Romînia Liberă, aprilie 1958 (Anul 16, nr. 4191-4217)
1958-04-01 / nr. 4191
——s-v Irî îir L RAID ANCHETĂ ■ ai———————— ■■■'— ■ ' ■ ■ ——— ■ Primăvara şi probleme gospodăreşti Chiar dacă, uneori, timpul urît şi ploile reci dau tîrcoale aşezărilor noastre urbane, acoperind oraşele cu un văl subţire de ceaţă, chiar dacă buletinul meteorologic anunţă „pentru următoarele zile“ lapoviţă şi ploi probabile, noi ştim că primăvara e pe aproape, ne-o spune calendarul: 1 aprilie. Ţinînd seama de aceasta, corespondenţii noştri: Ing. Lazăr Virgil din regiunea Timişoara, C. Buda din regiunea Stalin, I. Cojocaru din regiunea Hunedoara, M. Beram din regiunea Iaşi, şi L. Bassero din regiunea Galaţi, ne-au informat despre felul în care se desfăşoară în unele oraşe din amintitele regiuni pregătirile în vederea întîmpinării noului anotimp, cum se preocupă sfaturile populare de aspectul oraşelor de a căror gospodărire răspund, ţinînd seama de necesităţile ce se ivesc, cum ar fi: îngrijirea străzilor, înfrumuseţarea oraşelor prin plantări de pomi şi flori, reluarea lucrărilor de construcţii... Zăpezile s-au topit şi străzile, bulevardele, aleele, au ieşit la iveală... Cum se îngrijesc sfaturile populare de gospodărirea căilor de comunicaţie, cum îşi vădesc ele preocuparea, firească în acest anotimp, pentru refacerea celor stricate, sau amenajarea altora noi ? In multe oraşe, ca nişte adevăraţi gospodari, deputaţii au şi pornit la treabă. La Brăila, de pildă, continuă amenajarea bulevardului Karl Marx şi lucrările de refacere a străzilor I. V. Stalin, Primăverii şi Mareşal Tolbuhin. Aceeaşi preocupare, exprimată prin începerea unor lucrări de asfaltare, de extindere a reţelelor de apă potabilă şi lumină electrică, o întîlnim în vechea aşezare a Curţii de Argeş, sau la Timişoara, unde lucrările de reparări de străzi şi drumuri vor însuma în primăvara aceasta un total de peste 14.600 m.p. Şi la Sighişoara primăvara bate la uşă. Cu toate acestea, drumul ce duce de la oraş la fabrica de faianţă s-a desfundat din nou — ca în fiecare an — iar noroiul ajunge pina la glezne. Această situaţie neplăcută pentru muncitorii ce au de străbătut zilnic acest drum este cunoscută de mai mulţi ani. Din păcate rezolvarea ei este „trecută“ de sfatul popular conducerii fabricii şi de aceasta... sfatului popular. In timpul iernii, problema reparării drumului a fost uitată... sub zăpadă. Acum însă, o dată cu apariţia noroaielor, au început iar „tratativele“ între sfat şi conducerea fabricii. Ar fi cazul ca comitetul executiv a! sfatului popular raional Sighişoara să pună capăt acestor discuţii inutile care cauzează în fiece primăvară neajunsuri cetăţenilor, şi drumul să fie reparat. O situaţie oarecum asemănătoare întilnim şi la Paşcani, unde parcurgerea străzilor Constantin Burcă, Cuza Vodă şi a altor străzi ce fac legătura cu centrul oraşului, constituie o problemă încă nerezolvată, străzile respective fiind înecate în noroi. Chiar strada principală, strada Ştefan cel Mare, pare complet văduvită de grija de a i se da un aspect curat şi frumos. In faţa clădirii sfatului popular te loveşti de aceleaşi mormane de pietre aruncate de-a valma pe care le- ai întîlnit şi anul trecut. In cartierul în care s-au construit în ultimii doiani aproape 100 de locuinţe muncitoreşti nu se observă nici pînă acum vreun început de lucrări pentru amenajarea căilor de circulaţie. Ar fi greşit să se creadă că aspectul edilitar neplăcut pe care îl prezintă Paşcanii se datoreşte exclusiv proastei gospodăriri a conducătorilor treburilor acestei urbe. O BUNA PARTE DIN VINĂ O POARTĂ ŞI ORGANELE SFATULUI POPULAR REGIONAL CARE MANIFESTĂ LIPSĂ DE ÎNŢELEGERE FAŢĂ DE NEVOILE PAŞCANILOR. Astfel, cu toate că s-a prevăzut ca oraşul să fie dotat în primul trimestru al anului cu diferite mijloace mecanizate pentru îngrijirea străzilor, secţia gospodărie comunală a sfatului popular regional nu a făcut-o. Constructii şi... urmele lor întreţinerea străzilor nu este insă singura preocupare ce trebuie să stea în atenţia sfaturilor populare acum, la început de primăvară. O problemă foarte serioasă o constituie începerea lucrărilor de construcţie şi terminarea celor pe care iarna le-a întrerupt. O orientare judicioasă o are in această privinţă sfatul popular al oraşului Timişoara, a cărui întreprindere de construcţii locale s-a şi apucat de lucru. In primele luni ale primăverii se vor termina aci lucrările de reparaţii capitale, începute anul trecut, la opt imobile. Prin supraetajări şi restructurări se vor da în folosinţă încă 330 m.p. spaţiu locativ. Vor fi reparate un mare număr de imobile şi se vor spoi faţadele multor case. Lucrări de construcţii au fost începute la Reghin, unde se ridică un magazin universal, şi la Hunedoara unde continuă construcţia clubului de pe strada 23 August şi a noului complex sportiv. Primăvara şi-a vestit sosirea şi pe meleagurile ieşene. Cu toate acestea gospodarii oraşului nu au luat nici un fel de măsuri pentru întîmpinarea ei, aşa cum se cuvine. O simplă vizită prin cartierele Iaşului dezvăluie aspectul neplăcut pe care-l oferă ochiului locurile unde au fost sau sunt în curs lucrări de construcţie. Elevii care urmează cursurile celor cîteva şcoli de pe strada Nicolae Mohănescu, de pildă, sunt nevoiţi să care zilnic în clasă noroiul format de numeroasele movile de pămînt ce fac în faţa clădirilor ridicate în această stradă. Comitetul executiv al oraşului — Costele, vezi să nu aluneci pe moloz ! — Nici o grijă mămică. De cînd zace aci molozul am făcut antrenament! Iaşi nu s-a hotărît încă să oblige întreprinderea de construcţii respectivă, ca şi pe celelalte care manifestă aceeaşi lipsă de spirit gospodăresc, să ia măsuri pentru curăţirea locului, în ciuda faptului că au trecut aproape doi ani de cînd s-a propus acest lucru. Flori, verdeaţă, parcuri de odihnă Sosirea primăverii implică în acelaşi timp şi o grijă deosebită pentru împodobirea oraşelor noastre cu tot alaiul de flori şi verdeață pe care anotimpul acesta îl presupune. Din punctul acesta de vedere, trebuie să spunem că există preocupare şi disponibilitate din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare care, în general, s-au îngrijit din timp să dea în această primăvară un aspect cît mai atrăgător oraşelor pe care le gospodăresc. In Timişoara — „oraşul grădină“ cum e numit pe bună dreptate — sectorul horticol al sfatului popular a pregătit 3000 de arbori ornamentali ce vor fi plantaţi pe străzi. Arcadele de trandafiri ce împodobeau şi în anii trecuţi malurile canalului Bega şi parcurile I. V. Stalin, Doina, 23 August şi 13 Decembrie, vor fi îmbogăţite cu încă 1000 de tulpini. Tot în parcuri vor fi plantaţi 3000 de arbuşti şi coniferi. Gospodari buni se vădesc a fi şi cei din Reghin, care au transformat piaţa centrală a oraşului — numită înainte „pustiul de piatră“ — într-un minunat parc de odihnă, cu ronduri de flori, fîntîni ţîşnitoare şi bănci comode. Gospodarii oraşului au pregătit pentru parcul lor peste 20.000 răsaduri de flori. Se lucrează la instalarea gardului din prefabricate de beton ce va împrejmui parcul, a cărui suprafaţă va creşte anul acesta cu încă 9.000 metri patraţi, în centrul muncitoresc Hunedoara, au început de asemenea lucrări de înfrumuseţare a oraşului. In faţa complexului „Corvin“ au început lucrările de amenajare a unui parc cu o suprafaţă de două hectare, care se face din fondurile puse la dispoziţie de combinatul siderurgic. Muncitorii de la Trustul de Construcţii nr. 4 care execută lucrările au început să facă terasamentele. Un alt parc, destinat copiilor, a început să se amenajeze în preajma cinematografului de vară. Parcul va fi dotat cu leagăne pentru copii, bănci, gropi de nisip etc. După cum se vede, în aceste oraşe florile şi verdeaţa nu vor lipsi în anul acesta. ★ Sosirea primăverii, înregistrată în mod oficial de calendare şi buletinele meteorologice, nu este numai un eveniment de ordin climatic. Venirea ei trebuie luată în seamă, cu toată seriozitatea. COMITETELE EXECUTIVE ALE SFATURILOR POPULARE TREBUIE, NEINTIRZIAT SA TREACA IN PLANURILE LOR DE MUNCA SI IN ACTIVITATEA LOR DE FIECE ZI REALIZAREA LUCRĂRILOR PE CARE SEZONUL LE CERE: BUNA ÎNTREŢINERE A STRĂZILOR, SADIREA DE POMI ŞI FLORI, CREAREA DE SPAŢII VERZI, ÎNCEPEREA SAU CONTINUAREA CU TOATA AMPLOAREA, A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII. Şi la toate acestea să antreneze masele largi de cetăţeni, mereu dornice să contribuie la acţiuni care Ie fac viaţa mai frumoasă. Reprezentantul sfatului popular raional Sighişoara către reprezentantul fabricii de faianţă: timm. — De cînd discutăm cine să repare drumul am căpătat reumatism... Pag. 2-aRomânia liberă O expoziţie în sala Dalles s-a deschis o expoziţie de artă plastică, coreeană. Am fost, am văzut-o, drept care Imi îngădui să încep, In loc de orice altă introducere, cu un îndemn: Vizitaţi-o neapărat! Veţi fi impresionaţi, Incintaţi de această superbă mărturie a unui popor-artist, cu o cultură străveche, cu o sensibilitate artistică uimitoare, cu o pătură de artişti culţi puternic ancorată in realitate şi care îmbină in mod fericit o tradiţie de milenii cu o actualitate de ultimă oră, romantismul peisajului mirific al Extremului Orient cu inima clocotitoare a unor oameni excepţional de dotaţi. Cum aş putea descrie cititorului remarcabilă lucrările din expoziţie, fără să risce nedreptăţi, a omite pe una sau alta din cele 242 lucrări, printre care unele adevărate capodopere ? Şi to- tuşi nu pot trece fără măcar a con- 8 semna copiile fantasticelor fresce 8 din sec. VI, ori „Toamna tirzie in » munţii Kimgan" — lucrare in care cerul, piscurile, pomii, pîlcul, prim - planul si perspectivele sint redate 8 cu o uimitoare gamă de culori — 8 sau pictura lui Li Iul Sei, expresistul chip al mamei lui Li Se („Ma- mă, dă-mi de mîncare !")■ Imagini din natura ţării sunt pre- 8 zentate vizitatorului. In prima sală , care cuprinde pictura naţională co- 8reeană, viruş, flori de piersic şi 8 cactuşi, magnolii şi crizanteme, g bujori şi azalee, bambus şi orhidee , printre care susură cascade şi cintă 8 privighetori, se rotesc fete în stră- vechi dansuri cu săbii şi alizeul umflă pinzele joncilor pe mări scăldate in crepuscule aurite. în sala a doua şi cea mai spaţioasă se află pictura în ulei şi grafica. Aci intilneşti oameni ai R.P.D. Coreene. Şi indiferent cum îţi sunt ei prezentaţi, glumind intr-o clipă de răgaz pe cîmpul de bătălie, vizitind uriaşa uzină ce le va trimite îngrăşăminte pentru ogoare, refăcînd Phenianul, etc. ei işi dezvăluie, in faţa vizitatorului, chipul lor de oameni muncitori, optimişti, cu dragoste de viaţă şi patrie, profund umani. Este surprinzător cite tablouri sunt " consacrate copiilor şi cite se ocupă " de problema unificării Coreei. Dar nu şi inexplicabil. Pentru apărarea copiilor şi-au dat valuri-valuri singere soldaţii coreeni. Iar unificarea Coreei este visul de aur al acestor oameni. Sculptura din expoziţie este şi numeroasă, şi de calitate. Iar de arta aplicată în piatră, os, lemn, lac, ceramică, mătase, broderie, pai, păr de cal, sidef, nu mă voi ocupa de fel. Superlativele sunt neputincioase în faţa realităţii. Expoziţia de la Dalles nu-i o expoziţie oarecare, ci un mic univers / M. RADIAN 8 EcceooooooooocoeoocnoQOOooooaooooooeaooMsaoaoQoaeooo^eeasoooBOOMHMOoaeooooooQcooooooaeosQcooooQŰ ^-OOOOOOCOCOOOCOOOOOOOOOOaCOOOOOOOOOOOOOOOO-^OOOOOÖOOOQOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOt^ „Ţărancă“ ŢE SUK NE Manifestări muzicale în Capitală Marţi 1 aprilie, ora 20, va avea loc în sala Ateneului R.P.R. concertul Orchestrei simfonice a Cinematografiei. Dirijor : Edgar Cosma. Programul cuprinde : „Preludiu simfonic" de Ion Dumitrescu ; Concertul pentru vioară şi orchestră In re major de Brahms (Solist : Mihai Constantinescu) şi Simfonia a IV-a de Gustav Mahler (Solistă : Cornelia Gavriescu, artistă emerită). Miercuri 2 aprilie, ora 20, în sala Dalles, recitalul sopranei Lila Cristescu, laureată a Concursului Tinerilor solişti, care vor interpreta lieduri de Hugo Wolf, Darius Milhaud şi Paul Constantinescu. La pian , Radu Dragan, în partea a doua a concertului pianista Alexandrina Zorneanu, laureată a Concursului Tinerilor solişti, va prezenta . ..Variaţiuni pe o temă de Paganini“ de Brahms şi „Suita op. 10“ de George Enescu. Joi 3 aprilie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R., concertul Orchestrei simfonice Radio condusă de Iosif Conta, în program figurează : uvertura la opera „Maeştrii cîntăreţi din Nurenberg" de Wagner . Concertul In Fa major pentru pian şi orchestră de George Gershwin în primă audiţie (Solist : Dan Mizrahy) ; Concertul pentru orchestră de Ovidiu Varga (în prima audiţie) şi „Tablouri dintr-o Expoziţie“ de Musorgski-Ravel. Vineri 4 aprilie, ora 20, în sala Dalles, recital de sonate dat de Alexandru Theodorescu (vioară) şi Ion Filionescu (pian). In program Sonata de Stan Golestan ; Sonata de Debussy şi Sonata „Kreutzer“ de Beethoven. Vineri 4 aprilie, ora 20, ansamblul artistic al Sfatului Popular al Capitalei prezintă opera „PAIAŢE“ de R. Leoncavallo. Dirijor : Emanoil Elenescu, artist emerit al R.P.R. Solişti : Victoria Drăgănescu-Zimţea ; Cornel Stavru, laureat al Concursurilor Internaţionale de la Bucureşti şi Moscova ; Petre Ştefănescu-Goangă, artist al poporului ; Ion Stoian, laureat al Concursului Tinerilor solişti ; Constantin Geman. Dirijorii corului: St. Mureşanu şi C. Romaşcanu. Sîmbătă 5 aprilie, ora 17, în sala Dalles, concert-secţie cu subiectul „STRĂMOŞII ŞI EVOLUŢIA PIANULUI“ (Partea II-a). Conferenţiar: Dragoş Tănăsescu. Sîmbătă 5 aprilie, ora 20, şi duminică 6 aprilie, ora 11, va avea loc în sala Ateneului R.P.R, concertul Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Dirijor : Andrei Székely (Tg. Mureş). Programul este alcătuit din următoarele lucrări : „Dansuri din Galamba" de Kodály; Fantezia „Călătorul“ pentru pian şi orchestră de Schubert Liszt (Solistă : Elvira Loebe) şi Simfonia „Faust“ de Franz Liszt. Duminică 6 aprilie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R. concert de muzică populară romînească dat de orchestra „BARBU LAUTARU“. Dirijor : Ionel Budişteanu, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat. Intensa acţiune de restaurare a monumentelor istorice în întreaga ţară se desfăşoară o intensă acţiune de restaurare a monumentelor istorice. Şi în acest an continuă lucrările de refacere a Castelului Huniazilor, construit la Hunedoara în veacul al XIII-lea, şi a Mînăstirii Neamţului, monument de seamă al artei moldoveneşti din secolul al XV-lea. Cu multă grijă pentru păstrarea originalităţii stilului arhitectonic, aproape unic în Europa, se execută şi lucrările de refacere a bisericilor de lemn din comunele Maramureşului şi Ţării Oaşului. în ultimul timp au fost restaurate catedrala Sfîntului Mihail din Cluj — operă arhitectonică în stil gotic din secolul XIV—XV, unde au fost scoase la iveală vechi picturi murale de o mare valoare artistică, şi Geamia Hunchiar din Constanţa, care prin lucrările de refacere şi-a recăpătat în întregime forma sa originală. De asemenea au fost restaurate palatul Brâncoveanu de la Mogoşoaia, castelul de la Bran, castelul Peleş, Muzeul Bruckenthal din Sibiu și alte numeroase monumente. Campionatul categoriei A de fotbal Rezultatele unei singure etape — cea de duminică — au fost suficiente să întoarcă aproape în întregime clasamentul campionatului categoriei A de fotbal şi, în plus, să dea o cu totul altă perspectivă discuţiilor posibile în cadrul acestei competiţii. A pierdut, mai întîi, cu 0—1, liderul (Petrolul Ploeşti) pe teren propriu, ceea ce era puţin de aşteptat, chiar dacă învingătorul a fost furnizat de o echipă cu bune posibilităţi (Jiul Petroşani). Totodată şi Ştiinţa Timişoara, concurentul imediat al liderului in vechea formă a clasamentului, a capotat 1? Tg. Mureş (1— 2) in faţa echipei Energia, penultima clasată. N-am vrea să legăm strict rezultatul acesta de victoria imediat precedentă ce-o obţinuse formaţia timişoreană, în partida cu Dinamo la Bucureşti. Dar o subliniere tot se impune: diferenţa de valoare dintre aceste două performanţe este cu mult prea mare, chiar dacă reţinem şi figura ştearsă, anonimă, avută atunci de dinamoviştii bucureşteni şi redutabilitatea „Energiei“ Tg. Mureş în partidele pe teren propriu. Pentru că nu despre eşecul propriu zis este vorba, ci de comportarea modestă în ansamblu a formaţiei studenţilor timişoreni... Două rezultate normale s-au înregistrat în partidele U.T.A — C.S. Oradea (2—0) şi Dinamo Cluj — Steagul Roşu Oraşul Stalin (4—3). Cel de-al doilea dintre aceste jocuri a avut insă o evoluţie sinuoasă a scorului, căci mai întii au condus învinşii cu 2-0. Partidele de la Bucureşti au dat doi învingători bucureşteni, căci... au jucat bucureştenii între ei. Păreri asupra lor veţi găsi la comentariile respective Mai vrem doar să consemnăm că: Petrolul continuă să fie lider, conducem cu un punct faţă de Jiul şi că nouă echipe următoare sunt înşirate pe o diferenţă de numai cinci puncte într-o zonă care, astăzi, poate fi considerată a retrogradării. Excepţie face doar ultimul clasat, C. S. Oradea, care urmează plutonul de la mare distanţă... In progres dar nu suficient C.C.A. şi Progresul, care s-au întîlnit duminică în a doua parte a „cuplajului“ de la Stadionul „23 August" din Capitală, au oferit un joc în care atenţia spectatorilor a fost reţinută, am putea spune doar prin incertitudinea care a domnit tot timpul asupra rezultatului final. In cele din urmă C.C.A. a tranșat în favoarea sa această disputtă, cîștigînd cu 2—1, după ce a fost condusă cu 1—0, din minutul 21 pînă în minutul 58 cînd Constantinescu a egalat scorul deschis de Dinulescu. Apoi C.C.A. și-a asigurat victoria prin golul înscris de Tataru (min. 77), care a interceptat o minge trimisă „acasă“ de Cojocaru. Victoria dobîndită, prin prisma desfăşurării partidei, este meritată căci echipa militarilor s-a comportat mai bine, a dominat teritorial, a jucat un fotbal mai clar. Şi scorul final ar fi putut fi fixat la o diferenţă mai mare, dacă Constantin — deşi a fost unul din jucătorii de bază ai echipei — n-ar fi ratat de 2—3 ori în situaţii dintre cele mai clare In partida de duminică s-a înregistrat o oarecare creştere în valoare a echipei C.C.A. faţă de etapele precedente. Totuşi, formaţia se află încă departe la valoarea de anul trecut. Echipa Progresul a jucat slab, nefăcîndu-se simţită pe teren decît prin jocul apărării, ca şi prin contribuţia adusă de cei doi mijlocaşi. In schimb, compartimentul ofensiv a avut o comportare ştearsă, Mateianu, Banciu şi Smărăndescu, dovedindu-se simpli figuranţi. In concluzie, antrenorii ambelor echipe au probleme de rezolvat, menţinute la suprafaţă şi de jocul de duminică. L BOCIOACA Un meci valoros şi interesant Un meci disputat cu ardoare şi energie, la un nivel tehnic satisfăcător, cu multe momente dramatice şi care a scos cu deosebire în evidenţă importanţa folosirii tacticii celei mai potrivite — iată cum poate fi caracterizata, într-o singură frază, întîlnirea dintre Rapid şi Dinamo Bucureşti disputată duminică pe stadionul „23 August“. A cîştigat greu cu 1—0 (1—0), formaţia ceferistă, dar rezultatul putea fi şi invers. Rapidul a reuşit să înscrie spectaculos prin Raab, în minutul 32, apoi s-a agarat foarte organizat şi cu mult calm, dublînd liniile de fund, dar ieşind cu temei în contraatac. Reuşind să menţină avantajul de un punct datorită mai ales formei bune şi inspiraţiei lui Dungu, Vărzan, Greavu şi Bodo, Rapid a cucerit două puncte foarte preţioase în clasament. Odată cu acestea şi aprecieri pentru concepţia unitară de joc ce şi-o însuşeşte, pentru încrederea ce-o capătă echipa în propriile ei forţe şi posibilităţi. Dinamo a fost cu totul altă echipă decît aceea care a evoluat cu o duminică mai înainte în faţa studenţilor timişoreni. Antrenorii au reuşit să rezolve destul de fericit unele probleme ale apărării. Echipa a jucat legat, elementul de sudură al compartimentelor fiind Nicuşor, tehnician şi practician de egală valoare. Toţi jucătorii au depus multă sîrguinţă şi au dovedit dragoste de club, exemplu fiind Călinoiu — care lovit serios la cap a continuat să joace cu mult elan. Dacă conducerea tehnică va reuşi să rezolve şi problema înaintării — să-i dea mai multă agresivitate şi finalitate — echipa dinamovistă va face nu numai un joc de cîmp excelent, aşa cum a făcut duminică ci va putea să-şi recapete locul fruntaş în fotbalul nostru. Din lotul jucătorilor dinamovişti s-au impus în mod special Cosma, I. Lazăr, Călinoiu, Neagu, Nicuşor şi Suru. ȘT. RADU mm O fază de joc din partida Rapid—Dinamo Foto: O. ANTONIER Executarea lucrârilor agricole de primăvară în Moldova (Urmare din pag. l-a) sit bătătorite (cioplite) din iarnă, se poate executa primăvara devreme o nouă arătură superficială la 12—15 cm., care se va grăpa imediat. Atît arăturile de toamnă care au fost grăpate primăvara devreme, cît și cele care au fost întoarse se vor menţine pînă la insămînţare curate de buruieni şi afinate prin lucrarea lor cu grapa, cultivatorul sau polidiscul. Dacă n-am făcut arătură din toamnă este necesar să executăm arătura de primăvară cît se poate mai devreme. Această arătură se execută la adîncimea de 16—18 cm., iar în regiunile mai umede (în partea de apus și de nord a Moldovei) se poate ara mai adînc dacă stratul arabil este destul de gros. Grăparea arăturii se face în aceeași zi sau concomitent cu aratul. Terenurile în pantă (coastele) răspîndite mult în Moldova, se vor ara de-a curmezişul şi se vor însămînţa pe cît posibil culturi încheiate (orz, ovăz, borceag) pentru a stăvili spălarea pămîntului de ape. Cînd urmează să însămînţăm cereale de primăvară, odată cu arătura se poate îngropa sub brazdă gunoiul de grajd (15—20 tone la ha), sau îngrăşăminte chimice de azot şi fosfor în cantitate de 150—200 kg. la ha., sulfat de amoniu şi 200—300 kg. la ha. superfosfat. Cantitatea de îngrăşămînt se poate mări pe solurile puţin fertile cum sînt cele din nordvestul Moldovei sau la culturile de cartofi. La culturile de floarea-soarelui, cînepă sau sfeclă de zahăr, mai recomandă să se administreze şi sare de potasiu în cantitate de 100— 150 kg. la ha. sau 500 —600 kg. la ha. cenuşă. Dumitru Bondar ţăran muncitor din comuna Roşieşti, raionul Vaslui, întreabă : Care sunt cele mai potrivite soiuri de porumb, orz, pvăzitoarea-soarelui pentru ţinuturile noastre. RĂSPUNS: O recoltă bogată se poate obţine numai atunci cînd se folosesc soiurile cele mai potrivite pentru regiunea respectivă. Experienţele au arătat că prin însămînţarea soiurilor ameliorate se obţin sporuri de 20—30 la sută faţă de cele neameliorate. La porumb, de pildă, prin folosirea seminţei de hibrizi dubli s-au putut obţine recolte chiar de două ori mai mari. In cazul porumbului se recomandă următoarele soiuri: în nordul şi în nord-vestul Moldovei, soiurile „Cincantin" şi „Hăngănesc“; în partea centrală a Moldovei (de la Botoşani pînă la Bîrlad) este raionat soiul „Portocaliu“ şi hibridul simplu „Portocaliu x Galben timpuriu“; în partea de sud a Moldovei soiul romînesc „De Studina“ şi hibrizii simpli „Romînesc de Studina x I.C.A.R. 154“ şi „Portocaliu x I.C.A.R.—54“. La orz, soiul cel mai potrivit pentru Moldova este soiul „Cenad 396“, la orzoaică, soiurile „Cluj 123“ și „Tg. Frumos 240“ sunt bune pentru cea mai mare parte din Moldova. Soiul cel mai potrivit de ovăz pentru Moldova este „Tg. Frumos 9“. La floarea-soarelui cei mai potrivite soiuri sunt: „Jdanov 8182“ şi „VNIMR”. Ţăranul întovărăşit Mihai Boureanu din comuna Popricani, raionul Iaşi, ne întreabă : Cum pregătim sămînţa şi cînd trebuie insăminţate culturile de primăvară ! RĂSPUNS : înainte de însămînţare, sămînţa se va curăţa şi sorta cu ajutorul vînturătorii, triorului şi selectorului. La lucernă şi trifoi, sămînţa trebuie curăţată de cuscută la staţiunile de descuscutare şi se vor însămînţa numai seminţe din saci verificaţi şi plombaţi de laboratoarele pentru controlul seminţelor. De asemenea, înainte de însămînţare trebuie să se cunoască puterea de încolţire a seminţei pentru a se calcula cantitatea potrivită la hectar. Seminţele cu putere de încolţire prea slabă vor fi schimbate. Seminţele de ovăz se vor trata înainte de însămînţare cu formalină în concentraţie de 0,25 la sută, iar orzul se va prăfui cu substanţe antimălurice. Insămînţările de primăvară vor începe imediat ce pămîntul s-a svîntat, semănînd lucernă, trifoi, mazăre, apoi orz, ovăz, floarea-soarelui, etc. Aceste culturi răsar cînd în sol se înregistrează temperatura de 1—5 grade. In prima jumătate a lunii aprilie, se vor însămînţa sfecla, cartoful, cînepa, etc. In a doua jumătate a lunii aprilie, cînd pămîntul se încălzeşte la 8—10 grade, se însămînţează culturile mai pretenţioase la căldură cum ar fi porumbul, fasol Ica, Mia, ate, O Campioni republicani de tenis de masă La Cluj s-a disputat, timp de trei zile, campionatele republicane de tenis de masă. Iată lista noilor campioni republicani : simplu feminin: Ella Zeller- Constantinescu; simplu masculin: Matei Gantner; dublu feminin : Rozeanu, Zeller-Constantinescu; dublu masculin: Reiter, Bottner; dublu mixt: Zeller-Constantinescu Gantner. Mărfi 1 aprilie 1958 — nr. 4191 Intîlnire de tenis de cîmp R. P. R.-R. P. Ungară- R. P. Polonă Recent a fost perfectată o întîlnire triunghiulară de tenis de cîmp între echipele de tineret ale R. P. Române, R. P. Ungare și R. P. Polone. întîlnirea urmează să aibă loc la București între 30 aprilie și 8 mai. Intilniri internationale Duminica aceasta sportivi români au participat la o serie de intilniri internaţionale în ţară şi peste hotare. La Atena echipa masculină de baschet C.C.A. a învins în „Cupa campionilor europeni“ campioana Greciei, Panellinios cu scorul de 63—60 (32—31). In Capitală, în primul joc internaţional de rugbi al sezonului, echipa C.F.R. Griviţa Roşie, a învins cu scorul de 42—16 (20—3) formaţia iugoslavă Jedinstvo (Pancevo). Crosul „L'Humanité“ alergat duminică la Paris a fost cîştigat de Kriszkowiak (R. P. Polonă), iar pe echipe de U.R.S.S. Dintre sportivii noştri primul s-a clasat C. Grecescu, (locul 14). Pe naţiuni ne-am clasat pe locul 5. Pe scurt . Duminică se va desfăşura o nouă etapă din „Cupa R.P.R.“ la fotbal, cea a şasesprezecimilor, în cadrul căreia debutează în actuala ediţie echipele categoriei A. In Capitală se vor desfăşura partidele Dinamo Obor Ştiinţa Bucureşti şi Progresul F.B.— Energia „23 August“ Bucureşti. Locul de disputare al acestor intilniri va fi fixat în cursul zilei de mîine. Sîmbătă şi duminică s-a disputat la Moscova întîlnirea internaţională de gimnastică dintre echipele reprezentative ale cluburilor Dinamo Bucureşti şi Dinamo Moscova. Victoriile au revenit echipei Dinamo Moscova, la băieţi scorul fiind de 667,86— 658,15 puncte iar la fete: 447,2— 437,45 puncte. Un mare succes a repurtat gimnasta bucureşteancă Emilia Vătăşoiu-Liţă care s-a clasat pe primul joc la individual reauzind 75,2 puncte. • Clubul sportiv Dinamo Bucureşti organizează in luna iunie o mare competiţie internaţională de ciclism pe Velodrom. Au fost invitate echipe ale asociaţiilor Dinamo din toate ţările de democraţie populară, precum şi un număr de ciclişti din Franţa, Italia şi Belgia. In scopul îmbunătăţirii muncii arbitrilor şi antrenorilor de gimnastică, comisia de specialitate a oraşului Bucureşti, organizează în ziua de 2 aprilie la sediul U.C.F.S. din strada Vasile Conta nr. 16, o conferinţă în cadrul căreia vor fi prezentate diferite referate de specialitate şi filmul „Cupa Europei“. Conferinţa începe la orele 19:45. Cea de a 10-a partidă a meciului de şah pentru titlul de campion mondial dintre Botvinik şi Smîslov s-a terminat remiză. După 10 partide, scorul este de 6V2—3/s în favoarea lui Botvinik© Un meci retur pentru „Cupa campionilor europeni“ la baschet, echipa S.K. Riga, campioana U.R.S.S., a învins formaţia Universităţii Humboldt din Berlin cu 91—56 (44—26). Invingători si in primul meci cu 85—56 baschetbaliştii sovietici s-au calificat pentru întîlnirea cu învingătorul dintre Panteriik—Helsinki şi Legia Varşovia. • Sala sporturilor Dinamo va găzdui astă seară o nouă reuniune pugilistică. Din program se desprind meciurile: C. Dumitrescu— C. Gherasim ; N. Linca — St. Itoafă ; Gheţu Velicu — O. Cioloca; St. Cojan — C. Iordache; A. Morăruş — Gh. Popa şi C. Bilă - Ilie Dragnea. Din rolul arbitrului Arbitrajul prestat de C. Mitran în partida de fotbal C.C.A.Progresul, disputată duminică pe stadionul „23 August" n-a înregistrat aparent vreo scăpare mai gravă. Şi totuşi maniera în care a fost condusă această partidă a nemulţumit. Conducătorul partidei, bun arbitru de altfel, a socotit probabil că, pentru orice eventualitate, e mai bine să fluiere mereu şi mult. Işi disputau doi jucători mingea, gata... un fluierat lung strident şi jocul se oprea, ca să fie continuat cu o lovitură liberă. Treptat, arbitrajul a făcut mai-mai ca jucătorii să se invite intre ei la unele,mingii“• Arbitrul C. Mitran, pe care-l apreciem de mult, poate şi ştie să conducă şi altfel, lăsind cursivitate jocului, sancţionînd numai adevăratele vini, creind deci climatul desfăşurării unei dispute bărbăteşti. Sigur că asta cere mai multă osteneală, mai multă bătaie de cap. Dar suntem în drept să o cerem —şi lui şi altora din aceeaşi situaţie — pentru că asta face parte din rolul incredintat arbitrului, din obligaţiunile ce şi le asumă. B. B*