Romînia Liberă, ianuarie 1958 (Anul 16, nr. 4116-4140)
1958-01-03 / nr. 4116
mmm Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA In prima zi a noului an Produse livrate de Uniunea Sovietică GALAŢI. — La 1 ianuarie prin staţia de frontieră C.F.R. Larga-Galaţi a intrat în ţara noastră primul transport din acest an de produse industriale livrate de Uniunea Sovietică pe baza acordurilor comerciale. După tradiţionalele urări, feroviarii români au descărcat din prima garnitură mai mult de 200 tone laminate, materiale tubulare, oţel etc. In prima zi a anului nou în staţia C.F.R. Larga-Galaţi au mai sosit din U.R.S.S. alte două garnituri de trenuri care au adus mii de tone de marfă. 1200 metri ţesături peste plan IAŞI (de la corespondentul nostru). Ieri după terminarea schimbului, cineva s-a apropiat de uriaşul panou al fruntaşilor in producţie care străjuieşte în incinta fabricii „Ţesătura" şi cu creta a început să scrie : Paraschiva Hoştină, Maria Gherman, Aurica Voicu de la filatură; mai jos a notat pe Elisabeta Puşcaşu, Tinca Teodorescu, Maria Maxim şi alte citeva nume de la ţesătorie. 8 ore mai tîrziu şirul de nume scris pe panou s-a completat, acest lucru repetîndu-se şi după al treilea schimb. Toţi cei trecuţi pe panou au contribuit îndeosebi ca fabrica lor să dea în prima zi de lucru a noului an 1.200 metri ţesături şi 180 kg. fire bumbac peste sarcinile de plan. Marţi noaptea în Gara de Nord. Pe peroane, la casele de bilete, în sălile de aşteptare, lume multă care pleacă sau abia a sosit. Peste puţin timp intră în gară personalul 1014. Este ultimul tren care soseşte în Gara de Nord în anul care se încheie peste numai şase minute. Poate şi de aceea forfota din gară a scăzut acum. Se aşteaptă totuşi un tren, unul care nu întîrzie niciodată Anul 1958. Difuzoarele gării nu-i anunţă sosirea dar oamenii ştiu precis cînd vine şi-l aşteaptă cu bucurie. Crainica gării anunţă totuşi ceva : „Peste cinci minute, accele-Foto: A. CONSTANTINESCU valul 501 în direcţia Ploteşti Sud, Buzău, Focşani... pleacă de la linia...". Păcat. A uitat să anunţe că peste trei minute , soseşte la toate liniile, în toate casele, în întreaga ţară... ANUL NOU. ...Miezul nopţii găseşte întregul personal al gării la posturile sale. Se fac primele urări : „La mulţi ani tovarăşi !“. Şi activitatea continuă fără nici o modificare. Trenul anunţat mai înainte de crainică se pregăteşte de plecare. Mecanicul Grigore Covalenco primeşte foaia de parcurs şi... ca întotdeauna la ora 0,02, acceleratul 501 pleacă în cursă. Este primul tren ce părăseşte Gara de Nord în noul an abia sosit. In timpul acesta din Ploeşti Sud a plecat în direcţia Bucureşti Nord acceleratul 602. Mecanicul Alexandru Tănase se străduieşte să nu aibă nici o întîrziere. Şi strădaniile îi sunt rodnice. La ora 1,08 acceleratul 602 intră în Gara de Nord fără nici o întirziere. Ion Popescu, şeful de gară adjunct, este mulţumit, primul tren sosit în 1958 este de bun augur , a sosit la timp. (Continuare în pag. 3-a) Trenul a sosit la timp . Se consultă, ceasurile, încă puțin și personalul 7007, unul din ultimele trenuri ale anului 1957, părăsește Gara, de Nord. Anul Nou îl va prinde pe drum, tocmai aproape de Brăila. 7/60. ^(j 4♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4)444♦ t♦ 4444444 Două continente şi-au dat mina 4♦ 444♦ ♦ 4♦ 4444♦ ♦ 4♦ 4♦ ♦ ♦ 4♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4♦ ♦ ▼♦ ♦ ♦ ♦ A4 . ft♦ 4444444444 * Două mlini uriaşe unite energic * n J peste harta Asiei şi Africii e simbolul sub care s-a desfăşurat conferinţa de la Cairo de solidaritate a ţărilor afroasiatice. Au luat parte peste 400 delegaţi, reprezentind un miliard şase sute de milioane de oameni din 49 de ţări ale celor două mari continente. Oameni de cele mai diferite rase, naţionalităţi şi concepţii politice din ţări cu cele mai diferite orinduiri politice şi sociale, începind de la cele coloniale şi pină la cele socialiste. In ciuda acestei compoziţii eterogene, la conferinţă a domnit spiritul celei mai depline înţelegeri. S-au dezbătut doar probleme care interesează deopotrivă pe toţi cei peste un miliard şi jumătate de oameni reprezentaţi aici, probleme faţă de care deleganţii popoarelor nu puteau decit o atitudine identică. Cele două mari continente care secole la rind au purtat lanţurile imperialiste şi au suportat loviturile de cnut ale colonialiştilor şi au îndreptat şira spinării şi şi-au ridicat capetele. Azi ele constituie o forţă tot mai determinantă in desfăşurarea evenimentelor pe plan internaţional, atitudinea lor faţă de marile probleme ce frămîntă lumea fiind tot mai hotăritoare. Această atitudine a lor e In favoarea păcii şi progresului, a înţelegerii şi colaborării, a coexistenţei paşnice intre toate statele. Au arătat-o răspicat delegaţii care au luat cuvintul la conferinţă şi le-au oglindit importantele documente aprobate la sfirşitul ei. Ideea care a dominat conferinţa este fără îndoială condamnarea unanimă a colonialismului, hotărirea popoarelor de a-l înlătura de acolo unde mai există şi de a lichida urmele sale nefaste lăsate în viaţa economică, socială şi culturală şi chiar politică a ţărilor lor. In acest spirit conferinţa de la Cairo s-a arătat solidară cu lupta Indoneziei pentru realipirea Irianului de Vest, cu lupta poporului algerian şi cu mişcarea de eliberare a popoarelor de sub ocupaţia britanică din Oman, sudul Arabiei şi regiunea Golfului Persic, a popoarelor de sub ocupaţia engleză şi franceza din Africa centrală şi a sprijinit năzuinţa popoarelor scăpate de sub obrocul colonialist de a-şi întări independenţa şi de a ieşi din înapoierea economică şi culturală. Pentru ca aspiraţiile lor la independenţă sub toate aspectele să poată fi traduse in viaţă, popoarele afro-asiatice au înţeles că in primul rind trebuie să fie solidare, să stringă legăturile de prietenie şi colaborare între ele, pentru ca strins unite să poată împiedica orice încercare a duşmanilor lor de a le submina independenţa atit de greu cucerită. In aceste condiţii e de înţeles de ce popoarele afro-asiatice au condamnat cu hotărire la conferinţa lor blocurile militare agresive înjghebate de imperialişti in Asia şi Africa, îndreptate împotriva mişcării de eliberare naţională. Ele şi-au exprimat hotărirea fermă de a apăra pacea de care au aflat mare nevoie pentru propăşirea şi dezvoltarea ţărilor lor. De asemenea, pentru menţinerea in- 4 dependenţii ţării lor, participanţii la 4 conferinţă au hotărît să militeze 4 pentru respingerea oricăror incer- 4 cări străine de a le acorda aşa zise „ajutoare“ în condiţii înrobitoare , din punct de vedere economic şi 4 politic. 4 Prin importanţa problemelor ce le-a discutat şi foarte larga repre- ▼ zentare a ţărilor interesate, confe- rinţa de la Cairo s-a impus nu nu. 4 mai in ţările afroasiatice, ci în in- 4 treaga lume. Presa din ţările Asiei 4 şi Africii precum şi presa din ţăr *rile iubitoare de pace a subliniat contribuţia deosebită ce a adus-o la întărirea păcii mondiale şi la gă.4 sirea unor soluţii echitabile şi paş- 4 nice pentru marile probleme interna- 4 ţionale. 7 In timp ce acum doi ani la Bandung s.au întrunit delegaţii doar a 429 ţări din Africa şi Asia, prezenţa a delegaţiilor a 49 de ţări afro-asiati- I ce a arătat creşterea ce a inregis- 4 trat-o intr.un timp atit de scurt ma- 4 rea forţă pe care o reprezintă a- 7 ceste popoare pe plan internaţional. î De aceea este şi explicabilă atitudi- J nea pe care cercurile politice occi- 4 dentale au afişat-o faţă de această grandioasă întrlnire. Presa care ex. 4 primă punctul de vedere al acestor 7 cercuri a început prin folosirea ze- X femelelor spre a diminua importan- Iţa conferinţei dar a sfirşit prin sublinia deosebita importanţă chiarr dacă pentru aceasta s-a folosit de accente răuvoitoare şi pline de ură. Nu e de mirare de vreme ce conferinţa de la Cairo a înscris în istoria lumii o etapă nouă in lupta pentru lichidarea colonialismului. A. STANCIU avea :: ol: 14 4 4 4 ♦ 4 ♦ t t 0 MM? Martir^^ari ji af ional a Republicii Populare Romíne DECRET pentru stabilirea «atei alegerii deputaților în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne decretează: Art. unic. Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale DR. PETRU GROZA București, la 2 ianuarie 1958, nr. I Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE STOICA Anul XVI Nr. 411 4 pagini 20 bani Vineri 3 ianuarie 1958 La uzina de produse sodice din Govora Au fost terminate 30 de obiective GOVORA (de la corespondentul nostru). — La uzina de produse sodice din Govora lucrările de construcţii şi montaj a utilajelor, cunosc un ritm deosebit. Pînă în prezent, s-a terminat montarea a 30 obiective importante. Constructorii grupuluide şantier 503 au început şi lucrările la linia de sodă calcinată care în 1960 va fi dată în folosinţă. La Ocniţa s-a terminat montarea a 7 sonde pentru extragerea sării pe cale umedă, iar pe o distanţă de 70 km. s-au întins două conducte de aducţiune a saramurii. Tot zilele acestea s-a terminat montarea conductei de gaze pe 11 km. Toate acestea au creat premizele ca linia de sodă calcinată să intre în funcțiune cu 6 luni înainte de termen. " ------— Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ a plecat în Uniunea Sovietică Joi dimineaţa, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit din R.P.Romînă, a părăsit Capitala plecând în turneu în Uniunea Sovietică. Sub conducerea dirijorilor George Georgescu, artist al poporului din R.P Romina şi Mircea Basarab, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu” va da concerte în oraşele Chişinău, Kiev, Moscova şi Leningrad (Agerpres) COMUNICAT despre starea sănătăţii tovarăşului dr. Petru Groza In urma intervenţiei chirurgicale făcute în ziua de 17 noiembrie 1957, s-a produs o ameliorare subiectivă, boala continuînd să evolueze. in ultimele zile a apărut o înrăutăţire a stării generale şi focare pentru care se aplică Stfetarr.enf.,, adecvat. Acad. prof. dr. N. G. Lupu ; Prof. dr. C. Iliescu ; Prof. dr. IFăgărășanu ; Prof. dr. T. Burghele; Prof. dr. T. Spirchez ; dr. E. Rahana ; dr. D. Popescu. București, 1 ianuarie 1958. Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despărţim de anul 1957, încheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere şi in acelaşi timp, bilanţul unui deceniu de la înscăunarea Republicii Populare Române. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entuziasmaţi de rezultatele obţinute pină in prezent înfăptuiesc cu adincă încredere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformind ţara într-un uriaş şantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Romin şi a guvernului Republicii Populare Romine, dezvoltînd economia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al republicii noastre, intr-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, in viitorul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin muncă spornică poporul român. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări înainte alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi vom adinei tot mai mult frăţeasca colaborare şi prietenie dintre poporul român şi minorităţile naţionale din patria noastră comună. Sintem siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborînd şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta înainte pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţării noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bunei sale stări. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor fi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor şi la întărirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Suntem convinşi că ţările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şi în acest an victorii însemnate in înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii între toate ţările, permiteţi-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiţionala urare romînească: „La mulţi anii". TELEGRAMA Tovarăşului PETRU GROZA. ■ Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Dragi tovarăşi, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.SS., Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., vă trimit dv. şi întregului popor român călduroase felicitări cu ocazia Anului Nou. Pentru oamenii muncii din Romînia, intîmpinarea Anului Nou este un prilej de deosebită bucurie, întrucît acesta coincide cu marea sărbătoare a celei de 10-a aniversări a răsturnării monarhiei și proclamării Romîniei—republică populară. Anul care a trecut s-a remarcat prin unirea continuă a poporului în jurul Partidului Muncitoresc Român, prin noi succese ale muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor în construirea socialismului şi prin întărirea continuă a poziţiei Republicii Populare Romine pe arena internaţională. Suntem ferm convinşi că legăturile de prietenie între popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Populare Romine se vor întări şi se vor dezvolta în anul care vine. Dorim din toată inima poporului frate român noi realizări in construirea socialismului şi in lupta pentru pace în Balcani şi in lumea întreagă. I . K. VOROSILOV N. HRUSCIOV N. BULGANIN In acest an vor intra In funcţiune, in industria petroliferă. La rafinăria nr. 1 Ploeşti o instalaţie de cracare termică şi o instalație de desalinare electrică. * La rafinăria nr. 3-Teleajen linia a doua a blocului de ulei, instalaţia de parafină şi instalaţia de distilafie atmosferică şi vid. La rafinăria nr. 10-Borzeşti Instalaţia de absorbţie şi fracţionarea gazelor, o instalaţie de cracare catalitică şi fracţionare a gazelor. Magistrala de gaze de nord, magistrala de vest pe porţiunea Simeria-Oţelul Roşu-Reşiţa şi conducta Ţicleni-Paroşeni. In industria chimică: ■ir La uzinele chimice Turda, un complex clorosodic cuprinzînd o secție de electroliză de mare capacitate precum și instalații perfecționate pentru fabricarea acidului clorhidric, tetraclorurei de carbon, etc. Tot la uzinele chimice Turda va fi dată în funcțiune o secfie nouă pentru fabricarea policlorurii de vinil. # La uzina de îngrășăminte fosfatice de la Năvodari *abride de acid sulfuric şi de superfosfat. Secţia de superfosfat de la uzinele „Petru Poni”-Valea Călugărească. In noul an al celui de-al doilea plan cincinal industria romînească de utilaj petrolifer păşeşte pe calea unui nou avint Cititorii îşî amintesc desigur că pe la sfîrşitul anului trecut, printre alte delegaţii străine care ne-au vizitat ţara, a fost şi una formată din specialişti francezi în problemele utilajului petrolifer. Delegaţia venea în ţara noastră în urma interesului arătat de cercuri franceze pentru achiziţionarea de utilaj petrolifer de fabricaţie românească. „In calitatea noastră de specialişti ne-am dat seama că dvs. aţi realizat succese importante în aceşti ani pentru a dobîndi acest utilaj petrolifer care corespunde întru totul necesităţilor" — declara înainte de plecare, domnul ing. Gerard Lindhot, şeful delegaţiei franceze. Nu pot să nu adaug la aceste declaraţii pe cele făcute de industriaşul american John O’Connor, care a socotit printre altele, că nivelul tehnic al producţiei de utilaj petrolifer al Romîniei este dintre cele mai ridicate din Europa, precum şi toate celelalte aprecieri pozitive făcute de ţările care importă acest utilaj din ţara noastră. Căci este îndeobşte cunoscut, că instalaţii romîneşti de foraj lucrează cu succes în aproape toate ţările de democraţie populară la lucrările de explorare sau exploatare în petrol. Chiar şi în India lucrează o primă instalaţie de construcţie romînească şi sunt prevăzute noi livrări anul acesta. Aprecieri pozitive ale specialiştilor străini • O ramură industrială care s-a maturizat • Se produce o nomenclatură largă de utilaje • Anul acesta se fabrică cu peste 23 la sută mai mult ca în 1957 • Noi agregate cu caracteristici tehnico-economice îmbunătăţite Constructorii romîni de utilaj petrolifer, pornesc la drum în noul an, cu hotărirea să cucerească noi aprecieri pozitive atît din partea petroliştilor noştri cit şi din cea a celor de peste hotare. Baza pentru a dezvolta mai departe acest sector important al industriei noastre constructoare de maşini este acum făurită. Dintr-o ramură industrială tînără, fără tradiţie, industria de utilaj petrolifer a devenit astăzi o ramură matură, cu experienţă. In uzinele producătoare de utilaj petrolifer se fabrică o nomenclatură largă de produse atît pentru foraj cit şi pentru producţie şi prelucrare. Se produc instalaţii complete de foraj, agregate de spălare, unităţi de pompaj, separatoare de gaz şi ţiţei, utilaj pentru rafinării (instalaţii de distilare primară, de distilare în vid, precum şi de uleiurisuperioare), turbine de foraj, capuri hidraulice pentru foraj rapid, pompe de noroi, etc. In felul acesta PRODUCŢIA DE UTILAJ PETROLIFER A AJUNS SA REPREZINTE IN 1957, 15 LA SUTA DIN TOTALUL PRODUCŢIEI INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI DIN ŢARA NOASTRA. Astfel, acest sector a putut contribui din plin la ridicarea nivelului înzestrării tehnice a industriei petrolifere, la creşterea producţiei de ţiţei. IN 1956 DE PILDA, PRODUCŢIA DE UTILAJ PETROLIFER A FOST APROAPE DE DOUA ORI SI JUMĂTATE MAI MARE CA IN 1955, PENTRU CA IN ANUL CARE DEABIA S-A ÎNCHEIAT SA ÎNREGISTREZE O NOUA CREŞTERE DE 21,5 LA SUTA FAŢA DE 1956. Creşterea volumului producţiei de utilaj petrolifer este o urmare directă a măririi productivităţii muncii şi a dotării uzinelor cu noi mijloace de bază. In cursul anului trecut de pildă, uzinele de utilaj petrolifer au fost dotate cu cca. 60 maşini-unelte de înaltă productivitate. Acest lucru a permis pe lingă mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii şi confecţionarea de utilaje cu caracteristici superioare. In general, în direcţia îmbu-. nătăţirii caracteristicilor tehnice ale utilajelor, şi-au concentrat constructorii de utilaj petrolifer toate eforturile, toată capacitatea lor. Pentru a permite sondorilor forarea în cele mai bune condiţiuni, au fost livrate în 1956 şi 1957 instalaţii de foraj cu 5 motoare de tipul 5 D. Pe această linie anul trecut s-a dobîndit un nou succes: a fost creată instalaţia de foraj 4 LD, realizare a uzinelor „1 Mai“ Ploeşti, „Strungul“-Oraşul Stalin şi a Institutului de proiectare a utilajului petrolifer din Capitală. Noua instalaţie de foraj reprezintă un mare pas pe drumul modernizării utilajului petrolifer şi aducerii lui la nivelul tehnicii mondiale, permiţînd să se obţină viteze mai mari de foraj şi reducerea timpului necesar transportului instalaţiei de la o sondă la alta. Industria petroliferă pune însă în faţa constructorilor de maşini, sarcina de a realiza utilaje mereu mai perfecţionate, cu caracteristici tehnice tot mai ridicate. Iată pentru ce în acest an, pe lingă o creştere a producţiei cu peste 23 la sută faţă de realizările din 1957, industria romînească de utilaj petrolifer va asimila fabricaţia unor sortimente noi. Va fi însuşită de pildă, fabricaţia unor noi tipuri, mai perfecţionate, de agregate de fisurare hidraulică, montate pe autocamioane. Se va fabrica de asemenea un nou tip de instalaţii de foraj de 75 tone şi 200 tone, precum şi o instalaţie de foraj transportabilă de 50 tone. La acestea se vor adăuga noile instalaţii pentru prospecţiuni, noile tipuri de agregate de cimentare, prevenitoare de erupţie, noile tipuri de turbine de foraj, de pompe de noroi de tip greu, noi tipuri de sape cu role, etc. Aceste tipuri noi de utilaje destinate atît pentru producţia internă cit şi pentru export, vor prezenta caracteristici tehnico-economice îmbunătăţite. La capul hidraulic de 200 tone de pildă, turaţia va fi mărită de la 150 rotaţii pe minut la 350; la troliul de foraj forţa de tracţiune creşte de la 18 la 21 tone, iar numărul de viteze de la 4 la 6 etc. Iată cum în noul an al planului cincinal, industria romînească de utilaj petrolifer păşeşte pe calea unui nou avint. Constructorii de utilaj petrolifer vor lupta mai departe cu toată hotărîrea pentru promovarea tehnicii noi şi creşterea necontenită a calităţii agregatelor romîneşti. TUDOR GHEORGHIU