de foraj de 75 tone şi 200 tone, precum şi o instalaţie de fo­raj transportabilă de 50 tone. La a­­cestea se vor adăuga noile instalaţii pentru prospecţiuni, noile tipuri de a­­gregate de cimentare, prevenitoare de erupţie, noile tipuri de turbine de fo­raj, de pompe de noroi de tip greu, noi tipuri de sape cu role, etc. Aceste tipuri noi de utilaje desti­nate atît pentru producţia internă cit şi pentru export, vor prezenta caracte­ristici tehnico-economice îmbunătăţite. La capul hidraulic de 200 tone de pil­dă, turaţia va fi mărită de la 150 ro­taţii pe minut la 350; la troliul de foraj forţa de tracţiune creşte de la 18 la 21 tone, iar numărul de viteze de la 4 la 6 etc. Iată cum în noul an al planului cincinal, industria romînească de uti­laj petrolifer păşeşte pe calea unui nou avint. Constructorii de utilaj petroli­fer vor lupta mai departe cu toată ho­­tărîrea pentru promovarea tehnicii noi şi creşterea necontenită a calităţii a­­gregatelor romîneşti. TUDOR GHEORGHIU

Next