Romînia Liberă, februarie 1959 (Anul 17, nr. 4450-4473)

1959-02-01 / nr. 4450

Proletari 'din toate marile, uniţi-vâ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA. ROMINA 4 pagini — 20 bani Duminică 1 februarie­­1959 Ceferiştii se pregătesc să-şi cinstească eroii . Apropierea zilei de 16 Februarie cînd ţara întreagă cinsteşte amintirea luptătorilor clasei muncitoare de la 1933, stimulează e­­fortul colectiv al muncitorilor de azi ai ,,Griviţei Ro­şii“. Echipa co­munistului Ion Blaj din secţia I­-a montaj, se înca­drează in atmos­fera generală cu care celeriştii se pregătesc să-şi cin­stească eroii. E­­chipa şi-a îndepli­nit planul lunar înainte de termen şi studiază posibi­litatea luării unor noi angajamente. In clişeu: Un aspect din timpul lansării pe roţi, în vederea montaju­lui, a unei loco­motive pentru tran­sportul călătorilor, , Foto : NICU VASIL5 ] Pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate Răspund chemării siderurgiştilor hunedoreni • Uzinele „Oţelul Roşu" vor produce peste plan în 1959 prin creşterea indicilor de utilizare a agregatelor 10.000 tone oţel şi 8.000 tone laminate • Uzinele „Laminorul" şi „Cristea Nicolae" vor depăşi planul producţiei globale cu 9.520.000 lei • întreprinderile textile din Galaţi vor realiza anual o economie la preţul de cost de 2 700.000 lei /‘V/ /XR rX/ ix/ /X» rv RX> PKd /XR /X/ <X/ *X» »X/ «X/ X-X/ <X/<X/ /x» <XR <X/ <X/ X/ X/ X/ X/ X/ Xî/VXî X/ X/ Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „Oţelul Roşu“ au aflat cu deosebită satisfacţie de chemarea si­­derurgiştilor hunedoreni adresată colectivului Combinatului metalur­gic Reşiţa, de a spori în acest an producţia de metal. Dezbătînd te­meinic în consfătuiri de producţie posibilităţile de a­ spori producţia de oţel şi­­laminate, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ au hotărît să-şi însuşească şi ei această iniţiativă patriotică.­­ Pe baza propunerilor făcute în ■timpul dezbaterii cifrelor de plan pe GALAŢI. — Colectivele de muncă din întreprinderile industriale ale regiunii Galaţi au primit cu însufle­ţire chemarea siderurgiştilor hunedo­­reni şi colectivelor celor 8 întreprin­­deri din Capitală. Răspunzînd chemării pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate, muncitorii de la uzinele „Laminorul" din Brăila şi „Cristea Nicolae" din Galaţi s-au angajat ca în acest an să producă peste plan prin îmbunătăţirea indicilor de folo­sire a agregatelor 4.250 tone lami­nate. Analizînd posibilităţile de spo­anul în curs, la care s-au adăugat zilele acestea noi propuneri făcute cu prilejul discutării chemării la în­trecere adresate de siderurgiştii hu­nedoreni colectivului Combinatu­lui metalurgic din Reşiţa, colectivul uzinei „Oţelul Roşu“ şi-a luat an­gajamentul să producă în acest an, peste sarcina de plan, 10.000 tone oţel, 8.000 tone de laminate şi 300 tone cilindri. Totodată muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei s-au angajat să realizeze 2.000.000 lei economii, faţă de preţul de cost pla­nificat. Fire­a producţiei, muncitorii din sec­ţia produse metalice de la uzinele „Cristea Nicolae“ s-au angajat să producă peste plan 200 tone tablă zincată, iar cei de la uzina „Lamino­rul“, încă 476 tone sârmă trefilată, cuie, unelte agricole mici, nituri, etc. Angajamentul celor două mari uzine prevedea de asemenea depă­­şirea planului producţiei globale pe anul acesta cu 9.526.000 lei. Studiind chemarea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din cele opt întreprinderi din Capitală pri­vind realizarea de cît mai multe e­­conorm­ii, colectivul întreprinderii textile din Galați a hotărît ca în a­­cest an fiecare muncitor să realize­ze zilnic o economie de 3,35 lei la materia primă, materiale, energie e­­lectrică și combustibil, iar fiecare tehnician si inginer cîte 17,5 lei. Prin aceste angajamente, colectivul întreprinderii va realiza anual o e­­conomie la preţul de cost de 2.700.000 Iei. Totodată, prin sporirea indicelui de utilizare a mașinilor se vor produce peste plan 5.000 kg. fire și 200.000 m.p. ţesături. /y, ^ rvi rv tV rv rv rv rv »V 'V' <Vi rv Xp <Vi tVr <Vi <Vi rv >V/ 'V* Siderurgiştii hunedoreni îşi respectă angajamentele _ HUNEDOARA. —­­Angajamentele privind sporirea producţiei de metal şi creşterea productivităţii muncii pe seama ridicării indicilor de utilizare a agregatelor pe care şi le-au luat recent siderurgiştii de la Hunedoara in chemarea adresată tuturor între­prinderilor siderurgice din ţară au început să fie traduse în fapt. Colectivul oţelăriei Martin nr. 1, de exemplu, a obţinut realizări care de­păşesc angajamentele luate pentru prima lună a anului. Astfel, în prime­le 30 de zile din luna ianuarie au fost elaborate 218 şarje rapide — cu 31 de şarje mai mult decit prevedea an­gajamentul. Indicii de utilizare a cup­toarelor au fost măriţi cu 19,8 la sută faţă de plan şi cu 5 la sută faţă de angajament. Pe seama reducerii tim­pului de elaborare a şarjelor şi a cre­şterii indicilor de utilizare, colectivul acestei oţelării a sporit productivita­tea muncii cu 11 la sută faţă de 6 la sută cit prevedea angajamentul şi a dat în plus peste sarcina de plan 2.068 tone de oţel. La oţelăria Martin nr. 2 şi la oţe­­lăria electrică s-au elaborat­ de aseme­nea 1.066 tone de oţel peste planul celor 30 de zile. In total, în primele 30 de zile din luna ianuarie, oţelarii de la Hunedoara au produs peste sarcinile de plan o cantitate de oţel egală cu oţelul necesar pentru fabri­carea a 1.227 tractoare UTOS 26. Tot datorită ridicării indicilor de utilizare a agregatelor, laminatorii combinatului siderurgic din Hunedoa­ra au dat în 30 de zile din luna ia­nuarie peste plan aproape 2.500 tone de blumuri şi ţagle. Sporind indicii de utilizare a cuptoarelor şi maşinilor de şarjat, lucrătorii uzinei cocsochi­­mice au livrat furnalelor cu 2.159 tone de cocs metalurgic mai mult decit era planificat. 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 81_ PJ!I_____ n-i!i!-Vo­lin Editura Politica, a apărut: N. S. HRUȘCIOV „Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economisi naţionale a U.R.S.S. pe anii 1 05 9 -1 9 65“ ‘— Raport prezentat la Con­ j* gresul al XXI-lea extraordinar­­ al Partidului Comunist al Uniu- ^ nii Sovietice. 86 Lucrarea a fost tipărită întrun­­ tiraj de masă. 8 5; OO OO OO OO OO OO OO OO OO OC OC CC OO OO OO 00 00 OC OC OC OO 00 o ao oo oo oo 30 OO 00 4» OO CC OC'OO OO CC oo as oo oo oo oo oo oo o>^ 8 9 Noi tipuri de utilaje In industria noastră constructoare de maşini au fost realizate de curînd cîteva noi tipuri de utilaje menite să sprijine lupta constructorilor pentru re­ducerea preţului de cost al lucrărilor. Unul din aceste utilaje este esca­­vatorul universal pe pneuri, cu cupă de 0,3 metri cubi, construit de colectivul uzinelor metalurgice „Progresul“ din Brăila. Acest agregat, dotat cu motor de tipul celui folosit la tractorul KD-35 şi prevăzut cu comenzi pneumatice, are întrebuinţări multiple. Alte două utilaje — buldozerul şi screperul, solicitate îndeosebi de către constructorii de drumuri, au fost rea­lizate de muncitorii de la uzinele „Steaua Roşie" din Capitală. Ambele utilaje sînt montate pe tractorul KD-35, fiind acţionate de motorul a­­cestuia, fapt care demonstrează posibi­lităţile largi de utilizare a tractoare­lor fabricate în țara noastră. Alimentarea oraşelor cu energie electrică Pe măsură ce unele localităţi sînt asigurate cu energie produsă de ma­rile centrale electrice construite in anii puterii populare, turbinele şi motoarele Diesel din fostele uzine e­­lectrice locale sînt transferate altor localităţi şi centre economice. Astfel, la uzina electrică locală din Satu Mare a fost montată o turbină de 1.000 kilowaţi adusă de la o veche termocentrală din Moldova. De la data de 27 ianuarie, la uzina electrică locală din Iacobeni, regiu­nea Suceava, produce energie un alt grup Diesel de 1­100 C.P. Anul acesta sînt prevăzute lucrări pentru instalarea de grupuri Diesel la numeroase alte uzine electrice locale, printre care cea din Oradea, uzina electrică din Tulcea, uzinele electrice locale din Zalău, Baia Bor­­şa, Cozla, Sighet etc. Pînă la sfîrşi­­tul anului se vor pune în­­ funcțiune grupuri Diesel cu o putere totală de aproximativ 20.000 C.P. încep revaccinările antipoliom­ielitice Luni 2 februarie a. c., vor începe în întreaga ţară revaccinările antipolio­­mielitice ale copiilor vaccinaţi în cursul anilor precedenţi. Pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni, Sane­­piduri­le regionale au aprovizionat unităţile de pe teren cu siringi, ace şi fierbătoare în cantităţi suficiente. S-au luat de asemenea măsuri pentru conservarea şi transportul în condiţii optime a vaccinului (lăzi şi valize izoterme). Vaccinările antipoliomielitice vor începe la 1 martie a.c. In Capitală din cauza acţiunii de vaccinare antidifterică a copiilor care s-a terminat la 31 ianuarie, vaccină­rile şi totodată revaccinările antipo­­liomielitice vor începe să se efectueze de la 1­ martie a.c. .. i . Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P. C. U. S. Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie­ Ştiinţa sovietică a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite : in şedinţa din după-amia­­za zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a des­chis sub preşedinţia lui N. G. IGNA­TOV, primul a luat cuvîntul M. A. LAVRENTIEV, vicepreşedinte al Aca­demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşe­­dintele filialei din Siberia a Acade­miei. El şi-a consacrat cuvântarea sar­cinilor care revin ştiinţei pentru în­făptuirea grandiosului plan de cons­truire a comunismului în Uniunea So­vietică. Comitetul Central al partidu­lui a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-­a mulţumit pentru re­zultatele obţinute, a spus M. A. La­vrentiev. Ştiinţa noastră a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari re­zerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cit mai mare apropiere din punctul de vedere al conţinutului şi teritorial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior­­industrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrent'ev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. La organizarea unor noi cen­tre ştiinţifice mari trebuie să se asi­gure crearea unui complex de insti­tute pentru principalele domenii ale ştiinţei teoretice moderne: matemati­ca, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrent'ev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor, de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la a­­cest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. La acest centru au şi sosit peste 300 de colaboratori ştiin­ţifici din Moscova, Leningrad şi alte oraşe. In curînd vor sosi încă 400 de tineri specialişti. Chiar în acest an, constructorii vor da în folosinţă pri­mele trei institute : de hidrodinamica, geologie şi fizică. Construcţia orăşe­lului ştiinţei se va termina in anul 1961. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolu­lui, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în proble­ma folosirii aburului cald subteran şi a apelor termale subterane şi la cre­area de noi materiale sintetice. M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cer­cetărilor ştiinţifice, precum şi a sis­temului de acordare a gradelor şi tit­lurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară spori­rea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare din­tre ei să tindă să obţină rezultate cit mai mari în cercetările sale. Ştiinţa sovietică trebuie să fie strîns legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi cerinţelor economiei naţionale. Uriaşa dezvoltare a industriei grele în cadrul planului septenal A luat apoi cuvîntul L. I. BREJ­­NEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Cel de al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intra­rea patriei noastre socialiste in perioa­da de cea mai mare importanţă a dezvoltării ei — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului — spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul tov, N. S. Hruşciov sînt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltă­rii ţării şi sînt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei marxist-leniniste. L. I. Brej­­nev a subliniat că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al par­tidului au apropiat ţara de comunism. Baza acestor succese o constituie fap­tul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sînt călăuzite neabătut de marxism leninism, pe care il­­aplică în mod creator. Vorbitorul a r­elevat, ca un exemplu de soluţionare creatoare a probleme­­lor importante, reorganizarea condu­cerii industriei şi construcţiilor şi re­­organizarea staţiunilor de maşini şi tractoare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale a­le economiei naţionale. Industria so­­cialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gi­gantic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracţionist Malen­kov, Kaganovici, Molotov, Bulganin (Continuare in pag. 3-a) . Tovarăşul Jacques Ducios stînd­­ vorbă cu o delegată la Congres , Telefoto : AGERPRES Umăr la umăr spre un viitor luminos C­­el de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. care dezbate grandio­sul plan de construire desfăşu­rată a comunismului în Uniunea So­vietică, are Ioc sub semnul coeziunii puternice şi a unităţii de nezdrunci­nat a marelui lagăr socialist. Aşa cum a subliniat şi tovarăşul N. S. Hruşciov în raportul prezentat Con­gresului, „Lumea socialismului este astăzi puternică, unită şi invincibilă ca niciodată". De la înalta tribună a Congresului au răsunat pe lingă cuvintele condu­cătorilor P.C.U.S. şi ai statului so­vietic, pe lingă cuvintele delegaţilor comuniştilor din U.R.S.S., şi glasurile conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste fră­ţeşti care, salutînd măreţul Congres, au scos în evidenţă însemnătatea co­­vîrşitoare pe care o are pentru toate ţările de democraţie populară trecerea Uniunii Sovietice in noua etapă a construcţiei comuniste. „Nu încape îndoială — a arătat tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, în cuvîntarea sa — că planul septenal al Uniunii So­vietice, ale cărui cifre întruchipează amploarea gigantică a operei de con­struire desfăşurată a comunismului, va exercita o profundă înrîurire nu numai în viaţa poporului sovietic, ci şi în viaţa tuturor popoarelor din ţările socialiste...“ Şi nici nu s-ar putea altfel. Ţările lagărului socialist sînt strîns unite prin legături frăţeşti, indestructibile, aşa că succesele fiecăreia din ele con­stituie succese ale tuturor şi deci ale întregului lagăr socialist, un ansam­blu. Ajutîndu-se reciproc şi sprijinin­­du-se frăţeşte, în spiritul internaţio­nalismului proletar ce-şi trage seva din înalta învăţătură marxist-leninis­­tă, ţările lagărului socialist înaintea­ză într-un front unit, cu paşi gigan­tici spre lin viitor comun şi luminos. Relaţiile frăţeşti de intr-ajutorare şi sprijin tovărăşesc reciproc, statorni­cite între ţările lagărului socialist, re­prezintă un factor puternic ce contri­buie la întărirea fiecăreia dintre ţările socialiste pe calea rapidei dezvoltări economice. îndeplinind cu cinste în­văţăturile marelui Lenin despre rolul primului stat socialist, marea putere socialistă — Uniunea Sovietică — a­­cordă un sprijin frăţesc, internaţiona­list, celorlalte ţări ale lagărului socia­list. In anii din urmă, în toate ţă­rile lagărului socialist a fost înregis­trată o dezvoltare impetuoasă a eco­nomiei naţionale şi a culturii, ceea ce a demonstrat că ritmul rapid de dez­voltare este o lege generală a socia­lismului. Luînd ca termen de compa­raţie situaţia din anul 1937, produc­ţia industrială a ţărilor socialiste era în anul 1958 de cinci ori mai mare. R.P. Chineză şi-a sporit producţia in­dustrială în perioada 1950—1958 de aproximativ zece ori. In comparaţie cu nivelul antebelic, producţia indus­trială a crescut în 1958 în ţara noas­tră de aproape 4 ori, în Polonia de peste 5,5 ori, în Cehoslovacia de 3,3 ori, în R.D. Germană de peste 2,5 ori, în Ungaria de peste 4 ori, în Bul­garia de aproximativ 9 ori, în Alba­nia de 18 ori. In comparaţie cu 1949 producţia industrială a R.P.D. Co­reene a sporit, în 1958, de 3,5 ori. A­­ceste rezultate grandioase arată că industrializarea socialistă a ţărilor de democraţie populară se desfăşoară cu mare succes. Aşa se explică şi faptul că ţări ca Romînia, R.P. Chi­neză, Polonia, Ungaria, Bulgaria, în trecut ţări agrare înapoiate s-au tran­sformat în ţări industrial-agrare cu o industrie grea dezvoltată. Succesele dobîndite de ţările de democraţie populară în transforma­rea socialistă a agriculturii constituie de asemenea realizări importante pe calea întăririi forţei lor economice. In R.P. Chineză, R. P. Bulgaria şi R.P.D. Coreeană cooperativizarea a­­griculturii a şi fost înfăptuită, în Cehoslovacia şi Albania se desăvîr­­şeşte procesul de transformare socia­listă a agriculturii, in ţara noastră, sectorul socialist al agriculturii re­prezintă aproape 60 la sută, atît ca suprafaţă cit şi ca număr de familii. In acelaşi timp trebuie subliniat că unele ţări de democraţie populară au şi intrat în perioada desăvîrşirii construirii socialismului. Colaborarea şi într-ajutorarea fră­ţească pe baza principiilor internaţio­nalismului proletar constituie şi che­zăşia victoriilor viitoare ale ţărilor lagărului socialist. Aşa cum a arătat tovarăşul N. S. Hruşciov in raportul prezentat la Congres: „Ca urmare a îndeplinirii şi depă­şirii planului septenal de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S., pre­cum şi datorită ritmului înalt de dez­voltare a economiei ţărilor de demo­craţie populară, ţările sistemului mon­dial socialist vor produce mai mult de jumătate din întreaga producţie in­­­dustrială mondială. In felul acesta va fi asigurata superioritatea sistemului mondial socialist asupra sistemului mondial capitalist în producea mate­rială, sfera hotărîtoare a activitaţii umane“. Aceasta înseamnă că cele 12 ţări ale lagărului socialist, care se inund doar pe un sfert din teritoriul globu­lui, ţări dintre care multe erau deose­­bit d­e slab dezvoltate şi înapoiate in trecut, vor da peste numai şapte ani, mai mult decit jumătate din producţia industrială a lumii, mai mult deci de­cit toate celelalte zeci de ţări capita­liste, de pe glob, luate la un loc! De altfel, în ceea ce priveşte producţia in­dustrială pe cap de locuitor, sistemul mondial socialist, luat ca un singur tot, a şi ajuns din urmă sistemul mondial capitalist. Astfel, ţărilor so­cialiste, în care e concentrată aproxi­mativ o treime din populaţia grosului, le revine în prezent mai mult decât o treime din producţia industrială mon­­dială, aproape jumătate din producţia mondială de cereale şi 43 la sută din producţia mondială de bumbac. Există aşa­dar de pe acum toate premizele pentru ca ţările socialiste să ciştige întrecerea economică cu ţările capita­­liste . Datorită relaţiilor de colaborare fră­ţeasca, de sprijin şi intr-ajutorare re­ciprocă ce există între ţările socialiste, acelea dintre ele care în trecut erau mai puţin dezvoltate, vor cîştiga rapid timpul pierdut. Prin urmare, aşa cum s-a arătat in raportul tovarăşului N.S. Hruşciov, în faţa ţărilor lagarului so­cialist se deschide perspectiva de a trece mai mult sau mai puţin simul­­tan in faza superioară a societăţii co­muniste. Cită deosebire între toate acestea şi ceea ce se întimplă în lagărul impe­rialist ! Acolo acţionînd legea dezvol­tării economice şi politice inegale a diferitelor ţări, unele din ţări o iau înainte, pe seama altora pe care le ex­ploatează şi le asupresc şi, pentru a-şi menţine întîietatea, le menţin mai de­parte într-o­­stare de înapoiere, de de­­pendenţă şi aservire faţă de ele. Popoarele marelui lagăr socialist s-au convins din propria lor experien­ţă că elementul hotărîtor in dezvol­tarea ţărilor lor o constituie fapul că ele construiesc noua orinduire strins unite intre ele, sub steagul internaţio­nalismului proletar, pe baza învăţă­turii marxist-leniniste, care stă la te­melia activităţii partidului clasei mun­citoare, forţa conducătoare in aceste ţări. De aceea, partidele marxist-feni­­niste sînt intransigente faţă de încer­cările revizioniştilor de a submina unitatea şi coeziunea lor frăţească, de a sparge unitatea dintre ţările lagăru­lui socialist, înfăptuirea ţelului măreţ spre care se îndreaptă umăr la umăr toate po­poarele marii familii strins unite a ţă­rilor socialiste, are o importanţă co­­vîrşitoare pentru soarta păcii mon­diale. Nivelul înalt la care vor ajunge ţările lagărului socialist la capătul ce­lor şapte ani ce încep acum, va asi­gura, în raportul de forţe pe arena in­ternaţională, o superioritate hotărîtoare de partea forţelor păcii. In acest fel vor fi create posibilităţi reale pentru înlăturarea războiului ca mijloc de so­­luţionare a problemelor internaţionalei pentru instaurarea unei păci trainica in lumea întreagă. Creşte sectorul socialist al agriculturii PECICA, al cincilea raion din regiunea Timişoara cu agricultura colectivizată TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru), în raio­­nul Pecica din regiunea Timişoara în ultimii ani nume­roase gospodării agricole colective cum ar fi cele din Nădlag, Seitin, Rovine, Peregul Mare, Semlac, etc. s-au desvoltat vertiginos, devenind puternice unități socialiste. Gospodăria colectivă „Victoria“, bunăoară, are deja un fond de bază ce însumează 4.500.000 lei. Datorită numeroaselor ferme — 193 bovine, 343 porci­ne, 453 oi, 1677 păsări, etc. — şi a ramurilor anexe, cu toată seceta din anul trecut, colectiviştii din Nădlag şi-au asigurat venituri de 3.760.000 lei. In condiţiile muncii mecanizate cu tractoarele S.M.T. pe tarlalele întinse a fost posibilă aplicarea unei agrotehnici dife­renţiate. Aşa se explică de ce producţia colectivişti­lor, socotită în medie în raionul Pecica, a fost la grîu de aproape 1400 kg. la ha., iar la porumb de 2190 kg. la ha., în vreme ce a întovărăşiţilor (anul trecut raionul era cooperativizat) a fost de numai 1150 kg. grîu la ha. şi respectiv 1800 kg. porumb la ha. De remarcat este şi faptul că succesele colectivişti­lor în lupta pentru sporirea continuă a producţiei vege­tale şi animale nu au fost izolate, ci au devenit un fe­nomen general. Faţă de asemenea rezultate, care s-au resfrînt puter­nic în viaţa colectiviştilor, sporind bunăstarea familiilor lor, se înţelege că întovărăşiţii nu au putut rămîne ne­păsători. Convingîndu-se cu proprii lor ochi de supe­rioritatea muncii în colectiv, ei s au înscris în masă în gospodăriile colective. Zilele acestea s-a terminat astfel colectivizarea agriculturii în raionul Pecica, al cincilea din Banat după Jimbolia, Sînnicolaul Mare, Ceacova şi Timişoara. Colectiviştii din raionul Pecica numără acum 14.300 familii care au o proprietate ob­ştească de 48.500 ha. pămînt, atelaje şi animale de muncă. TRUŞEŞTI, al doilea raion din regiunea Suceava cu agricultura cooperativizată Zilele trecute ultimele familii de ţărani muncitori din raionul Truşeşti au păşit pe calea munciii în comun. Odată cu intrarea lor în gospodăriile colective şi în întovărăşirile agricole, s-a terminat cooperativizarea agriculturii în raionul Truşeşti, acesta fiind cel de al doilea raion din regiunea Suceava cu agricultura coo­perativizată. Cel mai puternic îndemn pentru ţăranii muncitori de a se înscrie în gospodării şi în întovără­şiri l-au constituit succesele obţinute de unităţile so­­cialist-cooperatiste. Anul trecut, de pildă, gospodăriile colective au obţinut cu 546 kg. grîu, cu 1068 kg. porumb şi cu 439 kg. floarea soarelui la hectar maii mult decit ţăranii cu gospodării individuale. An de an, gospodăriile colective s-au întărit şi dez­voltat, au devenit tot mai bogate. Aşa sînt gospodă­riile colective din Mihău­leşti, Socrujeni, Iureşti, Tru­şeşti şi altele. Au sporit şi veniturile colectiviştilor. Valoarea zilei-muncă la gospodăria colectivă Truşeşti, de pildă, a fost anul trecut de 33,60 lei. Anul trecut 130 de colectivişti şi-au construit case noi, iar alţi 100 şi-au procurat materiale pentru a-şi ridica în primăva­ră case. Succesele gospodăriilor colective şi ale întovărăşiri­lor agricole au fost larg popularizate prin grafice, ga­zete de stradă, panouri comparative etc. Un rol hotărîtor in desfăşurarea muncii pentru coo­perativizarea agriculturii din raionul Truşeşti l-au a­­vut comuniştii şi deputaţii. Ei au fost cei dinţii care s au înscris în gospodării şi în întovărăşiri, determi­­nînd şi pe alţii să le urmeze exemplul. Acum în raionul Truşeşti există zece gospodării co­lective şi 92 întovărăşiri agricole care au 20.877 mem­bri şi dispun la 49.052 hectare teren arabil. CONSTANTIN BORŞ

Next