Romînia Liberă, aprilie 1958 (Anul 16, nr. 4191-4217)

1958-04-01 / nr. 4191

minin ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI Nr. 4191 4 pagini — 20 bani Marți 1 aprilie 1958 LA FABRICA „CIMENTUL PĂCII“ DIN MEDGIDIA Aplicînd iniţiati­va minerului Tuca­­ciuc, colectivul sec­ţiei cuptoare de la fabrica „Cimentul păcii“ din Medgi­dia, a reuşit să dea peste sarcina de plan 337 tone klin­ken depăşindu-şi astfel angajamen­tul luat. Stimulaţi de rezultatele obţi­nute de muncitorii secţiei cuptoare, co­lectivele secţiilor mori brute, mori ci­ment şi rampă îm­pachetări au trecut recent la aplicarea acestei iniţiative şi în secţiile lor, lu­­îndu-şi pe această cale însemnate an­gajamente. Succe­sele obţinute de muncitorii fabricii de ciment din Med­gidia au dus la în­­deplinirea planului de ciment pe pri­mul trimestru cu cinci zile înainte de termen. In clişeu: Schimb­­ul muncitorului David Toma discu­tă despre realizări­le obţinute ca ur­mare a însuşirii iniţiativei minerului Tucaciuc. Text |l foto I PH. CIOROBEA Executarea lucrărilor agricole de primăvară în Moldova Răspuns la întrebările cititorilor Numeroşi ţărani colectivişti, înto­vărăşiţi sau cu gospodării individuale din regiunea Iaşi ne-au adresat dife­rite întrebări referitoare la modul în care trebuie executate în această pri­­măvară muncile agricole. In cele ce urmează, publicăm răspunsurile spe­cialiştilor conf. univ. D. ROŞCA şi ing.­­ POPESCU, de la Institutul Agronomic „Prof. Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi la întrebările cu pri­vire la muncile agricole din această perioadă în Moldova. Ţăranul muncitor Constantin Tu­dose din comuna Bălţaţi, raionul Tg. Frumos, întreabă : Ce lucrări trebuie făcute acum semănăturilor de toam­nă ! RĂSPUNS: Anul acesta am avut o iarnă nu prea geroasă şi grîul a ier­nat în general bine. Totuşi, se vor în­­tîlni cazuri de desrădăcinare (descăl­ţare), datorită alternării îngheţului şi desgheţului. Plantele desrădăcinate pot pieri dacă nu se iau măsuri din vreme. Pentru aceasta, culturile de grîu trebuie cercetate şi dacă plantele se smulg neobişnuit de uşor înseam­nă că ele au suferit de desrădăcinare. Pentru a le ajuta trebuie să te tăvă­­lugim cu un tăvălug neted, sau­ mai bine cu unul inelat. Prin această tă­­vălugire, rădăcinele plantelor se prind mai bine în pămînt și continuă să crească. Aceste culturi nu trebuie gră­­pate. O altă lucrare foarte importantă care trebuie să se execute cit mai re­pede la culturile de grîu de toamnă este administrarea la fiecare ha. a cite 50—100 kg azotat de amoniu sau 80—150 kg. sulfat de amoniu. La cul­turile de grîu care au ieşit mai slabe din iarnă, se va da mai mult îngră­­şămînt decit la celelalte şi odată cu îngrăşămintele de azot se pot admi­nistra şi îngrăşăminte de fosfor (80—l’60 kg. la ha. superfosfat). Colectivistul Ştefan Codreanu din comuna Sîrbi, raionul Bîrlad, pune întrebarea : Cum pregătim terenul in vederea însămînţărlor de primă­­vară ? RĂSPUNS: In cazul în care există arături de toamnă, pentru a împiedica formarea crustei și a reduce pierde­rile de apă din pămînt, acestea tre­buie grăpate primăvara devreme cînd brazdele încep să înflorească. Pe so­lurile cu umiditate multă, care au ie­(Continuare In pag. 2-a) 0 =^ •-------------------- -----------O Şedinţa comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei Importante construcţii şi amenajări în Capitală • Noi fabrici de mobilă şi confecţii © începerea construcţiei unei mari fabrici de gheaţă • Transformarea şi completarea instalaţiilor de la Arcada şi Argeş , începerea marilor canale colectoare Crîngaşi-Giuleşti, B.6 şi Drumul Găzarului • Ame­najarea unor noi colţuri zoologice în Cişmigiu şi pădurea Băneasa, etc. Luni seara a avut loc o şedinţă a Comitetului executiv al Sfatului Popu­lar al Capitalei. Şedinţa a fost prezida­tă de tov. Dumitru Diaconescu, pre­şedintele Sfatului Popular al Capitalei. Membrii Comitetului executiv au dezbătut şi aprobat planul economic şi social-cultural al Sfatului Popular al Capitalei pe trimestrul II al acestui an. Planul prevede, printre altele, alo­caţii pentru terminarea unor noi fa­brici de mobilă şi confecţii şi pentru începerea construcţiei unei mari fa­brici de gheaţă. Sunt de asemenea pre­văzute importante lucrări de gospodă­rire comunală, printre care TRANS­FORMAREA ŞI COMPLETAREA IN­STALAŢIILOR DE LA ARCUDA ŞI ARGEŞ PENTRU APROVIZIONA­REA CU APA A CAPITALEI,, ÎNCE­PEREA CONSTRUCŢIILOR MARI­LOR CANALE COLECTOARE CRÎN­­GAŞI,CIULEŞTI, B-6 ŞI DRUMUL găzarului, amenajarea unor NOI COLŢURI ZOOLOGICE ÎN CIŞMIGIU ŞI PĂDUREA BĂNEASA ETC. Alte sume au fost alocate pen­tru construcţiile unor imobile de pe bulevardele 6 Martie, N. Bălcescu şi Muncii, din cartierele Floreasca şi Mi­­hai Bravu, calea Moşilor, str. Brezoia­­nu, 13 Decembrie, Dristor, Beldiman şi numeroase altele. La şcolile din cartie­rele Apărătorii Patriei, Herăstrău, Ghiocei, Panduri, Giuleşti, V. Roaită, Laminorul şi Mihai Bravu, vor fi con­struite noi săli de clasă. (Agerpres). Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Cuvînt de mulţumire l­iterele sînt firave, intrate par­că şi ele în convalescenţă... ~"1 Cînd am deschis scrisoarea, în minte mi-a răsărit fără voie — Boţoghină, unul din eroii lui Marin Preda din „Moromeţii“. Vi­­ amin­tiţi ? Boţoghină s-a îmbolnăvit, şi-a vîndut „jumătate din lot“, să se vin­dece într-un sanatoriu. Dar Boţoghi­nă, cel care ne scrie astăzi, se nu­meşte altfel Este cititorul nostru NAE STANCIULESCU din satul Buşca, raionul Drăgăneşti. Şi Nae I Stănciulescu s-a îmbolnăvit ca Va­­­­sile Boţoghină, eroul de roman. S-a îmbolnăvit şi s-a făcut bine. N-a tre­buit să-şi vîndă nici vaca din curte, n-a trebuit să vîndă nimic... Acum ne scrie de la el din sat: „Am fost internat la spitalul din Roşiorii de Vede... Am fost operat şi nu am fă­cut bine. Mulţumesc pentru grija ce mi s-a arătat. Oamenii muncii sînt trataţi la acest spital cu multă ome­nie. Am să vă povestesc o întîmpla­­re petrecută sub ochii mei... La ora 1 noaptea a fost adusă dintr-un sat o femeie care trăgea să moară. Via­ța ei trebuia salvată. Imediat a venit la spital doctorul Alex. Boancher. Deodată, lumina electrică a început să pălească. Uzina electrică se stri­case. Dar doctorul nu s-a dat bătut. După o luptă disperată în condiţii grele, a reuşit să-i redea viaţa...“. Şi Nae Stănciulescu din satul Buş­ca încheie : „Faptele frumoase de la spitalul din Roşiorii de Vede care sunt făcute de medicii V. Niţulescu, M. Gîndea şi Al. Boancher, merită să fie cunoscute de popor şi ei să fie daţi ca exemplu". ...Am citit ultimele rînduri. Unde o fi Boţoghină acum ? Poate vom afla în volumul următor din „Moro­­meţii“... In orice caz, urma i-am a­­flat ieri într-o scrisoare scrisă cu li­tere mărunte şi negre în cinstea oa­menilor cu halate albe. D. TABACU Gospodăriile colective pot primi unele terenuri ale statului pentru cultivarea orezului In ţara noastră există condiţii ca ce­rinţele populaţiei în ceea ce priveşte orezul să fie rezolvate din producţia internă. Conducerea Ministerului Agri­culturii şi Silviculturii a luat, recent, o serie de măsuri pentru obţinerea unor producţii sporite de orez în gospodă­riile de stat. Totodată, s-a hotărît ca pentru anul 1958, gospodăriile de stat să dea în folosinţă gospodăriilor colective — pe timp de un an — terenuri amenajate sau care se pretează amenajărilor pen­tru cultura orezului. Suprafeţele pre­luate de colectivişti vor fi cultivate în condiţiuni tehnice corespunzătoare şi vor fi predate în toamnă statului în bună stare de folosire. Sovietul Suprem al U. R. S. S. a hotărît­ încetarea unilaterală de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu Hidrogen MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. in problema încetării unilaterale de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen. Problema încetării experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen capătă cu fiecare an, cu fiecare lună, o impor­tanţă tot mai mare pentru cauza păcii şi bunăstării popoa­relor. In prezent majoritatea covîrşitoare a populaţiei globu­lui cere încetarea experienţelor. Deşi de mulţi ani popoarele luptă cu hotărîre pentru încetarea acestor experienţe, ele continuă, ceea ce duce la crearea continuă de tipuri noi de arme nucleare aducătoare de moarte, sporeşte concentrarea de elemente radioactive în aer şi sol, infectează organismul oamenilor şi periclitează dezvoltarea normală a generaţiilor viitoare. Uniunea Sovietică a depus eforturi perseverente şi con­secvente pentru a ajunge la un acord cu puterile care dispun de armele atomică şi cu hidrogen cu privire la încetarea imediată şi necondiţionată a efectuării experienţelor nu­cleare. In acest scop Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi guvernul sovietic au făcut în ultimii ani repetate propuneri concrete cu privire la încetarea experienţelor, propuneri pe baza că­rora s-ar fi putut ajunge de mult la o înţelegere în această problemă. In mesajul din 10 mai 1957, adresat Congresului State­lor Unite şi Parlamentului Marii Britanii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a chemat Congresul S.U.A. şi Parlamentul Marii Britanii să contribuie la realizarea unui acord între guver­nele U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii cu privire la încetarea imediată a exploziilor experimentale cu bombele atomică şi cu hidrogen. La ultima sa sesiune din decembrie anul trecut, So­vietul Suprem al U.R.S.S., exprimînd voinţa neclintită şi nă­zuinţa unanimă de pace a poporului sovietic, a propus ca U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A. să-şi asume obligaţia de a înceta cu începere de la 1 ianuarie 1958 toate experien­ţele cu armele atomică şi cu hidrogen. S.U.A. şi Marea Britanie însă nu au răspuns la toate aceste propuneri ale Uniunii Sovietice. In consecinţă într-o parte a globului sau în alta continuă exploziile experimen­tale ale bombelor atomice şi cu hidrogen, ceea ce dovedeşte intensificarea cursei în domeniul creării unor tipuri şi mai periculoase de arme de exterminare în masă. Călăuzindu-se de năzuinţa de a face un început practic în ce priveşte încetarea generală a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, şi a face astfel primul pas In di­recţia salvării definitive a omenirii de pericolul unui război atomic de exterminare, Sovietul Suprem al Uniunii Republi­cilor Sovietice Socialiste hotărăşte : I. Să se înceteze în Uniunea Sovietică experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen. Sovietul Suprem al U.R.S.S. aşteaptă ca parlamentele celorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidro­gen să facă tot ce este necesar ca şi aceste ţări să înceteze exploziile experimentale cu aceste tipuri de arme. II. Să însărcineze Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să ia măsurile necesare pentru traducerea în viaţă a punctu­lui I al prezentei hotărîri şi să facă apel la guvernele ce­lorlalte state care dispun de armele atomică şi cu hidrogen să ia măsuri similare pentru a asigura încetarea experien­ţelor cu armele atomică şi cu hidrogen pretutindeni şi pen­tru totdeauna. In cazul cînd celelalte puteri care dispun de armele atomică şi cu hidrogen vor continua experienţele cu aceste arme guvernul U.R.S.S. îşi va asuma libertatea de a acţiona după cum crede de cuviinţă în problema efectuării de către Uniunea Sovietică a experienţelor cu armele atomică şi cu hidrogen, conformîndu-se împrejurărilor menţionate mai sus şi ţinînd seama de interesele securităţii Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră în mod sincer că iniţiativa Uniunii Sovietice în problema încetării experien­ţelor cu arma nucleară se va bucura de sprijinul cuvenit din partea parlamentelor celorlalte state. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este profund convins că dacă drept răspuns la hotărîrea Uniunii Sovietice celelalte state care dispun de arma nucleară vor înceta şi ele la rîndul lor experienţele cu această armă, în felul acesta se va face în mod practic un pas important pe calea consoli­dării păcii şi întăririi securităţii tuturor popoarelor. Nu în­cape îndoială că acest pas ar avea o mare însemnătate pentru însănătoşirea întregii situaţii internaţionale, ar con­tribui la eliberarea omenirii de teama apăsătoare pentru soarta păcii, pentru destinul generaţiilor viitoare. SOVIETUL SUPREM AL UNIUNII REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat textul unui apel către Congresul S.U.A. in problema încetării unilaterale de către Uniu­nea Sovietică a experienţelor cu arma nucleară. în apel se spune că în dorinţa de a face în mod practic începutul în­cetării generale a experienţelor cu arma nucleară şi de a face astfel un prim pas în direcţia salvării de­finitive a omenirii de primejdia unui război atomic de exterminare. So­vietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat hotărîrea ca Uniunea Sovietică să înceteze in mod unilateral experi­enţele cu armele atomică şi cu hi­­drogen. SOVIETUL SUPREM AL U.R.S.S. CHEAMA CONGRESUL STATELOR UNITE ALE AMERICII CA, IN INTE­RESUL ÎNTREGII OMENIRI, SA SPRI­JINE ACEASTA INIŢIATIVA, CARE CORESPUNDE ASPIRAŢIILOR MILI­OANELOR DE OAMENI DIN TOATE ŢĂRILE LUMII. Totodată Sovietul Suprem a adop­tat şi un apel în această problemă adresat Parlamentului Marii Brita­nii în care îl cheamă să sprijine ini­ţiativa Sovietului Suprem al U.R.S.S. Sesiunea a adoptat de asemenea un apel al Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele celorlal­te ţări (în afară de S.U.A. şi Marea Britanie). In acest apel se spune : Conştient de înalta răspundere pe care o au parlamentele în faţa po­poarelor pentru măreaţa cauză a menţinerii şi întăririi păcii, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adresat Con­gresului S.U.A. şi Parlamentului Ma­rii Britanii, ca parlamente ale unor state care fabrică arma nucleară, apelul insistent de a face uz de in­­treaga lor influenţă pentru ca pro­blema încetării experienţelor cu ar­mele nucleară şi cu hidrogen de că­tre toate statele, şi pentru totdea­una, să-şi găsească in su­rşit o so­luţionare definitivă. SOVIETUL SUPREM CHEAMA PAR­LAMENTELE TUTUROR TARILOR SA SPRIJINE ACEASTA INIŢIATIVA ŞI EFORTURILE ÎNDREPTATE SPRE ÎN­CETAREA GENERALA ŞI DEFINITI­VA A EXPERIENŢELOR CU ARMA NUCLEARA, IN CONFORMITATE CU ASPIRAŢIILE POPOARELOR, CU AS­PIRAŢIILE ÎNTREGII OMENIRI. Sovietul Suprem al U.R.S.S. a a­­doptat de asemenea textul unui a­­pel către Bundestagul R. F. Germa­ne in care arată urmările grele pe care le va avea pentru cauza păcii înarmarea armatei vestgermane cu arma atomică și cu arma rachetă efectuată de către guvernul R. F. Germane. Adresind prezentul apel Bundes­tagului R. F. Germane, se sublinia­ză în document. Sovietul Suprem al U.R.S.S. este călăuzit de năzuinţa de a uni eforturile popoarelor sovietic şi german în interesul păcii şi secu­rităţii popoarelor Europei, inclusiv al poporului german însuşi. Moscova, Kremlin, 31 martie 1958 Apelurile adresate de Sovietul Suprem al U.R.S.S. Congresului S.U.A., parlamentului Marii Britanii, Bundestagului R. F. Germane şi parlamentelor celorlalte ţări Un noi succes al artei interpretative româneşti Ştefan Ruha pe locul III la Concursul Internaţional de vioară „Ceaikovski“ Corespondenţă telefonică din Moscova La 30 martie, în Sala Albă a Con­servatorului din Moscova, David Ois­­trach, preşedintele juriului Concursu­lui Internaţional al violoniştilor a anunţat rezultatele Concursului Inter­naţional al violoniştilor care a durat aproximativ două săptămini. Premiul 1 a fost acordat violonistu­lui sovietic Valeri Klimov, premiul al II-lea — lui Viktor Pikaizen (U.R.S.S.), premiul al III-lea — vio­lonistului român Ştefan Ruha. Pe locu­rile IV, V şi VI s-au situat reprezen­tanţii Uniunii Sovietice — Mark Lu­­boţki, Viktor Liberman şi Valentin Iuk. Pe locul al VH-lea — violonista americană J. Flissler, pe locul al VIII-lea — Zarius Şihmurzaeva (U.R.S.S.), David Oistrach şi Vasili Pahomov, locţiitor al ministrului Cultuii al U.R.S.S. au felicitat cordial pe toţi participanţii la concurs. ★ Ştefan Ruha, elevul profesorului Ba­logh de la conservatorul „Gh. Dima“ din Cluj a stîrnit încă de la începu­tul concursului simpatia publicului. Vineri, seara Ştefan Ruha a între­cut tot ceea ce obţinuse pînă atunci. Publicul era alcătuit din profesori de muzică, aspiranţi ai conservatorului, precum şi din mari amatori de artă. Asista şi regina Elisabeta a Belgiei. Ruha a fost ascultat pentru ultima dată in cadrul turului al III-lea. După ce violonistul romin a executat Con­certul Ceaikovski, sala a izbucnit in aplauze. Nu se obişnuieşte la con­curs să se biseze. Dar cine putea opri lumea entuziasmată de vioara lui Ruha ? Aplauzele revărsindu-se valuri, valuri, s-au oprit numai atunci, cînd, un membru al juriului violoniştilor, s-a adresat politicos publicului: „In­­trucît sîntem la concurs, bisatul nu se permite“.­­ Ştefan Ruha împreună cu primii doi cîştigători ai concursului, pleacă în turneu prin U.R.S.S. I s-a oferit po­sibilitatea să demonstreze in faţa pu­blicului sovietic succesele școlii violo­niste romine. AL- CIMPEANU ■--------------------- p=-----------------------------------------­ In pag. 4-a: LUCRĂRILE SESIUNII SOVIETULUI SUPREM AL U. R. S. S. Un important act in slujba păcii Sîrmele de telegraf, firele telefo­nice, undele de radio au împrăştiat aproape simultan în întreaga lume o veste care a umplut de bucurie şi nădejde inimile oamenilor . „Sovietul Suprem al U.R.S.S. a hotărît să se înceteze efectuarea în Uniunea Sovietică a experienţelor cu orice gen de arme atomice sau cu hidrogen". Milioane de oameni au primit acea­stă ştire, de­ o importanţă extremă ca pe un mesaj dătător de speranţă şi încredere în viitor. Statul care chea­mă guvernele şi popoarele la înce­tarea experienţelor cu armele atomice şi care în mod unilateral renunţă la experienţele cu armele atomice, este acelaşi Stat care acum 40 de ani a lansat, chiar la naşterea sa, chemarea adresată tuturor popoarelor şi guver­nelor de a înceta războiul, fiind toto­dată primul care, în mod unilateral, a pus în practică această hotărîre. Acest gest măreţ reprezintă o n­ouă dovadă a consecvenţei politicii exter­ne de pace a Uniunii Sovietice. Su­bliniind, în repetate rînduri, primejdia pe care o reprezintă, pentru pacea lumii, existenţa şi experimentarea armelor nucleare, Uniunea Sovietică a dus, de la întemeierea Organizaţiei Naţiunilor Unite, o luptă permanentă pentru interzicerea armelor atomice. In ultimii ani, dată fiind opoziţia pu­terilor occidentale, U.R.S.S. a propus, ca un prim pas, încetarea experienţe­lor cu armele atomice. PRIN RENUN­ŢAREA DE A MAI EXPERIMENTA ARME ATOMICE, UNIUNEA SO­VIETICA ADUCE O CONTRIBUŢIE DE URIAŞA ÎNSEMNĂTATE LA REALIZAREA MĂREŢULUI ŢEL AL SALVARII OMENIRII DE PERICO­LUL RĂZBOIULUI ATOMIC. Mamele din Nevada, aflate lingă poligonul de experimentare a armelor atomice americane, pescarii japonezi care navighează temători pe apele Oceanului Pacific, savanţii germani care au semnat apelul de la Gottin­gen, se vor bucura citind despre ges­tul Uniunii Sovietice, nădăjduind că acesta va fi urmat şi de celelalte state producătoare de arme atomice. Omenirea întreagă va saluta cu bucu­rie ca pe o zi de sărbătoare ziua de 31 martie, zi cînd Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat această hotă­­rîre. Se vor găsi, desigur, şi politicieni iresponsabili faţă de destinele ome­nirii care să nege însemnătatea actu­lui efectuat de U.R S.S. Faptul însă că Uniunea Sovietică a hotărît, în mod unilateral, să înceteze experienţele cu armele atomice fără să aştepte, în această privinţă, încheierea unei con­venţii internaţionale, pune repede ca­păt acestor născociri mincinoase. De altfel numai nişte duşmani înrăiţi ai păcii mai pot încerca să semene în­doială faţă de actele Uniunii Sovie­­tice, care nu prin vorbe ci prin fapte concrete îşi dovedeşte dragostea ei de pace. Pare paradoxal dar de cîte ori pu­terile occidentale iau cite o hotărîre belicoasă, U.R.S.S. răspunde prin­­tr-un gest pacific. Şi de astă dată, în timp ce Germania occidentală — la cererea N.A.T.O. — a hotărît echi­parea armatei ei cu armament ato­mic, (ceea ce constituie o crimă îm­potriva intereselor poporului german şi o ameninţare la adresa păcii in Eu­ropa), U.R.S.S. a renunţat în mod unilateral, la continuarea experienţe­lor cu armele atomice. Acest lucru o poate face numai cineva puternic, foarte puternic. Şi Uniunea Sovietică este intr-adevăr foarte puternică. Pu­terea ei constă în unitatea de neclin­tit a poporului ei care contruieşte co­munismul, în înalta capacitate a eco­nomiei, a ştiinţei şi tehnicii, în prie­tenia şi colaborarea frăţească cu cele­lalte ţări socialiste, în sprijinul pe care îl are din partea sutelor de mi­lioane de oameni din întreaga lume care văd în U.R.S.S. port-drapelul păcii şi progresului. Anul 1957 a fost decisiv în afirma­rea puterii uriaşe a Uniunii Sovie­tice în numeroase domenii ale ştiin­ţei şi tehnicii. Posedarea rachetei ba­listice inter-continentale, lansarea pri­milor sateliţi artificiali ai pămîntului, punerea în funcţiune a celei mai mari maşini atomice din lume şi multe al­tele sunt succese răsunătoare obţinute (Continuare în pag. 4)

Next