Romînia Liberă, august 1958 (Anul 16, nr. 4295-4321)
1958-08-01 / nr. 4295
Pag. 2-a* ne scriu m IN COMUNA JOIŢA, din rsionul Rm. Sărat, comitetul executiv al sfatului popular se preocupa sflirt timp de pregătirea şcolilor pentru noul an şcolar. Un comitet de cetăţeni alcătuit special în acest scop, in frunte cu Panait Lilatt, a mobilizat pe sătenii din comună pentru transportarea materialului ' lemnos necesar 'împrejmuirii şcolilor, iar meşterii angajaţi au execuţiat toate lucrările stabilite. (MS CONSTANTINESCU). '■ * CIND AU AFLAT că vine cempa artistică din satul Bapşa, sătenii din Topolovaţul.Mare, raio■ nul Lugoj s-au adunat un număr mare la căminul cultural. Corul ecnipei format din tru persoane in cea mai mare parte întovărăşiţi, a prezentat un repertoriu bogat şi bine pregătit. Programul ecnipeite agitaţie care de asemenea a fost prezentat, a fost apreciat in mod deosebit. (O. GEORGEVILI). În NOUL AN ŞCOLAR rezervă o în mare bucurie elevilor din oraşiu Buşteni. In urma propunerilor făctaute de comitetul de iniţiativă in vederea înfiinţării unei şcoli medii, Ministerul Invăţămntului şi Culturii a aprobat infinţarea unui liceu teoretic, mixt in Buşteni. Liceul va funcţiona anul acesta numai cu clasa a VlI-a. La examenul de admitere s-au prezentat absolvenţi ai şcolilor de 7 ani din Buşteni, Poiana Ţapului şi Azuga. (S. BAR. SULESCU). A MUNCITORII ŞI TEHNICIENII întreprinderii A.M.I.T. din Capitală, se mindresc pe drept cuvlnt cu rezultatele doblindite in muncă- Economiile realizate pina acum se ridică la suma de US0.000 lei. Ingrijindu-se de odihna oamenilor muncii, forurile conducătoare din întreprindere, au alocat fonduri însemnate pentru construirea unor corturi în staţiunile, de pe litoral, unde sunt cazaţi muncitorii. (S MARINESCU). • INCA DE PE ACUM centrele de semiindustriatizare Aprozar din regiunea Suceava au început să ia masuri pentru păstrarea in bune corndiţiunii a legumelor şi zarvatrnLor pentru iarnă. Contindu-se pe o recoltă bogată de cartofi, s-au pus la punct silozurile şi pivniţeledi s-au pregătit terenurile destinate insilozării cartofilor. .Construcţia silozului din Suceava progresează rapid şi în el se vor putea insilozai 500 tone produse. Centrele de semiindustrializare au fost pregătite cu instalaţiile de apă aferente, cu șoproane, căzi, cazane, parafină, lemne, etc. Pină in prezent s-a prevăzut semiindustrializarea unei cantiteți de 350 tone, (R. SPIRU). Scrisoare către redacţie E timpul să se termine lucrările In luna mai 1957, I.II- raionul I. V. Stalin şi T.R.C.L.R. Bucureşti au început lucrările de supraetajare şi amenajări interioare în imobilul naţionalizat din str. Piaţa Amzei nr. 2. In luna ianuarie 1958 a fost terminată construirea a două apartamente supraetajate şi s-au executat parţial unele lucrări de amenajări in restul imobilului. .Lucrările pentru compartimentarea apartamentului 4, etajul I, ocupat desubsemnatul, precumşi lucrările de la parter şi subsol, ocupate de alţi locatari, au fost sistate in luna noiembrie 1957 pentru a concentra eforturile in vederea terminării supraetajării. De atunci și pină în prezent nu s-a mai executat in restul imobilului decit lucrările pentru instalarea gazului metan. Timp de luni de zile, locatarii au îndurat mari neplăceri, inerente unor astfel de lucrări. In luna ianuarie 1958 am sezisat această stare de lucruri atît comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei cît şi Serviciului Gospodăriei Locative promiţindu-ni-se că situaţia se va rezolvă In trimestrul 1/1958. De asemenea, în aprilie 1958 am sezisat din nou aceleași Servicii., Pină în prezent nu s-a luat nici o măsură. Apreciez că după atîtea luni de cind mă aflu cu gospodăria împachetata, așteptînd reluarea lucrărilor, locuind intr.o stare de provizorat ce se prelungește continuu, este timpul ca I.L.L. să termine ceea ce a început de mai mult de un an. Ing G. CONSTANTINESCU Oi Se împlinesc 80 de ani de la apariția operei lu F Engels „ANTT-DÜRRWG", una din cele mai importante lucrări a fondatorilor socialismului ştiinţific. In clasica sa operă, Engels a zdrobit una din primele încercări ale ideologiei burgheze, respectiv a reprezentanţilor ei, de a se masca cu lozinci prelins socialiste, cu scopul de a induce în eroare masele, de a le abate de pe drumul indicat de socialismul ştiinţific. Nimicind duhringianismul care reprezenta un amestec de materialism vulgar, de pozitivism, de idealism camuflat, Engels a ridicat socialismul ştiinţific pe culmi noi. Prin elaborarea acestei opere, care a avut un puternic ecou în rindurile mişcării muncitoreşti internaţionale,s-a repurtat o nouă şi deosebit de importantă victorie a materialismului marxist asupra idealismului în general, căci zdrobindu-l pe Dühring, Engels a demonstrat că nu există cale de mijloc în lupta istorică dintre materialism și, idealism. Relevînd acest merit deosebit al operei lui Engels, Lenin scria în „MATERIALISM ȘI EMPIRIOCRITICISM" : „Sau materialism consecvent pină la capăt, sau falsitatea şi lipsa de ciscerrţămint a idealismului filosofic — iată modul de a pune probleme ce rezultă din fiecare pasaj al operei «AOU-Dühring»", prin geniala sa operă Engels a demonstrat forţa creatoare, de nebiruit a ideologiei revoluţionare a proletariatului — singura concepţie cu adevărat ştiinţifică despre natură şi societate. Ideile expuse în această operă îşi păstrează în zilele noastre deplina actualitate prin forţa lor ştiinţifică de necontestat, prin însemnătatea lor deosebită în lupta dusă pentru demascarea ideologiei burgheze contemporane, a revizionismului şi reformismului, care nu o dată, în dorinitl l°r de ă se afirma sub forme ascunse, recurg la argumente şi „feţe“ ale lui Dühring de mult zdrobite. In această ordine de idei remarcăm doar cît de frapantă este asemănarea dintre teoriile economiştilor şi politicienilor burghezi despre „statul prosperităţii generale" sau despre „capitalismul popular", susţinute cu zel de către revizionişti şi reformişti, şi teoriile burgheze despre „unitatea dinţi® muncă şi capital" sau despre „armonia şi bunăstarea generală", susţinute de Dühring, deşi încă în acea vreme erau dezminţite categoric de adîncirea continuă a contradicţiilor dintre muncă şi capital, de ascuţirea luptei de clasă dintre proletariat şi burghezie. Critica împotriva lui Dühring a constituit un prilej pentru dezvoltarea unor probleme de cea mai mare însemnătate din domeniul economiei politice, al filozofiei şi socialismului ştiinţific, care reprezintă un uriaş interes teoretic şi practic pentru întreaga mişcare muncitorească internaţională. Analizînd problemele fundamentale ale filozofiei, Engels a demonstrat forţa şi vitalitatea materialismului dialectic, a fundamentat, printre altele, rezolvarea materialistă a problemei de bază a filozofiei : caracterul primordial al materiei şi derivat, secund, al conştiinţei şi legile de bază ale dialecticii marxiste O mare însemnătate are de asemenea expunerea tezelor fundamentale ale învăţăturii economice a lui Marx, demonstrarea caracterului de neîmpăcat a contradicţiilor de clasă din societatea capitalistă, pe care ideologii burghezi ca şi revizioniştii şi reformiştii încearcă să le treacă sub tăcere, să le escamoteze Engels a acordat în opera sa o atenţie deosebită problemelor legate de analiza conţinutului statului capitalist. El a prevăzut în mod genial apariţia capitalismului monopolist de stat, ca o cerinţa a economiei capitaliste, în urma procesului de concentrare şi centralizare a capitalului. Engels a insistat în mod deosebit , asupra faptului că „nici transformarea in societăţi pe acţiuni (şi trusturi), nici transformarea în proprietate de stat, nu înlătură „caracterul de capital al forţelor de producţie". Indicaţiile categorice ale lui Engels au o însemnătate deosebită în lupta dusă împotriva diverşilor apologeţi ai capitalismului care susţin că în condiţiile capitalismului monopolist de stat ar avea loc o trecere lentă spre socialism- Engels denumea statul capitalist modern „capitalistul colectiv ideal" care exploatează nemilos proletariatul. De cea mai mare actualitate sunt de asemenea tezele lui Engels privitoare la caracterul obiectiv al legilor economice în capitalism ; el a condamnat acele false afirmaţii care inventează şi atribuie statului capitalist modern capacitatea de a modifica acţiunea legilor obiective ale societăţii capitaliste. Engels arată că măsurile de reformă a capitalismului, cînd nu sunt impuse prin lupta clasei muncitoare, se datoresc cauzelor obiective ce rezidă în natura forţelor de producţie, dar nu afectează caracterul capitalist al societăţii . „Acastă rezistenţă a forţelor de producţie in uriaşă creştere împotriva caracterului lor de capital, această necesitate tot mai mare de a se recunoaşte natura lor socială, sileşte însăşi clasa capitaliştilor să le trateze din ce în ce mai mult ca forţe de producţie sociale in măsura în care acest lucru este în genere cu putinţă in cadrul relaţilor capitaliste". (n. a ) Socialismul nu se deosebeşte de capitalism prin criterii subiectiv®, ci obiective : „...Conţinutul real al revendicărilor proletare de egalitate este revendicarea desfiinţării claselor". Conţinutul de clasă determină funcţiunea, rolul social al diferitelor măsuri, acţiuni sau instituţii sociale. Engels demonstrează această idee fundamentală a marxismului, combătînd teza falsă a lui Dühring că violenţa exercitată de o parte a societăţii împotriva celeilalte ar fi determinat scindarea colectivităţii în clase antagoniste, apariţia statului . „E limpede — spune Engels — că instituţia proprietăţii privai® trebuie să existe înainte ce tîlharul să-şi poată ÎNSUŞI un bun străin ; că deşi violenţa poate să-l schimbe pe posesorul proprietăţii, ea nu poate să creeze proprietatea privată ca atare" Cu alte cuvinte, violenţa ca act politic este ulterioară apariţiei proprietăţii private, deci formării relaţiilor de producţie exploatatoare. Violenţa ca fenomen social, politic, este folosită de clasele sociale în chip divers; clasele exploatatoare folosesc violenţa în vederea menţinerii raporturilor de producţie de exploatare, în timp ce clasele exploatate o folosesc intr-un „rol revoluţionar", ca „moaşa oricărei societăţi vechi care poartă în pintecele ei o societate nouă", fiind „instrumentul cu ajutorul căruia mişcarea socială îşi croieşte drum siărimînd formale politice încremenite şi moarte". Criteriul de clasă este fundamental în aprecierea fenomenelor sociale. Tocmai de aceea respingerea de către revizionişti a folosirii violenţei revoluţionare împotriva violenţei practicate de imperialişti în toate domeniile, sub orice marcă „muncitorească" s-ar ascunde ea, este contrarevoluţionară, menită să dezarmeze clasa muncitoare în faţa aparatului perfecţionat de constrîngere şi violenţă al imperialismului. Acelaşi criteriu de clasă este aplicat de Engels şi în definirea funcţiei de clasă a statului : „Societatea de pină acum, care se mişcă în antagonisme de clasă, avea nevoie de stat, adică de o organizaţie a clasei exploatatoare din epoca dată, in scopul menţinerii condiţiilor ei exterioare de producţie, in scopul mai ales de a ţine, prin violenţă, clasa exploatată In condiţiile de subjugare determinate de modul de producţie dat..." In condiţiile victoriei revoluţiei proletare, statul celor ce muncesc reprezintă instrumentul construirii socialismului şi al apărării lui (în interior şi în exterior) de atacul, intervenţia militară, organizată a burgheziei răsturnate de la putere sau aceleia din afară. Engels arată că în condiţiile victoriei mondiale a revoluţiei socialiste, după lichidarea posibilităţii de restaurare a capitalismului, statul „devenind, in sfîrşit, realmente reprezentant al întregii societăţi... se face pe sine Însuşi de prisos". Încă acum 80 de ani, Engels arăta că în socialism „statul nu este „DESFIINŢAT”, el dispare treptat" şi condamna teza „aşa-zişilor anarhişti ca statul să fie desfiinţat de azi pe miine" Revizioniştii contemporani răstoarnă datele şi condiţionează socialismul de desfiinţarea prealabilă a statului dictaturii proletare chiar şi atunci când există în afară tendinţa vădită de restaurare a capitalismului în ţările socialiste de către imperialişti, iar înăuntru rămăşiţele plin® de ură ale burgheziei urmăresc acelaşi lucru Actualul revizionism ce şi-a găsit expresia concretă în programul Uniunii comuniştilor din Iugoslavia a restaurat argumentele falşilor socialişti de tipul lui Dühring. Revizioniştii văd în capitalismul monopolist de stat, germeni ai socialismului. Statul burghez, după „teoriile" lor e o organizaţie situată deasupra claselor şi reprezentînd, chipurice, un instrument cu ajutorul căruia se poate transforma capitalismul în socialism, pe calea evoluţiei. Ridicîndu-se împotriva teoriei marxist-leniniste care înlătură posibilitatea coacerii în sinul structurii capitaliste a relaţiilor de producţie socialiste, revizioniştii iau abstracţie de un adevăr indiscutabil şi anume că statul capitalist nu poate fi decît o dictatură cruntă a burgheziei. Ei nu vor să vadă şi să admită că revoluţiile proletare s-au tradus in viaţă prin crearea sistemului mondial al socialismului, fiind dărîmat aparatul statelor burgheze. Revizioniştii ignorează aşadar esenţa exploatatoare a statelor imperialiste, propovăduind calea evoluţionistă de transformare a capitalismului in socialism. Prin aceasta ei îndeplinesc rolul de agenji ai burgheziei monopoliste în furioasa şi zadarnica Strădanie de menţinere a orînduirii capitaliste. Astăzi se adevereşte mai mult ca oricînd cită dreptate avea Engels cînd demonstra că în lumea capitalistă nu este cu putinţă evitarea crizelor, planificarea economiei, căci legile obiective acţionează în ciuda voinţei burgheziei, domină voinţa acesteia. Indicaţiile lui Engels din „Anti- Dühring" atestă deplina justeţe a poziţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti, respectiv şi a partidului nostru, care consideră că statul socialist nu poate fi desfiinţat atlta vreme cît mai există încercuire capitalistă, că in etapa actuală popoarele care construiesc socialismul nu trebuie să slăbească, ci dimpotrivă să-şi întărească statul, organele de stat, armata, organele de informaţie, pentru a zădărnici planurile duşmanilor din interior şi din afara graniţelor. Atotbiruitoarele idei ale socialismului Ştiinţific călăuzesc azi lupta clasei muncitoare sub conducerea partidelor comuniste pentru triumful cauzei socialismului. In opera lui Engels avem un sprijin ideologic de cea mai mare însemnătate în studierea marxism-leninismului, în combaterea ideologiei burgheze, a reformiştilor şi revizioniştilor contemporani, care ar putea să tragă concluzii din penibila experienţă a profesoraşului Dühring din Berlinul de acum un veac. P. IONESCU 80 de ani de la apariţia corpi lui F. Engels, ,,Andi*Dühring,, Un preţios sprijin în lupta împotriva ideologiei burgheze și revizionismului contemporan Să ne cunoaştem patria" Cetatea malul A ttadată, tirguşorul Suceava nu-şi avea renume decit în existenţa ruinelor cetăţii lui Ştefan cel Mare, casele răsfirate pe o întindere mică erau aşezate pe uliţi gloduroase şi murdare. Avea orăşelul o stradă principală pe care se aflau cîteva clădiri mai acătării. Era de altfel singura stradă pavată, fiindcă trecea prin faţa primăriei. Dacă ne-am gîndi numai la străzile acelea pline de praf în zilele cu soare, pline de noroi atunci cind ploua şi tot ne-am putea da seama cit a schimbat oraşul un lucru mărunt şi bana! cum ar fi pavatul străzilor. In 1949 era pavată o suprafaţă de 9.200 m. p., în 1958 există de acum 60.000 m.p pavaţi, aproape de 28 ori mai mult Acest fapt ca şi construcţiile noi, unele terminate, altele abia nişte şantiere, au dat alt aspect Sucevei, care nu mai e un tîrg oarecare ci devine un oraş aşa cum trebuie să arate o reşedinţa de regiune. În anii din urmă, în oraş s-au ridicat peste 20 de blocuri cu peste 120 apartamente, s-au construit sau sunt în curs de construcţie peste 100 locuinţe individuale pe loturi atribuite de stat. Centrul oraşului se înfrumuseţează cu clădirile arătoase pe care şi le construiesc diferitele instituţii ale oraşului. In curînd, sfatul popular regional se va muta în noul său palat administrativ, U.R.C.M.-ul şi U.R.C.C.-ul îşi vor inaugura şi ele noile sedii. Suprafaţa exactă pe care s-a construit în ultimii ani a fost greu de stabilit, dar ea se ridică la cîteva sute de mii de metri pătraţi. De la străzi pavate, locuinţe sau magazine noi, oraşul a trecut să-şi asigure condiţiile necesare dezvoltării unei de pe Sucevei vieţi culturale. ’Casa de cultură a ansamblului de cîntece, şi dansuri „Ciprian Borumbescu“ a fost lărgită şi amenajată, noul teatru de vară se află in faza de finisare, în curînd vor fi terminate două noi cinematografe. Tîrgul de altădată are acum două cartiere industriale. La Burdujeni, pe locurile unde — după război — nu erau decit nişte ruine, funcţionează azi un modern combinat pentru industrializarea cărnii, iar în afară de acesta, o fabrica de unt şi una de marmelada. La Iţcani se găseşte o fabrică de piele şi încălţăminte iar în tot oraşul se găsesc secţii ale industriei locale care s-au dezvoltat şi ele pe diferite ramuri Din toate aceste lucruri, mărunte poate, dacă luăm pe fiecare în parte, s-a creat azi un oraş în care au dispărut multe din urmele grele ale înapoierii moştenite din trecut. Mai sînt şi multe de făcut, e drept. Dar oraşul e în plină dezvoltare, iar cele realizate pină acum sînt garanţia schimbărilor mari care se vor petrece în viitor. Nu poţi pleca totuşi din Suceava fără să vizitezi cetatea lui Ştefan cel Mare, ridicată pe o colină aşezată în şesul Siretului, despre care mărturii scrise atestă că avea o poziţie ascunsă ochilor duşmanului, număra vreo 120 m. in lungime, 80 m. în lăţime ,şi şapte turnuri. Cu grijă şi preţuire e păstrat acest monument istoric, unde se fac în fiecare an noi săpături ce dau la iveală mărturii interesante din trecutul nostru istoric. In cetatea Sucevei, înfiinţată pe la începutul secolului al XIV-lea, scaun de domnie şi cetate de apărare împotriva duşmanilor, cu vestitele sale turnuri, catacombe, podul său mişcător ce acoperea şanţul de împrejmuire, lat, adine şi plin de apă, a rezistat cu sute de ani în urma (S497) comandantul Luca Arbore cu vitejii săi la asediul de trei săptămîni al duşmanilor. Din timpuri vechi se păstrează şi biserica Mirăuţilor, una din cele mai vechi biserici moldoveneşti, se zice, biserică de, încoronare a domnitorilor, biserica Sf. Dumitru zidită de Petru Voevod, fiul bătrinului Ştefan Voevod. Văscrisenia, zidită de Doamna Elena, văduva lui Petru Rareş, turnul, clopotniţa de la Sf. Dumitru aşezat lingă biserica ce poartă acelaşi nume, cu ziduri ce au o grosime de 2 m. şi din inscripţia căreia, aşezată pe o frumoasă pajură cu capul de bour deasupra intrării, se poate afla că a fost înălţat de Alexandru Lapuşneanu, înnoirea oraşului n-a neglijat întreţinerea acestor monumente istorice care au fost păstrate astfel ca generaţiile de azi şi cele viitoare să le poată cunoaşte şi preţui. Te desparţi cu oarecare regret de locurile şi oamenii de pe aici. Şi nu fără dorinţa de a reveni, pentru a poposi din nou prin meleagurile acestea ospitaliere, pentru a asculta din nou vorba sfătoasă, rostită în acelaşi grai cu mlădieri asemănătoare unui cîntec de dor, cu o melodie molcomă şi duioasă. LUCIA MANOLESCU ... oate alţii, mai buni cunoscători ai plaiurilor moldoveneşti, n-au încercat acelaşi sentiment pe care l-am trăit ori de cite ori drumurile mele prin ţară au avut ca ţintă aceste locuri. E un sentiment complex pe care nu-l poţi defini printr-un singur cuvînt, e asemănător sentimentului pe care-l încerci atunci cind citeşti amintirile lui Ion Creangă sau paginile de un rar meşteşug aleutitor romane ale maestrului Sadoveanu. Te cuprinde dorinţa de a drumeţi, prin locurile acestea unde oamenii vorbesc un grai in care cuvintele capătă o rotunjime, o muzicalitate deosebită, de a poposi pe urmele care marchează prezenţa atitor fapte măreţe din trecutul neamului nostru dar şi de a cunoaşte viaţa de azi a moldovenilor. Temină curiozitatea să vezi cum patriarhalele aşezări din răsăritul ţării, cărora natura le-a dăruit cu dărnicie multe din frumuseţile ei, se învecinează cu construcţiile cele mai moderne menite să pună în valoare bogăţiile cu care natura a fost tot aşa de darnică. Iar apariţiile acestea noi pe pămintul Moldovei şterg tot mai mult trista faimă de „înapoiare“ pentru regiunile care devin acum industriale. Schimbările ce s-au produs şi continuă să aibă loc sub ochii noştri, cu sensuri adinei, pe care nu le poţi percepe decit atunci cind cercetind cu atenţie viaţa de acum, îi descoperi măreţia în intim,plările mari şi mici care au loc zilnic, prin aceste meleaguri. România libera Vedere din oraşul Sibiu Foto : V. ORZA t'. CC OO OC OC OC OO QO OC OC OC CSC SC OO OO Oi CC OC OC so oo oc ce s. ..direcția regionala C.b.R. Stalin 8 § s-ar îngriji sa deschidă măcar unbu-% % fei dacă nu un restaurant în gara x 8 Mediaș. (CONST. BARDA). % g ...organele locale din Rm. Sărat ? 8 s-ar hotărî odată — și asta cit mai jj 8 curînd — să redea în funcţiune ba g sia comunală închisă de multă vre- 9, \me. (G. ANTONAŞ). 8 ? ...la restaurantul lacto.vegetarian g ţj din Brăila s.ar prepara şi minpăruri 8 g care să-i justifice firma. Aici gă- i8 seşti oHcind diferite mîncâruri piţ, 3 cunie, bere şi alte băuturi, dar nu g X ce face decit rareori cite un orez cu jj g lapte și altele. (A. VLAD). 8 § ...sfatul popular al raionului Ria. g 8 ţăcăni, raionul Bujor, s-ar interesa jj g cit decit de repararea căminului 3. 8 cultural. Numai astfel va putea fi s 8 reluată activitatea cultural-artistică 8 8 o rt comună. (L. BADESCU). 9 8 9 8 ...in oraşul Ploeşti s-ar amenaja g 3 un magazin special pentru distri- g 8 buirea apelor minerale. Facem a gceasta propunere finind seama de % I numărul mare de cetăţeni care soli- 8 9 cită ape minerale, precum si de fap- 8 8 tul ca in prezent acestea nu se gă- sesesc in localitate in cantităţile Si 8 I sorturile dorite. (I. POPA). 8 ...asemenea comunelor Aluniş,din Bertea, Livadea şi Vărbilău şi în 8 o Stefeşti, comună electrificată de Pa- 2 8 tru ani de zile si pe unde trece Linia g g de înaltă tensiune, ar arde becurile 9 8 electrice instalate pe uliţe. Pentru g 8 aceasta se cere mai muită atenţie 8 ? şi preocupare din partea conducăto- 8 0 rilor treburilor obşteşti. (E. CUCU- § g LESCU). 8 1 ...s-ar redeschide bufetul din garaj g Mizil care stă închis de mai multă « g vreme. (M. TUDOR). I ...sfatul popular al raionului Pia-1 g 1/a Neamţ s.ar îngriji să repare g 8 şoseaua principală care leagă Tg. g 8 Neamţ de Piatra. In felul acesta ce- % 8 tăţenii comunei Războieni cit şi spi. 8 ?talul din localitate n.ar mai avea S a de suferit în ce priveşte transportul 5 8 alimentelor, medicamentelor şi bol- g 8 navilor. (C, BECAR). 8 8 i prooccobocooeccosotxocoocoaosooooceococcoocooooo 1 Noi lucrări ştiinţifice CLUJ (de la corespondentul nostru). — Cadrele didactice clujene lucrează intens la întocmirea de noi lucrări ştiinţifice. Au fost redactate astfel o serie de ample monografii privitoare la problemele mai importante din istoria■ Transilvaniei, printre care „Clujul în secolul al XVI-lea", „începuturile capitalismului în industria extractivă din Transilvania“, „Mişcarea revoluţionară a românilor din Transilvania în primăvara anului 1848" şi altele. O serie de importante studii au fost întocmite şi în sectorul de istorie contemporana, printre care studiul „Ecoul si influenta Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie in Transilvania". '' Sub conducerea acad. Erasmus lupu Nyárápiy, un colectiv de cercetători ştiinţifici definitivează bogatul material al lucrării „Flora R.P.R.", din care pină acum au apărut şase volume. Geografii, conduşi de prof. univ. Tiberiu Moraru, membru corespondent al Academiei R.P.R., lucrează asiduu la o serie de capitole din noua „Geografie a R.P.R.". Totodată împreună cu geografi din U.R.S.S. şi R. P. Ungară, ei colaborează la întocmirea unor vaste lucrări ştiinţifice. 599 Salvatorul militar nr. 101 este un vas modern, înzestrat cu aparatură de navigație de prim rang, capabil să înfrunte orice furtună pe mare sau ocean, dotat cu materiale complexe de salvare. El a fost construit in anii regimului nostru democrat-popular de către harnicii constructori de nave din şantierele patriei noastre. In anul acesta, în preajma Zilei Marinei R.P.R., salvatorul împlineşte trei ani de cînd a intrat în serviciul flotal. Sînt mulţi marinari la bordul acestui vas în frunte cu comandantul, căpitanul,locotenent Ionescu Mircea, un marinar experimentat ce împlineşte în curînd 20 de ani de ambarcare, marinari care au fost cu trei ani in urmă martorii lansăriila apă a salvatorului. In cei trei ani de ambarcare, marinarii din echipajul navei de salvare au trecut prin încercări grele, dobîndind tradiţii marinăreşti cu care se pot mindri pe bună dreptate. In zilele acestea, cu ocazia unui marș lung pe care l-a executat salvatorul, am răsfoit registrul istoric a! echipajului, un registru simplu, îmbrăcat în pifază, pe a cărui copertă este lipită fotografia vasului salvator. Pe filele veline sînt aşternute notări îngrijite ale comandantului. Sînt notări la adresa marinarilor din echipaj care stau la post pentru salvarea vieţii celor de pe mare. Curajul de care ,au dat dovadă marinarii în misiunile de salvare impresionează pe fiecare om ce îndrăgeşte marea. In cei trei ani de navigaţie, salvatorul militar 101 şi echipajul său au îndeplinit trei misiuni grele, despre care vorbesc adeseori marinarii din bază. Botezul furtunii a fost primit de echipaj departe de bază, încă din primul an de la intrarea în serviciul flotei militare. Atunci, la mesajul transmis de echipajul vasului românesc „Ardealul“, surprins de o furtună puternică în apropierea Bosforului şi pus în imposibilitate de manevră din cauza pierderii elicii, salvatorul militar şi oamenii săi au înfruntat marea, plini de curaj şi eroism, salvînd la timp vasul ameninţat de pieire. In noaptea salvării, în timp ce salvatorul militar înainta cu greu pe marea furioasă, ducînd la pupă vasul avariat, din Capitala patriei noastre s-a recepţionat la bord o radiogramă adresată salvatorului militar: „întregul personal al flotei comerciale — spunea în radiogramă — mulţumeşte cu căldură marinarilor de pe salvatorul militar, pentru ajutorul nobil dat vasului „Ardealul“. După cîteva zile, în forţele maritime, pe nave şi unităţi, se dădea citire unui ordin. Comandantul flotei i-a felicitat pe soldaţii, sergenţii şi ofiţerii de la bord pentru modul exemplar în care şi-au făcut datoria, salvînd nava comercială. După un an, cînd filele calendarului indicau zilele friguroase ale lui februarie, echipajul salvatorului se lupta cu furtuna de două zile şi de doua nopţi fără întrerupere. Vasul cutreiera marea în lung şi-n lat pentru a descoperi şi salva un vas grecesc eşuat undeva, pe coastă. Din cauza gerului cumplit, puntea salvatorului fusese învăluită de o pojghiţă groasă de ghiaţă. Parîmele şi catargul aveau înfăţişarea unor stîlpi acoperiţi de zapadă. Vasul părea o banchiză purtată în voia furtunii. La comandă, alături de omul ce conducea cu mînă sigură nava prin hăul valurilor, stătea treaz locţiitorul politic. Timp de 30 de ore, deservind două posturi importante, acesta nu s-a mişcat de la comandă, în clipele acelea grele locţiitorul politic se străduia să vină în ajutorul comandamtului. După aproape trei zile de marş comandantul a zărit in depărtare, pe ţărmul introienit, silueta vasului naufragiat. Marinarii greci au fost salvaţi la timp şi au primit îngrijirile necesare. Îndeplinind cu succes şi cea de a doua misiune, marinarii de pe salvatorul militar şi-au cîştigat stima şi încrederea tuturor marinarilor noştri. în anul 1958, salvatorul a îndeplinit cea de a treia misiune şi anume salvarea vasului iugoslav „Soka“. Pe salvatorul militar sînt mulţi militari de frunte care au contribuit la făurirea tradiţiilor navei, săvîrşind fapte eroice de curaj. Fotografiile acestora sînt aşezate la loc de cinste în registrul istoric, în „oglinda navei“. Pionerul Ion Bălan, care pe timpul unei furtuni crîncene a urcat în virful catargului, la 18 m. înălţime deasupra liniei de plutire, pentru a înlocui pavilionul prefăcut în sloi, un marinar încercat care a devenit utemist pe salvator, sergentul de marină Vasile Colac — comandant de post de luptă şi inovator — mecanicul Gh. Ciobanu şi radiotelegrafistul Gh. Marinescu și alții ale căror fotografii sînt expuse în jurnalul istoric, sînt mîndria echipajului salvatorului militar. Cpt. II. D MIHALEA în intimpinarea ,Zilei Marinei R.P.R.1 Salvatorul militar 101 Vineri 1 august 1958 — nr. A3PS Solemnitatea înmînării unor decoraţii Joi la amiază la Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a avut loc solemnitatea înminării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte acad. Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, general locotenent Gh. Pintilie, adjunct al ministrului Afacerilor Interne şi alţii. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Iraian“ din cadrul Institutului de cercetări agronomice al Academiei R. P. Romine şi pentru merite deosebite in muncă. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit Ordinul Muncii clasa a 11-a Staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian“ şi Ordinul Muncii clasa a 111-a tovarăşilor Petre Tomoroga şi Andrei Truca. Pentru rezultatele deosebite obţinute în muncă pentru priceperea şi devotamentul dovedit in îndeplinirea sarcinilor de serviciu, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a conferit Ordinul „Steaua R. P. Române“ clasa a III-a generalului maior Ioan Şerb şi Ordinul „Steaua R. P. Romíné“ clasa a IV-a generalului maior Dumitru Constantinescu. S-au conferit de asemenea ordine ale R. P. Romíné unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani s-a conferit Ordinul Muncii clasa ,a IlI-a profesorului Mircea Florian, cercetător ştiinţific al Academiei R. P. Române. Inmînînd înaltele distincţii, acad. M. Ralea, i-a felicitat călduros pe cei decoraţi in numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Răspunzînd, în numele celor decoraţi, tovarăşii Petre Tomoroga, directorul staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian" şi generalul maior Ioan Şerb au mulţumit pentru înaltele distincţii acordate. CONSTRUCŢII NOI IN CAPITALĂ O plimbare, e drept, nu prea scurtă, prin Bucureşti, poate da o imagine oarecare asupra volumului lucrărilor de construcţie ce sînt în curs de execuţie în oraşul nostru. Construcţii de locuinţe se ridică in Ferentari şi în Mihai Bravu, pe B-dul Bălcescu şi pe Calea Griviţei. Dar, aşa cum ne-a declarat ing. Molnar, directorul direcţiei de construcţii a sfatului popular al Capitalei, abia începînd din anul 1959 Capitala va tapan un aspect de adevărat şantier. Mii de apartamente noi pentru oamenii muncii vor fi date în folosinţă, ţinind seama de sumele sporite ce au fost alocate de către stat în acest scop. Dar, să încercăm să prezentăm cititorilor cîteva din aceste construcţii noi. Pină la sfirşitul anului acesta, respectiv cu data de dare în folosinţă la 23 August, sau in cursul trimestrelor III şi IV, vor fi terminate 118 apartamente noi în cvartalurile de la Fioreasca, 60 apartamente în şoseaua Mihai Bravu, 70 apartamente în Bd. Muncii. In acelaşi timp se construiesc în şos. Mihai Bravu 7 noi blocuri din care patru vor fi gata pină la sfirşitul anului, construcţii cu cite 3 etaje şi parter şi cu cea 57 apartamente de bloc, în B-dul Muncii, va începe, tot în cursul acestui es, construcţia a 5 blocuri noi. La şantierul de locuinţe muncitoreşti Floreasca va începe construcţia unui nou cvartal, Floreasca Nop4aGeaikovski. In cursul anului trecut s-au construit aoi 328 apartamente, pe lingă care se vor mai ridica 30 blocuri cu 428 apartamente, din 60 vor fi date în folosinţă încă în cursul acestui an. Paral, insă cu lucrările mari, de anvergură, se lucrează la ceea ce specialiştii denumesc „plombe“, respectiv ridicarea de blocuri in spaţiile, virane din centrul oraşului. Aşa, de pildă, au fost atacate „plombe“ pe Bd. 6 Martie 101, unde se ridică un bloc de 6 etaje cu faţada spre viitoarea Piaţa a Operei, bloc care va avea la parter o cofetărie cu terasă. Pină în prezent s-a terminat aci placa de beton de pe deasupra etajului II, apoi, tot pe B-dul 6 Martie la nr. 85, se ridică un bloc cu 7 etaje şi 9 apartamente cu trei fronturi: spre chei, spre str. V. Pârvan şi spre Bulevard; pe B-dul 6 Martie, în piaţa Kogalniceanu, sunt în curs de terminare lucrările la fundaţia unui bloc de 6 etaje cu 42 apartamente. Se mai ridica astfel de locuri pe str. 13 Decembrie 33, unde lucrările au ajuns la acoperiş, pe str. Brezoianu 54, unde s-a turnat placa de beton peste ultimul etaj, pe str. Brezoianu 55, şi pe aceeaşi stradă, la numărul 50. De remarcat că toate aceste blocuri vor avea cite 6 etaje, și un număr de apartamente ce variază tBntre 27—35. In afară de acestea, se va mai ridica, la începutul anului viitor, pe str Brezoianu 60, un bloc cu 62 de apartamente și un altul, cu 180 apartamente, pe terenul fostului Teatru Liric. Printre locurile virane ce urmează să ii® transformate ip, şantiere de construcţii se numără grădina de cinematograf „Progresul“, restaurantul lacto-vegetarian dă pe Bd. 6 Martie 22, terenul I din Diana Amsei colt cu str. Cristian Tell, pe locul Magazinului „Spicul“, d® pa Bd. 1848, pe fostul teren „Sanitas“, de pe Bd. Bălcesti 36, etc. Inginerii şi arhitecţii oraşului pregătesc documentaţia pentru a începe incă în cursul acestui an, construcţia fa erond locuri pe B-dul Duca şi îşntocmesc studiile, pentru ca, în cursul anului 1959, să poată fi începută construcţia unor noi blocuri în viitoarea Piaţă a Gării de Nord. La aceste construcţii se mai adaugă cele 5 case de cultură ale tineretului ce vor fi gata- piuă la toamnă reconstruite în raioanele N. Dălcescu, Sfi,viţa Roşie, Tudor Vladimirescu, 23August şi Gh Gheorghiu-Dej, şi care vor cuprinde cite o sală mare de spectacole, o sală de tenis de masă, bufet, bibliotecă, cameră pentru pionieri, terase, urmind ca in viitor să poată fi amenajate la exterior jocuri de popice, ringuri de dans, etc." . Noutăţi de la fabrica de ţevi din Roman ROMAN (de la corespondentul nostru). De oprind a intrat în probe tehnologice la tinăra fabrică d de ţevi din Roman instalaţia d® galvanizare. Odată cu intrarea în funcţiune a acestei instalaţii care va avea loc peste puţină vreme, fabrica de ţevi de la Roman va fi in măsură să livreze produse finite direct beneficiarilor săi.