Romînia Liberă, ianuarie 1959 (Anul 17, nr. 4425-4449)
1959-01-03 / nr. 4425
O NOUĂ MARE VICTORIE A ŞTIINŢEI SOVIETICE A fost lansată o rachetă cosmică în direcţia lunii Ultima treaptă a rachetei cîntăreşte 1.472 kg. • Conform calculelor preliminare racheta va ajunge în regiunea lunii în dimineața zilei de 4 ianuarie MOSCOVA (AGERPRES) TASS transmite următorul comunicat cu privire la lansarea unei rachete cosmice în direcţia lunii: La 2 ianuarie a fost lansată în U.R.S.S. în direcţia lunii o rachetă cosmică. Conform programului stabilit, racheta cosmică cu mai multe trepte a ieşit pe traiectoria de înaintare în direcţia lunii. Continuîndu-și înaintarea, racheta a trecut peste frontiera de Est a Uniunii Sovietice, peste insulele Hawai şi îşi continuă drumul deasupra Oceanului Pacific, îndepărtîndu-se rapid de pămînt. La 3 ianuarie, ora 3:10 (ora Moscovei), racheta cosmică, înaintînd spre lună, va trece deasupra regiunii de sud a insulei Sumatra, aflîndu-se la o distanță de aproape 110.000 km. de pămînt. CONFORM CALCULELOR PRELIMINARE, CARE SUNT PRECIZATE PRIN OBSERVATII DIRECTE, LA 4 IANUARIE 1959, IN JURUL OREI 7, RACHETA COSMICA VA AJUNGE IN REGIUNEA LUNII. Ultima treaptă a rachetei cosmice, care cîntăreşte 1.472 kg., fără combustibil, este prevăzută cu un conteiner special, în interiorul căruia se află aparatele de măsurat necesare efectuării observaţiilor ştiinţifice. Citiţi în pagina a IV-a: Noi amănunte asupra lansării rachetei cosmice sovietice spre lună Fiecare cuptor 60 tone oţel peste plan HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Cetăţenii regiunii Hunedoara au sărbătorit revelionul mai bine ca oricînd. La Deva şi Petroşani, în ţara Haţegului şi în satele raionului Ilia, restaurantele şi săli special amenajate au găzduit mii de oameni dornici de petrecere. La Combinatul din Hunedoara siderurgiştii n-au întrerupt însă nici o clipă procesul de producţie. La oţelărie, la laminoare, la furnale făcările au rămas nestinse. Numai la 45 de minute după sosirea noului an, schimbul tineretului de la oţelăria Simens Martin Nr. 1-a (Continuare in pag. 2-a) Proletari din toate tarile, initi val Anul XVII nr. 4425 4 pagini 20 bani ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Sîmbătă 3 ianuarie 1959 Prima zi de lucru în noul an La drum cu locomotiva 231.043 Veaeila revelionului era în toi. Am închinat încă un pahar în cinstea noului an, cînd, vocea crainicului de la radio a transmis calde urări celor care în noaptea Anului Nou, ca și In fiecare zi, în fiecare ceas, se află mereu la datorie, în cinstea mecanicilor de locomotivă. Lor le închinăm şi noi rîndurile de faţă. Florea Stoica, mecanicul locomotivei 231.043, nu are mai mult decît 30 de ani. Spătos, voinic, cu priviPLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — Colectivele întreprinderilor din regiunea Ploeşti, însufleţite de programul de noi realizări în construcţia economiei, program trasat de Plenara din noiembrie 1958 area ageră, este unul din cei mai conştiincioşi mecanici din depou. Revelionul l-a petrecut acasă, în căsuţa construită de el. A avut invitaţi , prieteni din cartierul său, Giuleşti. A petrecut cu măsură însă, iar la ora 2 s-a culcat, lăsînd pasi peţii să petreacă mai departe. Prima zi a noului an era pentru dînsul o zi de lucru obişnuită. Era o zi frumoasă, însorită, ca de primăvară. Florea Stoica a plecat de C.C al P.M.R. au început chiar din primele ore ale anului 1959 să muncească cu avînt pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin. S-au evidenţiat brigăzile conduse de Tache Vasile şi Dobre Stoica, acasă încă da la ora 9 dimineaţa să-şi pună la punct locomotiva. La dspou era lume piuită, activitatea se desfăşura din plin. Fochistul Ioan Bucur era deja ţie maşină, o unsese, o pregătise. Ambii au revizuit-o. La ora 11, un şuier lung — semnalul de atenţie — şi locomotiva a ieşit din depou. Din halta Griviţa a remorcat trenul 8005 îndreptîndu-se apoi din gara Obor către Constanţa. Timpul era foarte inimos ; abia în apropierea litoralului se simţea vîntul dinspre mare. — V-aţi gîndit desigur la cei rămaşi acasă ? — l-am întrebat a doua zi pe tov. Stoica. — Gîndurile le-am lăsat la Bucureşti. Pe drum nu prea am timp să mă gîndesc. Trebuie să fii atent la semnale, la ceasuri, la manometre, la fochist. — La mulţi ani ! — îi urau impiegaţii din fiecare gară. Cu „la mulţi ani !* — l-au întîmpinat copiii din Constanţa. S-au odihnit aci patru ore şi au pornit-o înapoi noaptea la 1,05. Pe cît de liniştit era el, pe atît de îngrijorat era în noaptea revelionului şeful de tură Mihai Amuza. Era o ceaţă că nu se vedea la doi paşi. Pornirea la drum în asemenea condiţii nu este lucru de şagă. Au fost şi unii ca Dima Timofte, bunăoară, care, deşi în concediu de odihnă, văzînd ceaţa, a venit singur şi s-a oferit să meargă la drum. Dima Timofte a plecat după ora 0 și a petrecut revelionul pe locomotivă. SANDU MANEA încă din primele ore . La Reşiţa curge din nou oţel In seara zilei de 31 decembrie 1958 la orele 20 pe platoul oţelăriei Siemens Martin a Combinatului metalurgic din Reşiţa a fost sărbătorit un eveniment de seamă: elaborarea primei şarje de oţel după o întrerupere de 4 luni, întrerupere impusă de munca de reconstrucţie şi modernizare a oţelăriei. Prima şarjă de oţel plămădită într-un timp record la cuptorul nr. 4 de ortacii prim topitorului Ioan Bădescu, a fost închinată noului an al cărui prag metalurgiştii aveau să-l treacă peste citeva ore. A doua zi, prima din noul an, primtopitorul Adam Jemănaru a străpuns orificiul de scurgere la cuptorul nr. 5 elaborînd şi el prima şarjă rapidă a anului şi a cuptorului reconstruit. Aşadar la Reşiţa curge din nou oţel; cele două cuptoare reconstruite, produc din plin. Munca entuziastă a oţelarilor depusă alături de constructori a fost fructuoasă. Mărturia hărniciei lor sunt nu numai cele 2 cuptoare care acum funcţionează ci şi hala spaţioasă înălţată aici, macaralele moderne ce circulă deja pe platou; mărturie este vastul şantier al celor trei cuptoare noi în curs de construcţie. Deşi nu a fost încheiată decit o etapă din planul de reconstrucţie al oţelăriei, cele înfăptuite aici pînâ acum au schimbat complet înfăţişarea locului, dîndu-ţi posibilitatea să întrezăreşti condiţii de muncă noi la terminarea deplină a lucrărilor. Pentru oţelarii de la Reşiţa, pentru Ion Bădescu, Adam Jemănaru, Vasile Mocea şi ceilalţi şi anul 1959 va avea mai puţin de 12 luni. Hotărîrea lor de a îndeplini înainte de termen sarcinile ce Ie revin pe anul acesta este unanimă. Le urăm aşadar succes deplin şi la mulţi ani ! LAZAR VIRGIL Corespondentul „Rominiei libere’ în regiunea Timişoara ÎNTÎIUL SCHIMB * BîCAZ (tie l'a fcorisi pridentul* nostru).— Cimentiștii din Bicaz au sarbătorit de fapt noul an la 18.noiembrie, cînd au’ îndeplinit planul nual pe 1958- In noaptea revelionului c'nd colectivul fabricii a sărbătorit încă odată anul nou, de data aceasta după calendar, în sala cea mare a cantinei fabricii erau prezenţi cimentiştii Gheorghe Gheorghiţă, Vasile Stoleru, Emil Tilică, maistrul Ion Niculescu, escavatoristul Gh. Pastramă şi mulţi alţi muncitori şi tehnicieni împreună cu familiile lor. Inginerul Silviu Opriş, directorul fabricii, i-a felicitat pe cimentişti, care în cursul anului 1958 au trimis şantierelor patriei 62.500 tone ciment paste plan şi au economisit prin reducerea preţului de cost 8.500.000 lei. In acest timp în secţiile fabricii munca a continuat cu spor, agregatele funcţionînd fără întrerupere. La 1 ianuarie, ora 1:25, de la rampa fabricii a pornit spre şantierele patriei primul tren încărcat cu ciment. în primul schimb al noului an s-au produs peste plan 142 tone clincher și mai bine de 120 tone ciment. A fost primul succes al cimentiștilor din Bicaz In anul 1959. CARNAVALUL TINERETULUI SOI Intr.una din vastele săli ale Palatului Republicii un Făt Frumos deapănă firul unei povești hazlii Foto I A. CONSTANTINESCU. Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a rostit In noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio următoarea cuvintare: Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni şi cetăţene. Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul nostru a devenit stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrşit, pe întinsul ţării noastre s-au înălţat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. înfăptuirile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei ţărănimi muncitoare, a oamenilor de cultură legaţi de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru care conduce cu mină sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obţinut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăţilor, inerente perioadei de mari transformări social-economice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noastră de burghezie şi moşierime, însufleţiţi de victoriile repurtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, oamenii muncii vor manifesta şi în anul care vine acelaşi avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor măreţe pe care partidul nostru le-a pus în faţa poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi şi mai evidente asigurind un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale şi culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări ale lagărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale şi spirituale ale sistemului socialist mondial demonstrează în faţa în îtregii lumi superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul devalorizării şi inflaţiei, al agravării şomajului, al atacului reacţiunii împotriva libertăţilor democratice; lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social capătă o amploare şi o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei", dusă de agresorii imperialişti, dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte popoare, să le răpească independenţa naţională şi dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubitoare de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi biruinţe ale forţelor păcii, care sunt în măsură să împiedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împotriva păcii şi securităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forţele ce luptă pentru pace, Republica Populară Romînă îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbaţi, femei, tineri, care muncesc cu dragoste şi devotament în uzine şi fabrici, în mine, pe ogoare, în instituţii şi lăcaşuri de cultură, noi succese în activittatea lor. In lupta pentru construirea socialismului, pentru propăşirea ţării şi fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, şi le adresez tradiţionala urare a poporului nostru: LA MULŢI ANI! TELEGRAME Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Române Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului, GH. MAURER, Bucureşti Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi al Consiliului de Miniştri al U R.S.S. vă felicităm călduros pe d-voastră şi întregul popor romín cu prilejul Anului Nou. Poporul sovietic se bucură sincer că în anul care a trecut poporul romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, a obţinut însemnate succese în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării sale. Ne exprimăm convingerea că prietenia frăţească şi colaborarea între popoarele ţărilor noastre se vor dezvolta mereu şi în viitor în interesul întăririi continuie a familiei unite a popoarelor lagărului socialist. Dorim din tot sufletul poporului frate român noi succese în măreaţa operă a construcţiei socialiste, în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume N. Hruşciov K. Voroşilov Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului K. E. VOROŞILOV Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova Dragi tovarăşi, Cu ocazia Anului Nou vă transmitem călduroase felicitări din partea poporului român care se bucură din toată inima de succesele remarcabile obţinute de poporul sovietic, sub conducerea P. U.S., în opera de construire a comunismului. Poporul nostru dă o înaltă preţuire relaţiilor de colaborare frăţească dintre popoarele noastre şi-şi manifestă hotărîrea de a întări continuu prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Marea Uniune Sovietică care ne acordă un ajutor neprecupeţit în construirea vieţii noi, socialiste. Urăm poporului frate sovietic, gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, Guvernului Sovietic şi dv. personal, noi succese în realizarea măreţelor sarcini ale construirii comunismului, în lupta pentru pace în lumea întreagă* Gheorghe Gheorghiu-Dej Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne . . Poporul cuban a doborît dictatura lui Batista ,șr de presupus că prima zi a Jijanului nou nu a priit d-lui Dulles și altor conducători politici ai SU.A. La 1 ianuarie, comunicări telefonice din Havana vesteau guvernului S.U.A. că generalul Batista, sîngerosul dictator al Cubei, marionetă a monopolurilor americane, a fugit din fără. La mai puțin de un an de la doborirea dictaturii lui Perez Jimenez in Venezuela, un alt dictator din America Latină își părăsește astfel fara de teama inintei poporului... Fuga lui Batista și a grupului de politicieni care l-au sprijinit In politica sa pusă in slujba monopolurilor americane constituie o victorie remarcabilă pentru poporul cuban- De numele lui Batista sint legate concesii economice de jal in favoarea marilor monopoluri din Statele Unite. De numele guvernului Batista sint legate regresul economiei cubane, scăderea nivelului de trai al poporului, un regim de cruntă teroare poliţienească. Batista, pe care guvernul S.UA. ii sprijinea făia rezerve, devenise odios marii majorităţi a poporului cuban. Răscula fii din armata revoluţionară şi „Mişcarea de la 25 iulie" au devenit exponenţii miniei populare şi au organizat lupta armată împotriva dictatorului. Guvernul S.U.A., ai cărui conducători nu pierd nici un prilej să vorbească despre pretinsul lor respect pentru independenţa altor ţări, nu au pregetat să acorde sprijin dictatorului, amestecîndu-se în mod făţiş in treburile interne ale Cubei. Acest sprijin s-a manifestat pe planuri diferite, de la încercarea unei debarcări armate la baza militară a S U.A. din Cuba, Guantanamo, livrarea de armament modern lui Batista, şi pînă la declaraţii ameninţătoare ale purtătorului de cuvînt al Departamentului de stat, White. După cum s-a văzut insă, toate eforturile S.U.A, de a-şi mentine acolitul n-au avut nici un succes, in ciuda faptului că folosea impotriva insurgenţilor avioane, puşti şi bombe „made în U.S.A.", general lui Batista a avut soarta pe care o merită. Alungarea dictatorului din insulla zahărului, din „Perla Caraibelor", cum i se mai spune Cubei, este totodată un eveniment semnificativ pentru transformările prin care trec ţările Americii Latine, în năzuinţa Ia, de a se elibera de jugul înrobitor al imperiatiștilor nord-americani. Amintim că Batista succede columbianului Rojas Pinilla, venezuelianului Perez Jimenez și altor dictatori — agenți americani răsturnați de popoarele Americii Latine. Eșecul încercărilor Statelor Unite de a impune unor ţări latino americane noi tratate Înrobitoare, hotărîrea recentă a guvernului panamez de a extinde zona apelor sale teritoriale la 12 km. în ciuda faptului că S.U.A. nu recunosc această zonă decit pînă la 3 km., primirea făcută vicepreşedintelui S.U.A., Nixon, cu prilejul vizitei sale faimoase — iată numai o parte din faptele semnificative pentru America Latină de astăzi, în contextul cărora alungarea lui Batista apare în mod evident ca o nouă mare infringere a politicii „marii bite" promovată de Statele Unite in relaţiile sale cu celelalte ţări ale continentului sud american. La ora cînd scriem aceste rinduri primele detaşamente ale insurgenţilor conduşi de Fidel Castro au intrat in capitala Cubei iar forțele armate ale tării s-au pus la dispoziția acestuia. Ultimele telegrame vestesc evoluarea evenimentelor într-un sens favorabil poporului cuban. Luptele mai continuă, dar de pe acum se poate aprecia alungarea lui Batista ca un succes strălucit al poporului cuban, care consemnează o nouă infringere a diplomaţiei dolarului american. I. VALUREANU $♦ * ► ♦ ♦ ♦ ♦ 4*4 I♦