Romînia Liberă, februarie 1958 (Anul 16, nr. 4141-4164)

1958-02-01 / nr. 4141

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ ! 1 ELECTORALR , candidat, poetul George Lesnea • j semnează poezia „Pe oamenii mun- : ? cii votează-i", Nicolae Tatomir are • f poezia „Votul lui", precum și cin- • * tecul electoral. Alte poezii sunt • * semnate de Andi Andrieş, Horia • * Zilieru şi Ştefan O. Mugur. De a- • * semenea broşura cuprinde cîteva ? ? scenete consacrate evenimentului • T alegerilor, realizate de către mem- •­­ bri ai cenaclului literar de ama- î ? tori de pe lingă Casa Regională de ? : Creaţie. î * De asemenea, numărul din fe- • * bruarie al revistei „laşul literar“? î cuprinde proză şi poezii Închinate ? ! alegerilor de la 2 martie. ; ! © La Teatrul de Stat din oraşul î­n Ploeşti, s-au alcătuit două brigăzi : * artistice de agitaţie, care începînd * * de la 2 februarie, vor prezenta * * spectacole la casele alegătorului : * din oraşul şi regiunea Ploeşti. Bun­: * găzile pregătesc sceneta „Hai la * ? vot“ de Sandu Anastasescu şi ? T Alexe Marcovici şi spectacolul mu- ? î zical „Toţi la vot“. ţ î­n Echipa de teatru a clubului î î „Metalul", unde funcţionează una J î din Casele alegătorului din Cluj, ? i a pregătit mai multe programe tn- î ? chinate alegerilor. In cadrul a­ ? î cestor programe figurează come- * î dia lui Kiriţescu „Aşa cere poli- ? ? tica", sceneta „Justiţia" de I. L. * ? Caragiale, o scenetă scrisă In lim- * ? ba maghiară, poeziile „Buletinul * T de vot“ de Ion Brad, „Poporul a- * î lege“ de Horvath István şi altele. î î ? ■ : : : Proletari din toate ţările, uniţi-va mim­mi Contestaţii admise Comitetul executiv al sfatului popu­lar al raionului N. Bălcescu din Ca­pitală a admis contestaţiile făcute de următorii alegători omişi din listele electorale: A. Poenaru din calea Ra­­hovei 240, Goe Valentin din str. Lă­­mîiţii 46, soţii Mişu şi Em­a Aldea din str. Sf. Apostoli 60, Alexandru Con­stantin din str. Vinători 3, Sucitu Ma­rin din str. 11 Iunie 18, — dispunînd înscrierea lor. ~ CETĂŢENII Mergeţi şi verificaţi listele de alegători ! E o datorie ce­tăţenească, pe care fiecare trebuie să şi-o îndeplinească. Dacă constataţi omisiuni, fa­ceţi întîmpinare din timp la sfatul popular. Oţelarii îşi îndeplinesc angajamentele TURDA (de la co­respondentul nostru).­­ In cinstea alegeri­lor de deputaţi în sfa­­turile populare, colec­tivul de muncă al U­­zinelor „Industria Str­­mei" din Cîmpia Tur­­zii şi-a luat o serie de importante angaja­mente. In urma mun­cii însufleţite desfăşu­rate, angajamentele au început să prindă via­ţă. Astfel, până la 25 ianuarie, oţelarii de la cuptorul Siemens Mar­tin au dat peste 80 tone oţel de primă calitate. La rindul lor, oţelarii de la cuptoa­rele vecine au elabo­rat 121 tone de oţel peste prevederile pla­nului. Tot în primele 25 de zile din acest an metalurgiștii din Cîmpia Turzii, au pro­dus cu 10 la sută mai multe cabluri, cu 9 la sută mai multe cuie, cu 7 la sută mai multă sîrmă de oţel și alte produse. C­etăţenii verifica listele de alegători Afluenţa la centrele de afişare a listelor de alegători e din ce în ce mai mare. E interesant de subliniat, de exemplu, că alegătorii din circum­scripţiile raională 9 şi orăşenească 257 din Capitală s-au prezentat pînă acum la centre într-o proporţie de 95 la sută. Locatarii unor întregi blocuri — cum sunt cele din str. Poenaru Bor­­dea nr. 12—14—18, din Aleea Suter 17 s-au prezentat cu toţii la centre pentru a verifica dacă sunt trecuţi in listele de alegători. ★ In satele şi oraşele regiunii Galaţi zilnic continuă să se prezinte la cen­trele de afişare a listelor de alegă­tori mii de cetăţeni. Pe lîngă verifi­carea listelor, cetăţenii primesc aici şi diferite relaţii privind delimitarea cir­cumscripţiilor electorale, sediile sec­ţiilor de votare etc­ Numai în decurs de două zile în oraşul Focşani peste 12.000 de cetăţeni, mai mult de ju­mătate din numărul alegătorilor, au verificat listele. In întreaga regiune peste 100.000 de cetăţeni s-au prezentat la sfaturile populare respective pentru a verifica dacă au fost înscrişi in listele elec­torale. A­fişarea listelor de candidaţi Ieri dimineaţă, în toate raioane­le Capitalei s-au afişat listele can­didaţilor circumscripţiilor raionale şi orăşeneşti pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Un motto pentru pactul de la Bagdadi F­ietenia pe care o dobindeşti cumpărind-o este cumpăra­­­' tă, dar nu asigurată". A­­ceste cuvinte ce-i aparţin lui Ma­chiavelli ar putea foarte bine să servească drept motto ultimei se­siuni a pactului de la Bagdad. Participarea personală a d-lui Dul­les se explică tocmai prin faptul că S.U.A. nu au încredere în prie­teniile ce și le-au cumpărat în O­­rientul Mijlociu. Iar întrebarea da­că Statele Unite fac sau nu par­te din acest pact a primit un răspuns destul de limpede chiar în comunicatul final unde nu se mai specifică că Dulles a participat în calitate de observator, ci că „S.U.A. au participat printr-o delegaţie condusă de J. F. Dulles“. In fond faptul dacă Statele Unite participă complet sau parţial, numai de fapt sau şi formal are mai puţină importanţă din moment ce „stăpâ­­nul e cel ce plăteşte", cum spune o vorbă populară. Şi dacă veni vorba de plată­­trebuie să pomenim că ţările mu­sulmane participante nu s-au prea ales cu cine ştie ce. Vor continua să primească ce-i drept sume mari ca „ajutor" dar el va veni tot sub formă de tancuri, avioane, tunuri lucruri care după cum se ştie nu sunt comestibile. Or, guvernele respective şi-au făcut fel de fel de speranţe in legătură cu ajutorul e­­conomic şi nu militar. Speranţele lor au fost înşelate deoarece S.U.A. nu s-au arătat dispuse să acorde decit 10 milioane dolari (a­­proximativ cît costă un singur a­­vion de bombardament modern) pentru toate cele patru ţări şi a­­cestea cu un scop bine definit: îm­bunătăţirea mijloacelor de comuni­caţii intre aceste state (In fond tot in scopuri strategice). Ceea ce a făcut pe corespondentul agenţiei , France Presse, să declare: „este vorba de o sumă redusă faţă de speranţele ţărilor musulmane ca­re se cifrau la sute de milioane“. Probabil că în aceste ţări nu este cunoscut proverbul cu „pomul lăudat" şi „sacul mare". Faptul că Dulles nu s-a arătat dispus să dea mai mult arată că e supărat. Din cauza divergenţelor ivite, conferinţa n-a ieşit aşa cum ar fi vrut. Intre Turcia şi Anglia a stat spinoasa problemă a Ci­prului. Intre Irak şi celelalte ţări faptul că prima, stat arab, nu se poate angaja mult prea departe intr-o alianţă îndreptată împotriva independenţei ţărilor arabe. In plus, ţările din această regiune nu privesc cu ochi buni transformarea lor in baze de rachete atomice. Aceste divergenţe au făcut ca în comunicat să se vorbească des­pre lucruri vagi şi să nu se pome­nească nici un cuvlnt de instala­rea de rampe de lansare a rache­telor în aceste ţări. Presa occidentală pomeneşte chiar de eşecul conferinţei de la Ankara. „In ultima instanţă acea­stă conferinţă... pare să-şi fi ratat obiectivul“ spune „Le Populaire". „Occidentul trebuie să reconsidere întreaga sa politică în Orientul Mijlociu şi să o reconstruiască pe temelii mai solide decit cele ale pactului de la Bagdad, care pină acum nu a făcut decît să-şi dezvă­luie confuziile“ — scrie „Manches­ter Guardian". In concluzie, Statele Unite nu au obţinut ce au dorit de la acea­stă conferinţă. Asta nu înseamnă Insă că ele vor înceta să uneltea­scă In această regiune cu scopul de a divide statele arabe pentru a le subjuga şi a le atrage totodată într-o aventură împotriva lagăru­lui socialist. Iată de ce vigilenţa trebuie menţinută trează. Ţara noastră care se află geo­­graficeşte în apropierea acestei re­giuni este vital interesată în apă­rarea păcii şi independenţei ţări­lor arabe. Aşa cum a arătat şeful delegaţiei R.P.R. la ultima sesiu­ne a O.N.U., „poporul român ştie că la temelia progresului statului său socialist, a politicii sale de pace, stă independenţa naţională cucerită prin jertfe grele şi lupte îndelungate. Ca atare guvernul R.P.R. salută progresele statelor arabe in apărarea şi consolidarea independenţei lor, ca pe o contri­buţie însemnată la cauza păcii şi consideră că orice încercare de a se împotrivi acestui proces isto­ric sau de a-l ignora pune în cum­pănă un principiu fundamental al colaborării internaţionale, cu gra­­ve consecinţe pentru pacea tutu­ror popoarelor“. GH. IOSUB ERNATIOI­UA Anul XVI Nr. 4141 4 pagini 20 bani Sîmbătă 1 februarie 1958 Tara se pregătește de alegeri k«.:• • • • Pînă acum, in regiunea Con- i • stanța s-au amenajat şi deschis­­ • 297 case ale alegătorului, din care • • numai in raionul Feteşti 42, iar • • in raionul Medgidia 40, • • La casele alegătorului din re- ? • giune s-a trimis un bogat mate- * ? rial propagandistic, ca, de pildă, ? • broşuri, plachete cu alegerile din ? ? trecut, afişe reprezentlnd realiză- * • rile regimului şi ale sfaturilor * • populare etc. * • • • o Scriitorii ieşeni dau o con- • • tribuţie substanţială la buna des- • •­făşurare a campaniei electorale. ? • Astfel In broşura „Faţă in faţă“, î • editată de Casa Regională de l • Creaţie Populară Iaşi, scriitorul ! • Ion Istrate face portretul­­ unui * LA CENTRUL Nr. 3 DIN CAPITALA După ştirile primite de la corespondenţii noştri, mai mult de 80 la sută din numărul alegătorilor din întreaga ţară au verificat listele de aler­gători. Acolo unde s-au constatat greşeli, ele au fost înlăturate ; de aseme­nea omisiunile din liste se cercetează cu atenţie şi se iau măsuri de în­dreptare.La centrul nr. 3 de pe str. Dr. Pasteur, raionul Lenin din Capitală, activitatea nu cunoaşte răgaz nici în orele prînzului. Chiar cei care au veri­ficat listele, tot mai vin și cer diferite lămuriri, pe care personalul centrului (aşa cum se vede în clişeu) Ie dă cu plăcere.Foto : A. CONSTANTINESCU Termocentralele stîrnesc de obicei interesul atunci cînd sînt în fază de construcţie sau montaj- Reporterii, cu imaginaţia lor prodigioasă, vin şi încep să închipuie cum va fi, ce va fi, etc. înaintea intrării în funcţiune descriu cu mii de amănunte toată atmosfera aceea încărcată de aştep­tare şi emoţie­ Pe urmă după ce au trecut toate astea, după ce curentul şi-a început nestingherit, nevăzut, dar ştiut, goana de-a lungul liniilor de înaltă tensiune, termocentralele îşi pierd, ca să zic aşa, interesul public. Intr-un fel poate că aşa şi trebuie să fie- Ce-ar mai putea să vadă aci un reporter ? Muncitorii venind sau plecînd de la lucru, turnurile de ră­cire aburind ca nişte oale uriaşe, fo­cul duduind în cuptoarele gigantice, beculeţele roşii, galbene sau verzi, aprinzîndu-se s­au stingîndu-se la sala de comandă. Aici nu se mai pot petrece de-acuma întîmplări sen­zaţionale. Şi totuşi­,* Certitudinea proporţiilor In ziua aceea cîn­d am luat drumul termocentralei „Steaua Roşie“ din Regiunea Autonomă Maghiară era cald. Se nimerise o zi frumoasă, cu un soare ce-şi risipea lumi­na parcă prea mult pentru vre­mea lui ianuarie. Dacă n-ar fi fost calendarul te-ai fi aşteptat să vezi mugurii plesnind, să le simţi în nări mirosul proaspăt, amărui, să vezi pămîntul aburind. Termocentrala mi s-a înfăţişat ma­sivă, sobră, elegantă prin simetria liniilor sale. Motoarele îşi cîntau cîn­­tecul ce răzbea pînă afară cu note dulci ca ale unui cimpoi depărtat, în sunetele căruia se năştea miraculos şi în acelaşi timp firesc, simplu, ne­închipuit de simplu, puterea aceea nevăzută — energia electrică-Despre termocentrala „Steaua Ro­şie“ îmi erau cunoscute o sumă de amănunte. Termocentrala este una dintre cele mai­­mari şi mai moderne din ţară. Este cea dinţii din­­tr-o viitoare serie, construită la para­metri înalţi, avînd drept materie pri­mă gazul metan, care face ca fiecare kilowat pe oră să revină la un preţ foarte redus. Pe baza lor îmi forma­sem chiar şi anumite contururi. Unde mai pui că la primul pas termocen­trala mi s-a înfăţişat de fapt aşa cum mi-o închipuisem­ Şi totuşi, to­tuşi, cînd am intrat înăuntru, cînd am început să trec din sala cuptoarelor în sala turbinelor, în „sala de co­mandă", toate mi s-au părut altfel. însemnări de la termocentrala „Steaua Roşie” sau Cînd auzi „sala cuptoarelor’“ „sala turbinelor” n-ai încă certitudi­nea proporţiilor. Dar cînd vezi, e cu totul altceva. Iţi dai seama că pentru sălile termocentralei „Steaua Roşie“ termenul acesta de sală e im­propriu, pentru că aici o sală e cît un hangar, pentru că aici o sală se întinde pe zeci şi zeci de metri, pe sute- Şi cuptoarele şi conductele în­­tortochiate şi groase cît omul, şi tur­­bogeneratoarele încorsetate sub carca­sele lor metalice sînt aici pe măsura sălilor. Şi puterea împărţită sisteme­lor energetice ale Ardealului şi Mol­dovei — toate­ Muncitorii — de alt­fel într-o măsură şi termenul acesta mi se pare impropriu pentru „Steaua Roşie“ — stau pe scaune sau se plimbă, după cum li-i voia şi se uită la aparatele ce le au în faţă. Au mîi­­nile curate, odihnite. In schimb pe faţă le ghiceşti încordarea. Discuţie despre fizică şi calcule matematice Dacă maşinile fac totul atunci oa­menilor ajunşi doar supraveghetori nu li se mai pun aici nici un fel de probleme tehnice, nu li se mai soli­cită cunoştinţe noi ? In timp ce mergeam spre celălalt capăt al sălii turbinelor, acolo unde se montează un turbogenerator nou, am văzut, sau mai bine zis am sur­prins o înfocată discuţie- Nistor, un muncitor înalt, subţirel, cu obrazul smead, tînăr,­ cu o căciulă ţărănească pusă într-o doară pe vîrful capului se întorsese de la examen. Ceilalţi vreo 5—6, prieteni şi tovarăşi pe semne, îi puneau fel de fel de între­bări, îl sîcăiau, încercînd să-l zăpă­cească, fiecare susţinîndu-şi bineîn­ţeles punctul de vedere- Nistor le demonstra înfrigurat şi dîrz, înşirînd mărunt pe tabla nevopsită a carcasei turbogeneratorului, fel de fel de cal­cule de matematici superioare. „La un anumit volum de apă, cunoscînd su­prafaţa bazei care este de-.- presiunea la fundul rezervorului va fi... cuta­re", spunea el- „Bine dar dacă, aşa şi pe dincolo, sărea unul. Dar Nistor îi arunca o privire iute şi o lua de la început cu explicaţiile. I-am lăsat gîndindu-mă cît de prompt se nimerise să capăt răspuns la întrebarea ce mi-o pusesem puţin mai înainte. ★ La cîţiva paşi mai încolo de grupul lui Nistor, sala turbinelor curăţă, li-ELISABETA PETREANU (Continuare in pag. 3-a) Sîngiorgial de O O Astăzi motonava „Transilvania“ va ancora în portul Constanţa _u­_ LI (Telegramă de pe bordul mo­tonavei „TRANSILVANIA" de la trimisul nostru special). Croa­ziera motonavei Transilvania începută in ziua de 15 ianuarie se apropie de sfîrşit. Miercuri, pasagerii vasului , precum se ştie turişti din Ceho­slovacia, Polonia, Bulgaria şi din ţara noastră — au vizitat oraşul Pireu iar joi, pe o zi şi caldă şi însorită, ca la noi în La luna mai, au vizitat Atena cu frumoasele-i vechi monumente şi minele de la Corint.­­ Joi, seara, motonava „Tran- S silvania" a părăsit Pireul în- L dreptîndu-se spre patrie. Sîm- H bătă, precum s-a anunțat, înche­­indu-şi croaziera, vasul va an­cora în portul Constanța. nenei □□□□□□□dl clamarea tinerilor reşiţeni pentru economisirea metalului REŞIŢA.­­ Vineri după amiază a avut loc la combinatul metalurgic din Reşiţa o consfătuire la care au parti­cipat numeroşi muncitori tineri şi vîrstnici, ingineri şi tehnicieni din combinat, precum şi cadre de condu­cere ale combinatului metalurgic. In cadrul consfătuirii s-a dezbătut o problemă deosebit de importantă şi a­­nume economisirea metalului. Anali­­zînd posibilităţile existente, tinerii si­­derurgişti şi metalurgişti din Reşiţa, în frunte cu utemiştii, au luat o frumoa­să iniţiativă. Ei s-au angajat să eco­nomisească anul acesta 3.050 tone de metal. Totodată ei au adresat tinere­tului din toate întreprinderile meta­lurgice şi siderurgice din ţară o che­mare pentru economisirea a cît mai mult metal­­Pentru realizarea anga­­jamentului luat, tinerii şi-au propus să pună în aplicare o serie de mă­suri tehnico-organizatorice care le vor permite să gospodărească cu gri­jă metalul. Punctul pe i 8 — Ce să fac, dacă n-am învă- 8 ^ țat încă să scriu ca d-tale ?... ^ I Desen de GH. CHIRIAC 8 8 8 Sboooooooqoooooooooooooooooooooeoooooooooaoooix^ § — Implelitatuie, ai desenat pe j* 8 perete ! g Probleme ce se cer rezolvate Cîteva aspecte privind dezvoltarea gospodăriei colective „Victoria socialismului“ din Văcăreşti, raionul Târgovişte 'l'lllllllllllllllllUilillli:illllll!IIOniUIIIIII!lllllllllllllllll!li!llllllllllllinil!llllll!lllllllllllllllllll!l!llllllllinilllllllllilllllllllllllllllllilll!!l!ll!l>l'1 De curînd, am mers în satul Văcă­reşti din raionul Tîrgovişte cu dorinţa de a participa la adunarea generală a colectiviştilor de aici­ Din anumite motive, adunarea n-a mai avut loc atunci, amînîndu-se pentru o altă zi. Această schimbare am aflat o de cum am coborît din tren de la colectivistul Gheorghe Simion, care-și petrecuse o rudă pînă la gară. A fost destul să-l întreb încotro vine colectiva și ne-am prins în vorbă. — De mult timp nu ne a mai vizitat cineva de la ziar. Se vorbește de atî­­tea colective, numai de noi nu. — Poate că aici nu este ce să se scrie. — Cum să nu !... Gheorghe Simion se înegură puţin şi pomi să-mi povestească din înfăp­tuirile gospodăriei colective din Văcă­reşti, care „se pot da la ziar“. Vorbea cu mîndrie despre recoltele obţinute anul trecut. La gu­a s-a re­coltat 1783 kg­ la ha., iar la porumb peste 3.000 kg. Pe unele tar­lale producţia de porumb s-a ridicat pînă la 5.000 kg. la ha. Aceste produc­ţii bogate au făcut posibil ca la împărţirea veniturilor colectiviştii din Văcăreşti să primească la ziua-muncă, numai cereale, cite 10 kg. produse. Venitul bănesc realizat prin valori­ficarea produselor de la oi şi porci se ridică la peste 67.000 lei, iar de la grădina de legume la 20.000 lei. In anul 1957, gospodăria colectivă din Văcăreşti a terminat o serie de construcţii noi, printre care un grajd de vite, un saivan de oi şi o mater­nitate de porci. In plus, s-au amena­jat două magazii de cereale şi un pa­tul de porumb. Şi ca să mă convingă şi mai bine, Gheorghe Simion a ţinut să-mi spună că în ultima vreme tot mai mulţi ţă­rani muncitori din sat se înscriu în gospodăria colectivă. La sfîrşitul anu­lui trecut au fost înregistrate 11 fa­milii noi, iar acum mai sunt de apro­bat alte 8 cereri. In tovărăşia lui Gheorghe Simion nici nu ştiu cînd am ajuns la sediul gospodăriei. Aici, toată conducerea era în plină activitate. Discuta planul de producţie pe anul 1958. Făcea cum s ar spune ultimele retuşuri pentru a se putea prezenta apoi în faţa adună­rii generale. Fiindcă activitatea gos­podăriei îmi era cunoscută de la Gheorghe Simion, am intrat direct în discuţia lor. Era vorba de a mări grădina de legume cu încă vreo două hectare. Unii erau pentru, alţii contra. Trebuie spus că gospodăria colectivă din vă­căreşti are posibilităţi de a iriga su­prafeţe întinse de teren. Şi pe deasu­pra ea se găseşte aproape de oraşul Tîrgovişte, ceea ce ar înlesni valorifi­carea produselor. Neînţelegerile ple­cau de la faptul că grădina cere multe braţe de muncă. Ei n-ar fi vrut să neglijeze culturile de cîmp şi mai ales porumbul care cere multe praştie în această regiune. Soluţia era următoa­rea : S.M.T. Comişani — care deser­veşte această gospodărie — să execute prăşitul mecanic atît la porumb cît şi la floarea soarelui. Dar cum să ho­tărască ei acest lucru, cînd nimeni de ,la această staţiune nu vine pe la gos­podăria colectivă din Văcăreşti ? Discuţii aprinse s au purtat şi în ceea ce priveşte mărirea efectivului de oi. Anul trecut, din cauza umidităţii păşunilor, multe din oile gospodăriei au căzut din cauza gălbezei. Acest lucru a slăbit încrederea în rindul co­lectiviştilor. Ceea ce s-a întîmplat cu oile lor putea fi evitat în parte dacă secţia agricolă raională, prin specia­liştii săi, ar fi sprijinit mai îndeaproape această gospodărie. Se impune, în pri­mul rînd, respectarea raionării raselor de oi, care indică pentru această re­giune numai oile ţigăi. In al doilea rînd, se recomandă ca pe lîngă administra­rea tratamentului preventiv o mai bună alimentaţie a oilor, în special cu con­centrate-Cel mai mare necaz al colectiviştilor din Văcăreşti este legat de eleşteul de peşte, care de vreo doi ani se află încă în faza proiectului. După calcu­lele făcute de specialişti, gospodăria colectivă din Văcăreşti ar putea obţine de la eleşteu cite 90.000 lei anual. To­tul depinde de un escavator, cu aju­torul căruia să fie amenajat eleşteul. Şi asemenea maşini se găsesc în ca­drul regiunii Ploeşti, dar nimeni de la sfatul popular raional sau regional — care au fost­ solicitaţi pentru sprijin — nu s-a îngrijit să ajute această gos­podărie, care este preocupată să-şi dezvolte ramuri aducătoare de veni­turi. Iată cîteva probleme care socotim că trebuie discutate pe larg în adunarea generală care după cite ştim va avea loc în zilele imediat următoare. Şi, — bineînţeles — dezbaterea şi apro­barea lor trebuie făcută în prezenţa organelor care răspund de întărirea şi dezvoltarea acestei gospodării colec­tive, care trebuie să-şi asume obliga­ţiile necesare astfel ca cifrele înscrise în plan să poată fi transpuse în fapte. Ing. V. N. CIAUȘU jllUIUIIIIUIIIUlUIIUlUUlUUUUllIlUIIUIIIIIlUUUlIUUUlIUUlIlUIIUIUIIlUUlIlllllllllllllllllllllllllllllllllllllilIllllllllllllllllllllllllllilIIIIIIIIIIiii. -o- MANUSCRISE SLAVO-ROMÎNE DESCOPERITE ÎN R. P. BULGARIA din Sofia, printre care biblioteca pu­blică de stat ,,Vasil Kolarov“, biblio­teca Academiei de Ştiinţe a R. P. Bul­garia, Institutul bibliografic bulgar „Elin Pelin". Studenţii romîni au vizitat diferite localităţi, printre care Mînăstirea Bîla, vechi centru cultural bulgar care în trecut a avut strînse legături cu­ Țările Române. In biblio­teca acestei mînă­stiri, prof. Mircea Tomescu a identificat un exemplar, păstrat în bună stare, din ,, Evanghe­liarul" tipărit de călugărul Macarie în anul 1512, precum şi 6 manuscrise slavo­ romine, necunoscute cercetători­lor noştri ( dintre ele doar unul a fost semnalat pînă acum). Cel mai valoros manuscris, ca obiect de artă, este un evangheliar din anul 1529, copiat într-una din mînăstirile moldo­vene şi împodobit cu miniaturi şi frontispicii în culori. Particularităţile caligrafice şi miniaturi­stice ale acestui manuscris indică apartenenţa lui la şcoala creată de monahul Gavril Uri­­covici de la Neamţ. Copertele evanghe­liarului — din foi de stejar învelite in catifea — sunt ferecate în aur şi argint şi încrustate cu pietre scumpe. După aceste manuscrise s-au execu­tat microfilme, care se păstrează la Biblioteca Centrală de Stat a R. P. Romîne. (Agerpres) In cursul lunii ianuarie, un grup de studenţi de la Facultatea de filologie (secţia bibliotecari) a Universităţii ,,C. I. Partion" din Capitală, condus de prof. Mircea Tomescu, a întreprins o călătorie, pentru schimb de expe­rienţă, în R. P. Bulgaria. Studenţii români au vizitat mai multe biblioteci LA UNA DIN MARILE ÎNTREPRINDERI TEXTILE Ridicată în anii puterii populare filatura ,Teba” din Arad este azi una din cele mai mari întreprinderi de acest gen din ţara noastră. Cea mai mare parte a utilajului este de fabricaţie rominească. In primele 20 zile ale lunii ianuarie, colectivul filaturii şi-a îndeplinit planul în proporţie de 103­5 la sută. Da la începutul noului an s-a trecut la fabricarea a 4 noi articole de ţesături cu aproape 80 de poziţii coloristice. In lunile viitoare vor intra în producţie noi modele. In clişeu : Muncitoarele Maria Hreva şi Necsar Elena, supraveghind maşinile automate de bobinaj. (Foto : AGERPRES)

Next