Romînia Liberă, august 1958 (Anul 16, nr. 4295-4321)

1958-08-01 / nr. 4295

Pag. 2-a* ne scriu­ m IN COMUNA JOIŢA, din rs­­ionul Rm. Sărat, comitetul execu­­tiv al sfatului popular se preocupa s­flirt timp de pregătirea şcolilor pentru noul an şcolar. Un comitet de cetăţeni alcătuit special în acest scop, in frunte cu Panait Li­latt, a mobilizat pe sătenii din comună pentru transportarea materialului ' lemnos necesar 'împrejmuirii şcoli­lor, iar meşterii angajaţi au execu­ţi­­at toate lucrările stabilite. (M­S CONSTANTINESCU). '■ * CIND AU AFLAT că vine cempa artistică din satul Bapşa, sătenii din T­opolovaţul.Mare, raio­­■ nul Lugoj s-au adunat un număr mare la căminul cultural. Corul ecnipei format din tru persoane in cea mai mare parte întovărăşiţi, a prezentat un repertoriu bogat şi bine pregătit. Programul ecnipei­­te agitaţie care de asemenea a fost prezentat, a fost apreciat in mod deosebit. (O. GEORGEVILI). έn NOUL AN ŞCOLAR rezervă o în mare bucurie elevilor din ora­şiu­­ Buşteni. In urma propunerilor făc­­t­aute de comitetul de iniţiativă in­­ vederea înfiinţării unei şcoli medii, Ministerul Invăţăm­ntului şi C­ultu­­rii a aprobat infinţarea unui liceu teoretic, mixt in Buşteni. Liceul va funcţiona anul acesta numai cu cla­­­sa a VlI-a. La examenul de adm­i­tere s-au prezentat absolvenţi ai şcolilor de 7 ani din Buşteni, Po­iana Ţapului şi Azuga. (S. BAR. SULESCU). A MUNCITORII ŞI TEHNICIE­NII întreprinderii A.M.I.T. din Ca­pitală, se mindresc pe drept cuvlnt cu rezultatele doblindite in muncă- Economiile realizate pina acum se ridică la suma de US0.000 lei. In­­grij­indu-se de odihna oamenilor muncii, forurile conducătoare din întreprindere, au alocat fonduri în­semnate pentru construirea unor corturi în staţiunile, de pe litoral, unde sunt cazaţi muncitorii. (S MARINESCU). • INCA DE PE ACUM centrele de semiindustriatizare Aprozar din regiunea Suceava au început să ia masuri pentru păstrarea in bune corndiţiunii a legumelor şi zarvatrn­­Lor pentru iarnă. Contindu-se pe o­ recoltă bogată de cartofi, s-au pus la punct silozurile şi pivniţele­­di s-au pregătit terenurile destinate in­­silozării cartofilor. .Construcţia silo­zului din Suceava progresează ra­pid şi în el se vor putea insilozai 500 tone produse. Centrele de sem­i­­industrializare au fost pregătite cu instalaţiile de apă aferente, cu șo­­proane, căzi, cazane, parafină, lem­­ne, etc. Pină in prezent s-a prevă­zut semiindustrializarea unei canti­­te­ți de 350 tone, (R. SPIRU). Scrisoare către redacţie E timpul să se termine lucrăr­ile In luna mai 1957, I.II- raionul I. V. Stalin şi T.R.C.L.R. Bucureşti au început lucrările de supraetajare şi a­­menajări interioare în imobilul naţio­nalizat din str. Piaţa Amzei nr. 2. In luna ianuarie 1958 a fost terminată construirea a două apartamente supra­etajate şi s-au executat parţial unele lucrări de amenajări in restul imo­bilului. .Lucrările pentru compartimentarea apartamentului 4, etajul I, ocupat de­­­­subsemnatul, precum­­şi lucrările de la parter şi subsol, ocupate de alţi loca­tari, au fost sistate in luna noiembrie 1957 pentru a concentra eforturile in vederea terminării supraetajării. De atunci și pină în prezent nu s-a mai executat in restul imobilului decit lu­crările pentru instalarea gazului me­tan. Timp de luni de zile, locatarii au îndurat mari neplăceri, inerente unor astfel de lucrări. In luna ianuarie 1958 am sezisat a­­ceastă stare de lucruri atît comitetu­lui executiv al sfatului popular al Capitalei cît şi Serviciului Gospodă­riei Locative promiţindu-ni-se că si­tuaţia se va rezolvă In trimestrul 1/1958. De asemenea, în aprilie 1958 am sezisat din nou aceleași Servicii., Pină în prezent nu s-a luat nici o măsură. Apreciez că după atîtea luni de cind mă aflu cu gospodăria împa­chetata, așteptînd reluarea lucră­rilor, locuind intr.o stare de provizo­rat ce se prelungește continuu, este timpul ca I.L.L. să termine ceea ce a început de­ mai mult de un an. Ing G. CONSTANTINESCU Oi S­e împlinesc 80 de ani de la a­­pariția operei lu­ F Engels „ANTT-DÜRRWG", una din cele mai importante lucrări a fon­datorilor socialismului ştiinţific. In clasica sa operă, Engels a zdrobit una din primele încercări ale ideologiei burgheze, respectiv a reprezentanţilor ei, de a se mas­ca cu lozinci prelins socialiste, cu scopul de a induce în eroare ma­sele, de a le abate de pe drumul indicat de socialismul ştiinţific. Ni­micind duhringianismul care repre­zenta un amestec de materialism vulgar, de pozitivism, de idealism camuflat, Engels a ridicat socia­lismul ştiinţific pe culmi noi. Prin elaborarea acestei opere, care a avut un puternic ecou în rindurile­­ mişcării muncitoreşti internaţionale,­­s-a repurtat o nouă şi deosebit de importantă victorie a materialismu­lui marxist asupra idealismului în general, căci zdrobindu-l pe Düh­ring, Engels a demonstrat că nu e­­xistă cale de mijloc în lupta isto­­rică dintre materialism și, idealism. Relevînd acest merit­ deosebit al o­­perei lui Engels, Lenin scria în „MATERIALISM ȘI EMPIRIOCRITI­­CISM" : „Sau materialism consec­vent pină la capăt, sau falsitatea şi lipsa de ciscerrţăm­int a idealis­mului filosofic — iată modul de a pune probleme ce rezultă din fie­care pasaj al operei «AOU-Dü­h­­ring»", prin geniala sa operă En­­gels a demonstrat forţa creatoare, de nebiruit a ideologiei revoluţio­nare a proletariatului — singura concepţie cu adevărat ştiinţifică despre natură şi societate. Ideile expuse în această operă îşi păstrează în zilele noastre de­plina actualitate prin forţa lor ştiin­ţifică de necontestat, prin însemnă­­­­tatea lor deosebită în lupta dusă pentru demascarea ideologiei bur­gheze contemporane, a revizionis­mului şi reformismului, care nu o dată, în dorinitl l°r de ă se afirma sub forme ascunse, recurg la argumente şi „feţe“ ale lui Dühring de mult zdrobite. In această ordine de idei remarcăm doar cît de fra­pantă este asemănarea dintre teo­riile economiştilor şi politicienilor burghezi despre „statul prosperită­ţii generale" sau despre „capitalis­mul popular", susţinute cu zel de către revizionişti şi reformişti, şi teoriile burgheze despre „unitatea dinţi® muncă şi capital" sau des­­pre „armonia şi bunăstarea gene­rală", susţinute de Dühring, deşi încă în acea vreme erau dezmin­ţite categoric de adîncirea conti­nuă a contradicţiilor dintre muncă şi capital, de ascuţirea luptei de clasă dintre proletariat şi burghe­zie. Critica împotriva lui Dühring a con­stituit un prilej pentru dezvoltarea u­­nor probleme de cea mai mare însem­nătate din domeniul economiei po­litice, al filozofiei şi socialismului ştiinţific, care reprezintă un uriaş interes teoretic şi practic pentru întreaga mişcare muncitorească in­ternaţională. Analizînd problemele fundamentale ale filozofiei, Engels a demonstrat forţa şi vitalitatea materialismului dialectic, a funda­mentat, printre altele, rezolvarea materialistă a problemei de bază a filozofiei : caracterul primordial al materiei şi derivat, secund, al con­ştiinţei şi legile de bază ale dia­lecticii marxiste O mare însemnătate are de ase­menea expunerea tezelor funda­mentale ale învăţăturii economice a lui Marx, demonstrarea carac­terului de neîmpăcat­ a contradic­ţiilor de clasă din societatea capi­talistă, pe care ideologii burghezi ca şi revizioniştii şi reformiştii în­cearcă să le treacă sub tăcere, să le escamoteze Engels a acordat în opera sa o atenţie deosebită problemelor le­gate de analiza conţinutului statu­lui capitalist. El a prevăzut în mod genial apariţia capitalismului mo­nopolist de stat, ca o cerinţa a e­­conomiei capitaliste, în urma pro­cesului de concentrare şi centrali­zare a capitalului. Engels a insis­tat în mod deosebit , asupra faptu­lui că „nici transformarea in socie­tăţi pe acţiuni (şi trusturi), nici transformarea în proprietate de stat, nu înlătură „caracterul de capital al forţelor de producţie". Indicaţii­le categorice ale lui Engels au o însemnătate deosebită în lupta du­să împotriva diverşilor apologeţi ai capitalismului care susţin că în condiţiile capitalismului monopolist de stat ar avea loc o trecere lentă spre socialism- Engels denumea statul capitalist modern „capitalis­tul colectiv ideal" care exploatea­ză nemilos proletariatul. De cea mai mare actualitate sunt de asemenea tezele lui Engels pri­vitoare la caracterul obiectiv al le­gilor economice în capitalism ; el a condamnat acele false afirmaţii care inventează şi atribuie statului capitalist modern capacitatea de a modifica acţiunea legilor obiective ale societăţii capitaliste. Engels arată că măsurile de re­formă a capitalismului, cînd nu sunt impuse prin lupta clasei mun­citoare, se datoresc cauzelor obiec­tive ce rezidă în natura forţelor de producţie, dar nu afectează carac­terul capitalist al societăţii . „A­­c­astă rezistenţă a forţelor de pro­ducţie in uriaşă creştere împotriva caracterului lor de capital, aceas­tă necesitate tot mai mare de a se recunoaşte natura lor socială, si­leşte însăşi clasa capitaliştilor să le trateze din ce în ce mai mult ca forţe de producţie sociale in mă­sura în care acest lucru este în genere cu putinţă in cadrul relaţi­lor capitaliste". (n. a ) Socialismul nu se deosebeşte de capitalism prin criterii subiectiv®, ci obiective : „...Conţinutul real al revendicărilor proletare de egali­tate este revendicarea desfiinţării claselor". Conţinutul de clasă determină funcţiunea, rolul social al diferite­lor măsuri, acţiuni sau instituţii so­ciale. Engels demonstrează această idee fundamentală a marxismului, combătînd teza falsă a lui Düh­­ring că violenţa exercitată de o parte a societăţii împotriva celei­lalte ar fi determinat scindarea co­lectivităţii în clase antagoniste, a­­pariţia statului . „E limpede — spu­ne Engels — că instituţia proprie­tăţii privai® trebuie să existe îna­inte ce tîlharul să-şi poată ÎNSU­ŞI un bun străin ; că deşi violenţa poate să-l schimbe pe posesorul proprietăţii, ea nu poate să creeze proprietatea privată ca atare" Cu alte cuvinte, violenţa ca act politic este ulterioară apariţiei proprietăţii private, deci formării relaţiilor de producţie exploatatoare. Violenţa ca fenomen social, politic, este fo­losită de clasele sociale în chip divers; clasele exploatatoare folo­sesc violenţa în vederea menţinerii raporturilor d­e producţie de ex­ploatare, în timp ce clasele exploa­tate o folosesc intr-un „rol revolu­ţionar", ca „moaşa oricărei socie­tăţi vechi care poartă în pintecele ei o societate nouă", fiind „instru­mentul cu ajutorul căruia mişcarea socială îşi croieşte drum siărimînd formale politice încremenite şi moarte". Criteriul de clasă este fundamen­­tal în aprecierea fenomenelor so­­ciale. Tocmai de aceea respinge­rea de către revizionişti a folosirii violenţei revoluţionare împotriva violenţei practicate de imperialişti în toate domeniile, sub orice mar­că „muncitorească" s-ar ascunde ea, este contrarevoluţionară, meni­tă să dezarmeze clasa muncitoare în faţa aparatului perfecţionat de constrîngere şi violenţă al imperia­lismului. Acelaşi criteriu de clasă este a­­plicat de Engels şi în definirea funcţiei de clasă a statului : „So­cietatea de pină acum, care se mişcă în antagonisme de clasă, a­­vea nevoie de stat, adică de o or­ganizaţie a clasei exploatatoare din epoca dată, in scopul menţine­rii condiţiilor ei exterioare de pro­ducţie, in scopul mai ales de a ţi­ne, prin violenţă, clasa exploatată In condiţiile de subjugare determi­nate de modul de producţie dat..." In condiţiile victoriei revoluţiei pro­letare, statul celor ce muncesc re­prezintă instrumentul construirii so­cialismului şi al apărării lui (în in­terior şi în exterior) de atacul, in­tervenţia militară, organizată a bur­gheziei răsturnate de la putere sau a­celeia din afară. Engels arată că în condiţiile victoriei mondiale a revoluţiei socialiste, după lichida­rea posibilităţii de restaurare a ca­pitalismului, statul „devenind, in sfîrşit, realmente reprezentant al întregii societăţi... se face pe sine Însuşi de prisos". Încă acum 80 de ani, Engels ară­ta că în socialism „statul nu este „DESFIINŢAT”, el dispare treptat" şi condamna teza „aşa-zişilor anar­hişti ca statul să fie desfiinţat de azi pe miine" Revizioniştii contem­porani răstoarnă datele şi condi­ţionează socialismul de desfiinţa­­rea prealabilă a statului dictaturii proletare chiar şi atunci când exis­tă în afară tendinţa vădită de res­taurare a capitalismului în ţările socialiste de către imperialişti, iar înăuntru rămăşiţele plin® de ură ale burgheziei urmăresc acelaşi lu­­cru­ Actualul revizionism ce şi-a găsit expresia concretă în progra­mul Uniunii comuniştilor din Iugo­slavia a restaurat argumentele fal­­şilor­ socialişti de tipul lui Dühring. Revizioniştii văd în capitalismul monopolist de stat, germeni ai so­cialismului. Statul burghez, după „teoriile" lor e o organizaţie situa­tă deasupra claselor şi reprezen­­tînd, chipurice, un instrument cu a­­jutorul căruia se poate transforma capitalismul în socialism, pe calea evoluţiei. Ridicîndu-se împotriva teoriei marxist-leniniste care înlă­tură posibilitatea coacerii în sinul structurii capitaliste a relaţiilor de producţie socialiste, revizioniştii iau abstracţie de un adevăr indiscuta­bil şi anume că statul capitalist nu poate fi decît o dictatură cruntă a burgheziei. Ei nu vor să vadă şi să admită că revoluţiile proletare s-au tradus in viaţă prin crearea siste­mului mondial al socialismului, fi­ind dărîmat aparatul statelor bur­gheze. Revizioniştii ignorează aşa­dar esenţa exploatatoare a state­lor imperialiste, propovăduind ca­lea evoluţionistă de transformare a capitalismului in socialism. Prin a­­ceasta ei îndeplinesc rolul de a­­genji ai burgheziei monopoliste în furioasa şi zadarnica Strădanie de menţinere a orînduirii capitaliste. Astăzi se adevereşte mai mult ca oricînd cită dreptate avea Engels cînd demonstra că în lumea capi­talistă nu este cu putinţă evitarea crizelor, planificarea economiei, căci legile obiective acţionează în ciuda voinţei burgheziei, domină voinţa acesteia. Indicaţiile lui Engels din „Anti- Dühring" atestă deplina justeţe a poziţiei partidelor comuniste şi mun­citoreşti, respectiv şi a partidului nostru, care consideră că statul so­cialist nu poate fi desfiinţat atlta vreme cît mai există încercuire ca­pitalistă, că in etapa actuală po­poarele care construiesc socialis­mul nu trebuie să slăbească, ci dimpotrivă să-şi întărească statul, organele de stat, armata, organele de informaţie, pentru a zădărnici planurile duşmanilor din interior şi din afa­ra graniţelor. Atotbiruitoarele idei ale socialis­mului Ştiinţific călăuzesc azi lupta clasei muncitoare sub conducerea partidelor comuniste pentru­ trium­ful cauzei socialismului. In opera lui Engels avem un sprijin ideolo­gic de cea mai mare însemnătate în studierea marxism-leninismului, în combaterea ideologiei burgheze, a reformiştilor şi revizioniştilor con­temporani, care ar putea să tragă concluzii din penibila experienţă a profesoraşului Dühring din Berlinul de acum un veac. P. IONESCU 80 de ani de la apariţia corpi lui F. Engels, ,,Andi*Dü­hring,,­ Un preţios sprijin în lupta împotriva ideologiei burgheze și revizionismului contemporan Să ne cunoaştem patria" Cetatea malul A ttadată, tirguşorul Suceava nu-şi avea renume decit în existenţa ruinelor cetăţii lui Ştefan cel Ma­re, casele răsfirate pe o întindere mică erau aşezate pe uliţi gloduroase şi murdare. Avea orăşelul o stradă prin­cipală pe care se aflau cîteva clădiri mai acătării. Era de altfel singura stra­dă pavată, fiindcă trecea prin faţa primăriei. Dacă ne-am gînd­i numai la străzile acelea pline de praf în zilele cu soare, pline de noroi atunci cind ploua şi tot ne-am putea da seama cit a schimbat oraşul un lucru mărunt şi bana! cum ar fi pavatul străzilor. In 1949 era pavată o suprafaţă de 9.200 m. p., în 1958 există de acum 60.000 m.p pavaţi, aproape de 28 ori mai mult Acest fapt ca şi construcţiile noi, unele terminate, altele abia nişte şan­tiere, au dat alt aspect Sucevei, care nu mai e un tîrg oarecare ci devine un oraş aşa cum trebuie să arate o reşe­­dinţa de regiune. În anii din urmă, în oraş s-au ridi­cat peste 20 de blocuri cu peste 120 apartamente, s-au construit sau sunt în curs de construcţie peste 100 locuinţe individuale pe loturi atribuite de stat. Centrul oraşului se înfrumuseţează cu clădirile arătoase pe care şi le cons­truiesc diferitele instituţii ale oraşu­lui. In curînd, sfatul popular regional se va muta în noul său palat adminis­trativ, U.R.C.M.-ul şi U.R.C.C.-ul îşi vor inaugura şi ele noile sedii. Su­­prafaţa exactă pe care s-a construit în ultimii ani a fost greu de stabilit, dar ea se ridică la cîteva sute de mii de metri pătraţi. De la străzi pavate, locuinţe sau ma­gazine noi, oraşul a trecut să-şi asi­gure condiţiile necesare dezvoltării unei de pe Sucevei vieţi culturale. ’Casa de cultură a an­samblului de cîntece, şi dansuri „Ciprian Borumbescu“ a fost lărgită şi amena­jată, noul teatru de vară se află in faza de finisare, în curînd vor fi ter­minate două noi cinematografe. Tîrgul de altădată are acum două cartiere industriale. La Burdujeni, pe locurile unde — după război — nu erau decit nişte ruine, funcţionează azi un modern combinat pentru industrializa­rea cărnii, iar în afară de acesta, o fabrica de unt şi una de marmelada. La Iţcani se găseşte o fabrică de piele şi încălţăminte iar în tot oraşul se gă­sesc secţii ale industriei locale care s-au dezvoltat şi ele pe diferite ramuri Din toate aceste lucruri, mărunte poate, dacă luăm pe fiecare în parte, s-a creat azi un oraş în care au dis­­părut multe din urmele grele ale îna­poierii moştenite din trecut. Mai sînt şi multe de făcut, e drept. Dar oraşul e în plină dezvoltare, iar cele reali­zate pină acum sînt garanţia schim­bărilor mari care se vor petrece în viitor. N­u poţi pleca totuşi din Suceava fără să vizitezi cetatea lui Şte­fan cel Mare, ridicată pe o co­lină aşezată în şesul Siretului, despre care mărturii scrise atestă că avea o poziţie ascunsă ochilor duşmanului, nu­măra vreo 120 m. in lungime, 80 m. în lăţime ,şi şapte turnuri. Cu gri­jă şi preţuire e păstrat acest monu­ment istoric, unde se fac în fiecare an noi săpături ce dau la iveală mărturii interesante din trecutul nostru istoric. In cetatea Sucevei, înfiinţată pe la începutul secolului al XIV-lea, scaun de domnie şi cetate de apărare împotriva duşmanilor, cu vestitele sale turnuri, catacombe, podul său mişcător ce aco­perea şanţul de împrejmuire, lat, adine şi plin de apă, a rezistat cu sute de ani în urma (S497) comandantul Luca Arbore cu vitejii săi la asediul de trei săptămîni al duşmanilor. Din timpuri vechi se păstrează şi bi­serica Mirăuţilor, una din cele mai vechi biserici moldoveneşti, se zice, bi­serică de, încoronare a domnitorilor, bi­serica Sf. Dumitru zidită de Petru Voevod, fiul bătrinului Ştefan Voevod. Văscrisenia, zidită de Doamna Elena, văduva lui Petru Rareş, turnul, clopot­niţa de la Sf. Dumitru aşezat lingă bi­serica ce poartă acelaşi nume, cu zi­duri ce au o grosime de 2 m. şi din inscripţia căreia, aşezată pe o frumoasă pajură cu capul de bour deasupra in­­trării, se poate afla că a fost înălţat de Alexandru Lapuşneanu, înnoirea oraşului n-a neglijat între­ţinerea acestor monumente istorice care au fost păstrate astfel ca generaţiile de azi şi cele viitoare să le poată cu­noaşte şi preţui. T­e desparţi cu oarecare regret de locurile şi oamenii de pe aici. Şi nu fără dorinţa de a reveni, pen­tru a poposi din nou prin meleagurile acestea ospitaliere, pentru a asculta din nou vorba sfătoasă, rostită în a­­celaşi grai cu mlădieri asemănătoare unui cîntec de dor, cu o melodie mol­­comă şi duioasă. LUCIA MANOLESCU ... o­a­te alţii, mai buni cunoscători ai plaiurilor moldoveneşti, n-au încer­­cat acelaşi sentiment pe care l-am trăit ori de cite ori drumurile­­ mele prin ţară au avut ca ţintă aceste locuri. E un sentiment complex pe care nu-l poţi defini printr-un singur cu­vînt, e asem­ăn­ător sentimentului pe care-l încerci atunci cind citeşti amintirile lui Ion Creangă sau paginile de un rar meşteşug ale­utitor romane ale maestrului Sadoveanu. Te cuprinde dorinţa de a drumeţi, prin locurile acestea unde oamenii vorbesc un grai in care cuvintele capă­tă o rotunjime, o muzicalitate deosebită, de a poposi pe urmele care marchează prezenţa atitor fapte măreţe din trecutul neamului nostru dar şi de a cunoaşte viaţa de azi a moldovenilor. Te­mină curiozitatea să vezi cum patriarhalele aşezări din răsăritul ţării, cărora natura le-a dăruit cu dărnicie multe din frumuseţile ei, se învecinează cu construcţiile cele mai moderne menite să pună în valoare bogăţiile cu care natura a fost tot aşa de darnică. Iar apariţiile acestea noi pe pămintul Moldovei şterg tot mai mult trista faimă de „înapoiare“ pentru re­giunile care devin acum industriale. Schimbările ce s-au produs şi continuă să aibă loc sub ochii noştri, cu sensuri adinei, pe care nu le poţi percepe decit atunci cind cercetind cu atenţie viaţa de acum, îi descoperi măreţia în intim,plări­le mari şi mici care au loc zilnic, prin aceste meleaguri. România libera Vedere din oraşul Sibiu Foto : V. ORZ­A t'. CC OO OC­ OC OC OO QO OC OC OC CSC SC OO OO Oi CC OC OC so oo oc ce s. ..direcția regionala C.b.R. Stalin 8 § s-ar îngriji sa deschidă măcar unbu-% % fei dacă nu un restau­rant în gara x 8 Mediaș. (CONST. BARDA). % g ...organele locale din Rm­. Sărat ? 8 s-ar hotărî odată — și asta cit mai jj 8 curînd — să redea în funcţiune ba­ g s­ia comunală închisă de multă vre- 9, \me. (G. ANTONAŞ). 8 ? ...la restaurantul lacto.vegetarian g ţj din Brăila s.ar prepara şi minpăruri 8 g care să-i justifice firma. Aici gă- i­8 seşti oHcind diferite mîncâruri pi­­ţ, 3 cunie, bere şi alte băuturi, dar nu g X ce face decit rareori cite un orez cu jj g lapte și altele. (A. VLAD). 8 § ...sfatul popular al raionului Ria. g 8 ţăcăni, raionul Bujor, s-ar interesa jj g cit de­­­cit de repararea căminului 3. 8 cultural. Numai­­ astfel va putea fi s 8 reluată activitatea cultural-artistică 8 8 o rt comună. (L. BADESCU). 9 8 9 8 ...in oraşul Ploeşti s-ar amenaja g 3 un magazin special pentru distri- g 8 buirea apelor minerale. Facem a­ g­­­ceasta propunere finind seama de % I numărul mare de cetăţeni care soli- 8 9 cită ape minerale, precum si de fap- 8 8 tul ca in prezent acestea nu se gă- s­e­sesc in localitate in cantităţile Si 8 I sorturile dorite. (I. POPA). 8 ...asemenea comunelor Aluniş,di­n Bertea, Livadea şi Vărbilău şi în 8 o Stefeşti, comună electrificată de Pa- 2 8 tru ani de zile si pe unde trece Linia g g de înaltă tensiune, ar arde becurile 9 8 electrice instalate pe uliţe. Pentru g 8 aceasta se cere mai muită atenţie 8 ? şi preocupare din partea conducăto- 8 0 rilor treburilor obşteşti. (E. CUCU- § g LESCU). 8 1 ...s-ar redeschide bufetul din garaj g Mizil care stă închis de mai multă « g vreme. (M. TUDOR). I ...sfatul popular al raionului Pia-1 g 1/a Neamţ s.ar îngriji să repare g 8 şoseaua principală care leagă Tg. g 8 Neamţ de Piatra. In felul acesta ce- % 8 tăţenii comunei Războieni cit şi spi. 8 ?­talul din localitate n.ar mai a­vea S a de suferit în ce priveşte transportul 5 8 alimentelor, medicamentelor şi bol- g 8 navilor. (C, BECAR). 8­ 8 i prooccobocooeccosotxocoocoaosooooceococcoocooooo 1 Noi lucrări ştiinţifice CLUJ (de la corespondentul nostru). — Cadrele didactice clujene lucrează intens la întocmirea de noi lucrări ştiinţifice. Au fost redactate astfel o serie de ample monografii privitoare la proble­mele mai importante din istoria■ Tran­silvaniei, printre care „Clujul în se­­colul al XVI-lea", „începuturile capi­talismului în industria extractivă din Transilvania“, „Mişcarea revoluţionară a rom­ânilor din Transilvania în pri­­măvara anului 1848" şi altele. O serie de importante studii au fost întocmite şi în sectorul de istorie contemporana, printre care studiul „Ecoul si influen­ta Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie in Transilvania". '' Sub conducerea acad. Erasmus lupu Nyárápiy, un colectiv de cercetători ştiinţifici definitivează bogatul mate­­rial al lucrării „Flora R.P.R.", din care pină acum au apărut şase volu­me. Geografii, conduşi de prof. univ. Tiberiu Moraru, membru corespondent al Academiei R.P.R., lucrează asiduu la o serie de capitole din noua „Geo­graf­ie a R.P.R.". Totodată împreună cu geografi din U.R.S.S. şi R. P. Un­­gară, ei colaborează la întocmirea unor vaste­­ lucrări ştiinţifice.­ ­ 599 Salvatorul militar nr. 101 este un vas mo­dern, înzestrat cu aparatură de navigație de prim rang, ca­pabil să înfrunte orice furtună pe mare sau ocean, dotat cu materiale complexe de salvare. El a fost construit in anii re­­gimului nostru democrat-popular­ de către harnicii constructori de nave din şantierele patriei noastre. In anul acesta, în preajma Zilei Marinei R.P.R., salvatorul împlineşte trei ani de cînd a intrat în serviciul flotal. Sînt mulţi marinari la bordul acestui vas în frunte cu comandantul, căpitanul,locotenent Ionescu Mircea, un marinar experimentat ce împlineş­te în curînd 20 de ani de ambarcare, marinari care au fost cu trei ani in urmă martorii lansării­­la apă a sal­­vatorului. In cei trei ani de ambar­­care, marinarii din echipajul navei de salvare au trecut prin încercări grele, dobîndind tradiţii marinăreşti cu care se pot mindri pe bună dreptate. In zilele acestea, cu ocazia unui marș lung pe care l-a executat salvatorul, am răsfoit registrul istoric a! echipa­jului, un registru simplu, îmbrăcat în pifază, pe a cărui copertă este lipită fotografia vasului salvator. Pe filele veline sînt aşternute notări îngrijite ale comandantului. Sînt notări la a­­dresa marinarilor din echipaj care stau la post pentru salvarea vieţii celor de pe mare. Curajul de care ,au dat dovadă marinarii în misiunile de salvare impresionează pe fiecare om ce îndrăgeşte marea. In cei trei ani de navigaţie, salva­torul militar 101 şi echipajul să­u au îndeplinit trei misiuni grele, despre care vorbesc adeseori marinarii din bază. Botezul furtunii a fost primit de echipaj departe de bază, încă din primul an de la intrarea în serviciul flotei militare. Atunci, la mesajul transmis de echipajul vasului româ­­nesc „Ardealul“, surprins de o furtu­nă puternică în apropierea Bosforului şi pus în imposibilitate de manevră din cauza pierderii elicii, salvatorul militar şi oamenii săi au înfruntat marea, plini de curaj şi eroism, sal­­vînd la timp vasul ameninţat de piei­­re. In noaptea salvării, în timp ce salvatorul militar înainta cu greu pe marea furioasă, ducînd la pupă vasul avariat, din Capitala patriei noastre s-a recepţionat la bord o radiogramă adresată salvatorului militar: „între­gul personal al flotei comerciale — spunea în radiogramă — mulţumeşte cu căldură marinarilor de pe salva­­torul militar, pentru ajutorul nobil dat vasului „Ardealul“. După cîteva zile, în forţele mariti­me, pe nave şi unităţi, se dădea ci­­tire unui ordin. Comandantul flotei i-a felicitat pe soldaţii, sergenţii şi o­­fiţerii de la bord pentru modul exem­­plar în care şi-au făcut datoria, sal­­vînd nava comercială. După un an, cînd filele calendaru­­lui indicau zilele friguroase ale lui februarie, echipajul salvatorului se lupta cu furtuna de două zile şi de doua nopţi fără întrerupere. Va­sul cutreiera marea în lung şi-n lat pen­tru a descoperi şi salva un vas gre­­cesc eşuat undeva, pe coastă. Din cauza gerului cumplit, puntea salva­torului fusese învăluită de o pojghiţă groasă de ghiaţă. Parîmele şi catar­gul aveau înfăţişarea unor stîlpi aco­periţi de zapadă. Vasul părea o ban­­chiză purtată în voia furtunii. La co­mandă, alături de omul ce conducea cu m­înă sigură nava prin hăul valu­rilor, stătea treaz locţiitorul politic. Timp de 30 de ore, deservind două posturi importante,­ acesta nu s-a mişcat de la comandă, în clipele a­­celea grele locţiitorul politic se stră­duia să vină în ajutorul comandam­tului. După aproape trei zile de marş comandantul a zărit in depărtare, pe ţărmul introienit, silueta vasului nau­­fragiat. Marinarii greci au fost­ sal­­vaţi la timp şi au primit îngrijirile necesare. Îndeplinind cu succes şi cea de a doua misiune, marinarii de pe salvatorul militar şi-au cîştigat stima şi încrederea tuturor marinarilor noş­­tri. în anul 1958, salvatorul a îndepli­nit cea de a treia misiune şi anume salvarea vasului iugoslav „Soka“. Pe salvatorul militar sînt mulţi mi­litari de frunte care au contribuit la făurirea tradiţiilor navei, săvîrşind fapte eroice de curaj. Fotografiile a­­cestora sînt aşezate la loc de cinste în registrul istoric, în „oglinda na­­vei“. Pionerul Ion Bălan, care pe­ timpul unei furtuni crîncene a urcat în vir­­ful catargului, la 18 m. înălţime dea­­supra liniei de plutire, pentru a înlo­­cui pavilionul prefăcut în sloi, un marinar încercat care a devenit ute­­mist pe salvator, sergentul de marină Vasile Colac — comandant de post de luptă şi inovator — mecanicul Gh. Ciobanu şi radiotelegrafistul Gh. Ma­­rinescu și alții ale căror fotografii sînt expu­se în jurnalul istoric, sînt mîndria echipajului salvatorului mili­tar. Cpt. II. D MI­HALEA în intimpinarea ,Zilei Marinei R.P.R.1 Salvatorul militar 101 Vineri 1 august 1958 — nr. A3PS Solemnitatea înmînării unor decoraţii Joi la amiază la Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a avut loc solemnitatea înminării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte acad. Mihail Ralea, vicepreşedinte al Pre­­zidiului Marii Adunări­ Naţionale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiu­­lui Marii Adunări Naţionale, general locotenent Gh. Pintilie, adjunct al ministrului Afacerilor Interne şi alţii. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Ir­a­ian“ din­ cadrul Institutului de cercetări agronomice al Academiei R. P. Romine şi pen­tru merite deosebite in muncă. Pre­­zidiul Marii Adunări Naţionale a con­ferit Ordinul Muncii clasa a 11-a Staţiunii experimentale agricole „Va­lul lui Traian“ şi Ordinul Muncii clasa a 111-a tovarăşilor Petre To­­moroga şi Andrei Truca. Pentru rezultatele deosebite obţi­nute în muncă­ pentru priceperea­­ şi devotamentul dovedit in îndeplinirea sarcinilor de serviciu, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a conferit Ordinul „Steaua R. P. Româ­­ne“ clasa a III-a generalului maior Ioan Şerb şi Ordinul „Steaua R. P. Romíné“ clasa a IV-a generalului maior Dumitru Constantinescu. S-au conferit de asemenea ordine ale R. P. Romíné unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani s-a conferit Ordinul Muncii clasa ,a IlI-a profesorului Mircea Florian, cercetător ştiinţific al Aca­demiei R. P. Române. Inmînînd înaltele distincţii, acad. M. Ralea, i-a felicitat călduros pe cei decoraţi in numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Răspunzînd, în numele celor deco­raţi, tovarăşii Petre Tomoroga, di­rectorul staţiunii experimentale agri­cole „Valul lui Traian" şi generalul maior Ioan Şerb au mulţumit pentru înaltele distincţii acordate. CONSTRUCŢII NOI IN CAPITALĂ O plimbare, e drept, nu prea scurtă, prin Bucureşti, poate da o imagine oarecare asupra volumului lucrărilor de construcţie ce sînt în curs de exe­cuţie în oraşul nostru. Construcţii de locuinţe se ridică in Ferentari şi în Mihai Bravu, pe B-dul Bălcescu şi pe Calea Griviţei. Dar, aşa cum ne-a declarat ing. Molnar, directorul di­recţiei de construcţii a sfatului popu­lar al Capitalei, abia începînd din anul 1959 Capitala va tapan un aspect de adevărat şantier. Mii de apartamente noi pentru oamenii mun­cii vor fi date în folosinţă, ţinind seama de sumele sporite ce au fost alocate de către stat în acest scop. D­ar, să încercăm să prezentăm ci­titorilor cîteva din aceste con­­strucţii noi. Pină la sfirşitul a­­nului acesta, respectiv cu data de dare în folosinţă la 23 August, sau in cursul trimestrelor III şi IV, vor fi terminate 118 aparta­mente noi în cvartalurile de la Fio­­reasca, 60 apartamente în şoseaua Mihai Bravu, 70 apartamente în Bd. Muncii. In acelaşi timp se construiesc în şos. Mihai Bravu 7 noi blocuri din care patru vor fi gata pină la sfirşitul anului, construcţii cu cite 3 etaje şi parter şi cu cea 57 a­partamente de bloc, în B-dul Muncii, va începe, tot în cursul acestui es, construcţia a 5 blocuri noi. La şantierul de locuinţe muncito­reşti Floreasca va începe construcţia unui nou cvartal, Floreasca Nop4a­­Geaikovski. In cursul anului trecut s-au construit aoi 328 apartamente, pe lingă care se vor mai ridica­ 30 blocuri cu 428 apartamente, din 60 vor fi date în folosinţă încă în cursul acestui an. Para­l, insă cu lu­­crările mari, de anvergură, se lucrea­ză la ceea ce specialiştii denumesc „plombe“,­­ respectiv ridicarea de blocuri in spaţiile, virane din centrul oraşului. Aşa, de pildă, au fost atacate „plombe“ pe Bd. 6 Martie 101, unde se ri­­dică un bloc de 6 etaje cu faţada spre viitoarea Piaţa a Operei, bloc care va avea la parter o cofetărie cu terasă. Pină în prezent s-a terminat aci placa de beton de pe deasupra etajului II, apoi, tot pe B-dul 6 Mar­tie la nr. 85, se ridică un bloc cu 7 etaje şi 9­ apartamente cu trei fronturi: spre chei, spre str. V. Pâr­van şi spre Bulevard; pe B-dul 6 Martie, în piaţa Kogalniceanu, sunt în curs de terminare lucrările la fun­daţia unui bloc de 6 etaje cu 42 apar­tamente. S­e mai ridica astfel de locuri pe str. 13 Decembrie 33, unde lu­crările au ajuns la acoperiş, pe str. Brezoian­u 54, unde s-a turnat placa de beton peste ul­­timul etaj, pe str. Brezoianu 55, şi pe aceeaşi stradă, la numărul 50. De remarcat că toate aceste blocuri vor avea cite 6 etaje, și un număr de apartamente ce variază tBn­tre 27—35. In afară de acestea, se va mai ridica, la începutul anului viitor, pe str Brezoianu 60, un bloc cu 62 de apartamente și un altul, cu 180 apartamente, pe terenul fostului Teatru Liric. Printre locurile virane ce urmează să ii® transformate ip, şantiere de construcţii se numără grădina de cinematograf „Progresul“, restaurantul lact­o-vegetarian dă pe Bd. 6 Martie 22, terenul I din Dia­na Amsei colt cu str. Cristian Tell, pe locul Magazinului „Spicul“, d® pa Bd. 1848, pe fostul teren „Sanitas“, de pe Bd. Bălcesti 36, etc. Inginerii şi arhitecţii oraşului pre­gătesc documentaţia pentru a începe incă în cursul acestui an, construcţia f­a erond locuri pe B-dul Duca şi îşn­tocmesc studiile, pentru ca, în cursul anului 1959, să poată fi începută construcţia unor noi blocuri în vii­­toarea Piaţă a Gării de Nord. La aceste construcţii se mai adau­gă cele 5 case de cultură ale tinere­­­­tului ce vor fi gata- piuă la toam­nă r­econstruite în raioanele N. Dălcescu, Sfi,­­viţa Roşie, Tudor Vladimirescu, 23­­August şi Gh Gheorghiu-Dej, şi care vor cuprinde cite o sală mare de spec­­tacole, o sală de tenis de masă, bufet, bibliotecă, cameră pent­ru pionieri, te­rase, urmind ca in viitor să poată fi amenajate la exterior jocuri de po­pice, ringuri de dans, etc." . Noutăţi de la fabrica de ţevi din Roman ROMAN (de la corespondentul nostru). De oprind a intrat în pro­be tehnologice la tinăra fabrică d de ţevi din Roman instalaţia d® gal­vanizare. Odată cu intrarea în funcţiune a acestei instalaţii care va avea loc peste puţină vreme, fabrica de ţevi de la Roman va fi in măsură să livreze produse finite direct beneficiarilor săi.

Next