Romînia Liberă, august 1958 (Anul 16, nr. 4295-4321)

1958-08-01 / nr. 4295

Romim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4295 pagini —20 bani Vineri 1 august 1958 A început producţia în serie a tractorului UTOS-27 ORAŞUL STALIN. — La uzinele „Ernst Thälmann" din Ora­şul Stalin, după probele făcute a început fabricarea în ^serie a trac­­toarelor universale din noul tip UTOS—27 de curînd realizat. Noile tractoare destinate să acţioneze cultivatoarele si combinele de torumb si alte maşini agricole folosite, la întreţinerea culturilor tară­,­sitoare vor fi folosite in toamna acestui an la recoltarea porumbului. vnerii si tehnicienii uzinelor se străduiesc să termine tractoare UTCS—27 pînă la 23 August. muncitorii, in primul lot de *ucsesei©­­ I CIMPULUNG MUSCEL (de la co­respondentul nostru).­­ Minerii din bazinul carbonifer Schitu Goleşti s-au angajat la începutul lunii iulie in ca­drul consfătuirilor de producţie să extragă peste plan 3500 tone cărbune. Ieri, minerii au raportat că şi-au în­deplinit acest angajament. Cele mai m­ari cantităţi ds cărbune peste plan au fost extrase, ds brigăzile ds la ex­ploatarea­ Poienari, printre­­ care se numără acelea conduse­­ de Gheirghe Lada, Florian Malaiaş, ds brigăzile de la exploatarea Bereuoeşti tinde sint fruntaşi, minerii de la abatajul frontal 10 (brigadier Ion Ganea), acei din bri­gada tineretului condusă de Ion Ro­man şi alţii. .. ■ .­.." TIMIŞOARA (de la corespondentul n­ostru). Colectivele de mineri din ca­drul trustului carbonifer ..Banatul" din regiunea Timişoara, desfăşoară larg întrecerea­ socialistă. In cursul lunii iulie ei au scos la suprafaţă cu 1500 tone mai mult cărbune decit prevedeau sarcinile. La acest succes a contribuit în primul rînd colectivul (Agerpres) minei ,i©r minei Ponor care şi-a depăşit planul lunar cu aproape 500 tone de cărbu­ne. Paralel cu munca pentru sporirea producţiei de cărbune, minerii luptă pe toate căile să reducă cît mai mult preţul de cost al fiecărei tone de cărbune.. Cel mai bun rezultat obţi­nut pînă acum în această direcţie a fost înregistrat la mina Cozla. Proletari din toate tarile, imiti-va! La noul laminor din Galaţi Primele cantităţi de tablă subţire GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Cu o lună in urmă, laminorul nr. 2 de tablă subţire de la uzina „Cristei Nicolae" din Ga­laţi a intrat în rodar general la cald. După terminarea acestei ac­ţiuni, cu prilejul căreia s-au veri­ficat toate utilajele, laminorul a început să producă primele canti­tăţi de tablă subtire. Astfel in mai puţin de două săptămâni, lamina­­torii au produs peste 1.50 tone de tablă. Actuala producţie zilnică­ va fi in curind sporită prin intrarea in funcţie a calei trio care ca si celelalte agregate ale laminorului este automatizată în întregime. Prin intrarea in funcțiune a nou­lui laminor producția de tablă a uzinei „Cristei Nicolae“ sa va dubla. Cocsarii hunedoreni şi-au reînoit angajamentul . La bateriile de coşc ale combina­tului siderurgic de la­­ Hunedoara, lingă şinele de fier pe care alunecă cu repeziciune maşinile de e şartat, m-am oprit zilele trecute sa citesc nişte lozinci : „Să realizăm planul anual în 11 luni!“, „Urmaţi exem­plul lui Bota!“ Deodată aud un­ clin­­chet de clopoţel şi­ maşina­ de şarjat apare grăbită pe şinele groase. În­cerc să-i liberez calea. Maşinistul a micşorat totuşi Viteza agregatului SU­ şi-mi face semn cu arătătorul, a­parare, dar n-a spus un cuvînt. De supărarea lui mi-a vorbit in schimb un muncitor care aştepta la capătul scărilor metalice. Ci­că din cauza mea a întîrziat maşina cîteva secunde şi deci cuptorul o să fie încărcat mai tirzîu, iar cocsarii pierd. — Ce pierdeţi ? — întreb eu mirat. — Pierdem întrecerea. De două luni schimbul nostru e fruntaş şi nu vrem să ne facem de ruşine tocmai acum. Atîta mi-a spus omul de la capătul scărilor şi a pornit-o apoi grăbit spre canalele bateriilor de cocs. „ Cu­ citeva luni în urmă muncitorii şi tehnicienii de la bateriile de cocs ale combinatului siderurgic din Hu­nedoara şi-au luat angajamentul ca pînă la 23 August să dea 9.000 de tone cocs peste plan. Intre cele trei schimburi a pornit o întrecere cum n-a­m fost niciodată la edeserie. De a­­ceea mașinistul cu­ care m-am întâl­nit s-a supărat că l-am făcut­­ să piardă cîteva secunde, de aceea in­ginerii se străduiesc să găsească noi procedee tehnice, iar cocsarii mun­cesc aşa cum muncesc. Timp de patru luni schimbul ingi­nerului Emeric Raba a cîştigat con­secutiv întrecerea. Se credea că n-are adversari, dar oamenii din schimbul lui Ioan Căbuţă le-au luat-o deodată înainte. Exemplul me­canicului Roman Bota merită in­tr-adevăr să fie urmat. Lună de lună el aduce o contribuţie serioasă la im­­bunătăţirea calităţii cocsului. Mihai Tuţă nu se lasă nici el mai în urmă. Şi întrecerea continuă. La 29 iulie graficul arăta clar : 22.000 tone cocs peste plan. Angajamentul iniţial a fost deci cu mult depăşit. Dar coc­sarii l-au reînoit şi vor să întimpine ziua de 23 August cu 26.000 tone­ cocs peste plan. Cocsarii de la Hunedoara se mîndresc şi cu alte realizări : pre­ţul de cost­­a fost redus în luna iu­nie cu 72 lei pe fiecare tonă de cocs, realizînd astfel CEA MAI IEFTINĂ PRODUCȚIE din istoria cocseriei. I. COJOCARU corespondentul ,,României libere" d in regiunea Hunedoara Piese de schimb pentru autobuze La uzinele de autocamioane „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, capătă o amploare din­ ce în ce mai mare. Muncitorii de la atelierul de diferenţiare sunt in întrecere pentru a da piese mai multe şi de calitate superioară. In clişeu : Maistrul Mihai Tişe şi frezorul Gheorghe Nanu con­trolează piesele de schimb fabric­ate pentru autobuze. Foto : MIHAI POPESCU. LA BICAZ, ÎN ACESTE ZILE Constructorii cen­tralei hidroelectrice de la Bicaz — la fel cu toţi oamenii muncii din ţara noa­stră se străduiesc să întâmpine­ ziua de 23 August cu cât mai uruite realizări. In .. ., fiecare zi, aspectul şantierului se schitu­ră, unele obiective fiind gata, la altele lucrările fiind în Curs. Constructorii lucrează cu însufle­ţire pentru a grăbi terminarea acestui important obiectiv al economiei noastre naţionale. Cu puţin timp în urmă, anunţam că în zona­ centrală a marelui baraj de la Izvorul Muntelui a început betonarea primelor două blocuri. Acum se fac pre­gătiri pentru începerea betonării a încă­­două blocuri. Pe malul sting, constructorii baraju­lui au avut de luptat cu greutăţi nepre­văzute. Dar utilizarea unor soluţii teh­nice specifice­ — ca foraje şi injecţii, cable, precomprimate şi altele — au permis începerea betonării tuturor blocurilor de pe­ acest mal. Blocul 30, care coincide cu extremitatea stingă a barajului se­­apropie de înălţimea finală. — Astăzi­ ne-a spus inginerul Con­stantin B­eloiu şeful şantierului baraj, — pe malul sting nu se mai vede stinca. Ha a fost acoperita de betouiul blocuri­lor cu care se fixează umărul barajului in coasta muntelui. S­trînsa­ colaborare a constructorilor cu colectivul şantierului din Bi­­caz al trustului de construcţii şi r­ontaje energetice contribuie la efec- tuarea cu succes a montajelor şi beto­• Stînca de pe malul sting dispărut sub betonul bara­jului. * La uzină s-a început construcţia sălilor de coman­dă şi a altor secţii auxiliare. * ® O nouă metodă de sortare­­ a pietrişului pentru betoane a nării inelelor de oţel ale blindajului care căptuşeşte tunelul la capătul din­spre ieşire pe o lungime de cîteva sute de metri. Pînă acum au fost montate betonate aici 33 inele metalice. Pe ntierul de la intrarea tunelului a fost dată în exploatare instalaţia de beto­­nare mecanizată, , betonîndu-se pînă acum şapte inele ale învelişului interior, lucrîndu-se la cel de al optulea l­a gura tunelului, am coborît spre uzina hidroelectrică în curs de construcţie. Pe şantier l-am­ întîlnit pe tovarăşul Bîlcu, ingine­rul şef al hidrocentralei „­V. I. Lenin“, laureat al Premiului de Stat. — Aici­ pe şantierul uzinei propriu zişi, ne-a spus inginerul Bîlcp, s-a ter­minat betonarea fundaţiilor celor şase turbine pînă la nivelul planşeului gene­ratorilor In continuare, se betonează pereţii uzinei şi căile de rulare pe­ care vor circula podurile rulante de 125 tone cu ajutorul cărora se vor monta turbi­nele şi generatorii. A fost de asemenea începută construc­ţia clădirilor anexe, în care vor func­ţiona sălile de comandă, atelierele şi birourile. La , cana­lul de fugă“ care va readuce in albia Bistriţei apele ie­şite de la turbine s-au executat săpă­turi in proporţie de circa 60 la sută şi a început betonarea. In încheierea vi­zitei pe şantier am­ mai aflat că se pre­găteşte punerea în funcţiune a unui sistem nou de sorta­re a pietrişului ne­cesar preparării be­tonului. Noul sistem se bazează pe un procedeu hidraulic şi la definitivarea lui lucrează întreprin­derile „Independen­ţa“ Sibiu, „Progre­sul" Brăila, ca şi întreprinderea lo­cală „23 August“ Piatra Neamţ, I. BECHERU corespondentul ,,Rominniei libere" în­ reg. Bacău Carotaj radioactiv şi la sondele de gaz metan ORAŞUL STALIN. — Un colec­tiv de tehnicieni de la baza înfiin­ţată de curând la Mediaş a între­prinderii de carotaj şi perforări Ploeşti a aplicat experimentat­­ cu rezultate pozitive carotajul radio­activ la primele sonde de gaz me­tan de la Nadeş si Noul Săsesc. In urma acestor rezultate, carotajul radioactiv se va extinde ca proce­deu de bază si la sondele de gaz metan. (Agerpres) |?' D ----------­ Aspect al şantie­rului barajului pe malul sting al Bis­triţei Foto : GH. TODIRAS 2 .200.000.000 de spectatori! Cu ajutorul unui satelit artificial majoritatea popu­laţiei globului va putea, într-un viitor apropiat, recep­ţiona emisiunile Centrului de televiziune din Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ Ultimul număr al revistei „ZNANIE­­SILA“ publică un articol semnat de prof. Drujkin și inginerul Sorin, în care autorii preconizează realizarea unui post de retransmitere a emi­siunilor de televiziune, instalat la bordul unui satelit artificial al pă­­mintului. Calculele provizorii, scriu autorii, arată că un asemenea satelit în­zestrat cu un post de retransmitere va asigura recepţionarea stabilă a emisiunilor Centrului de televiziune Moscova în întreaga emisferă estică de la gradul 82 lat. nord, la gradul 82 lat. sud, şi poate şi la latitudini mai mari şi chiar în emisfera vestică. In ianuarie a.c. în cadrul unei şedinţe a secţiei de televiziune a Societăţii tehnico-ştiinţifice unionale de radiotehnică şi electrocomunicaţii a fost adoptată hotărîrea de a se realiza un asemenea satelit, precum şi de a se pune în studiu o serie de p­robleme teoretice şi practice legate de lansarea lui. ♦ Un satelit artificial al pămîntului, dotat cu un post da retransmitere a programelor de televiziune, scriu autorii, urmează să fie lansat la o alti­tudine de 36.000 k­m, la care se va mişca cu o viteză unghiulară egală cu vitez­, de rotaţie a pămîntului în jurul axei sale şi, prin urmare, va rămîne parcă suspendat deasupra unui punct al suprafeţei terestre. Există toate temeiurile de a se crede, scriu cercetătorii sovietici, că această lan­sare poate fi pregătită şi efectuată chiar în prezent. Locuitorii Asiei şi Africii, ai Europei şi Australiei, adică MAJORI­TATEA COVÎRŞITOARE A OMENIRII (2.200.000.000 locuitori din 2 mi­liarde 700.000.000) VOR PUTEA RECEPŢIONA PROGRAMELE CENTRU­LUI DE TELEVIZIUNE MOSCOVA.! Cînd munca la aici este slab organizată TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru) In raionul Timişoara secera­tul cerealelor păioase a fost terminat cu cîteva zile în urmă. Treierişul însă, este mult rămas în urmă. Unele co­mitete executive ca cele din comunele Horneacova, Uliuc, Stanciova şi Sa­­coşul Turcesc, nu se preocupă sufi­cient de organizarea acestei lucrări. In comuna Uliuc, de pildă, cu toate că treierişul a început de cîteva zile, batozele lucrează fără randament. In comuna Stanciova se aşteaptă să se care la arie întreaga cantitate de grîne şi numai apoi să se înceapă tre­ierişul, deşi snopii de pe 365 ha sînt deja stoguiti­ in comuna Sacoşul Tur­cesc, din cauza slabei organizări a muncii la aici, cele 5 batoze de la S.M.T. Remetea Mare n­ai mult stau decit lucrează, iar batoza unui chia­bur s-a „defectat“ înainte de a se în­cepe treierişul. La acestea se adaugă şi munca de îndrumare superficială efectuată la comune de membrii comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional (pre­şedinte Vasile Jiva) care nu au com­bătut tendinţa de tărăgănare a treie­­rişului în diferite comune. Aşa se şi explică de altfel de ce în raionul Ti­mişoara s-a treierat pînă acum re­colta de pe abia 9.500 ha, ceea ce reprezintă nici 35 la sută din supra­feţele cultivate cu griu. Posibilităţi pentru intensificarea treierişului în raionul Timişoara exi­stă. Dacă cele 125 de batoze existente ar lucra cu întreaga lor capacitate, zilnic s-ar putea treiera circa 1.400 tone, ceea ce înseamnă că treierişul poate fi terminat în mai puţin de 15 zile. Pentru aceasta insă se im­pune, o organizare, mai temeinică a muncii la ariile din raionul Timi­şoara. O Creşte numărul colectiviştilor IAŞI (de la corespondentul nostru). Gospodăria agricolă colectivă din sa­tul Oţetoaia, raionul Huşi, a luat filan­ţă la sfîrşitul anului 1956. Munca har­nică a colectiviştilor, desfăşurată pe tarlale întinse şi cu mijloace mecani­zate, a făcut ca această gospodărie să se dezvolte repede, reuşind să se nu­mere printre unităţile fruntaşe pe ra­ion. Anul acesta, colectiviştii din Oţetoa­ia, lucrîndu-şi cu grije ogoarele, au obţinut de pe fiecare din cele 33 ha. cultivate cu grîu o producţie medie de aproape 1.600 kg. — cu cîteva su­te de kg. mai mult decît au obţinut ţăranii cu gospodării individuale. Pri­mul lucru de care colectiviştii s-au în­grijit după terminarea treierişului, a fost de a preda la baza de recepţie­­cele 7.000 kg. grîu contractat cu sta­tul şi de a-şi achita plata muncilor e­­fectuate de S.M.T. Munca harnică a colectiviştilor din Oţetoaia, care le-a adus belşug în case, a constituit un puternic îndemn pentru alte 24 familii de ţărani mun­citori din sat, printre care Ion Pascal, Ion Matei, Constantin Bîrsan, Natalia Bucur şi alţii, să intre în gospodărie. Recoltele mari obţinute şi de gospo­dăria colectivă din satul Gugeşti au a­­vut drept urmare creşterea acestei unităţi cu încă 22 familii de ţărani muncitori, printre aceştia numărîndu­­se Costache Butnaru, Nicolae Istrate, Constantin Mihalache şi alţii. Dorinţa de a păşi pe calea belşugu­lui — înscriindu-se în gospodării agri­cole colective — şi-au exprimat-o şi numeroase familii de ţărani muncitori din satele Brătişeşti, Lunca Banului, Duda, Epureni şi altele. Cele 15 gos­podării colective din raionul Huşi au primit numai în ultimele săptămîni alte 199 familii de ţărani muncitori. Nou record mondial IOLANDA BALAŞ a sărit 1,81 m.­ Pentru a treia oară în decurs de 11 două luni, talentata noastră atletă ![ Iolanda Balaş doboară recordul­­ lumii la proba de săritură în inăl-­­­ţime trecind de data aceasta peste­­ ştacheta ridicată la 1,81 m. Excep­ţionala performanţă a fost reali­zată joi pe stadionul de vară de la Poiana Stalin cu ocazia unui con­­curs de selecţie al lotului român in­­ vederea campionatelor europene de atletism de la Stockholm. Iolanda Balaş a început tenta­tiva de doborâre a recordului mon­dial la înălţimea de 1,60 m. Cu mare uşurinţă ea a sărit succesiv din prima încercare 1,70 m., 1,75 şi 1,78 m. Ştacheta a fost aşezată apoi la 1,81 m. Primele două în­cercări sînt ratate dar Iolanda nu renunţă şi într-un stil impecabil izbuteşte să treacă la cea de a treia încercare, corectînd­ cu 1 cm.­­ propriul său record mondial, sta­bilit la 22 iunie la Cluj. ! I Teodor Iordacrhescu] Din partea C. C. al P. M. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adâncă durere că în ziua de 31 iulie a. c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Ior­­aăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncito­reşti, care a avut un rol activ în­ realizarea unităţii politice, organiza­­torice şi ideologice a clasei numcra­toar­e, luptător neobosit pentru cauzal construirii socialismului, în ţara noa­­stră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Marea Adunare Naţională a R.P.R. I­dăchescu, deputat în Marea Adunare ■anunţă cu adîncă durere încetarea Naţională a Republicii Populare Roş din viaţă a tovarăşului Teodor lor- I­mine. Necrologul tovarăşului Teodor Iordăchescu In noaptea de 30—31 iulie a înce­­tat din viaţă, după o lungă suferin­ţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncito­reşti, membru al Comitetului­­Cen­­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, deputat in Marea Adunare Na­ţională. . Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teodor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în rîndurile mişcării muncitoreşti căreia i-a rămas devo­tat până în ultima clipă a vieţii sate. Ad­m­­nit în anul 1905, pe linie sin­dicală, la Constan­ţa, a dus o cura­joasă acţiune îm­potriva autorităţi­lor burgh­ezo-m­oşie­­reşti cu prilejul de­barcării marinari­lor revoluţionari de pe crucişătorul „Potemkin“. Membru al Par­­tidului Social-De­mocrat, avînd sar­cini de răspundere in conducerea a­­cestuia, publicist şi ziarist plin de com­bativitate, tovară­­şul Teodor Iordă­­chescu a desfăşu­rat o neostenită activitate, în spe­­cial in domeniul presei muncitoreşti. Lind redactor principal al ziarelor „Romînia Muncitoare“, „Lupta“, „So­cialismul“ şi al altor publicaţii con­sacrate deşteptării conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii in lupta pen­tru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă, în anii 1908—1916, la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat in rin­­durile tineretului. Ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii So­cialiste d­e Octombrie şi a militat pentru recunoaşterea puterii muncito­­rilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu ţara sovietică. Luind­ parte activa la luptele cla­sei muncitoare din anii de după pri­mul război, mondial, el a fost ares­tat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi secre­tar general al Partidului Social De­mocrat, tovarăşul Teodor Iordă­­chescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stingă a Pa­­r­tidului Social Democrat, care a co-­­laborat la acţiunea dusă da Parti­dul Comunist Român pentru făuri­rea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic­ Muncitoresc, factor de cea mai mare, însemnătate în mobilizarea tuturior forţelor democratice şi patriotice la­ lupta împotriva cotropitorilor hitle­rişti şi a dictaturii militaro-fasciste , iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice ş a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din fe­bruarie 1948, el a fost ales membru în Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român şi reales în ace­eaşi calitate la Congresul al II-lea din decembrie 1955. In anii 1947— 1949, tovarăşului Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subse­cretar de stat al Ministerului Aface­rilor Interne şi a­­poi de ministru al Construcţiilor.­­ Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, deputat în Sfătul popular, al oraşului Bucureşti in anii 1950—1952,­­ şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducă­tor al Universităţii serale de mar­xism-leninism de pe lingă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor care i-au fost încredinţate, tovară­şul Teodor lordăchescu a adus con­tribuţia experienţei sale de vechi mi­litant la­ întărirea rolului de conducă­tor al partidului, la construirea socialismului în Republica­ Populară Romina, activitate­­ pe­ care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a pu­tut-o curma numai moartea.­­ Pentru meritele sale , deosebite, în opera de construire, a, socialismului, de întărire a­­ regiimiloţi demograf popular, tovarăşul Teodor, Iordăches­­cu a fost distins cu numeroase or­dine şi medalii ale R. P. Române..." Moartea sa înseamnă o grea pier­dere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor. Amintirea îi va rămine vie şi lu­minoasă în inimile noastre. COMITETUL CENTRAL­­­­ AL PARTIDULUI AIU­NCITORESC ROMAIN Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comi­sie pentru organizarea funeraliilor to­varăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tova­rășii : Gheorghe Apostol, membru al Biroului­­ Politic ■ al C.C. . al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Con­trolului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R., preşedintele Comite­­tului de radio şi televiziune, Solomo­n­ Barbu, membru, al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, r­embru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului., Marii Adunări Naţionale a R.R.R., P. Ni­­culescu-Mizil, membru al C.C.­­al P.M.R., Ştefan­­ Cruceru, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R.. . Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea funera­liilor tovarăşului Teodor Iordăchescu, comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al de­functului a­ fost depus în s­ala Casei de Cultură a Sindicatelor din bule­vardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul­­ Teodor .Iordă­­ch­escu azi 1 august între, orele 9—13 şi 15-17­ Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la Crematoriu!­ „Cenuşa“. 4 în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cu gaz metan a Capitalei Aprovizionarea cu gaz metan a Ga­­pida­lei pentru iarnă este o problemă care preocupă mii, de locuitori ai Bucureştiului. In acest scop ne-am de­plasat la întreprinderea Comunală de distribuire a gazului unde am aflat o seamă de noutăţi in legătură cu sta­diul lucrărilor ce se efectuează în cursul acestui an. Una din cele mai importante lucrări în curs de execuţie, şi care este avan­sată î­­ proporţie de 75 la sută, este conducta de nord-est de 20 ţoii care va trece prin străzile Ilie Pintilie şi Lămîiului, va traversa zona C.F.R., str. Timişului şi­ v­a ajunge pînă în­ str. Spicului. Odată terminate aceste lucrări, aprovizionarea cu gaze a sec­­torului Bucureşt­i-Nord şi a ramurei Griviţa va fi mult îmbunătăţită. O altă lucrare­ este cea de la staţia de reglare de zonă Şerban Vodă. Aci a­i început lucrările la 1 gpfiducte, con, strucţia clădirii urmî.id a p încăpuţi in luna august pentru a fi’ pusă îr funcţiune Dină la ’ începutul perioade fi iguro-Qse. Odată aceasta ,staţie pu­sî în funcţiune, Bucureştiul va primi, o a doua sursă de alimentare cu gaze, pruf sud, în legătură directă­­cu m­a­­gistrala Gura Şutii—Bucureşti. In felul acesta, sistemul de distribuire a ga­zului în Capitală se va echilibra­ reu­­şindu-se să se evite închiderea perio­­dică a unor sectoare, iar debitul de gaze să fie constant. Pentru anul 1959, lucrările înt­reprin­­deri­i se vor axa p­e îmbunătăţirea ter­­­nologică a distribuţiei gazelor şi­ extin­derea de conducte prin corecturi ale reţelei existente, ceea ce va duce la creşterea presiunii gazelor­ în­ s­ectoa­­rele respective.

Next