Romînia Liberă, septembrie 1958 (Anul 16, nr. 4322-4346)
1958-09-02 / nr. 4322
Creşte sectorul socialist al agriculturii Prin telefon de la corespondenţii noştri consooeseoooooooeoooeoeoooooo o© oooooooooooca . Anul acesta nu a fost prea prielnic pentru agricultură. Seceta din primăvară şi din cursul verii a avut repercusiuni atit asupra recoltei de păioase cit şi asupra celei de porumb. Cu toate acestea, deşi condiţiile au fost grele, unităţile agricole socialiste, datorită măsurilor agrotehnice înaintate pe care le-au aplicat, au obţinut producţii mari de cereale. Acest lucru a ieşit clar în evidenţă cu ocazia strîngerii recoltei in X unităţile agricole cooperatiste cind atit colectiviştii X« 30 OO OC OO OO OC 30 OC OO OO OO OO DO OO OC OC 00 OO OO 00 O cît şi întovărăşiţi, s-au ales de pe urma muncii lor cu o frumoasă răsplată. Rezultatele dobîndite de către unităţile agricole socialiste au convins un mare număr de ţărani muncitori cu gospodărie mică şi mijlocie să păşească şi ei pe calea muncii în comun, singura care le poate asigura un trai îmbelşugat. In multe părţi ale ţării au luat astfel fiinţă noi gospodării colective, noi întovărăşiri agricole. Despre citeva dintre acestea va fi vorba în cele ce urmează. Timişoara In comuna Stanciova s-a inaugurat nu de mult o gospodărie agricolă colectivă. Este a 320-a unitate de acest fel din regiunea Timişoara. Membrii ei provin din întovărăşirea care exista în comună. Vizitînd cu ocazia împărţirii avansurilor gospodăriile colective din Recaş, din Remetea Mare şi din alte părţi şi văzînd belşugul de care se bucură membrii lor, aceştia au hotărît să treacă şi ei la o formă superioară de muncă în comun. Colectiviştii din satele Berezeni, Percani, Cîrja şi din alte locuri au obţinut anul acesta frumoase succese în munca lor. In decursul ultimelor luni ei au primit deseori vizita unor ţărani muncitori din satele vecine. Aceştia văzînd cît de spornică este munca făcută laolaltă, au hotărît să treacă şi ei pe acest făgaş. Aşa se face că de curînd în satul Rînzeşti din raionul Murgeni s-a înfiinţat o gospodărie colectivă care cuprinde 46 de familii dispunînd de 150 hectare de teren. O altă gospodărie colectivă a luat fiinţă în satul Tupilaţi. In cadrul acesteia s-au înscris 25 de familii de Iaşi Galaţi ţărani muncitori. Cu aceste două unităţi, numărul gospodăriilor colective din raionul Murgeni a ajuns la 26. In satul Fîntînele din raionul Bîrlad a luat fiinţă zilele trecute o gospodărie colectivă, în care s-au înscris 32 de familii de ţărani muncitori. Ţăranii muncitori şi întovărăşiţii din satul Stupina, raionul Lieşti, s-au convins că cea mai sigură cale pentru obţinerea unor recolte bogate este cea a gospodăriei colective. Ei au luat ca exemplu recolta colectiviştilor şi veniturile acestora atunci cind au vizitat gospodăriile colective din comunele Hînguleşti şi Salcia Tudor, care au obţinut cu 400 de kg. de griu la hectar mai mult decit ţăranii muncitori şi decit întovărăşiţii. La Stupina a luat astfel fiinţă o gospodărie colectivă care cuprinde un mare număr de membri. In satul Călmăţui din acelaşi raion, 27 de familii de ţărani muncitori au hotărît să se unească, formînd o gospodărie agricolă colectivă. Sporurile mari de recoltă obţinute în acest an de către unităţile cooperatiste a făcut ca tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea Ploeşti să se hotărască să intre în gospodăriile agricole colective şi în întovărăşirile agricole. De curînd, în comuna Doiceşti, raionul Pucioasa, un număr de 116 familii de ţărani muncitori au alcătuit o întovărăşire agricolă. In ultimul timp au mai luat fiinţă noi întovărăşiri agricole şi în comunele Putreda şi Băbeni, din raionul Rîmnicu Sărat. Succesele gospodăriilor agricole colective din Călimaţi, din Ziduri şi din alte sate ale raionului Rîmnicu Sărat, au atras atenţia membrilor întovărăşirii agricole din satul Rubla. Aceştia munciseră de altfel ei înşişi în comun şi-şi creaseră un fond de bază indivizibil. Nu s-au mulţumit însă numai cu atît şi au hotărît să formeze o gospodărie colectivă. Aceasta este a 19-a gospodărie colectivă din raionul Rîmnicu Sărat, Craiova Deşi timpul a fost puţin favorabil, colectiviştii din cuprinsul raionului Calafat au realizat anul acesta la griu o producţie medie de peste 1500 XJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOeOOCOOOOOOOOOOOOOiV, 'ii X X X X X X X X X X X X X O OO OC OO OO OO OO OO OO 00 OO OO OO OO OO 00 OO 30 00 00 00o$ kg. la ha. In numeroase gospodării colective, ca cele din satele Maglavit, Basarabi şi altele, s-au obţinut peste 2000 de kg. griu la ha. Recoltele îmbelşugate obţinute pe tarlalele lor unite, veniturile mari realizate de colectivişti ca urmare a muncii în gospodăria colectivă, i-au determinat pe numeroşi întovărăşiţi şi ţărani cu gospodării individuale să se înscrie şi ei în gospodăriile colective Numai în săptămîna trecută, numărul colectiviştilor din raionul Calafat a sporit cu peste 80 de noi familii. La gospodăria agricolă colectivă din Poiana Mare, de pildă, s-au înscris în acest interval 41 familii. Mulţi membri s-au înscris şi în gospodăriile colective din Maglavit, Hunia, Tunarii Vechi, Moţăţei şi altele. Ploeşti O problemă de actualitate Aprovizionarea de toamnă cu legume şi zarzavaturi Ca o constatare generală trebuie spus că gospodinele bucureştene au toate motivele să fie mulţumite, de ceea ce găsesc in momentul de faţă în pieţe. Acestea sunt aprovizionate din belşug cu un bogat şi variat sortiment de legume, fructe şi zarzavaturi , roşii, ardei, castraveţi, vinele, cartofi, struguri, pere, mere, piersici, pepeni etc. Cantităţile mari care se desfac, necesare aprovizionărilor de toamnă, sunt completate de calitatea produselor în general bună, iar faptul care nemulţumea altă dată pe cumpărători — prezentarea unor mărfuri bune şi frumoase în vitrină şi punerea în vînzare a altora, de calitate mai slabă "— astăzi este perimat,din bunul motiv că toate mărfurile sosite se expun şi se vină pe măsura cererii; vitrina reprezintă acum însăşi marfa pe care o cumpără gospodina. Pe tarabele din piaţa „30 Decembrie“, de pildă se găsesc legume, fructe şi zarzavaturi multe, foarte frumoase ,şi proaspete, la fel in pieţele „28 Martie“, „Hie Pintilie“ şi altele. Curăţenia ce domneşte pe aceste platouri, prezentarea atrăgătoare a mărfurilor, deservirea rapidă şi civilizată, fac ca cetăţeanul să fie îndemnat să frecventeze des aceste unităţi şi să plece de fiecare dată satisfăcut. Neglijenţe ce se răsfrîng asupra cumpărătorilor Dacă aici lucrurile merg bine, nu putem avea însă numai cuvinte de laudă pentru alte pieţe din Capitală, deorece se poate observa cu uşurinţă că unele fipale raionale Aprozar dovedesc o preocupare mai mare pentru pieţele centrale, în dauna celor situate în cartierele mai depărtate. Cetăţenii care locuiesc în preajma pieţii „Griviţa Roşie“ au căutat degeaba aici, în dimineaţa zilei de 26 august, o seamă de mărfuri de sezon: ceapă, prune, pepeni, deşi acestea se găseau în cantităţi suficiente în mai toate pieţele. Dar la „Griviţa Roşie“ nu erau, cu toate că existau toate posibilităţile de aprovizionare. filiala „Aprozar“ din raionul Griviţa Roşie (director Pascu) trebuia să ridice cu o zi înainte 1.500 kg. de ceapă din raionul Gh. Gheorghiu-Dej unde era un surplus. Din cauze greu de justificat, marfa nu a fost ridicată în ziua aceea fapt pentru care PIA RADULESCU (Continuare in pag. 2 a) Proletari 'din toate 'ţările, unniţi-va! mim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ÎROMÎNÂ Anul XVI nr. 4322 4 pagini — 20 bani Marți 2 septembrie 1958 o TELEGRAMĂ ‘Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, ‘Tovarăşului FAM VAN DONG Prii-ministru al Republicii Democrate Vietnam, ’ 'V Hanoi In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin al Guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al întregului popor romin, vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam Poporul român se bucura sincer de succesele obţinute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi democratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestructibile a lagărului ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică şi constituie în acelaşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Grăbirea i însămînţării i rapiţei de toamnă! Experienţa anilor trecufi a arătat că pentru a se obţine rezultate bu- ne, I răpita de toamnă trebuie semă- : nată din vreme, adică în a doua ju- mătate a lunii august. Deşi această î perioadă optimă de insămințare a • acestei culturi aproape că a trecut, • pină acum nu s-a Semănat decit • circa 10.000 ha. din cele aproape 50.000 ha. planificate cu răpită de toamnă. Această răminere in urmă ! se datorește atit lipsei de preocupa- *• (/\soeufcăAl ACTUALE ? re a organelor agricole din regiuni- * le care au sarcina să insămințeze * această cultură, cit şi unor cauze • obiective legate de timpul secetos • din luna trecută. I In ultimele zile au căzut ploi in • majoritatea regiunilor din tară. In prezent, terenul se poate pregăti in cele mai bune condiţiuni agrotehniice. Se cere doar mai multă preocu- i pare. Este necesar ca in următoare- • le citeva zile să fie mobilizate toa- ? te forţele pentru terminarea insă- * mintării tuturor suprafeţelor plani- * ficate cu răpită de toamnă. Trebuie avut grijă ca pămintul să fie bine • mărunţii iar săminta să fie din re- colta proaspătă cu o puritate și ger- • minație verificată. Să se folosească • in primul rînd sămința din soiurile ? care s-au dovedit productive in * condițiile tării noastre. t,«»,, fi, In pagina IV-a In U.R. S. S. a fost creată o centrală atomoelectrică care reproduce combustibilul consumat ! Alte terenuri vor fi redate agriculturii — In regiunile Constanţa şi Timişoara s-au deschis ieri noi şantiere — Iezerul este un loc undeva prin părţile vestice ale regiunii Constanţa unde apele Borcei şi ale Dunării, scăpate din chinga malurilor, au cuprins cu valurile lor imense întinderi de pămînt. Cînd s-a petrecut faptul ■ acesta nimeni nu ştie. Bătrînii asia au apucat. Şi se părea că aşa vor dura lucrurile la nesfîrşit. Se părea... Dar tinerii din regiunea Constanţa n-au fost de acord. La îndemnul partidului ei s-au hotărît să înfrunte apele, să le supună cerbicia, să le facă să se retragă în vechea lor matcă. La Iezer, s-a deschis un șantier al tineretului. Duminică, după un entuziast miting, într-acolo au plecat primele brigăzi de voluntari. Sunt formate din tineri muncitori, pescari, colectiviști. Ei vor ridica la Iezer un dig lung de 9,4 km. Pentru aceasta vor săpa şi transporta cu una cu alta 80.000 de m.c. de pămînt. Numai realizarea acestui lucru înseamnă o economie de sute de mii de lei. Prin ridicarea digului vor fi redate agriculturii nu mai puţin de 12.000 hectare teren, cultivarea acestora va da 9.000 de tone de grîu şi 20.000 de tone de porumb. Porumbul cultivat aici poate servi la îngrăşarea a circa 30.000 de porci, ceea ce va însemna pentru populaţie 5.000 de tone de carne şi de grăsime în plus. Tot ieri, în regiunea Timişoara s-a deschis al doilea şantier unde, prin muncă voluntară, se va săpa un canal menit să ocrotească de inundaţii circa 33.000 de hectare teren arabil. Au de ce să se minuneze bătrînii dri munca urmaşilor lor, a tinerilor voluntari. Sunt cu adevărat oameni noi, oameni ai zilelor noastre. 201 4 Un aspect de la mitingul desfăşurat duminică la Constanța. O nouă mare realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice INSTALAŢIA „OGRA“ Cea mai uriaşă energie, reacţia termonucleară, poate fi dirijată Importantele relatări ale savantului I. V. Kurceatov despre unele interesante realizări ale Institutului de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S. S. MOSCOVA (Agerpres). — Numărul din august al revistei „ATOMNAIA ENERGHIA“ publică un articol al acad. I. V. Kurceatov despre unele lucrări ale Institutului de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. asupra reacţiilor termonucleare controlate. Oprindu-se asupra importanţei producţiei de energie pentru viaţa oamenilor, articolul arată că metodele existente actualmente pentru obţinerea energiei electrice sunt departe de acele posibilităţi pe care Ie va deschide rezolvarea tehnică a proiectelor privind realizarea unor reacţii termonucleare controlate- adică a procesului de sinteză — transformarea de elemente uşoare în elemente mai grele. Reacţiile termonucleare au loc în bombele cu hidrogen. Insă ele nu pot fi comandate. Pentru a învăţa să le comandăm este necesară rezolvarea unei probleme extrem de complexă. Lucrările efectuate de fizicieni din diferite ţări în ultimul deceniu au arătat că această problemă poate fi în principiu rezolvată şi momentul rezolvării ei nu este prea îndepărtat. In articol se expune pe scurt istoricul acestei probleme. Se aminteşte că lucrări despre reacţii termonucleare controlate au început simultan în U.R.S.S., Statele Unite ale Americii şi Anglia în 1950—1951. Pină în 1956 ele au fost efectuate peste tot în mod secret. IN 1956 UNIUNEA SOVIETICA A DEZVĂLUIT SECRETUL UNEIA DINTRE DIRECŢIILE DE LUCRU IN ACEST DOMENIU, COMUNICAND DESPRE CERCETĂRILE DESCĂRCĂRILOR IN IMPULS IN TUBURI DREPTE, UMPLUTE CU O VARIETATE A HIDROGENULUI — DEUTERIUL. O SERIE DE LUCRĂRI ANALOAGE AU FOST COMUNICATE IN 1957 LA CONFERINŢA INTERNAŢIONALA DE DESCĂRCĂRI IN GAZE DE LA VENEŢIA. La sfîrşitul lui ianuarie 1958 savanţii englezi au publicat rezultatele lucrărilor efectuate pe instalaţiile ,,ZETA" şi SCEPTRE“. In primăvara anului 1958 la o sesiune specială a Societăţii americane de fizică, dedicată cercetărilor termonucleare s-au comunicat o serie de lucrări ale oamenilor de ştiinţă americani. In articol se exprimă speranţa că la Conferinţa de la Geneva pentru aplicaţiile energiei atomice în scopuri paşnice, informaţiile despre lucrări care se efectuează în legătură cu reacţii termonucleare controlate vor fi destul de complete. I. V. Kurceatov trece în revistă cercetările în acest domeniu efectuate în Uniunea Sovietică. El observă că cercetări sistematice despre reacţii termonucleare controlate în U.R.S.S. au fost începute cu lucrările academicienilor A. D. Saharov şi I. E. Tamm. In lucrările Ier a fost examinată posibilitatea izolării termice a plasmei fierbinți — materie ionizată — prin cimp magnetic. Pentru împiedicarea mișcării particulelor de-a lungul cimpului magnetic s-a propus realizarea reacției termonucleare într-o cameră toroidală în care I niile cimpu- lui magnetic să se închidă. Chiar primele cercetări teoretice au arătat că în astfel de sisteme pentru evitarea ,,mişcării toroidale“ este necesar să se treacă prin plasmă curenţi mari, al căror cîmp magnetic este comparabil cu cîmpul magnetic toroidal extern şi joaca el însuşi un rol esenţial la izolarea termiă. Astfel, în Institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. s-au dezvoltat cercetările descărcărilor în impuls cu curenţi mari prin plasmă. Astfel de cercetări au fost efectuate atît în camere toroidale, cît şi in tuburi drepte. O altă direcţie de cercetare a reacţiilor termonucleare controlate, care nu este legată de descărcări puternice în plasmă, a început în acest institut după ce G. I. Budker a propus în 1953 şi a calculat în 1954 un sistem cu aşa-numite dopuri magnetice, care joacă rolul unor izolatori ai plasmei. Mai tîrziu, aceste sisteme au fost denumite capcane adiabatice. Utilizarea lor permite în principiu să se pună problema realizării unei reacţii termonucleare staţionare. Capcana adiabatică în cazul cel mai simplu constă dintr-un cilindru drept cu un cîmp magnetic longitudinal suficient de puternic, cu o creştere bruscă la capetele cilindrului. In articol se expune baza teoretică a problemei rezolvate. ..Noi studiem, scrie autorul, metode de îmbunătăţire ale acţiunii de închidere a dopurilor, însă chiar în forma lui cea mai simplă, sistemul prezintă interes practic, dacă pe drum nu se vor întilni piedici ascunse. IN INSTITUTUL DE ENERGIE ATOMICA AU FOST STUDIATE CITEVA METODE DE OBŢINERE A PLASMEI FIERBINŢI IN CAPCANE ADIABATICE, INTRE ALTELE SI METODA ÎNCĂLZIRII EI CU AJUTORUL CONTRACŢIEI DATORITA CREŞTERII CIMPULUI MAGNETIC ŞI CU AJUTORUL AŞA NUMITULUI „PISTON MAGNETIC“, CARE REPREZINTĂ UN DOP MAGNETIC MOBIL. Autorul articolului crede că o metodă promiţătoare de ob inere a plasmei fierbinţi, cu temperaturi de ordinul sutelor de milioane de grade, este injectarea în capcană a unor ioni acceleraţi in prealabil pină la energia (Continuare in pag. 4-a) Ieri s-a deschis la Geneva cea de-a doua Conferinţă Internaţională tehnico-ştiinţifică pentru folosirea energiei atomice in scopuri paşnice. Printre problemele care stirnesc un interes uriaş, se numără cele privind lucrările în domeniul reacţiilor termonucleare controlate. Oamenii de ştiinţă sovietici aduc o contribuţie de seamă în acest domeniu al fizicii nucleare. Aceste lucrări sunt concentrate în special la Institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. In clişeu : Instalaţia „Ogra" de la institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Camera instalaţiei „Ogra“ cu solenoizii desfăcuţi : 1. Solenoizii; 2. Camera de vid; 3. Injectorul; 4. Sistemul de alimentare a injectorului cu curent de înaltă tensiune. * Au fost livrate primele vagoane de cale ferată pentru Grecia In urma tratativelor dintre delegaţia tehnico-economică aîntreprinderii române de stat pentru comerţ exterior „Maşiniimport“ şi delegaţia Direcţiei generale a căilor ferate a statului grec, la sfîrşitul anului trecut s-a încheiat la Atena un contract pentru furnizarea de către R.P- Romînă a 500 vagoane de marfa acoperite, necesare căilor ferate din Grecia. Această comandă care lărgeşte tradiţionalele relaţii comerciale dintre ţara noastră şi Grecia şi îmbogăţeşte nomenclatura exportului românesc de maşini în Grecia a fost încredinţată pentru executare uzinelor 23 August“ din Capitală. De curînd uzinele „23 August“ au livrat primele vagoane dinaceastă importantă comandă. Alte vagoane care au fost recepţionate de reprezentanţii căilor ferate din Grecia vor fi expediate în zilele următoare. La expedierea în Grecia a primului lot de vagoane ing. Christodoulos, şeful grupului de recepţionare a căilor ferate din Grecia a mulţumit m ■■talurgiştilor de la uzinele ,,23 August“ pentru buna calitate şi execuţia îngrijită a vagoanelor. (Agerpres) * Energia atomică, numai spre binele omului Y-vopolul romin are satisfacţia de a-* a saluta cu bucurie un nou şi important succes al ştiinţei sovietice. Aşa cum reiese din articolul savantului I. V. Kurceatov, publicat in numărul de faţă, prin construirea instalaţiei OGRA s-a făcut un mare pas înainte in ceea ce priveşte posibilitatea utilizării uriaşei energii termonucleare in scopuri paşnice. Nu intîmplător o asemenea veste îmbucurătoare ne vine din Uniunea Sovietică, singura putere care a încetat experienţele cu armele nucleare şi termonucleare şi care işi îndreaptă eforturile pentru utilizarea paşnică a energiei atomice. Această nouă descoperire a ştiinţei demonstrează ce realizări de neînchipuit s-ar putea face pe acest glob, odată trecut pericolul războiului atomic. Poziţia constructivă a Uniunii Sovietice, aşa cum a fost expusă recent de N. S. Hruşciov in interviul acordat ,,Pravdei", reprezintă in mod practic un nou pas pa calea care duce la înlăturarea primejdiei nucleare. Dindu-şi consimtămritul pentru convocarea conferinţei de la SI octombrie, guvernul sovietic nu numai că a dat dovada dorinţei sale sincere de a scăpa omenirea la coşmarul pericolului atomic, ci, mai mult, a deschis drum larg tratativelor care şi de această dată constituie singurul, mijloc pentru soluţionarea celor mai arzătoare probleme. S U.A. şi Anglia insă constrînse să accepte discutarea încetării experienţelor cu armele atomice caută fel de fel de tertipuri pentru a te continua şi in viitor. Nesocotind glasul popoarelor care cer interzicerea vitală a experienţelor, c.e .vorbesc doar de o suspendare temporară i e timp de un an şi pun fel de fel de condiţii pentru prelungirea suspendării. Această prelungire este condiţionată in mod artificial de soluţionarea generală a problemei dezarmării şi de crearea unui sistem eficient de control. Această poziţie, vădit obstrucţionistă, este condamnată pe drept cuvînt de toate popoarele care au ajuns de mult la concluzia că interzicerea experienţelor cu armele atomice este nu numai realizabilă ci, mai mult, trebuie să aibă lor in cel mai scurt tinp. In condiţiile actualului stadiu de dezvoltare a tehnicii, asemenea experienţe pot fi controlate destul de uşor. Nici o ţară, arată acad. Horia Hulubei, reprezentant al R. P. Române la conferinţa experţilor de la Geneva, nu ar putea să provoace un ascuns o explozie nucleară care să nu poată fi identificată. Cu atit mai mult deci, profitind de avantajele create prin perfecţionarea mijloacelor de control, omenirea are dreptul să ceară ca primejdia care planează asupra ei să fie înlăturată, ca energia atomică să fie folosită doar in folosul popoarelor. R. P. Pomină care a dovedit de atilia ori dorinţa sa de a vedea energia atomică idilizată numai in scopuri paşnice, (cele aproximativ 511 de comunicări pe care tara noastră ie va prezentă la conferinţa de la Geneva pentru folosirea energiei atomice in scopuri paşnice dovedesc limpede această preocupare), se pronunţă şi de această dată pentru încetarea experienţelor nucleare. Ea sprijină, "cu toată căldura propunerile constructive ale U.R.S.S. cuprinse in declaraţia lui N. S. Hruşciov şi in nota adresată S.U.A. la 30 august şi consideră că încetarea pentru toaca una a experienţelor cu armste nucleare ar aduce un sentiment de uşurare întregii omeniri, ar constitui imaport uriaș la întărirea păcii in lume. NICOLAE N. LUPU