Romînia Liberă, august 1958 (Anul 16, nr. 4295-4321)
1958-08-01 / nr. 4295
Romim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4295 pagini —20 bani Vineri 1 august 1958 A început producţia în serie a tractorului UTOS-27 ORAŞUL STALIN. — La uzinele „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin, după probele făcute a început fabricarea în ^serie a tractoarelor universale din noul tip UTOS—27 de curînd realizat. Noile tractoare destinate să acţioneze cultivatoarele si combinele de torumb si alte maşini agricole folosite, la întreţinerea culturilor tară,sitoare vor fi folosite in toamna acestui an la recoltarea porumbului. vnerii si tehnicienii uzinelor se străduiesc să termine tractoare UTCS—27 pînă la 23 August. muncitorii, in primul lot de *ucsesei© I CIMPULUNG MUSCEL (de la corespondentul nostru). Minerii din bazinul carbonifer Schitu Goleşti s-au angajat la începutul lunii iulie in cadrul consfătuirilor de producţie să extragă peste plan 3500 tone cărbune. Ieri, minerii au raportat că şi-au îndeplinit acest angajament. Cele mai mari cantităţi ds cărbune peste plan au fost extrase, ds brigăzile ds la exploatarea Poienari, printre care se numără acelea conduse de Gheirghe Lada, Florian Malaiaş, ds brigăzile de la exploatarea Bereuoeşti tinde sint fruntaşi, minerii de la abatajul frontal 10 (brigadier Ion Ganea), acei din brigada tineretului condusă de Ion Roman şi alţii. .. ■ ..." TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Colectivele de mineri din cadrul trustului carbonifer ..Banatul" din regiunea Timişoara, desfăşoară larg întrecerea socialistă. In cursul lunii iulie ei au scos la suprafaţă cu 1500 tone mai mult cărbune decit prevedeau sarcinile. La acest succes a contribuit în primul rînd colectivul (Agerpres) minei ,i©r minei Ponor care şi-a depăşit planul lunar cu aproape 500 tone de cărbune. Paralel cu munca pentru sporirea producţiei de cărbune, minerii luptă pe toate căile să reducă cît mai mult preţul de cost al fiecărei tone de cărbune.. Cel mai bun rezultat obţinut pînă acum în această direcţie a fost înregistrat la mina Cozla. Proletari din toate tarile, imiti-va! La noul laminor din Galaţi Primele cantităţi de tablă subţire GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Cu o lună in urmă, laminorul nr. 2 de tablă subţire de la uzina „Cristei Nicolae" din Galaţi a intrat în rodar general la cald. După terminarea acestei acţiuni, cu prilejul căreia s-au verificat toate utilajele, laminorul a început să producă primele cantităţi de tablă subtire. Astfel in mai puţin de două săptămâni, laminatorii au produs peste 1.50 tone de tablă. Actuala producţie zilnică va fi in curind sporită prin intrarea in funcţie a calei trio care ca si celelalte agregate ale laminorului este automatizată în întregime. Prin intrarea in funcțiune a noului laminor producția de tablă a uzinei „Cristei Nicolae“ sa va dubla. Cocsarii hunedoreni şi-au reînoit angajamentul . La bateriile de coşc ale combinatului siderurgic de la Hunedoara, lingă şinele de fier pe care alunecă cu repeziciune maşinile de e şartat, m-am oprit zilele trecute sa citesc nişte lozinci : „Să realizăm planul anual în 11 luni!“, „Urmaţi exemplul lui Bota!“ Deodată aud un clinchet de clopoţel şi maşina de şarjat apare grăbită pe şinele groase. Încerc să-i liberez calea. Maşinistul a micşorat totuşi Viteza agregatului SU şi-mi face semn cu arătătorul, aparare, dar n-a spus un cuvînt. De supărarea lui mi-a vorbit in schimb un muncitor care aştepta la capătul scărilor metalice. Cică din cauza mea a întîrziat maşina cîteva secunde şi deci cuptorul o să fie încărcat mai tirzîu, iar cocsarii pierd. — Ce pierdeţi ? — întreb eu mirat. — Pierdem întrecerea. De două luni schimbul nostru e fruntaş şi nu vrem să ne facem de ruşine tocmai acum. Atîta mi-a spus omul de la capătul scărilor şi a pornit-o apoi grăbit spre canalele bateriilor de cocs. „ Cu citeva luni în urmă muncitorii şi tehnicienii de la bateriile de cocs ale combinatului siderurgic din Hunedoara şi-au luat angajamentul ca pînă la 23 August să dea 9.000 de tone cocs peste plan. Intre cele trei schimburi a pornit o întrecere cum n-am fost niciodată la edeserie. De aceea mașinistul cu care m-am întâlnit s-a supărat că l-am făcut să piardă cîteva secunde, de aceea inginerii se străduiesc să găsească noi procedee tehnice, iar cocsarii muncesc aşa cum muncesc. Timp de patru luni schimbul inginerului Emeric Raba a cîştigat consecutiv întrecerea. Se credea că n-are adversari, dar oamenii din schimbul lui Ioan Căbuţă le-au luat-o deodată înainte. Exemplul mecanicului Roman Bota merită intr-adevăr să fie urmat. Lună de lună el aduce o contribuţie serioasă la imbunătăţirea calităţii cocsului. Mihai Tuţă nu se lasă nici el mai în urmă. Şi întrecerea continuă. La 29 iulie graficul arăta clar : 22.000 tone cocs peste plan. Angajamentul iniţial a fost deci cu mult depăşit. Dar cocsarii l-au reînoit şi vor să întimpine ziua de 23 August cu 26.000 tone cocs peste plan. Cocsarii de la Hunedoara se mîndresc şi cu alte realizări : preţul de costa fost redus în luna iunie cu 72 lei pe fiecare tonă de cocs, realizînd astfel CEA MAI IEFTINĂ PRODUCȚIE din istoria cocseriei. I. COJOCARU corespondentul ,,României libere" d in regiunea Hunedoara Piese de schimb pentru autobuze La uzinele de autocamioane „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, capătă o amploare din ce în ce mai mare. Muncitorii de la atelierul de diferenţiare sunt in întrecere pentru a da piese mai multe şi de calitate superioară. In clişeu : Maistrul Mihai Tişe şi frezorul Gheorghe Nanu controlează piesele de schimb fabricate pentru autobuze. Foto : MIHAI POPESCU. LA BICAZ, ÎN ACESTE ZILE Constructorii centralei hidroelectrice de la Bicaz — la fel cu toţi oamenii muncii din ţara noastră se străduiesc să întâmpine ziua de 23 August cu cât mai uruite realizări. In .. ., fiecare zi, aspectul şantierului se schitură, unele obiective fiind gata, la altele lucrările fiind în Curs. Constructorii lucrează cu însufleţire pentru a grăbi terminarea acestui important obiectiv al economiei noastre naţionale. Cu puţin timp în urmă, anunţam că în zona centrală a marelui baraj de la Izvorul Muntelui a început betonarea primelor două blocuri. Acum se fac pregătiri pentru începerea betonării a încădouă blocuri. Pe malul sting, constructorii barajului au avut de luptat cu greutăţi neprevăzute. Dar utilizarea unor soluţii tehnice specifice — ca foraje şi injecţii, cable, precomprimate şi altele — au permis începerea betonării tuturor blocurilor de pe acest mal. Blocul 30, care coincide cu extremitatea stingă a barajului seapropie de înălţimea finală. — Astăzi ne-a spus inginerul Constantin Beloiu şeful şantierului baraj, — pe malul sting nu se mai vede stinca. Ha a fost acoperita de betouiul blocurilor cu care se fixează umărul barajului in coasta muntelui. Strînsa colaborare a constructorilor cu colectivul şantierului din Bicaz al trustului de construcţii şi rontaje energetice contribuie la efec- tuarea cu succes a montajelor şi beto• Stînca de pe malul sting dispărut sub betonul barajului. * La uzină s-a început construcţia sălilor de comandă şi a altor secţii auxiliare. * ® O nouă metodă de sortare a pietrişului pentru betoane a nării inelelor de oţel ale blindajului care căptuşeşte tunelul la capătul dinspre ieşire pe o lungime de cîteva sute de metri. Pînă acum au fost montate betonate aici 33 inele metalice. Pe ntierul de la intrarea tunelului a fost dată în exploatare instalaţia de betonare mecanizată, , betonîndu-se pînă acum şapte inele ale învelişului interior, lucrîndu-se la cel de al optulea la gura tunelului, am coborît spre uzina hidroelectrică în curs de construcţie. Pe şantier l-am întîlnit pe tovarăşul Bîlcu, inginerul şef al hidrocentralei „V. I. Lenin“, laureat al Premiului de Stat. — Aici pe şantierul uzinei propriu zişi, ne-a spus inginerul Bîlcp, s-a terminat betonarea fundaţiilor celor şase turbine pînă la nivelul planşeului generatorilor In continuare, se betonează pereţii uzinei şi căile de rulare pe care vor circula podurile rulante de 125 tone cu ajutorul cărora se vor monta turbinele şi generatorii. A fost de asemenea începută construcţia clădirilor anexe, în care vor funcţiona sălile de comandă, atelierele şi birourile. La , canalul de fugă“ care va readuce in albia Bistriţei apele ieşite de la turbine s-au executat săpături in proporţie de circa 60 la sută şi a început betonarea. In încheierea vizitei pe şantier am mai aflat că se pregăteşte punerea în funcţiune a unui sistem nou de sortare a pietrişului necesar preparării betonului. Noul sistem se bazează pe un procedeu hidraulic şi la definitivarea lui lucrează întreprinderile „Independenţa“ Sibiu, „Progresul" Brăila, ca şi întreprinderea locală „23 August“ Piatra Neamţ, I. BECHERU corespondentul ,,Rominniei libere" în reg. Bacău Carotaj radioactiv şi la sondele de gaz metan ORAŞUL STALIN. — Un colectiv de tehnicieni de la baza înfiinţată de curând la Mediaş a întreprinderii de carotaj şi perforări Ploeşti a aplicat experimentat cu rezultate pozitive carotajul radioactiv la primele sonde de gaz metan de la Nadeş si Noul Săsesc. In urma acestor rezultate, carotajul radioactiv se va extinde ca procedeu de bază si la sondele de gaz metan. (Agerpres) |?' D ---------- Aspect al şantierului barajului pe malul sting al Bistriţei Foto : GH. TODIRAS 2 .200.000.000 de spectatori! Cu ajutorul unui satelit artificial majoritatea populaţiei globului va putea, într-un viitor apropiat, recepţiona emisiunile Centrului de televiziune din Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres). Ultimul număr al revistei „ZNANIESILA“ publică un articol semnat de prof. Drujkin și inginerul Sorin, în care autorii preconizează realizarea unui post de retransmitere a emisiunilor de televiziune, instalat la bordul unui satelit artificial al pămintului. Calculele provizorii, scriu autorii, arată că un asemenea satelit înzestrat cu un post de retransmitere va asigura recepţionarea stabilă a emisiunilor Centrului de televiziune Moscova în întreaga emisferă estică de la gradul 82 lat. nord, la gradul 82 lat. sud, şi poate şi la latitudini mai mari şi chiar în emisfera vestică. In ianuarie a.c. în cadrul unei şedinţe a secţiei de televiziune a Societăţii tehnico-ştiinţifice unionale de radiotehnică şi electrocomunicaţii a fost adoptată hotărîrea de a se realiza un asemenea satelit, precum şi de a se pune în studiu o serie de probleme teoretice şi practice legate de lansarea lui. ♦ Un satelit artificial al pămîntului, dotat cu un post da retransmitere a programelor de televiziune, scriu autorii, urmează să fie lansat la o altitudine de 36.000 km, la care se va mişca cu o viteză unghiulară egală cu vitez, de rotaţie a pămîntului în jurul axei sale şi, prin urmare, va rămîne parcă suspendat deasupra unui punct al suprafeţei terestre. Există toate temeiurile de a se crede, scriu cercetătorii sovietici, că această lansare poate fi pregătită şi efectuată chiar în prezent. Locuitorii Asiei şi Africii, ai Europei şi Australiei, adică MAJORITATEA COVÎRŞITOARE A OMENIRII (2.200.000.000 locuitori din 2 miliarde 700.000.000) VOR PUTEA RECEPŢIONA PROGRAMELE CENTRULUI DE TELEVIZIUNE MOSCOVA.! Cînd munca la aici este slab organizată TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru) In raionul Timişoara seceratul cerealelor păioase a fost terminat cu cîteva zile în urmă. Treierişul însă, este mult rămas în urmă. Unele comitete executive ca cele din comunele Horneacova, Uliuc, Stanciova şi Sacoşul Turcesc, nu se preocupă suficient de organizarea acestei lucrări. In comuna Uliuc, de pildă, cu toate că treierişul a început de cîteva zile, batozele lucrează fără randament. In comuna Stanciova se aşteaptă să se care la arie întreaga cantitate de grîne şi numai apoi să se înceapă treierişul, deşi snopii de pe 365 ha sînt deja stoguiti in comuna Sacoşul Turcesc, din cauza slabei organizări a muncii la aici, cele 5 batoze de la S.M.T. Remetea Mare nai mult stau decit lucrează, iar batoza unui chiabur s-a „defectat“ înainte de a se începe treierişul. La acestea se adaugă şi munca de îndrumare superficială efectuată la comune de membrii comitetului executiv al sfatului popular raional (preşedinte Vasile Jiva) care nu au combătut tendinţa de tărăgănare a treierişului în diferite comune. Aşa se şi explică de altfel de ce în raionul Timişoara s-a treierat pînă acum recolta de pe abia 9.500 ha, ceea ce reprezintă nici 35 la sută din suprafeţele cultivate cu griu. Posibilităţi pentru intensificarea treierişului în raionul Timişoara există. Dacă cele 125 de batoze existente ar lucra cu întreaga lor capacitate, zilnic s-ar putea treiera circa 1.400 tone, ceea ce înseamnă că treierişul poate fi terminat în mai puţin de 15 zile. Pentru aceasta insă se impune, o organizare, mai temeinică a muncii la ariile din raionul Timişoara. O Creşte numărul colectiviştilor IAŞI (de la corespondentul nostru). Gospodăria agricolă colectivă din satul Oţetoaia, raionul Huşi, a luat filanţă la sfîrşitul anului 1956. Munca harnică a colectiviştilor, desfăşurată pe tarlale întinse şi cu mijloace mecanizate, a făcut ca această gospodărie să se dezvolte repede, reuşind să se numere printre unităţile fruntaşe pe raion. Anul acesta, colectiviştii din Oţetoaia, lucrîndu-şi cu grije ogoarele, au obţinut de pe fiecare din cele 33 ha. cultivate cu grîu o producţie medie de aproape 1.600 kg. — cu cîteva sute de kg. mai mult decît au obţinut ţăranii cu gospodării individuale. Primul lucru de care colectiviştii s-au îngrijit după terminarea treierişului, a fost de a preda la baza de recepţiecele 7.000 kg. grîu contractat cu statul şi de a-şi achita plata muncilor efectuate de S.M.T. Munca harnică a colectiviştilor din Oţetoaia, care le-a adus belşug în case, a constituit un puternic îndemn pentru alte 24 familii de ţărani muncitori din sat, printre care Ion Pascal, Ion Matei, Constantin Bîrsan, Natalia Bucur şi alţii, să intre în gospodărie. Recoltele mari obţinute şi de gospodăria colectivă din satul Gugeşti au avut drept urmare creşterea acestei unităţi cu încă 22 familii de ţărani muncitori, printre aceştia numărînduse Costache Butnaru, Nicolae Istrate, Constantin Mihalache şi alţii. Dorinţa de a păşi pe calea belşugului — înscriindu-se în gospodării agricole colective — şi-au exprimat-o şi numeroase familii de ţărani muncitori din satele Brătişeşti, Lunca Banului, Duda, Epureni şi altele. Cele 15 gospodării colective din raionul Huşi au primit numai în ultimele săptămîni alte 199 familii de ţărani muncitori. Nou record mondial IOLANDA BALAŞ a sărit 1,81 m. Pentru a treia oară în decurs de 11 două luni, talentata noastră atletă ![ Iolanda Balaş doboară recordul lumii la proba de săritură în inăl-ţime trecind de data aceasta peste ştacheta ridicată la 1,81 m. Excepţionala performanţă a fost realizată joi pe stadionul de vară de la Poiana Stalin cu ocazia unui concurs de selecţie al lotului român in vederea campionatelor europene de atletism de la Stockholm. Iolanda Balaş a început tentativa de doborâre a recordului mondial la înălţimea de 1,60 m. Cu mare uşurinţă ea a sărit succesiv din prima încercare 1,70 m., 1,75 şi 1,78 m. Ştacheta a fost aşezată apoi la 1,81 m. Primele două încercări sînt ratate dar Iolanda nu renunţă şi într-un stil impecabil izbuteşte să treacă la cea de a treia încercare, corectînd cu 1 cm. propriul său record mondial, stabilit la 22 iunie la Cluj. ! I Teodor Iordacrhescu] Din partea C. C. al P. M. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adâncă durere că în ziua de 31 iulie a. c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Ioraăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei numcratoare, luptător neobosit pentru cauzal construirii socialismului, în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Marea Adunare Naţională a R.P.R. Idăchescu, deputat în Marea Adunare ■anunţă cu adîncă durere încetarea Naţională a Republicii Populare Roş din viaţă a tovarăşului Teodor lor- Imine. Necrologul tovarăşului Teodor Iordăchescu In noaptea de 30—31 iulie a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, membru al ComitetuluiCentral al Partidului Muncitoresc Român, deputat in Marea Adunare Naţională. . Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teodor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în rîndurile mişcării muncitoreşti căreia i-a rămas devotat până în ultima clipă a vieţii sate. Admnit în anul 1905, pe linie sindicală, la Constanţa, a dus o curajoasă acţiune împotriva autorităţilor burghezo-moşiereşti cu prilejul debarcării marinarilor revoluţionari de pe crucişătorul „Potemkin“. Membru al Partidului Social-Democrat, avînd sarcini de răspundere in conducerea acestuia, publicist şi ziarist plin de combativitate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a desfăşurat o neostenită activitate, în special in domeniul presei muncitoreşti. Lind redactor principal al ziarelor „Romînia Muncitoare“, „Lupta“, „Socialismul“ şi al altor publicaţii consacrate deşteptării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii in lupta pentru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă, în anii 1908—1916, la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat in rindurile tineretului. Ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii Socialiste de Octombrie şi a militat pentru recunoaşterea puterii muncitorilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu ţara sovietică. Luind parte activa la luptele clasei muncitoare din anii de după primul război, mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi secretar general al Partidului Social Democrat, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stingă a Partidului Social Democrat, care a co-laborat la acţiunea dusă da Partidul Comunist Român pentru făurirea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic Muncitoresc, factor de cea mai mare, însemnătate în mobilizarea tuturior forţelor democratice şi patriotice la lupta împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a dictaturii militaro-fasciste , iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice ş a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din februarie 1948, el a fost ales membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi reales în aceeaşi calitate la Congresul al II-lea din decembrie 1955. In anii 1947— 1949, tovarăşului Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subsecretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne şi apoi de ministru al Construcţiilor. Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, deputat în Sfătul popular, al oraşului Bucureşti in anii 1950—1952, şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducător al Universităţii serale de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor care i-au fost încredinţate, tovarăşul Teodor lordăchescu a adus contribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea rolului de conducător al partidului, la construirea socialismului în Republica Populară Romina, activitate pe care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale , deosebite, în opera de construire, a, socialismului, de întărire a regiimiloţi demograf popular, tovarăşul Teodor, Iordăchescu a fost distins cu numeroase ordine şi medalii ale R. P. Române..." Moartea sa înseamnă o grea pierdere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor. Amintirea îi va rămine vie şi luminoasă în inimile noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI AIUNCITORESC ROMAIN Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovarășii : Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic ■ al C.C. . al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R., preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, Solomon Barbu, membru, al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, rembru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului., Marii Adunări Naţionale a R.R.R., P. Niculescu-Mizil, membru al C.C.al P.M.R., Ştefan Cruceru, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R.. . Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu, comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul Teodor .Iordăchescu azi 1 august între, orele 9—13 şi 15-17 Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la Crematoriu! „Cenuşa“. 4 în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cu gaz metan a Capitalei Aprovizionarea cu gaz metan a Gapidalei pentru iarnă este o problemă care preocupă mii, de locuitori ai Bucureştiului. In acest scop ne-am deplasat la întreprinderea Comunală de distribuire a gazului unde am aflat o seamă de noutăţi in legătură cu stadiul lucrărilor ce se efectuează în cursul acestui an. Una din cele mai importante lucrări în curs de execuţie, şi care este avansată î proporţie de 75 la sută, este conducta de nord-est de 20 ţoii care va trece prin străzile Ilie Pintilie şi Lămîiului, va traversa zona C.F.R., str. Timişului şi va ajunge pînă în str. Spicului. Odată terminate aceste lucrări, aprovizionarea cu gaze a sectorului Bucureşti-Nord şi a ramurei Griviţa va fi mult îmbunătăţită. O altă lucrare este cea de la staţia de reglare de zonă Şerban Vodă. Aci ai început lucrările la 1 gpfiducte, con, strucţia clădirii urmî.id a p încăpuţi in luna august pentru a fi’ pusă îr funcţiune Dină la ’ începutul perioade fi iguro-Qse. Odată aceasta ,staţie pusî în funcţiune, Bucureştiul va primi, o a doua sursă de alimentare cu gaze, pruf sud, în legătură directăcu magistrala Gura Şutii—Bucureşti. In felul acesta, sistemul de distribuire a gazului în Capitală se va echilibra reuşindu-se să se evite închiderea periodică a unor sectoare, iar debitul de gaze să fie constant. Pentru anul 1959, lucrările întreprinderii se vor axa pe îmbunătăţirea ternologică a distribuţiei gazelor şi extinderea de conducte prin corecturi ale reţelei existente, ceea ce va duce la creşterea presiunii gazelor în sectoarele respective.