Romînia Liberă, ianuarie 1959 (Anul 17, nr. 4425-4449)

1959-01-03 / nr. 4425

O NOUĂ MARE VICTORIE A ŞTIINŢEI SOVIETICE A fost lansată o rachetă cosmică în direcţia lunii Ultima treaptă a rachetei cîntăreşte 1.472 kg. • Conform calculelor preliminare racheta va ajunge în regiunea lunii în dimineața zilei de 4 ianuarie MOSCOVA (AGERPRES) TASS transmite urmă­torul comunicat cu privire la lansarea unei rachete cos­mice în direcţia lunii: La 2 ianuarie a fost lansată în U.R.S.S. în direc­ţia lunii o rachetă cosmică. Conform programului sta­bilit, racheta cosmică cu mai multe trepte a ieşit pe traiectoria de înaintare în direcţia lunii. Continuîndu-și înaintarea, racheta a trecut peste frontiera de Est a Uniunii Sovietice, peste insulele Hawai şi îşi continuă drumul deasupra Oceanului Pacific, îndepărtîndu-se rapid de pămînt. La 3 ianuarie, ora 3:10 (ora Moscovei), racheta cosmică, înaintînd spre lună, va trece deasupra re­giunii de sud a insulei Sumatra, aflîndu-se la o distanță de aproape 110.000 km. de pămînt. CONFORM CALCU­­LELOR PRELIMINARE, CARE SUNT PRECIZATE PRIN OBSERVATII DIRECTE, LA 4 IANUARIE 1959, IN JURUL OREI 7, RACHETA COSMICA VA AJUNGE IN REGIUNEA LUNII. Ultima treaptă a rachetei cosmice, care cîntăreşte 1.472 kg., fără combustibil, este prevăzută cu un con­­teiner special, în interiorul căruia se află aparatele de măsurat necesare efectuării observaţiilor ştiinţifice. Citiţi în pagina a IV-a: Noi amănunte asupra lansării rachetei cosmice sovietice spre lună Fiecare cuptor 60 tone oţel peste plan HUNEDOARA (de la corespondentul nostru).­­ Cetăţenii regiunii Hune­doara au sărbătorit revelionul mai bine ca oricînd. La Deva şi Petro­şani, în ţara Haţegului şi în satele raionului Ilia, restaurantele şi săli special amenajate au găzduit mii de oameni dornici de petrecere. La Com­binatul din Hunedoara siderurgiştii n-au întrerupt însă nici o clipă procesul de producţie. La oţelărie, la laminoare, la furnale f­ăcările au rămas nestinse. Numai la 45 de minute după sosi­rea noului an, schimbul tineretului de la oţelăria Simens Martin Nr. 1­­-a (Continuare in pag. 2-a) Proletari din toate tarile, initi­ val Anul XVII nr. 4425 4 pagini 20 bani ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Sîmbătă 3 ianuarie 1959 Prima zi de lucru în noul an La drum cu locomotiva 231.043 Veaeila revelionului era în toi. Am închinat încă un pahar în cinstea noului an, cînd, vocea crainicului de la radio a transmis calde urări ce­lor care în noaptea Anului Nou, ca și In fiecare zi, în fiecare ceas, se află mereu la datorie, în cinstea mecanicilor de locomotivă. Lor le închinăm şi noi rîndurile de faţă. Florea Stoica, mecanicul locomo­tivei 231.043, nu are mai mult decît 30 de ani. Spătos, voinic, cu privi­PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — Colectivele întreprinde­rilor din regiunea Ploeşti, însufleţite de programul de noi realizări în construcţia economiei, program tra­­sat de Plenara din noiembrie 1958 a­rea ageră, este unul din cei mai conştiincioşi mecanici din depou. Revelionul l-a petrecut acasă, în căsuţa construită de el. A avut in­vitaţi , prieteni din cartierul său, Giuleşti. A petrecut cu măsură însă, iar la ora 2 s-a culcat, lăsînd pasi peţii să petreacă mai departe. Prima zi a noului an era pentru dîn­­sul o zi de lucru obişnuită. Era o zi frumoasă, însorită, ca de primă­vară. Florea Stoica a plecat de C.C al P.M.R. au început chiar din primele ore ale anului 1959 să mun­cească cu avînt pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin. S-au evidenţiat brigăzile conduse de Tache Vasile şi Dobre Stoica, acasă încă da la ora 9 dimineaţa să-şi pună la punct locomotiva. La dspou era lume piuită, activitatea se desfăşura din plin.­­ Fochistul Ioan Bucur era deja ţie maşină, o unsese, o pregătise.­ Am­bii au revizuit-o. La ora 11, un şuier lung — semnalul de atenţie — şi lo­comotiva a ieşit din depou. Din hal­ta Griviţa a remorcat trenul 8005 în­­dreptîndu-se apoi din gara Obor că­tre Constanţa. Timpul era foarte ini­mos ; abia în apropierea litoralului se simţea vîntul dinspre mare. — V-aţi gîndit desigur la cei ră­maşi acasă ? — l-am întrebat a doua zi pe tov. Stoica. — Gîndurile le-am lăsat la Bucu­reşti. Pe drum nu prea am timp să mă gîndesc. Trebuie să fii atent la semnale, la ceasuri, la manometre, la fochist. — La mulţi ani ! — îi urau impie­gaţii din fiecare gară. Cu „la mulţi ani !* — l-au întîmpinat copiii din Constanţa. S-au odihnit aci patru ore şi au pornit-o înapoi noaptea la 1,05. Pe cît de liniştit era el, pe atît de îngrijorat era în noaptea revelio­nului şeful de tură Mihai Amuza. Era o ceaţă că nu se vedea la doi paşi. Pornirea la drum în asemenea con­diţii nu este lucru de şagă. Au fost şi unii ca Dima Timofte, bunăoară, care, deşi în concediu de odihnă, văzînd ceaţa, a venit singur şi s-a oferit să meargă la drum. Dima Ti­mofte a plecat după ora 0 și a pe­trecut revelionul pe locomotivă. SANDU MANEA încă din primele ore . La Reşiţa curge din nou oţel In seara zilei de 31 decembrie 1958 la orele 20 pe platoul oţelăriei Sie­­mens Martin a Combinatului meta­lurgic din Reşiţa a fost sărbătorit un eveniment de seamă: elaborarea pri­mei şarje de oţel după o întrerupere de 4 luni, întrerupere impusă de munca de reconstrucţie şi moderniza­­re a oţelăriei. Prima şarjă de oţel plămădită într-un timp record la cuptorul nr. 4 de ortacii prim­ topito­­rului Ioan Bădescu, a fost închinată noului an al cărui prag metalurgiştii aveau să-l treacă peste citeva ore. A doua zi, prima din noul an, prim­­topitorul Adam Jemănaru a străpuns orificiul de scurgere la cuptorul nr. 5 elaborînd şi el prima şarjă rapidă a anului şi a cuptorului reconstruit. Aşa­dar la Reşiţa curge din nou oţel; cele două cuptoare reconstruite, pro­­duc din plin. Munca entuziastă a oţe­­larilor depusă alături de constructori a fost fructuoasă. Mărturia hărniciei lor­ sunt nu numai cele 2 cuptoare care acum funcţionează ci şi hala spaţioasă înălţată aici, macaralele moderne ce circulă deja pe platou; mărturie este vastul şantier al celor trei cuptoare noi în curs de construc­ţie. Deşi nu a fost încheiată decit o etapă din planul de reconstrucţie al oţelăriei, cele înfăptuite aici pînâ a­­cum au schimbat complet înfăţişarea locului, dîndu-ţi posibilitatea să în­trezăreşti condiţii de muncă noi la terminarea deplină a lucrărilor. Pentru oţelarii de la Reşiţa, pentru Ion Bădescu, Adam Jemănaru, Vasi­le Mocea şi ceilalţi şi anul 1959 va avea mai puţin de 12 luni. Hotărîrea lor de a îndeplini înainte de termen sarcinile ce Ie revin pe anul acesta este unanimă. Le urăm aşa­dar suc­ces deplin şi la mulţi ani ! LAZAR VIRGIL Corespondentul „Rominiei libere’ în regiunea Timişoara ÎNTÎIUL SCHIMB *­­ BîCAZ (tie l'a fcorisi pridentul* nos­tru).— Cimentiștii din Bicaz au sar­bătorit de fapt noul an la 18.no­­iembrie, cînd au’ îndeplinit planul nual pe 1958- In noaptea revelionu­lui c'nd colectivul fabricii a sărbăto­­rit încă odată anul nou, de data a­ceasta după calendar, în sala cea mare a cantinei fabricii erau pre­zenţi cimentiştii Gheorghe Gheorghi­­ţă, Vasile Stoleru, Emil Tilică, mais­trul Ion Niculescu, escavatoristul Gh. Pastramă şi mulţi alţi muncitori şi tehnicieni împreună cu familiile lor. Inginerul Silviu Opriş, directorul fabricii, i-a felicitat pe cimentişti, care în cursul anului 1958 au trimis şantierelor patriei 62.500 tone ci­ment paste plan şi au econo­­misit prin reducerea preţului de cost 8.500.000 lei. In acest timp în secţiile fabricii munca a con­tinuat cu spor, agregatele func­­ţionînd fără întrerupere. La 1 ianua­rie, ora 1:25, de la rampa fabricii a pornit spre şantierele patriei primul tren încărcat cu ciment. în primul schimb al noului an s-au produs peste plan 142 tone clincher și mai bine de 120 tone ciment. A fost pri­mul succes al cimentiștilor din Bicaz In anu­l 1959. CARNAVALUL TINERETULUI SOI Intr.una din vastele săli ale Palatului Republicii un Făt Frumos deapănă firul unei povești hazlii Foto I A. CONSTANTINESCU. C­uvântarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a rostit In noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio următoarea cuvin­tare: Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni şi cetăţene. Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul nostru a devenit stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrşit, pe întinsul ţării noas­tre s-au înălţat noi fabrici, uzine, sonde, centrale e­­lectrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s a con­solidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. înfăptui­rile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii cre­atoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei ţărănimi muncitoare, a oamenilor de cultură legaţi de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a par­tidului nostru care conduce cu mină sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obţinut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăţilor, ine­rente perioadei de mari transformări social-economice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noastră de burghezie şi moşierime, însufleţiţi de vic­toriile repurtate, încrezători în viitorul luminos al pa­triei noastre, strîns uniţi în jurul partidului şi guver­nului, oamenii muncii vor manifesta şi în anul care vine acelaşi avînt creator în lupta pentru îndepli­nirea planului de stat pe anul 1959, pentru tradu­cerea în viaţă a sarcinilor măreţe pe care partidul nostru le-a pus în faţa poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvol­tare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi şi mai evidente asigurind un nivel tot mai ridicat al bună­stării materiale şi culturale a tuturor celor ce mun­cesc. Trecînd în revistă realizările obţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări ale lagărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale şi spirituale ale sistemului socialist mondial demonstrează în faţa în î­­tregii lumi superioritatea socialismului asupra capi­talismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oame­nii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul devalorizării şi infla­ţiei, al agravării şomajului, al atacului reacţiunii împotriva libertăţilor democratice; lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social capătă o amploare şi o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că aceas­tă năzuinţă a sa este împărtăşită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei", dusă de agresorii imperialişti, dornici să cotropească pămîn­­turi străine, să subjuge alte popoare, să le răpească independenţa naţională şi dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubitoa­re de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi biruinţe ale for­ţelor păcii, care sunt în măsură să împiedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împo­triva păcii şi securităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului social­­ist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forţele ce luptă pentru pace, Republica Populară Ro­­mînă îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbaţi, femei, tineri, care muncesc cu dragoste şi de­votament în uzine şi fabrici, în mine, pe ogoare, în in­stituţii şi lăcaşuri de cultură, noi succese în activit­tatea lor. In lupta pentru construirea socialismului, pentru propăşirea ţării şi fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, şi le adresez tradiţionala urare a poporului nostru: LA MULŢI ANI! T­ELEGRAME Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român­e Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului­­, GH. MAURER,­ ­ Bucureşti Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi al Consiliului de Miniştri al U R.S.S. vă felicităm călduros pe d-voastră şi întregul popor romín cu prilejul Anului Nou. Poporul sovietic se bucură sincer că în anul care a trecut poporul romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, a ob­ţinut însemnate succese în construirea socialis­mului, în ridicarea bunăstării sale. Ne exprimăm convingerea că prietenia frăţească şi colabo­­rarea între popoarele ţărilor noastre se vor dez­volta mereu şi în viitor în interesul întăririi con­­tinuie a familiei unite a popoarelor lagărului socialist. Dorim din tot sufletul poporului frate român noi succese în măreaţa operă a construcţiei so­­cialiste, în lupta pentru menţinerea şi consoli­darea păcii în întreaga lume­ N. Hruşciov K. Voroşilov Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Prim-secreta­r al Comitetului Central al P.C.U.S. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului K. E. VOROŞILOV Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova Dragi tovarăşi, Cu ocazia Anului Nou vă transmitem căldu­roase felicitări din partea poporului român care se bucură din toată inima de succesele remarcabile obţinute de poporul sovietic, sub conducerea P.­ U.S., în opera de construire a comunismului. Poporul nostru dă o înaltă preţuire relaţiilor de colaborare frăţească dintre popoarele noas­tre şi-şi manifestă hotărîrea de a întări continuu prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Marea Uniune Sovietică care ne acordă un aju­­tor neprecupeţit în construirea vieţii noi, socia­liste. Urăm poporului frate sovietic, gloriosului Par­tid Comunist al Uniunii Sovietice, Guvernului Sovietic şi dv. personal, noi succese în realizarea măreţelor sarcini ale construirii comunismului, în lupta pentru pace în lumea întreagă* Gheorghe Gheorghiu-Dej Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne . . Poporul cuban a doborît dictatura lui Batista ,șr de presupus că prima zi a Jij­anului nou nu a priit d-lui Dulles și altor conducători politici ai SU.A. La 1 ianuarie, comunicări telefonice din Havana vesteau guvernului S.U.A. că ge­­neralul Batista, sîngerosul dicta­­tor al Cubei, marionetă a mono­polurilor americane­, a fugit din fără. La mai puțin de un an de la doborirea dictaturii lui Perez Jimenez in Venezuela, un alt dictator din America Latină își părăsește astfel fara de teama ini­­ntei poporului... Fuga lui Batista și a grupului de politicieni care l-au sprijinit In politica sa pusă in slujba mono­polurilor americane constituie o victorie remarcabilă pentru po­porul cuban- De numele lui Ba­tista sint legate concesii economi­­ce de jal in favoarea marilor mo­­nopoluri din Statele Unite. De nu­mele guvernului Batista sint lega­­te regresul economiei cubane, scă­­derea nivelului de trai al poporu­lui, un regim de cruntă teroare poliţienească. Batista, pe care gu­vernul S.UA. ii sprijinea făia re­zerve, devenise odios marii majo­­rităţi a poporului cuban. Răscula­ fii din armata revoluţionară şi „Mişcarea de la 25 iulie" au de­venit exponenţii miniei populare şi au organizat lupta armată împo­­triva dictatorului. Guvernul S.U.A., ai cărui condu­­cători nu pierd nici un prilej să vorbească despre pretinsul lor respect pentru independenţa altor ţări, nu au pregetat să acorde sprijin dictatorului, amestecîndu-se în mod făţiş in treburile interne ale Cubei. Acest sprijin s-a mani­­festat pe planuri diferite, de la în­­cercarea unei debarcări armate la baza militară a S U.A. din Cuba, Guantanamo, livrarea de arma­­ment modern lui Batista, şi pînă la declaraţii ameninţătoare ale purtătorului de cuvînt al Depar­­tamentului de stat, White. După cum s-a văzut insă, toate efortu­rile S.U.A, de a-şi mentine acoli­tul n-au avut nici un succes, in ciuda faptului că folosea impotri­­va insurgenţilor avioane, puşti şi bombe „made în U.S.A.", general lui Batista a avut soarta pe care o merită. Alungarea dictatorului din insul­la zahărului, din „Perla Caraibe­­lor"­, cum i se mai spune Cubei, este totodată un eveniment sem­­nificativ pentru transformările prin care trec ţările Americii La­tine, în năzuinţa Ia, de a se eli­bera de jugul înrobitor al impe­­riatiștilor nord-americani. Amin­­­tim că Batista succede columbia­nului Rojas Pinilla, venezuelianu­­lui Perez Jimenez și altor dicta­­tori — agenți americani răstur­­nați de popoarele Americii La­tine. Eșecul încercărilor Sta­­telor Unite de a impune unor ţări latino­ americane noi tratate Înro­bitoare, hotărîrea recentă a guver­nului panamez de a extinde zona apelor sale teritoriale la 12 km. în ciuda faptului că S.U.A. nu re­cunosc această zonă decit pînă la 3 km., primirea făcută vicepreşe­dintelui S.U.A., Nixon, cu prilejul vizitei sale faimoase — iată nu­­mai o parte din faptele semnifica­tive pentru America Latină de as­­tăzi, în contextul cărora alunga­rea lui Batista apare în mod evi­­dent ca o nouă mare infringere a politicii „marii bite" promovată de Statele Unite in relaţiile sale cu celelalte ţări ale continentului sud american. La ora cînd scriem aceste rin­­duri primele detaşamente ale in­surgenţilor conduşi de Fidel Ca­­stro au intrat in capitala Cubei iar forțele armate ale tării s-au pus la dispoziția acestuia. Ultime­le telegrame vestesc evoluarea evenimentelor într-un sens favo­rabil poporului cuban. Luptele mai continuă, dar de pe acum se poate aprecia alungarea lui Ba­tista ca un succes strălucit al po­porului cuban, care consemnează o nouă infringere a diplomaţiei dolarului american. I. VALUREANU $♦ * ► ♦ ♦ ♦ ♦ 4*4 I♦

Next