Romînia Liberă, septembrie 1958 (Anul 16, nr. 4322-4346)

1958-09-02 / nr. 4322

Creşte sectorul socialist al agriculturii Prin telefon de la corespondenţii noştri co­nso­oeseoooo­oooeoooeoeoooo­oo o© oooooooooooca . Anul acesta nu a fost prea prielnic pentru agricul­tură. Seceta din primăvară şi din cursul verii a avut repercusiuni atit asupra recoltei de păioase cit şi asu­pra celei de porumb. Cu toate acestea, deşi condiţiile au fost grele, unităţile agricole socialiste, datorită măsurilor agrotehnice înaintate pe care le-au aplicat, au obţinut producţii mari de cereale. Acest lucru a­­ ieşit clar în evidenţă cu ocazia strîngerii recoltei in X unităţile agricole cooperatiste cind atit colectiviştii X« 30 OO OC OO OO OC 30 OC OO OO OO OO DO OO OC OC 00 OO OO 00 O cît şi întovărăşiţi­, s-au ales de pe urma muncii lor cu o frumoasă răsplată. Rezultatele dobîndite de către unităţile agricole socialiste au convins un mare număr de ţărani muncitori cu gospodărie mică şi mijlocie să păşească şi ei pe calea muncii în comun, singura care le poate asigura un trai îmbelşugat. In multe părţi ale ţării au luat astfel fiinţă noi gospodării colective, noi întovărăşiri agricole. Despre citeva dintre acestea va fi vorba în cele ce urmează. Timişoara In comuna Stan­­ciova s-a inaugurat nu de mult o gos­podărie agricolă co­lectivă. Este a 320-a unitate de acest fel din regiunea Timişoara. Membrii ei provin din întovărăşirea care exista în comună. Vizitînd cu ocazia împăr­ţirii avansurilor gospodăriile colec­tive din Recaş, din Remetea Mare şi din alte părţi şi văzînd belşugul de care se bucură membrii lor, aceştia au hotărît să treacă şi ei la o formă su­perioară de muncă în comun. Colectiviştii din satele Berezeni, Percani, Cîrja şi din alte locuri au obţinut anul acesta frumoase succese în munca lor. In decursul ultimelor luni ei au primit deseori vizita unor ţărani muncitori din satele vecine. Aceştia văzînd cît de spornică este munca făcută laolaltă, au hotărît să treacă şi ei pe acest făgaş. Aşa se face că de curînd în satul Rînzeşti din raionul Murgeni s-a înfiinţat o gos­podărie colectivă care cuprinde 46 de familii dispunînd de 150 hectare de teren. O altă gospodărie colectivă a luat fiinţă în satul Tupilaţi. In cadrul acesteia s-au înscris 25 de familii de Iaşi Galaţi ţărani muncitori. Cu aceste două uni­tăţi, numărul gospodăriilor colective din raionul Murgeni a ajuns la 26. In satul Fîntînele din raionul Bîrlad a luat fiinţă zilele trecute o gospodărie colectivă, în care s-au înscris 32 de familii de ţărani muncitori. Ţăranii muncitori şi întovărăşiţii din satul Stupina, raio­nul Lieşti, s-au convins că cea mai sigură cale pentru obţinerea unor recolte bogate este cea a gospodăriei colective. Ei au luat ca exemplu recolta colectiviştilor şi veni­turile acestora atunci cind au vizitat gospodăriile colective din comunele Hînguleşti şi Salcia Tudor, care au obţinut cu 400 de kg. de griu la hec­tar mai mult decit ţăranii muncitori şi decit întovărăşiţii. La Stupina a luat astfel fiinţă o gospodărie colec­tivă care cuprinde un mare număr de membri. In satul Călmăţui din acelaşi raion, 27 de familii de ţărani muncitori au hotărît să se unească, formînd o gos­podărie agricolă colectivă. Sporurile mari de recoltă obţinute în acest an de către unităţile cooperatis­te a făcut ca tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea Ploeşti să se hotărască să intre în gospodăriile a­­gricole colective şi în întovărăşirile agricole. De curînd, în comuna Doiceşti, ra­ionul Pucioasa, un număr de 116 fa­milii de ţărani muncitori au alcătuit o întovărăşire agricolă. In ultimul timp au mai luat fiinţă noi întovără­şiri agricole şi în comunele Putreda şi Băbeni, din raionul Rîmnicu Să­rat. Succesele gospodăriilor agricole colective din Călimaţi, din Ziduri şi din alte sate ale raionului Rîmnicu Sărat, au atras atenţia membrilor în­tovărăşirii agricole din satul Rubla. Aceştia munciseră de altfel ei înşişi în comun şi-şi creaseră un fond de bază indivizibil. Nu s-au mulţumit însă numai cu atît şi au hotărît să formeze o gospodărie colectivă. Aceas­ta este a 19-a gospodărie colectivă din raionul Rîmnicu Sărat, Craiova Deşi timpul a fost puţin favora­bil, colectiviştii din cuprinsul raionului Calafat au realizat anul acesta la griu o producţie medie de peste 1500 XJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOeOOCOOOOOOOOOOOOOiV, 'ii X X X X X X X X X X X X X O OO OC OO OO OO OO OO OO 00 OO OO OO OO OO 00 OO 30 00 00 00o$ kg. la ha. In numeroase gospodării colective, ca cele din satele Maglavit, Basarabi şi altele, s-au obţinut peste 2000 de kg. griu la ha. Recoltele îm­belşugate obţinute pe tarlalele lor u­­nite, veniturile mari realizate de co­lectivişti ca urmare a muncii în gos­podăria colectivă, i-au determinat pe numeroşi întovărăşiţi şi ţărani cu gos­podării individuale să se înscrie şi ei în gospodăriile colective Numai în săptămîna trecută, numă­rul colectiviştilor din raionul Calafat a sporit cu peste 80 de noi familii. La gospodăria agricolă colectivă din Poiana Mare, de pildă, s-au înscris în acest interval 41 familii. Mulţi membri s-au înscris şi în gospodăriile colective din Maglavit, Hunia, Tunarii Vechi, Moţăţei şi altele. Ploeşti O problemă de actualitate Aprovizionarea de toamnă cu legume şi zarzavaturi Ca o constatare generală trebuie spus că gospodinele bucureştene au toate motivele să fie mulţumite, de ceea ce găsesc in momentul de faţă în pieţe. Acestea sunt aprovizionate din belşug cu un bogat şi variat sor­­timent de legume, fructe şi zarza­vaturi , roşii, ardei, castraveţi, vinele, cartofi, struguri, pere, mere, piersici, pepeni etc. Cantităţile mari care se desfac, necesare aprovizionărilor de toamnă, sunt completate de calita­tea produselor în general bună,­­ iar faptul care nemulţumea altă dată pe cumpărători — prezentarea unor măr­furi bune şi frumoase în vitrină şi punerea în vînzare a altora, de cali­tate mai slabă "— astăzi este peri­mat,­din bunul motiv că toate mărfu­rile sosite se expun şi se vină pe măsura cererii; vitrina reprezintă a­­cum însăşi marfa pe care o cumpără gospodina. Pe tarabele din piaţa „30 Decem­brie“, de pildă se găsesc legume, fructe şi zarzavaturi multe, foarte frumoase ,şi proaspete, la fel in pie­ţele „28 Martie“, „Hie Pintilie“ şi al­tele. Curăţenia ce domneşte pe aceste platouri, prezentarea atrăgătoare a mărfurilor, deservirea rapidă şi civi­lizată, fac ca cetăţeanul să fie îndem­nat să frecventeze des aceste unităţi şi să plece de fiecare dată satisfăcut. Neglijenţe ce se răsfrîng asupra cumpărătorilor Dacă aici lucrurile merg bine, nu putem avea însă numai cuvinte de laudă pentru alte pieţe din Capitală, deorece se poate observa cu uşurin­ţă că unele fipale raionale Aprozar dovedesc o preocupare mai mare pen­tru pieţele centrale, în dauna celor si­tuate în cartierele mai depărtate. Cetăţenii care locuiesc în preajma pieţii „Griviţa Roşie“ au căutat de­geaba aici, în dimineaţa zilei de 26 august, o seamă de mărfuri de sezon: ceapă, prune, pepeni,­­ deşi acestea se găseau în cantităţi suficiente în mai toate pieţele. Dar la „Griviţa Roşie“ nu erau, cu toate că existau toate posibilităţile de aprovizionare. f­iliala „Aprozar“ din raionul Griviţa Roşie (director Pascu) trebuia să ri­dice cu o zi înainte 1.500 kg. de ceapă din raionul Gh. Gheorghiu-Dej unde era un surplus. Din cauze greu de justificat, marfa nu a fost ridicată în ziua aceea fapt pentru care PIA RADULESCU (Continuare in pag. 2­ a) Proletari 'din toate 'ţările, unniţi-va!­ mim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA­ POPULARĂ ÎROMÎNÂ Anul XVI nr. 4322 4 pagini — 20 bani Marți 2 septembrie 1958 o TELEGRAMĂ ‘Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, ‘Tovarăşului FAM VAN DONG Prii­-ministru al Republicii Democrate Vietnam, ’ 'V Hanoi In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin al Guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al întregului popor romin, vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam Poporul român se bucura sincer de succesele obţinute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi demo­cratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestructibile a lagărului ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Soviet­ică şi constituie în acelaşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Grăbirea i însămînţării i rapiţei de toamnă! Experienţa anilor trecufi a arătat­­ că pentru a se obţine rezultate bu-­­ ne, I răpita de toamnă trebuie semă- : nată din vreme, adică în a doua ju-­­ mătate a lunii august. Deşi această î perioadă optimă de insămințare a • acestei culturi aproape că a trecut, • pină acum nu s-a Semănat decit • circa 10.000 ha. din cele aproape­­ 50.000 h­a. planificate cu răpită de­­ toamnă. Această răminere in urmă ! se datorește atit lipsei de preocupa- *• (/\soeufcăAl ACTUALE ? re a organelor agricole din regiuni- * le care au sarcina să insămințeze * această cultură, cit şi unor cauze • obiective legate de timpul secetos • din luna trecută. I In ultimele zile au căzut ploi in • majoritatea regiunilor din tară. In­­ prezent, terenul se poate pregăti in­­ cele mai bune condiţiuni agrotehni­­i­ce. Se cere doar mai multă preocu- i pare. Este necesar ca in următoare- • le citeva zile să fie mobilizate toa- ? te forţele pentru terminarea insă- * mintării tuturor suprafeţelor plani- * ficate cu răpită de toamnă. Trebuie­­ avut grijă ca pămintul să fie bine • mărunţii iar săminta să fie din re-­­ colta proaspătă cu o puritate și ger- • minație verificată. Să se folosească • in primul rînd sămința din soiurile ? care s-au dovedit productive in * condițiile tării noastre. t,«»,, fi, In pagina IV-a In U.R. S. S. a fost creată o centrală atomoelectrică care reproduce combustibilul consumat ! Alte terenuri vor fi redate agriculturii — In regiunile Constanţa şi Timişoara s-au deschis ieri noi şantiere — Iezerul este un loc undeva prin părţile vestice ale regiunii Constanţa unde apele Borcei şi ale Dunării, scăpate din chinga malurilor, au cuprins cu valurile lor imense întinderi de pămînt. Cînd s-a petrecut faptul ■ acesta nimeni nu ştie. Bătrînii asia au apucat. Şi se părea că aşa vor dura lucrurile la nesfîrşit. Se părea... Dar tinerii din regiunea Constanţa n-au fost de acord. L­a îndemnul partidului ei s-au hotărît să înfrunte ape­le, să le supună cerbicia, să le facă să se retragă în vechea lor matcă. La Iezer, s-a deschis un șantier al tineretului. Duminică, după un entuziast miting, într-a­­colo au plecat primele brigăzi de voluntari. Sunt for­mate din tineri muncitori, pescari, colectiviști. Ei vor ridica la Iezer un dig lung de 9,4 km. Pentru a­ceasta vor săpa şi transporta cu una cu alta 80.000 de m.c. de pămînt. Numai realizarea acestui lucru în­seamnă o economie de sute de mii de lei. Prin ridi­carea digului vor fi redate agriculturii nu mai puţin de 12.000 hectare teren, cultivarea acestora va da 9.000 de tone de grîu şi 20.000 de tone de porumb. Porumbul cultivat aici poate servi la îngrăşarea a circa 30.000 de porci, ceea ce va însemna pentru populaţie 5.000 de tone de carne şi de grăsime în plus. Tot ieri, în regiunea Timişoara s-a deschis al doilea şantier unde, prin muncă voluntară, se va săpa un canal menit să ocrotească de inundaţii circa 33.000 de hectare teren arabil. Au de ce să se minuneze bătrînii dri munca urmaşilor lor, a tinerilor voluntari. Sunt cu adevărat oameni noi, oameni ai zilelor noastre. 201­ 4 Un aspect de la mitingul desfăşurat duminică la Constanța. O nouă mare realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice INSTALAŢIA „OGRA“ Cea mai uriaşă energie, reacţia termonucleară, poate fi dirijată Importantele relatări ale savantului I. V. Kurceatov despre unele interesante realizări ale Institutului de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S. S. MOSCOVA­­ (Agerpres). — Numărul din august al revistei „ATOMNAIA ENERGHIA“ publică un articol al acad. I. V. Kurceatov des­pre unele lucrări ale Institutului de energie ato­mică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. asupra reacţiilor termonucleare controlate. Oprindu-se asupra importanţei producţiei de energie pentru viaţa oamenilor, articolul arată că metodele existente actualmente pentru obţinerea energiei electrice sunt departe de acele posibili­­tăţi pe care Ie va deschide rezolvarea tehnică a proiectelor privind realizarea unor reacţii termo­nucleare controlate- adică a procesului de sinte­ză — transformarea de elemente uşoare în ele­mente mai grele. Reacţiile termonucleare au loc în bombele cu hidrogen. Insă ele nu pot fi co­­mandate. Pentru a învăţa să le comandăm este necesară rezolvarea unei probleme extrem de complexă. Lucrările efectuate de fizicieni din di­ferite ţări în ultimul deceniu au arătat că această problemă poate fi în principiu rezolvată şi mo­mentul rezolvării ei nu este prea îndepărtat. In articol se expune pe scurt istoricul acestei probleme. Se a­­minteşte că lucrări despre reacţii termonucleare controlate au în­ceput simultan în U.R.S.S., Sta­tele Unite ale Americii şi Anglia în 1950—1951. Pină în 1956 ele au fost efectuate peste tot în mod secret. IN 1956 UNIUNEA SOVIETI­CA A DEZVĂLUIT SECRETUL UNEIA DINTRE DIRECŢIILE DE LUCRU IN ACEST DOME­NIU, COMUNICAND DESPRE CERCETĂRILE DESCĂRCĂRI­­LOR IN IMPULS IN TUBURI DREPTE, UMPLUTE CU O VARIETATE A HIDROGENU­LUI — DEUTERIUL. O SERIE DE LUCRĂRI ANALOAGE AU FOST COMUNICATE IN 1957 LA CONFERINŢA INTERNA­ŢIONALA DE DESCĂRCĂRI IN GAZE DE LA VENEŢIA. La sfîrşitul lui ianuarie 1958 savan­ţii englezi au publicat rezultatele lucrărilor efectuate pe instalaţ­­iile ,,ZETA" şi­­ SCEPTRE“. In primăvara anului 1958 la o sesiune specială a Societăţii a­­m­ericane de fizică, dedicată cer­cetărilor termonucleare s-au co­­municat o serie de lucrări ale oamenilor de ştiinţă americani. In articol se exprimă speran­ţa că la Conferinţa de la Gene­­va pentru aplicaţiile energiei atomice în scopuri paşnice, in­formaţiile despre lucrări care se efectuează în legătură cu reacţii termonucleare controlate vor fi destul de complete. I. V. Kurceatov trece în revis­tă cercetările în acest domeniu efectuate în Uniunea Sovietică. El observă că cercetări sistema­tice despre reacţii termonucleare controlate în U.R.S.S. au fost începute cu lucrările academici­enilor A. D. Saharov şi I. E. Tamm. In lucrările Ier a fost examinată posibilitatea izolării termice a plas­mei fierbinți — materie ionizată — prin cim­p magnetic. Pentru împiedica­rea mișcării particulelor de-a lungul cimpului magnetic s-a propus realiza­rea re­acției termonucleare într-o ca­meră toroidală în care I niile cimpu- lui magnetic să se închidă. Chiar primele cercetări teoretice au arătat că în astfel de sisteme pentru evitarea ,,mişcării toroidale“ este ne­cesar să se treacă prin plasmă cu­renţi mari, al căror cîmp magnetic este comparabil cu cîmpul magnetic toroidal extern şi joaca el însuşi un rol esenţial la izolarea term­iă. Astfel, în Institutul de energie atomic­ă al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. s-au­ dezvoltat cercetările descărcărilor în impuls cu curenţi mari prin plasmă. Astfel de cercetări au fost efectuate atît în camere toroidale, cît şi in tu­buri drepte. O altă direcţie de cercetare a reac­ţiilor termonucleare controlate, care nu este legată de descărcări puternice în plasmă, a început în acest institut după ce G. I. Budker a propus în­ 1953 şi a calculat în 1954 un sistem cu aşa-numite dopuri magnetice, care joacă rolul unor izolatori ai plasmei. Mai tîrziu, aceste sisteme au fost de­numite capcane adiabatice. Utilizarea lor permite în principiu să se pună problema realizării unei reacţii ter­monucleare staţionare. Capcana adiabatică în cazul cel mai simplu constă dintr-un cilindru drept cu un cîmp magnetic longitudinal su­ficient de puternic, cu o creştere bruscă la capetele cilindrului. In ar­ticol se expune baza teoretică a pro­blemei rezolvate. ..Noi studiem, scrie autorul, metode de îmbunătăţire ale acţiunii de închidere a dopurilor, în­să chiar în forma lui cea mai simplă, sistemul prezintă interes practic, dacă pe drum nu se vor întilni piedici as­cunse. IN INSTITUTUL DE ENERGIE A­­TOMICA AU FOST STUDIATE CI­TEVA METODE DE OBŢINERE A PLASMEI FIERBINŢI IN CAPCANE ADIABATICE, INTRE ALTELE SI METODA ÎNCĂLZIRII EI CU AJU­TORUL CONTRACŢIEI DATORITA CREŞTERII CIMPULUI MAGNETIC ŞI CU AJUTORUL AŞA NUMITU­LUI „PISTON MAGNETIC“, CARE REPREZINTĂ UN DOP MAGNETIC MOBIL. Autorul articolului crede că o me­todă promiţătoare de ob inere a plas­mei fierbinţi, cu temperaturi de ordi­nul sutelor de milioane de grade, este injectarea în capcană a unor ioni ac­celeraţi in prealabil pină la energia (Continuare in pag. 4-a) Ieri s-a deschis la Geneva cea de-a doua Conferinţă Internaţională tehnico-ştiinţifică pentru folosirea ener­giei atomice in scopuri paşnice. Printre problemele care stirnesc un interes uriaş, se numără cele privind lucră­rile în domeniul reacţiilor termonucleare controlate. Oamenii de ştiinţă sovietici aduc o contribuţie de seamă în acest domeniu al fizicii nucleare. Aceste lucrări sunt concentrate în special la Institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. In clişeu : Instalaţia „Ogra" de la institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Ca­mera instalaţiei „Ogra“ cu solenoizii desfăcuţi : 1. Solenoizii; 2. Camera de vid; 3. Injectorul; 4. Sistemul de ali­mentare a injectorului cu curent de înaltă tensiune. * Au fost livrate primele vagoane de cale ferată pentru Grecia In urma tratativelor dintre delega­ţia tehnico-economică a­­întreprinderii române de stat pentru comerţ exte­rior „Maşiniimport“ şi delegaţia Di­recţiei generale a căilor ferate a sta­tului grec, la sfîrşitul anului trecut s-a încheiat la Atena un contract pentru furnizarea de către R.P- Ro­­mînă a 500 vagoane de marfa aco­perite, necesare căilor ferate din Gre­cia. Această comandă care lărgeşte tradiţionalele relaţii comerciale din­tre ţara noastră şi Grecia şi îmbogă­ţeşte nomenclatura exportului româ­­nesc de maşini în Grecia a fost în­credinţată pentru executare uzinelor 23 August“ din Capitală. De curînd uzinele „23 August“ au livrat primele vagoane din­­această importantă comandă. Alte vagoane care au fost recepţionate de repre­zentanţii căilor ferate din Grecia vor fi expediate în zilele următoare. La expedierea în Grecia a primului lot de vagoane ing. Christodoulos, şe­ful grupului de recepţionare a­ căi­lor ferate din Grecia a mulţumit m ■■­talurgiştilor de la uzinele ,,23 August“ pentru buna calitate şi execuţia îngri­jită a vagoanelor. (Agerpres) * Energia atomică, numai spre binele omului Y-vopolul romin are satisfacţia de a-* a saluta cu bucurie un nou şi important succes al ştiinţei sovietice. Aşa cum reiese din artico­lul savantului I. V. Kurceatov, pu­blicat in­ numărul de faţă, prin con­struirea instalaţiei OGRA s-a făcut un mare pas înainte in ceea ce pri­veşte posibilitatea utilizării uriaşei energii termonucleare in scopuri paşnice. Nu intîmplător o asemenea veste îmbucurătoare ne vine din Uniunea Sovietică, singura putere care a în­cetat experienţele cu armele nuclea­re şi termonuclea­re şi care işi în­dreaptă eforturile pentru utilizarea paşnică a energiei atomice. Această nouă descoperire a ştiin­ţei demonstrează ce realizări de neînchipuit s-ar putea face pe acest glob, odată trecut pericolul războiu­lui atomic. Poziţia constructivă a Uniunii So­vietice, aşa cum a fost expusă re­cent de N. S. Hruşciov in interviul acordat ,,Pravdei", reprezintă in mod practic un nou pas pa calea care duce la înlăturarea primejdiei nucleare. Dindu-şi consimtăm­ritul pentru convocarea conferinţei de la SI octombrie, guvernul sovietic nu numai că a dat dovada dorinţei sale sincere de a scăpa omenirea la coş­marul pericolului atomic, ci, mai mult, a deschis drum larg tratative­lor care şi de această dată consti­tuie singurul, mijloc pentru soluţio­narea celor mai arzătoare probleme. S­­ U.A. şi Anglia insă constrînse să accepte discutarea încetării experi­enţelor cu armele atomice caută fel de fel de tertipuri pentru a te con­tinua şi in viitor. Nesocotind glasul popoarelor care cer interzicerea vi­­tală a experienţelor, c­.e .vorbesc doar de o suspendare temporară i e timp de un an şi pun fel de fel­ de condiţii pentru prelungirea suspen­dării. Această prelungire este condi­ţionată in mod artificial de soluţio­narea generală a problemei dezar­mării şi de crearea unui sistem efi­cient de control. Această poziţie, vădit obstrucţio­nistă, este condamnată pe drept cu­­vînt de toate popoarele care au ajuns de mult la concluzia că interzicerea experienţelor cu armele atomice este nu numai realizabilă ci, mai mult, tre­buie să aibă lor in cel mai scurt tinp. In condiţiile actualului stadiu de dezvoltare a tehnicii, asemenea experienţe pot­­ fi controlate destul de uşor. Nici o ţa­ră, arată acad. Ho­­ria Hulubei, re­prezentant al R. P. Române la conferinţa experţilor de la Geneva, nu ar putea să provoace un ascuns o explozie nucleară care să nu poată fi identificată. Cu atit mai mult deci, profitind de avanta­jele create prin perfecţionarea mij­loacelor de control, omenirea are dreptul să ceară ca primejdia care planează asupra ei să fie înlăturată, ca energia atomică să fie folosită doar in folosul popoarelor. R. P. Pomină care a dovedit de a­­tilia ori dorinţa sa de a vedea ener­gia atomică idilizată numai in scopuri paşnice, (cele aproximativ 511 de comunicări pe care tara noa­stră ie va prezentă la conferinţa de la Geneva pentru folosirea energiei atomice in scopuri paşnice dovedesc limpede această preocupare), se pro­nunţă şi de această dată pentru în­cetarea experienţelor nucleare. Ea sprijină, "cu toată căldura propuneri­le constructive ale U.R.S.S. cuprin­se in declaraţia lui N. S. Hruşciov şi in nota adresată S.U.A. la 30 au­gust şi consideră că încetarea pen­tru to­aca una a experienţelor cu ar­ms­te nucleare ar aduce un sentiment de uşurare întregii omeniri, ar con­­s­titui im­aport uriaș la întărirea pă­cii in lume. NI­COLAE N. LUPU

Next