Romînia Liberă, februarie 1959 (Anul 17, nr. 4450-4473)
1959-02-01 / nr. 4450
Proletari 'din toate marile, uniţi-vâ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA. ROMINA 4 pagini — 20 bani Duminică 1 februarie1959 Ceferiştii se pregătesc să-şi cinstească eroii . Apropierea zilei de 16 Februarie cînd ţara întreagă cinsteşte amintirea luptătorilor clasei muncitoare de la 1933, stimulează efortul colectiv al muncitorilor de azi ai ,,Griviţei Roşii“. Echipa comunistului Ion Blaj din secţia I-a montaj, se încadrează in atmosfera generală cu care celeriştii se pregătesc să-şi cinstească eroii. Echipa şi-a îndeplinit planul lunar înainte de termen şi studiază posibilitatea luării unor noi angajamente. In clişeu: Un aspect din timpul lansării pe roţi, în vederea montajului, a unei locomotive pentru transportul călătorilor, , Foto : NICU VASIL5 ] Pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate Răspund chemării siderurgiştilor hunedoreni • Uzinele „Oţelul Roşu" vor produce peste plan în 1959 prin creşterea indicilor de utilizare a agregatelor 10.000 tone oţel şi 8.000 tone laminate • Uzinele „Laminorul" şi „Cristea Nicolae" vor depăşi planul producţiei globale cu 9.520.000 lei • întreprinderile textile din Galaţi vor realiza anual o economie la preţul de cost de 2 700.000 lei /‘V/ /XR rX/ ix/ /X» rv RX> PKd /XR /X/ <X/ *X» »X/ «X/ X-X/ <X/<X/ /x» <XR <X/ <X/ X/ X/ X/ X/ X/ Xî/VXî X/ X/ Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „Oţelul Roşu“ au aflat cu deosebită satisfacţie de chemarea siderurgiştilor hunedoreni adresată colectivului Combinatului metalurgic Reşiţa, de a spori în acest an producţia de metal. Dezbătînd temeinic în consfătuiri de producţie posibilităţile de a spori producţia de oţel şilaminate, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ au hotărît să-şi însuşească şi ei această iniţiativă patriotică. Pe baza propunerilor făcute în ■timpul dezbaterii cifrelor de plan pe GALAŢI. — Colectivele de muncă din întreprinderile industriale ale regiunii Galaţi au primit cu însufleţire chemarea siderurgiştilor hunedoreni şi colectivelor celor 8 întreprinderi din Capitală. Răspunzînd chemării pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate, muncitorii de la uzinele „Laminorul" din Brăila şi „Cristea Nicolae" din Galaţi s-au angajat ca în acest an să producă peste plan prin îmbunătăţirea indicilor de folosire a agregatelor 4.250 tone laminate. Analizînd posibilităţile de spoanul în curs, la care s-au adăugat zilele acestea noi propuneri făcute cu prilejul discutării chemării la întrecere adresate de siderurgiştii hunedoreni colectivului Combinatului metalurgic din Reşiţa, colectivul uzinei „Oţelul Roşu“ şi-a luat angajamentul să producă în acest an, peste sarcina de plan, 10.000 tone oţel, 8.000 tone de laminate şi 300 tone cilindri. Totodată muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei s-au angajat să realizeze 2.000.000 lei economii, faţă de preţul de cost planificat. Firea producţiei, muncitorii din secţia produse metalice de la uzinele „Cristea Nicolae“ s-au angajat să producă peste plan 200 tone tablă zincată, iar cei de la uzina „Laminorul“, încă 476 tone sârmă trefilată, cuie, unelte agricole mici, nituri, etc. Angajamentul celor două mari uzine prevedea de asemenea depăşirea planului producţiei globale pe anul acesta cu 9.526.000 lei. Studiind chemarea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din cele opt întreprinderi din Capitală privind realizarea de cît mai multe econormii, colectivul întreprinderii textile din Galați a hotărît ca în acest an fiecare muncitor să realizeze zilnic o economie de 3,35 lei la materia primă, materiale, energie electrică și combustibil, iar fiecare tehnician si inginer cîte 17,5 lei. Prin aceste angajamente, colectivul întreprinderii va realiza anual o economie la preţul de cost de 2.700.000 Iei. Totodată, prin sporirea indicelui de utilizare a mașinilor se vor produce peste plan 5.000 kg. fire și 200.000 m.p. ţesături. /y, ^ rvi rv tV rv rv rv rv »V 'V' <Vi rv Xp <Vi tVr <Vi <Vi rv >V/ 'V* Siderurgiştii hunedoreni îşi respectă angajamentele _ HUNEDOARA. —Angajamentele privind sporirea producţiei de metal şi creşterea productivităţii muncii pe seama ridicării indicilor de utilizare a agregatelor pe care şi le-au luat recent siderurgiştii de la Hunedoara in chemarea adresată tuturor întreprinderilor siderurgice din ţară au început să fie traduse în fapt. Colectivul oţelăriei Martin nr. 1, de exemplu, a obţinut realizări care depăşesc angajamentele luate pentru prima lună a anului. Astfel, în primele 30 de zile din luna ianuarie au fost elaborate 218 şarje rapide — cu 31 de şarje mai mult decit prevedea angajamentul. Indicii de utilizare a cuptoarelor au fost măriţi cu 19,8 la sută faţă de plan şi cu 5 la sută faţă de angajament. Pe seama reducerii timpului de elaborare a şarjelor şi a creşterii indicilor de utilizare, colectivul acestei oţelării a sporit productivitatea muncii cu 11 la sută faţă de 6 la sută cit prevedea angajamentul şi a dat în plus peste sarcina de plan 2.068 tone de oţel. La oţelăria Martin nr. 2 şi la oţelăria electrică s-au elaborat de asemenea 1.066 tone de oţel peste planul celor 30 de zile. In total, în primele 30 de zile din luna ianuarie, oţelarii de la Hunedoara au produs peste sarcinile de plan o cantitate de oţel egală cu oţelul necesar pentru fabricarea a 1.227 tractoare UTOS 26. Tot datorită ridicării indicilor de utilizare a agregatelor, laminatorii combinatului siderurgic din Hunedoara au dat în 30 de zile din luna ianuarie peste plan aproape 2.500 tone de blumuri şi ţagle. Sporind indicii de utilizare a cuptoarelor şi maşinilor de şarjat, lucrătorii uzinei cocsochimice au livrat furnalelor cu 2.159 tone de cocs metalurgic mai mult decit era planificat. 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 81_ PJ!I_____ n-i!i!-Volin Editura Politica, a apărut: N. S. HRUȘCIOV „Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economisi naţionale a U.R.S.S. pe anii 1 05 9 -1 9 65“ ‘— Raport prezentat la Con j* gresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniu- ^ nii Sovietice. 86 Lucrarea a fost tipărită întrun tiraj de masă. 8 5; OO OO OO OO OO OO OO OO OO OC OC CC OO OO OO 00 00 OC OC OC OO 00 o ao oo oo oo 30 OO 00 4» OO CC OC'OO OO CC oo as oo oo oo oo oo oo o>^ 8 9 Noi tipuri de utilaje In industria noastră constructoare de maşini au fost realizate de curînd cîteva noi tipuri de utilaje menite să sprijine lupta constructorilor pentru reducerea preţului de cost al lucrărilor. Unul din aceste utilaje este escavatorul universal pe pneuri, cu cupă de 0,3 metri cubi, construit de colectivul uzinelor metalurgice „Progresul“ din Brăila. Acest agregat, dotat cu motor de tipul celui folosit la tractorul KD-35 şi prevăzut cu comenzi pneumatice, are întrebuinţări multiple. Alte două utilaje — buldozerul şi screperul, solicitate îndeosebi de către constructorii de drumuri, au fost realizate de muncitorii de la uzinele „Steaua Roşie" din Capitală. Ambele utilaje sînt montate pe tractorul KD-35, fiind acţionate de motorul acestuia, fapt care demonstrează posibilităţile largi de utilizare a tractoarelor fabricate în țara noastră. Alimentarea oraşelor cu energie electrică Pe măsură ce unele localităţi sînt asigurate cu energie produsă de marile centrale electrice construite in anii puterii populare, turbinele şi motoarele Diesel din fostele uzine electrice locale sînt transferate altor localităţi şi centre economice. Astfel, la uzina electrică locală din Satu Mare a fost montată o turbină de 1.000 kilowaţi adusă de la o veche termocentrală din Moldova. De la data de 27 ianuarie, la uzina electrică locală din Iacobeni, regiunea Suceava, produce energie un alt grup Diesel de 1100 C.P. Anul acesta sînt prevăzute lucrări pentru instalarea de grupuri Diesel la numeroase alte uzine electrice locale, printre care cea din Oradea, uzina electrică din Tulcea, uzinele electrice locale din Zalău, Baia Borşa, Cozla, Sighet etc. Pînă la sfîrşitul anului se vor pune în funcțiune grupuri Diesel cu o putere totală de aproximativ 20.000 C.P. încep revaccinările antipoliomielitice Luni 2 februarie a. c., vor începe în întreaga ţară revaccinările antipoliomielitice ale copiilor vaccinaţi în cursul anilor precedenţi. Pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni, Sanepidurile regionale au aprovizionat unităţile de pe teren cu siringi, ace şi fierbătoare în cantităţi suficiente. S-au luat de asemenea măsuri pentru conservarea şi transportul în condiţii optime a vaccinului (lăzi şi valize izoterme). Vaccinările antipoliomielitice vor începe la 1 martie a.c. In Capitală din cauza acţiunii de vaccinare antidifterică a copiilor care s-a terminat la 31 ianuarie, vaccinările şi totodată revaccinările antipoliomielitice vor începe să se efectueze de la 1 martie a.c. .. i . Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P. C. U. S. Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie Ştiinţa sovietică a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite : in şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub preşedinţia lui N. G. IGNATOV, primul a luat cuvîntul M. A. LAVRENTIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filialei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cuvântarea sarcinilor care revin ştiinţei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Comitetul Central al partidului a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pentru rezultatele obţinute, a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noastră a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cit mai mare apropiere din punctul de vedere al conţinutului şi teritorial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superiorindustrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrent'ev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. La organizarea unor noi centre ştiinţifice mari trebuie să se asigure crearea unui complex de institute pentru principalele domenii ale ştiinţei teoretice moderne: matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrent'ev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor, de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. La acest centru au şi sosit peste 300 de colaboratori ştiinţifici din Moscova, Leningrad şi alte oraşe. In curînd vor sosi încă 400 de tineri specialişti. Chiar în acest an, constructorii vor da în folosinţă primele trei institute : de hidrodinamica, geologie şi fizică. Construcţia orăşelului ştiinţei se va termina in anul 1961. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în problema folosirii aburului cald subteran şi a apelor termale subterane şi la crearea de noi materiale sintetice. M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cercetărilor ştiinţifice, precum şi a sistemului de acordare a gradelor şi titlurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară sporirea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare dintre ei să tindă să obţină rezultate cit mai mari în cercetările sale. Ştiinţa sovietică trebuie să fie strîns legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi cerinţelor economiei naţionale. Uriaşa dezvoltare a industriei grele în cadrul planului septenal A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Cel de al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intrarea patriei noastre socialiste in perioada de cea mai mare importanţă a dezvoltării ei — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului — spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul tov, N. S. Hruşciov sînt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltării ţării şi sînt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei marxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al partidului au apropiat ţara de comunism. Baza acestor succese o constituie faptul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sînt călăuzite neabătut de marxism leninism, pe care ilaplică în mod creator. Vorbitorul a relevat, ca un exemplu de soluţionare creatoare a problemelor importante, reorganizarea conducerii industriei şi construcţiilor şi reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei naţionale. Industria socialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gigantic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracţionist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin (Continuare in pag. 3-a) . Tovarăşul Jacques Ducios stînd vorbă cu o delegată la Congres , Telefoto : AGERPRES Umăr la umăr spre un viitor luminos Cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. care dezbate grandiosul plan de construire desfăşurată a comunismului în Uniunea Sovietică, are Ioc sub semnul coeziunii puternice şi a unităţii de nezdruncinat a marelui lagăr socialist. Aşa cum a subliniat şi tovarăşul N. S. Hruşciov în raportul prezentat Congresului, „Lumea socialismului este astăzi puternică, unită şi invincibilă ca niciodată". De la înalta tribună a Congresului au răsunat pe lingă cuvintele conducătorilor P.C.U.S. şi ai statului sovietic, pe lingă cuvintele delegaţilor comuniştilor din U.R.S.S., şi glasurile conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste frăţeşti care, salutînd măreţul Congres, au scos în evidenţă însemnătatea covîrşitoare pe care o are pentru toate ţările de democraţie populară trecerea Uniunii Sovietice in noua etapă a construcţiei comuniste. „Nu încape îndoială — a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în cuvîntarea sa — că planul septenal al Uniunii Sovietice, ale cărui cifre întruchipează amploarea gigantică a operei de construire desfăşurată a comunismului, va exercita o profundă înrîurire nu numai în viaţa poporului sovietic, ci şi în viaţa tuturor popoarelor din ţările socialiste...“ Şi nici nu s-ar putea altfel. Ţările lagărului socialist sînt strîns unite prin legături frăţeşti, indestructibile, aşa că succesele fiecăreia din ele constituie succese ale tuturor şi deci ale întregului lagăr socialist, un ansamblu. Ajutîndu-se reciproc şi sprijinindu-se frăţeşte, în spiritul internaţionalismului proletar ce-şi trage seva din înalta învăţătură marxist-leninistă, ţările lagărului socialist înaintează într-un front unit, cu paşi gigantici spre lin viitor comun şi luminos. Relaţiile frăţeşti de intr-ajutorare şi sprijin tovărăşesc reciproc, statornicite între ţările lagărului socialist, reprezintă un factor puternic ce contribuie la întărirea fiecăreia dintre ţările socialiste pe calea rapidei dezvoltări economice. îndeplinind cu cinste învăţăturile marelui Lenin despre rolul primului stat socialist, marea putere socialistă — Uniunea Sovietică — acordă un sprijin frăţesc, internaţionalist, celorlalte ţări ale lagărului socialist. In anii din urmă, în toate ţările lagărului socialist a fost înregistrată o dezvoltare impetuoasă a economiei naţionale şi a culturii, ceea ce a demonstrat că ritmul rapid de dezvoltare este o lege generală a socialismului. Luînd ca termen de comparaţie situaţia din anul 1937, producţia industrială a ţărilor socialiste era în anul 1958 de cinci ori mai mare. R.P. Chineză şi-a sporit producţia industrială în perioada 1950—1958 de aproximativ zece ori. In comparaţie cu nivelul antebelic, producţia industrială a crescut în 1958 în ţara noastră de aproape 4 ori, în Polonia de peste 5,5 ori, în Cehoslovacia de 3,3 ori, în R.D. Germană de peste 2,5 ori, în Ungaria de peste 4 ori, în Bulgaria de aproximativ 9 ori, în Albania de 18 ori. In comparaţie cu 1949 producţia industrială a R.P.D. Coreene a sporit, în 1958, de 3,5 ori. Aceste rezultate grandioase arată că industrializarea socialistă a ţărilor de democraţie populară se desfăşoară cu mare succes. Aşa se explică şi faptul că ţări ca Romînia, R.P. Chineză, Polonia, Ungaria, Bulgaria, în trecut ţări agrare înapoiate s-au transformat în ţări industrial-agrare cu o industrie grea dezvoltată. Succesele dobîndite de ţările de democraţie populară în transformarea socialistă a agriculturii constituie de asemenea realizări importante pe calea întăririi forţei lor economice. In R.P. Chineză, R. P. Bulgaria şi R.P.D. Coreeană cooperativizarea agriculturii a şi fost înfăptuită, în Cehoslovacia şi Albania se desăvîrşeşte procesul de transformare socialistă a agriculturii, in ţara noastră, sectorul socialist al agriculturii reprezintă aproape 60 la sută, atît ca suprafaţă cit şi ca număr de familii. In acelaşi timp trebuie subliniat că unele ţări de democraţie populară au şi intrat în perioada desăvîrşirii construirii socialismului. Colaborarea şi într-ajutorarea frăţească pe baza principiilor internaţionalismului proletar constituie şi chezăşia victoriilor viitoare ale ţărilor lagărului socialist. Aşa cum a arătat tovarăşul N. S. Hruşciov in raportul prezentat la Congres: „Ca urmare a îndeplinirii şi depăşirii planului septenal de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S., precum şi datorită ritmului înalt de dezvoltare a economiei ţărilor de democraţie populară, ţările sistemului mondial socialist vor produce mai mult de jumătate din întreaga producţie industrială mondială. In felul acesta va fi asigurata superioritatea sistemului mondial socialist asupra sistemului mondial capitalist în producea materială, sfera hotărîtoare a activitaţii umane“. Aceasta înseamnă că cele 12 ţări ale lagărului socialist, care se inund doar pe un sfert din teritoriul globului, ţări dintre care multe erau deosebit de slab dezvoltate şi înapoiate in trecut, vor da peste numai şapte ani, mai mult decit jumătate din producţia industrială a lumii, mai mult deci decit toate celelalte zeci de ţări capitaliste, de pe glob, luate la un loc! De altfel, în ceea ce priveşte producţia industrială pe cap de locuitor, sistemul mondial socialist, luat ca un singur tot, a şi ajuns din urmă sistemul mondial capitalist. Astfel, ţărilor socialiste, în care e concentrată aproximativ o treime din populaţia grosului, le revine în prezent mai mult decât o treime din producţia industrială mondială, aproape jumătate din producţia mondială de cereale şi 43 la sută din producţia mondială de bumbac. Există aşadar de pe acum toate premizele pentru ca ţările socialiste să ciştige întrecerea economică cu ţările capitaliste . Datorită relaţiilor de colaborare frăţeasca, de sprijin şi intr-ajutorare reciprocă ce există între ţările socialiste, acelea dintre ele care în trecut erau mai puţin dezvoltate, vor cîştiga rapid timpul pierdut. Prin urmare, aşa cum s-a arătat in raportul tovarăşului N.S. Hruşciov, în faţa ţărilor lagarului socialist se deschide perspectiva de a trece mai mult sau mai puţin simultan in faza superioară a societăţii comuniste. Cită deosebire între toate acestea şi ceea ce se întimplă în lagărul imperialist ! Acolo acţionînd legea dezvoltării economice şi politice inegale a diferitelor ţări, unele din ţări o iau înainte, pe seama altora pe care le exploatează şi le asupresc şi, pentru a-şi menţine întîietatea, le menţin mai departe într-ostare de înapoiere, de dependenţă şi aservire faţă de ele. Popoarele marelui lagăr socialist s-au convins din propria lor experienţă că elementul hotărîtor in dezvoltarea ţărilor lor o constituie fapul că ele construiesc noua orinduire strins unite intre ele, sub steagul internaţionalismului proletar, pe baza învăţăturii marxist-leniniste, care stă la temelia activităţii partidului clasei muncitoare, forţa conducătoare in aceste ţări. De aceea, partidele marxist-feniniste sînt intransigente faţă de încercările revizioniştilor de a submina unitatea şi coeziunea lor frăţească, de a sparge unitatea dintre ţările lagărului socialist, înfăptuirea ţelului măreţ spre care se îndreaptă umăr la umăr toate popoarele marii familii strins unite a ţărilor socialiste, are o importanţă covîrşitoare pentru soarta păcii mondiale. Nivelul înalt la care vor ajunge ţările lagărului socialist la capătul celor şapte ani ce încep acum, va asigura, în raportul de forţe pe arena internaţională, o superioritate hotărîtoare de partea forţelor păcii. In acest fel vor fi create posibilităţi reale pentru înlăturarea războiului ca mijloc de soluţionare a problemelor internaţionalei pentru instaurarea unei păci trainica in lumea întreagă. Creşte sectorul socialist al agriculturii PECICA, al cincilea raion din regiunea Timişoara cu agricultura colectivizată TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru), în raionul Pecica din regiunea Timişoara în ultimii ani numeroase gospodării agricole colective cum ar fi cele din Nădlag, Seitin, Rovine, Peregul Mare, Semlac, etc. s-au desvoltat vertiginos, devenind puternice unități socialiste. Gospodăria colectivă „Victoria“, bunăoară, are deja un fond de bază ce însumează 4.500.000 lei. Datorită numeroaselor ferme — 193 bovine, 343 porcine, 453 oi, 1677 păsări, etc. — şi a ramurilor anexe, cu toată seceta din anul trecut, colectiviştii din Nădlag şi-au asigurat venituri de 3.760.000 lei. In condiţiile muncii mecanizate cu tractoarele S.M.T. pe tarlalele întinse a fost posibilă aplicarea unei agrotehnici diferenţiate. Aşa se explică de ce producţia colectiviştilor, socotită în medie în raionul Pecica, a fost la grîu de aproape 1400 kg. la ha., iar la porumb de 2190 kg. la ha., în vreme ce a întovărăşiţilor (anul trecut raionul era cooperativizat) a fost de numai 1150 kg. grîu la ha. şi respectiv 1800 kg. porumb la ha. De remarcat este şi faptul că succesele colectiviştilor în lupta pentru sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale nu au fost izolate, ci au devenit un fenomen general. Faţă de asemenea rezultate, care s-au resfrînt puternic în viaţa colectiviştilor, sporind bunăstarea familiilor lor, se înţelege că întovărăşiţii nu au putut rămîne nepăsători. Convingîndu-se cu proprii lor ochi de superioritatea muncii în colectiv, ei s au înscris în masă în gospodăriile colective. Zilele acestea s-a terminat astfel colectivizarea agriculturii în raionul Pecica, al cincilea din Banat după Jimbolia, Sînnicolaul Mare, Ceacova şi Timişoara. Colectiviştii din raionul Pecica numără acum 14.300 familii care au o proprietate obştească de 48.500 ha. pămînt, atelaje şi animale de muncă. TRUŞEŞTI, al doilea raion din regiunea Suceava cu agricultura cooperativizată Zilele trecute ultimele familii de ţărani muncitori din raionul Truşeşti au păşit pe calea munciii în comun. Odată cu intrarea lor în gospodăriile colective şi în întovărăşirile agricole, s-a terminat cooperativizarea agriculturii în raionul Truşeşti, acesta fiind cel de al doilea raion din regiunea Suceava cu agricultura cooperativizată. Cel mai puternic îndemn pentru ţăranii muncitori de a se înscrie în gospodării şi în întovărăşiri l-au constituit succesele obţinute de unităţile socialist-cooperatiste. Anul trecut, de pildă, gospodăriile colective au obţinut cu 546 kg. grîu, cu 1068 kg. porumb şi cu 439 kg. floarea soarelui la hectar maii mult decit ţăranii cu gospodării individuale. An de an, gospodăriile colective s-au întărit şi dezvoltat, au devenit tot mai bogate. Aşa sînt gospodăriile colective din Mihăuleşti, Socrujeni, Iureşti, Truşeşti şi altele. Au sporit şi veniturile colectiviştilor. Valoarea zilei-muncă la gospodăria colectivă Truşeşti, de pildă, a fost anul trecut de 33,60 lei. Anul trecut 130 de colectivişti şi-au construit case noi, iar alţi 100 şi-au procurat materiale pentru a-şi ridica în primăvară case. Succesele gospodăriilor colective şi ale întovărăşirilor agricole au fost larg popularizate prin grafice, gazete de stradă, panouri comparative etc. Un rol hotărîtor in desfăşurarea muncii pentru cooperativizarea agriculturii din raionul Truşeşti l-au avut comuniştii şi deputaţii. Ei au fost cei dinţii care s au înscris în gospodării şi în întovărăşiri, determinînd şi pe alţii să le urmeze exemplul. Acum în raionul Truşeşti există zece gospodării colective şi 92 întovărăşiri agricole care au 20.877 membri şi dispun la 49.052 hectare teren arabil. CONSTANTIN BORŞ