Romînia Liberă, aprilie 1958 (Anul 16, nr. 4191-4217)

1958-04-01 / nr. 4191

——s-v­ I­r­î­ î­ir L RAID ANCHETĂ ■ ai———————— ■■■'— ■ ' ■ ■ ——— ■ Primăvara şi probleme gospodăreşti Chiar dacă, uneori, timpul urît şi ploile reci dau tîrcoale aşezărilor noastre urbane, acoperind oraşele cu un văl subţire de ceaţă, chiar dacă bu­letinul meteorologic anunţă „pentru următoarele zile“ lapoviţă şi ploi probabile, noi ştim că primă­vara e pe aproape, ne-o spune calendarul: 1 a­­prilie. Ţinînd seama de aceasta, corespondenţii noştri: Ing. Lazăr Virgil din regiunea Timişoara, C. Buda din regiunea Stalin, I. Cojocaru din regiu­nea Hunedoara, M. Beram din regiunea Iaşi, şi L. Bassero din regiunea Galaţi, ne-au informat des­pre felul în care se desfăşoară­ în unele oraşe din amintitele regiuni pregătirile în vederea întîmpi­­nării noului anotimp, cum se preocupă sfaturile populare de aspectul oraşelor de a căror gospo­dărire răspund, ţinînd seama de necesităţile ce se ivesc, cum ar fi: îngrijirea străzilor,­ înfrumu­seţarea oraşelor prin plantări de pomi şi flori, reluarea lucrărilor de construcţii... Zăpezile s-au topit şi străzile, bu­levardele, aleele, au ieşit la iveală... Cum se îngrijesc sfaturile populare de gospodărirea căilor de comunica­ţie, cum îşi vădesc ele preocuparea, firească în acest anotimp, pentru re­facerea celor stricate, sau amenaja­rea altora noi ? In multe oraşe, ca nişte adevăraţi gospodari, deputaţii au şi pornit la treabă. La Brăila, de pildă, continuă amenajarea bulevardului Karl Marx şi lucrările de refacere a străzilor I. V. Stalin, Primăverii şi Mareşal Tolbuhin. Aceeaşi preocupare, expri­mată prin începerea unor lucrări de asfaltare, de extindere a reţelelor de apă potabilă şi lumină electrică, o întîlnim în vechea aşezare a Curţii de Argeş, sau la Timişoara, unde lu­crările de reparări de străzi şi dru­muri vor însuma în primăvara acea­sta un total de peste 14.600 m.p. Şi la Sighişoara primăvara bate la uşă. Cu toate acestea, drumul ce duce de la oraş la fabrica de faianţă s-a desfundat din nou — ca în fiecare an — iar noroiul ajunge pina la glezne. Această situaţie neplăcută pentru muncitorii ce au de străbătut zilnic acest drum este cunoscută de mai mulţi ani. Din păcate rezolvarea ei este „trecută“ de sfatul popular con­ducerii fabricii şi de aceasta... sfatu­lui popular. In timpul iernii, problema reparării drumului a fost uitată... sub zăpadă. Acum însă, o dată cu apari­ţia noroaielor, au început iar „trata­tivele“ între sfat şi conducerea fa­bricii. Ar fi cazul ca comitetul executiv a! sfatului popular raional Sighişoa­ra să pună capăt acestor discuţii inu­tile care cauzează în fiece primăvară neajunsuri cetăţenilor, şi drumul să fie reparat. O situaţie oarecum asemănătoare întilnim şi la Paşcani, unde parcurge­rea străzilor Constantin Burcă, Cuza Vodă şi a altor străzi ce fac legă­tura cu centrul oraşului, constituie o problemă încă nerezolvată, străzile respective fiind înecate în noroi. Chiar strada principală, strada Ştefan cel Mare, pare complet văduvită de grija de a i se da un aspect curat şi fru­mos. In faţa clădirii sfatului popular te loveşti de aceleaşi mormane de pietre aruncate de-a valma pe care le- ai­ întîlnit şi anul trecut. In car­tierul în care s-au construit în ultimii doi­­ani aproape 100 de locuinţe mun­citoreşti nu se observă nici pînă a­­cum vreun început de lucrări pentru amenajarea căilor de circulaţie. Ar fi greşit să se creadă că aspec­tul edilitar neplăcut pe care îl pre­zintă Paşcanii se datoreşte exclusiv proastei gospodăriri a conducătorilor treburilor acestei urbe. O BUNA PARTE DIN VINĂ O POARTĂ ŞI ORGANELE SFATULUI POPULAR REGIONAL CARE MANIFESTĂ LIP­SĂ DE ÎNŢELEGERE FAŢĂ DE NEVOILE PAŞCANILOR. Astfel, cu toate că s-a prevăzut ca oraşul să fie dotat în primul trimestru al anu­lui cu diferite mijloace mecanizate pentru îngrijirea străzilor, secţia gos­podărie comunală a sfatului popular regional nu a făcut-o. Constructii şi... urmele lor întreţinerea străzilor nu este insă singura preocupare ce trebuie să stea în atenţia sfaturilor populare acum, la început de primăvară. O problemă foarte serioasă o constituie începerea lucrărilor de construcţie şi terminarea celor pe care iarna le-a întrerupt. O orientare judicioasă o are in această privinţă sfatul popular al oraşului Timişoara, a cărui întreprindere de construcţii locale s-a şi apucat de lu­cru. In primele luni ale primăverii se vor termina aci lucrările de reparaţii capitale, începute anul trecut, la opt imobile. Prin supraetajări şi restructu­rări se vor da în folosinţă încă 330 m.p. spaţiu locativ. Vor fi reparate un mare număr de imobile şi se vor spoi faţadele multor case. Lucrări de construcţii au fost în­cepute la Reghin, unde se ridică un magazin universal, şi la Hunedoara unde continuă construcţia clubului de pe strada 23 August şi a noului com­plex sportiv. Primăvara şi-a vestit sosirea şi pe meleagurile ieşene. Cu toate acestea gospodarii oraşului nu au luat nici un fel de măsuri pentru întîmpinarea ei, aşa cum se cuvine. O simplă vizită prin cartierele Iaşului dezvăluie aspectul ne­­plăcut pe care-l oferă ochiului locurile unde au fost sau sunt în curs lucrări de construcţie. Elevii care urmează cursu­rile celor cîteva şcoli de pe strada Ni­­colae Mohănescu, de pildă, sunt nevoiţi să care zilnic în clasă noroiul format de numeroasele movile de pămînt ce fac în faţa clădirilor ridicate în această stradă. Comitetul executiv al oraşului — Costele, vezi să nu aluneci pe moloz ! — Nici o grijă mămică. De cînd zace aci molozul am făcut antrenament! Iaşi nu s-a hotărît încă să oblige în­treprinderea de construcţii respectivă, ca şi pe celelalte care manifestă aceeaşi lipsă de spirit gospodăresc, să ia mă­suri pentru curăţirea locului, în ciuda faptului că au trecut aproape doi ani de cînd s-a propus acest lucru. Flori, verdeaţă, parcuri de odihnă Sosire­a primăverii implică în ace­­laşi timp şi o grijă deosebită pentru împodobirea oraşelor noastre cu tot alaiul de flori şi verdeață pe care anotimpul acesta îl presupune. Din punctul acesta de vedere, trebuie să spunem că există preocupare şi dispo­nibilitate din partea co­mitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare care, în general, s-au îngrijit din timp să dea în această primăvară un aspect cît mai atrăgător oraşelor pe care le gospodăresc. In Timişoara — „oraşul grădină“ cum e numit pe bună drep­tate — sectorul horticol al sfatului popular a pregătit 3000 de arbori or­namentali ce vor fi plantaţi pe străzi. Arcadele de trandafiri ce împodobeau şi în anii trecuţi malurile canalului Bega şi parcurile I. V. Stalin, Doina, 23 August şi 13 Decembrie, vor fi îm­bogăţite cu încă 1000 de tulpini. Tot în parcuri vor fi plantaţi 3000 de ar­buşti şi coniferi. Gospodari buni se vădesc a fi şi cei din Reghin, care au transformat pia­ţa centrală a oraşului — numită înainte „pustiul de piatră“ — într-un minunat parc de odihnă, cu ronduri de flori, fîntîni ţîşnitoare şi bănci co­mode. Gospodarii oraşului au pregătit pentru parcul lor peste 20.000 răsa­duri de flori. Se lucrează l­a instala­rea gardului din prefabricate de be­ton ce va împrejmui parcul, a cărui suprafaţă va creşte anul acesta cu încă 9.000 metri patraţi, în centrul muncitoresc Hunedoara, au început de asemenea lucrări de în­frumuseţare a oraşului. In faţa com­plexului „Corvin“ au început lucră­rile de amenajare a unui parc cu o suprafaţă de două hectare, care se face din fondurile puse la dispoziţie de combinatul siderurgic. Muncitorii de la Trustul de Construcţii nr. 4 care execută lucrările au început să facă terasamen­tele. Un alt parc, desti­nat copiilor, a început să se amena­­jeze în preajma cinematografului de vară. Parcul va fi dotat cu leagăne pentru copii, bănci, gropi de nisip etc. După cum se vede, în aceste oraşe florile şi verdeaţa nu vor lipsi în anul acesta. ★ Sosirea primăverii, înregistrată în mod oficial de calendare şi bu­letinele meteorologice, nu este nu­mai un eveniment de ordin climatic. Venirea ei trebuie luată în seamă, cu toată seriozitatea. COMITETELE EXECUTIVE ALE SFATURILOR POPULARE TREBUIE, NEINTIR­­ZIAT SA TREACA IN PLANURI­LE LOR DE MUNCA SI IN AC­TIVITATEA LOR DE FIECE ZI REALIZAREA LUCRĂRILOR PE CARE SEZONUL LE CERE: BU­NA ÎNTREŢINERE A STRĂZI­LOR, SADIREA DE POMI ŞI FLORI, CREAREA DE SPAŢII VERZI, ÎNCEPEREA SAU CON­TINUAREA CU TOATA AMPLOA­REA, A LUCRĂRILOR DE CON­STRUCŢII. Şi la toate acestea să antreneze masele largi de cetăţeni, mereu dornice să contribuie la ac­ţiuni care Ie fac viaţa mai fru­moasă. Reprezentantul sfatului popular raional Sighişoara către repre­zentantul fabricii de faianţă: timm. — De cînd discutăm cine să re­pare drumul am căpătat reuma­tism... Pag. 2-aRomânia liberă O expoziţie în sala Dalles s-a deschis o expo­ziţie de artă plastică, coreeană. Am fost, am văzut-o, drept care Imi în­gădui să încep, In loc de orice altă­ introducere, cu un îndemn: Vizi­taţi-o neapărat! Veţi fi impresio­naţi, Incintaţi de această superbă mărturie a unui popor-artist, cu o cultură străveche, cu o sensibilitate artistică uimitoare, cu o pătură de artişti culţi puternic ancorată in realitate şi care îmbină in mod fe­ricit o tradiţie de milenii cu o ac­tualitate de ultimă oră, romantismul peisajului mirific al Extremului Orient cu inima clocotitoare a unor oameni excepţional de dotaţi. Cum aş putea descrie cititorului remarcabilă lucrările din expoziţie, fără să risc­e nedreptăţi, a omite pe una sau alta din cele 242 lucrări, printre care unele adevărate capodopere ? Şi to-­­ tuşi nu pot trece fără măcar a con- 8 semna copiile fantasticelor fresce 8 din sec. VI, ori „Toamna tirzie in » munţii Kimgan" — lucrare in care­­ cerul, piscurile, pomii, pîlcul, prim - planul si perspectivele sint redate 8 cu o uimitoare gamă de culori — 8 sau pictura lui Li Iul Sei, expresi­­s­tul chip al mamei lui Li Se („Ma-­­ mă, dă-mi de mîncare !")■ Imagini din natura ţării sunt pre- 8 zentate vizitatorului. In prima sală , care cuprinde pictura naţională co- 8­reeană, vi­ruş, flori de piersic şi 8 cactuşi, magnolii şi crizanteme, g bujori şi azalee, bambus şi orhidee , printre care susură cascade şi cintă 8 privighetori, se rotesc fete în stră-­­ vechi dansuri cu săbii şi alizeul umflă pinzele joncilor pe mări scăl­date in crepuscule aurite. în sala a doua şi cea mai spa­ţioasă se află pictura în ulei şi grafica. Aci intilneşti oameni ai R.P.D. Coreene. Şi indiferent cum îţi sunt ei prezentaţi, glumind in­tr-o clipă de răgaz pe cîmpul de bătălie, vizitind uriaşa uzină ce le va trimite îngrăşăminte pentru o­­goare, refăcînd Phenianul, etc. ei işi dezvăluie, in faţa vizitatorului, chipul lor de oameni muncitori, optimişti, cu dragoste de viaţă şi patrie, pro­fund umani. Este surprinzător cite tablouri sunt " consacrate copiilor şi cite se ocupă " de problema unificării Coreei. Dar nu şi inexplicabil. Pentru apărarea copiilor şi-au dat valuri-valuri sin­­gere soldaţii coreeni. Iar unificarea Coreei este visul de aur al acestor oameni. Sculptura din expoziţie este şi numeroasă, şi de calitate. Iar de arta aplicată în piatră, os, lemn, lac, ceramică, mătase, broderie, pai, păr de cal, sidef, nu mă voi ocupa de fel. Superlativele sunt neputin­cioase în faţa realităţii. Expoziţia de la Dalles nu-i o expoziţie oarecare, ci un mic uni­vers / M. RADIAN 8 EcceooooooooocoeoocnoQOOooooaooooooeaooMsaoaoQoaeooo^eeasoooBOOMHMOoaeooooooQcooooooaeosQcooooQŰ ^-OOOOOOCOCOOOCOOOOOOOOOOaCOOOOOOOOOOOOOOOO-^OOOOOÖOOOQOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOt^ „Ţărancă“ ŢE SUK NE Manifestări muzicale în Capitală Marţi 1 aprilie, ora 20, va avea loc în sala Ateneului R.P.R. concertul Or­chestrei simfonice a Cinematografiei. Dirijor : Edgar Cos­­ma. Programul cu­prinde : „Preludiu simfonic" de Ion Dumitrescu ; Con­certul pentru vioară şi orchestră In re major de Brahms (Solist : Mihai Constantinescu) şi Sim­fonia a IV-a de Gustav Mahler (So­listă : Cornelia Gavriescu, artistă eme­rită). Miercuri 2 aprilie, ora 20, în sala Dalles, recitalul sopranei Lila Cristes­­cu, laureată a Concursului Tinerilor solişti, care vor interpreta lieduri de Hugo Wolf, Darius Milhaud şi Paul Constantinescu. La pian , Radu Dra­gan, în partea a doua a concertului pianista Alexandrina Zorneanu, laurea­tă a Concursului Tinerilor solişti, va prezenta . ..Variaţiuni pe o temă de Paganini“ de Brahms şi „Suita op. 10“ de George Enescu. Joi 3 aprilie, ora 20, în sala Ateneu­lui R.P.R., concertul Orchestrei simfo­nice Radio condusă de Iosif Conta, în program figurează : uvertura la opera „Maeştrii cîntăreţi din Nurenberg" de Wagner . Concertul In Fa major pen­tru pian şi orchestră de George Gers­­hwin în primă audiţie (Solist : Dan Mizrahy) ; Concertul pentru orchestră de Ovidiu Varga (în prima audiţie) şi „Tablouri dintr-o Expoziţie“ de Mu­­sorgski-Ravel. Vineri 4 aprilie, ora 20, în sala Dal­les, recital de sonate dat de Alexandru Theodorescu (vioară) şi Ion Filionescu (pian). In program Sonata de Stan Golestan ; Sonata de Debussy şi So­nata „Kreutzer“ de Beethoven. Vineri 4 aprilie, ora 20, ansamblul artistic al Sfatului Popular al Capita­lei prezintă opera „PAIAŢE“ de R. Leoncavallo. Dirijor : Emanoil Elenes­­cu, artist emerit a­l R.P.R. Solişti : Victoria Drăgănescu-Zimţea ; Cornel Stavru, laureat al Concursurilor Inter­naţionale de la Bucureşti şi Moscova ; Petre Ştefănescu-Goangă, artist al po­porului ; Ion Stoian, laureat al Con­cursului Tinerilor solişti ; Constantin Geman. Dirijorii corului: St. Mureşa­­nu şi C. Romaşcanu. Sîmbătă 5 aprilie, ora 17, în sala Dalles, concert-secţie cu subiectul „STRĂMOŞII ŞI EVOLUŢIA PIANU­LUI“ (Partea II-a). Conferenţiar: Dragoş Tănăsescu. Sîmbătă 5 aprilie, ora 20, şi dumi­nică 6 aprilie, ora 11, va avea loc în sala Ateneului R.P.R, concertul Filar­monicii de Stat „George Enescu“. Di­rijor : Andrei Székely (Tg. Mureş). Programul este alcătuit din următoa­rele lucrări : „Dansuri din Galamb­a" de Kodály; Fantezia „Călătorul“ pen­tru pian şi orchestră de Schubert­­ Liszt (Solistă : Elvira Loebe) şi Sim­fonia „Faust“ de Franz Liszt. Duminică 6 aprilie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R. concert de muzică populară romînească dat de orchestra „BARBU LAUTARU“. Dirijor : Ionel Budişteanu, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat. Intensa acţiune de restaurare a monumentelor istorice în întreaga ţară se desfăşoară o intensă acţiune de restaurare a mo­numentelor istorice. Şi în acest an continuă lucrările de refacere a Castelului Huniazilor, construit la Hunedoara în veacul al XIII-lea, şi a Mînăstirii Neamţului, monument de seamă al artei moldo­veneşti din secolul al XV-lea. Cu multă grijă pentru păstrarea originalităţii stilului arhitectonic, aproape unic în Europa, se execută şi lucrările de refacere a bisericilor de lemn din comunele Maramureşu­lui şi Ţării Oaşului. în ultimul timp au fost restaurate catedrala Sfîntului Mihail din Cluj — operă arhitectonică în stil gotic din secolul XIV—XV, unde au fost scoase la iveală vechi picturi mu­rale de o mare valoare artistică, şi Geamia Hunchiar din Constanţa, care prin lucrările de refacere şi-a recăpătat în întregime forma sa ori­ginală. De asemenea au fost restau­rate palatul Brâncoveanu de la Mo­­goşoaia, castelul de la Bran, caste­lul Peleş, Muzeul Bruckenthal din Sibiu și alte numeroase monumente. Campionatul categoriei A de fotbal Rezultatele unei singure etape — cea de duminică — au fost suficien­te să întoarcă aproape în întregime clasamentul campionatului categoriei A de fotbal şi, în plus, să dea o cu totul altă perspectivă discuţiilor po­sibile în cadrul acestei competiţii. A pierdut, mai întîi, cu 0—1, li­derul (Petrolul Ploeşti) pe teren propriu, ceea ce era puţin de aştep­tat, chiar dacă învingătorul a fost furnizat de o echipă cu bune posibi­lităţi (Jiul Petroşani). Totodată şi Ştiinţa Timişoara, concurentul ime­diat al liderului in vechea formă a clasamentului, a capotat 1? Tg. Mu­reş (1— 2) in faţa echipei Energia, penultima clasată. N-am vrea să le­găm strict rezultatul acesta de vic­toria imediat precedentă ce-o obţi­nuse formaţia timişoreană, în par­tida cu Dinamo la Bucureşti. Dar o subliniere tot se impune: diferenţa de valoare dintre aceste două per­formanţe este cu mult prea mare, chiar dacă reţinem şi figura ştearsă, anonimă, avută atunci de dinamo­­viştii bucureşteni şi redutabilitatea „Energiei“ Tg. Mureş în partidele pe teren propriu. Pentru că nu despre eşecul propriu zis este vorba, ci de comportarea modestă în ansamblu a formaţiei studenţilor timişoreni... Două rezultate normale s-au în­registrat în partidele U.T.A­ — C.S. Oradea (2—0) şi Dinamo Cluj — Steagul Roşu Oraşul Stalin (4—3). Cel de-al doilea dintre aceste jocuri a avut insă o evoluţie sinuoasă a sco­rului, căci mai întii au condus învinşii cu 2-0. Partidele de la Bucureşti au dat doi învingători bucureşteni, căci... au jucat bucureştenii între ei. Pă­reri asupra lor veţi găsi la comen­tariile respective­ Mai vrem doar să consemnăm că: Petrolul continuă să fie lider, condu­cem cu un punct faţă de Jiul şi că nouă echipe următoare sunt înşirate pe o diferenţă de numai cinci puncte într-o zonă care, astăzi, poate fi con­siderată a retrogradării. Excepţie face doar ultimul clasat, C. S. Ora­dea, care urmează plutonul de la mare distanţă... In progres dar nu suficient C.C.A. şi Progresul, care s-au întîl­nit duminică în a doua parte a „cu­plajului“ de la Stadionul „23 August" din Capitală, au oferit un joc în care atenţia spectatorilor a fost reţinută, am putea spune doar prin incertitu­dinea care a domnit tot timpul asupra rezultatului final. In cele din urmă C.C.A. a tranșat în favoarea sa a­­ceastă disputtă, cîștigînd cu 2—1, după ce a fost condusă cu 1—0, din minutul 21 pînă în minutul 58 cînd Constantinescu a egalat scorul des­chis de Dinulescu. Apoi C.C.A. și-a a­­sigurat victoria prin golul înscris de Tataru (min. 77), care a interceptat o minge trimisă „acasă“ de Cojocaru. Victoria dobîndită, prin prisma des­făşurării partidei, este meritată căci echipa militarilor s-a comportat mai bine, a dominat teritorial, a jucat un fotbal mai clar. Şi scorul final ar fi putut fi fixat la o diferenţă mai mare, dacă Constantin — deşi a fost unul din jucătorii de bază ai echipei — n-ar fi ratat de 2—3 ori în situaţii dintre cele mai clare In partida de duminică s-a înregis­trat o oarecare creştere în valoare a echipei C.C.A. faţă de etapele prece­dente. Totuşi, formaţia se află încă departe la valoarea de anul trecut. Echipa Progresul a jucat slab, ne­­făcîndu-se simţită pe teren decît prin jocul apărării, ca şi prin contribuţia adusă de cei doi mijlocaşi. In schimb, compartimentul ofensiv a avut o com­portare ştearsă, Mateianu, Banciu şi Smărăndescu, dovedindu-se simpli fi­guranţi. In concluzie, antrenorii am­belor echipe au probleme de rezolvat, menţinute la suprafaţă şi de jocul de duminică. L BOCIOACA Un meci valoros şi interesant Un meci disputat cu ardoare şi e­­nergie, la un nivel tehnic satisfăcător, cu multe momente dramatice şi care a scos cu deosebire în evidenţă impor­tanţa folosirii tacticii celei mai potri­vite — iată cum poate fi caracteriza­ta, într-o singură frază, întîlnirea din­tre Rapid şi Dinamo Bucureşti dispu­tată duminică pe stadionul „23 Au­gust“. A cîştigat greu cu 1—0 (1—0), formaţia ceferistă, dar rezultatul pu­tea fi şi invers. Rapidul a reuşit să înscrie specta­culos prin Raab, în minutul 32, apoi s-a agarat foarte organizat şi cu mult calm, dublînd liniile de fund, dar ieşind cu temei în contraatac. Reu­şind să menţină avantajul de un punct datorită mai ales formei bune şi inspi­­raţiei lui Dungu, Vărzan, Greavu şi Bodo, Rapid a cucerit două puncte foarte preţioase în clasament. Odată cu acestea şi aprecieri pentru concep­ţia unitară de joc ce şi-o însuşeşte, pentru încrederea ce-o capătă echipa în propriile ei forţe şi posibilităţi. Dinamo a fost cu totul altă echipă decît aceea care a evoluat cu o dumi­nică mai înainte în faţa studenţilor timişoreni. Antrenorii au reuşit să re­zolve destul de fericit unele proble­me ale apărării. Echipa a jucat legat, elementul de sudură al compartimen­telor fiind Nicuşor, tehnician şi prac­tician de egală valoare. Toţi jucătorii au depus multă sîrguinţă şi au dove­dit dragoste de club, exemplu fiind Călinoiu — care lovit serios la cap a continuat să joace cu mult elan. Dacă conducerea tehnică va reuşi să rezolve şi problema înaintării — să-i dea mai multă agresivitate şi fi­nalitate — echipa dinam­ovistă va face nu numai un joc de cîmp excelent, aşa cum a făcut duminică ci va putea să-şi recapete locul fruntaş în fotbalul nostru. Din lotul jucătorilor dinamovişti s-au impus în mod special Cosma, I. Lazăr, Călinoiu, Neagu, Nicuşor şi Suru. ȘT. RADU m­m O fază de joc din partida Rapid—Dinamo Foto: O. ANTONIER E­xecutarea lucrârilor agricole de primăvară în Moldova (Urmare din pag. l-a) sit bătătorite (cioplite) din iarnă, se poate executa primăvara devreme o nouă arătură superficială la 12—15 cm., care se va grăpa imediat. Atît arăturile de toamnă care au fost grăpate primăvara devreme, cît și cele care au fost întoarse se vor menţine pînă la insămînţare curate de buruieni şi afinate prin lucrarea lor cu grapa, cultivatorul sau polidis­­cul. Dacă n-am făcut arătură din toamnă este necesar să executăm a­­rătura de primăvară cît se poate mai devreme. Această arătură se execută la adîncimea de 16—18 cm., iar în regiunile mai umede (în partea de apus și de nord a Moldovei) se poate ara mai adînc dacă stratul arabil este destul de gros. Grăparea arăturii se face în aceeași zi sau concomitent cu aratul. Terenurile în pantă (coastele) răs­­pîndite mult în Moldova, se vor ara de-a curmezişul şi se vor însămînţa pe cît posibil culturi încheiate (orz, ovăz, borceag) pentru a stăvili spăla­rea pămîntului de ape. Cînd urmează să însămînţăm ce­reale de primăvară, odată cu arătura se poate îngropa sub brazdă gunoiul de grajd (15—20 tone la ha), sau în­grăşăminte chimice de azot şi fosfor în cantitate de 150—200 kg. la ha., sulfat de amoniu şi 200—300 kg. la ha. superfosfat. Cantitatea de îngră­­şămînt se poate mări pe solurile pu­ţin fertile cum sînt cele din nord­­vestul Moldovei sau la culturile de cartofi. La culturile de floarea-soare­­lui, cînepă sau sfeclă de zahăr,­­ mai recomandă să se administreze şi sare de potasiu în cantitate de 100— 150 kg. la ha. sau 500 —600 kg. la ha. cenuşă. Dumitru Bondar ţăran muncitor din comuna Roşieşti, raionul Vaslui, întreabă : Care sunt cele mai potri­vite soiuri de porumb, orz, pvăz­­itoarea-soarelui pentru ţinuturile noastre. RĂSPUNS: O recoltă bogată se poate obţine numai atunci cînd se fo­losesc soiurile cele mai potrivite pen­tru regiunea respectivă. Experienţele au arătat că prin însămînţarea soiu­rilor ameliorate se obţin sporuri de 20—30 la sută faţă de cele neame­liorate. La porumb, de pildă, prin folosirea seminţei de hibrizi dubli s-au putut obţine recolte chiar de două ori mai mari. In cazul porumbului se recomandă următoarele soiuri: în nordul şi în nord-vestul Moldovei, soiurile „Cincan­­tin" şi „Hăngănesc“; în partea centra­lă a Moldovei (de la Botoşani pînă la Bîrlad) este raionat soiul „Portocaliu“ şi hibridul simplu „Portocaliu x Gal­ben timpuriu“; în partea de sud a Moldovei soiul romînesc „De Studina“ şi hibrizii simpli „Romînesc de Stu­dina x I.C.A.R. 1­54“ şi „Portocaliu x I.C.A.R.—54“. La orz, soiul cel mai potrivit pen­tru Moldova este soiul „Cenad 396“, la orzoaică, soiurile „Cluj 123“ și „Tg. Frumos 240“ sunt bune pentru cea mai mare parte din Moldova. Soiul cel mai potrivit de ovăz pentru Moldova este „Tg. Frumos 9“. La floarea-soarelui cei mai po­trivite soiuri sunt: „Jdanov 8182“ şi „VNIMR”. Ţăranul întovărăşit Mihai Bourea­­nu din comuna Popricani, raionul Iaşi, ne întreabă : Cum pregătim să­­mînţa şi cînd trebuie insăminţate culturile de primăvară ! RĂSPUNS : înainte de însămînţare, sămînţa se va curăţa şi sorta cu aju­torul vînturătorii, triorului şi selec­torului. La lucernă şi trifoi, sămînţa trebuie curăţată de cuscută la staţiu­nile de descuscutare şi se vor însă­mînţa numai seminţe din saci veri­ficaţi şi plombaţi de laboratoarele pentru controlul seminţelor. De ase­menea, înainte de însămînţare trebuie să se cunoască puterea de încolţire a seminţei pentru a se calcula canti­tatea potrivită la hectar. Seminţele cu putere de încolţire prea slabă vor fi schimbate. Seminţele de ovăz se vor trata înainte de însămînţare cu formalină în concentraţie de 0,25 la sută, iar orzul se va prăfui cu sub­stanţe antimălurice. Insămînţările de primăvară vor în­cepe imediat ce pămîntul s-a svîntat, semănînd lucernă, trifoi, mazăre, apoi orz, ovăz, floarea-soarelui, etc. Aceste culturi răsar cînd în sol se înregistrează temperatura de 1—5 grade. In prima jumătate a lunii a­­prilie, se vor însămînţa sfecla, car­toful, cînepa, etc. In a doua jumă­tate a lunii aprilie, cînd pămîntul se încălzeşte la 8—10 grade, se însă­­mînţează culturile mai pretenţioase la căldură cum ar fi porumbul, fasol Ica, Mia, ate, O Campioni republicani de tenis de masă La Cluj s-a disputat, timp de trei zile, campionatele republicane de tenis de masă. Iată lista noilor campioni republi­cani : simplu feminin: Ella Zeller- Constantinescu; simplu masculin: Matei Gantner; dublu feminin : Ro­­zea­nu, Zeller-Constantinescu; dublu masculin: Reiter, Bottner; dublu mixt: Zeller-Constantinescu Gantner. Mărfi 1 aprilie 1958 — nr. 4191 Intîlnire de tenis de cîmp R. P. R.-R. P. Ungară- R. P. Polonă Recent a fost perfectată o întîlnire triunghiulară de tenis de cîmp între echipele de tineret ale R. P. Române, R. P. Ungare și R. P. Polone. întîlnirea urmează să aibă loc la București între 30 aprilie și 8 mai. Intilniri internationale Duminica aceasta sportivi români au participat la o serie de intilniri inter­naţionale în ţară şi peste hotare. La Atena echipa masculină de bas­chet C.C.A. a învins în „Cupa campio­nilor europeni“ campioana Greciei, Pa­­nellinios cu scorul de 63—60 (32—31). In Capitală, în primul joc internaţio­nal de rugbi al sezonului, echipa C.F.R. Griviţa Roşie, a învins cu scorul de 42—16 (20—3) formaţia iu­goslavă Jedinstvo (Pancevo). Crosul „L'Humanité“ alergat dumi­nică la Paris a fost cîştigat de Kriszkowiak (R. P. Polonă), iar pe echipe de U.R.S.S. Dintre sportivii noştri primul s-a clasat C. Grecescu, (locul 14). Pe naţiuni ne-am clasat pe locul 5. P­e scurt . Duminică se va desfăşura o nouă etapă din „Cupa R.P.R.“ la fotbal, cea a şasesprezecimilor, în cadrul căreia debutează în actuala ediţie echipele categoriei A. In Capitală se vor desfăşura partidele Dinamo Obor Ştiinţa Bucureşti şi Progresul F.B.— Energia „23 August“ Bucureşti. Locul de disputare al acestor intilniri va fi fixat în cursul zilei de mîine.­­ Sîmbătă şi duminică s-a dispu­tat la Moscova întîlnirea internaţio­nală de gimnastică dintre echipele reprezentative ale cluburilor Dinamo Bucureşti şi Dinamo Moscova. Victo­riile au revenit echipei Dinamo Mos­cova, la băieţi scorul fiind de 667,86— 658,15 puncte iar la fete: 447,2— 437,45 puncte. Un mare succes a re­purtat gimnasta bucureşteancă Emi­lia Vătăşoiu-Liţă care s-a clasat pe primul joc la individual reau­zind 75,2 puncte. • Clubul sportiv Dinamo Bucureşti organizează in luna iunie o mare competiţie internaţională de ciclism pe Velodrom. Au fost invitate echipe ale asociaţiilor Dinamo din toate ţă­rile de democraţie populară, precum şi un număr de ciclişti din Franţa, Italia şi Belgia.­­ In scopul îmbunătăţirii muncii arbitrilor şi antrenorilor de gimna­stică, comisia de specialitate a ora­şului Bucureşti, organizează în ziua de 2 aprilie la sediul U.C.F.S. din strada Vasile Conta nr. 16, o confe­rinţă în cadrul căreia vor fi prezen­­tate diferite referate de specialitate şi filmul „Cupa Europei“. Conferinţa începe la orele 19:45.­­ Cea de a 10-a partidă a meciului de şah pentru titlul de campion mondial dintre Botvinik şi Smîslov s-a terminat remiză. După 10 partide, scorul este de 6V2—3­/s în favoarea lui Botvinik­© Un meci retur pentru „Cupa cam­pionilor europeni“ la baschet, echipa S.K. Riga, campioana U.R.S.S., a în­vins formaţia Universităţii Humboldt din Berlin cu 91—56 (44—26). In­­vingători si in primul meci cu 85—56 baschetbaliştii sovietici s-au calificat pentru întîlnirea cu învingătorul din­tre Panteriik—Helsinki şi Legia Var­şovia. • Sala sporturilor Dinamo va găz­dui astă seară o nouă reuniune pu­­gilistică. Din program se desprind meciurile: C. Dumitrescu— C. Ghe­­rasim ; N. Linca — St. Itoafă ; Ghe­­ţu Velicu — O. Cioloca; St. Cojan — C. Iordache; A. Morăruş — Gh. Popa şi C. Bilă - Ilie Dragnea. Din rolul arbitrului Arbitrajul prestat de C. Mitran în partida de fotbal C.C.A.­Pro­­gresul, disputată duminică pe sta­dionul „23 August" n-a înregistrat aparent vreo scăpare mai gravă. Şi totuşi maniera în care a fost condusă această partidă a nemul­ţumit. Conducătorul partidei, bun arbi­tru de altfel, a socotit probabil că, pentru orice eventualitate, e mai bine să fluiere mereu şi mult. Işi disputau doi jucători mingea, ga­ta... un fluierat lung strident şi jocul se oprea, ca să fie continuat cu o lovitură liberă. Treptat, arbi­trajul a făcut mai-mai ca jucătorii­ să se invite intre ei la unele­­,min­gii“• Arbitrul C. Mitran, pe care-l a­­preciem de mult, poate şi ştie să conducă şi altfel, lăsind cursivi­tate jocului, sancţionînd numai a­­devăratele vini, creind deci clima­tul desfăşurării unei dispute băr­băteşti. Sigur că asta cere mai multă osteneală, mai multă bătaie de cap. Dar suntem­ în drept să o cerem —şi lui şi altora din aceeaşi situaţie — pentru că asta face par­te din rolul incredintat arbitrului, din obligaţiunile ce şi le asumă. B. B*

Next