Romînia Liberă, iunie 1959 (Anul 17, nr. 4551-4575)

1959-06-02 / nr. 4551

Anul XVII nr. 4551 Proletari din toate ţările, unniţi-vă ! JURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ 4 pagini — 20 bani Mărfi 2 iunie 1959 In unele regiuni A început însilozarea timpurie a nutreţurilor Experienţa dobindită In furajarea ani­malelor cu nutreţuri insilozate şi rezul­tatele obţinute in sporirea producţiei animale au determinat unităţile agri­cole socialist-cooperatiste din regiunea Galaţi să înceapă şi in acest an din vreme insilozările. Fină acum în re­giune s-au insilozat aproape 15.000 tone secară, stuf verde, iarbă de pădure ete. De asemenea In regiunea Timişoara, unde gospodăriile agricole de stat Va­­riaş, Jimbolia, Sinandrei, şi numeroase gospodării agricole colective au reali­zat sporuri de 500—1.000 litri de lapte de fiecare vacă prin furajare cu nutreţ murat, s-au insilozat pină acum peste­­6.500 de tone. Aproape 6.500 tone au fost insilozate şi in regiunea Craiova. In această regiune majoritatea nutreţu­rilor au fost insilozate in raionul Gura Tiului, raion cu agricultura colectivi­zată, precum si in raioanele cu agri­cultura cooperativizată. (Ager­pres) Punctul pe i t— ...șl s-a Intîmplat de mult ? — O, de mult! Chiar în ziua clnd s-au pus fetele de masă curate.s , P Desen de GH. CHIRIAC Construcţia primelor 6 blocuri din preajma noii Săli a Palatului R.P.R. Pe străzile 13 Decembrie, Lute­rană şi Pictor Grigorescu, lucră­rile de demolare a unor clădiri vechi, insalubre, efectuate în schimburi continue de zi şi de noapte, cu utilaje puternice şi au­tocamioane, sunt terminate. Aici, în preajma noii Săli a Palatului R.P.R. se vor construi anul acesta 9 blocuri mari de locuinţe. Trus­tul nr. 1 al M.C.M.L., executantul construcţiilor, a terminat princi­palele lucrări de oreranizare, prin­tre care şi o mare centrală pentru fabricarea betoanelor. De aseme­nea, se montează macarale-turn. Recent a început turnarea fun­daţiilor la 6 din cele nouă blocuri. Proiectul ansamblului, elaborat de I.P.C.T., în colaborare cu Institu­tul de Proiectări şi Cercetări în Construcţii şi Materiale de Con­strucţii, Institutul Proiect-Bucu­­resti si Secţia de Arhitectură si Sistematizare a Capitalei, pre­vede realizarea a 9 blocuri cu 8-9 si 15 etaje, avînd apartamente cu 2 si 3 camere. Prin proiectare s-au stabilit numeroase procedee de lucru noi, de mare productivitate. încălzirea centrală se va realiza economic, fiind alimentata de trei centrale termice, amplasate în subsolurile unor blocuri. Pe şantierul fabricii de semiceluloză de la Palas CONSTANŢA (d­e la coresponden­tul nostru). Deşi începută de curînd, construcţia fabricii de semiceluloză din paie de la Palas-Constanţă înain­tează cu repeziciune. Drumurile de acces şi cale ferată sunt în construcţie şi se apropie în bună parte de sfîrşit. La clădirea principală de producţie s-a turnat fundaţia, iar de cîteva zile au fost înălţate schelele şi s-au mon­tat cofrajele pentru turnarea betonu­lui armat. În acest stadiu al lucrărilor au gă­sit şantierul cei peste 60 de tineri sol­viţi aici în cursul zilei de duminică pentru a contribui la terminarea con­strucţiei în termenul stabilit. Venirea lor şi în scurt timp a încă peste 200 de tineri brigadieri din toate colţurile regiunii Constanţa va transforma şan­tierul intr-un şantier naţional al tine­retului. Noutăţi de la O.N.T.-Carpaţi Pentru sezonul turistic de vară O.N.T.-Carpaţi a întocmit un bogat program de activitate. In ţară au fost deschise noi agen­ţii turistice în centrele regionale Tîrgu Mureş, Piteşti, Deva, Galaţi, Iaşi şi alte oraşe. Agenţiile turistice din ţară vor organiza atit călătorii locale cit şi excursii pe itinerarii complexe prin diferitele regiuni ale ţării. In cursul verii toate agenţiile O.N.T.­Carpaţi vor organiza excursii de sfîrşit de săptămînă, călătorii in circuit, călătorii spre diferite obiec­tive turistice, precum şi concedii tu­ristice pe perioade limitate, cazarea fiind asigurată la hotelurile şi caba­nele O.N.T. din staţiunile balneare. La sfîrşit de săptămînă se vor face excursii în diferite masive mun­toase, la lacuri din munţi, precum şi excursii pe Dunăre pînă la Deltă cu vase fluviale. Agenţiile O.N.T.-Carpaţi din cen­trele mai importante vor programa excursii la staţiunile balneare de pe litoralul Mării Negre în cadrul ex­cursiilor de sfîrşit de săptămînă sau concedii limitate pe 10 zile cu pen­siune în hotelurile O.N.T.-Carpaţi. De asemenea, au fost luate mă­suri pentru îmbunătăţirea şi coor­donarea marcajelor în munţi, îndeo­sebi in Munţii Rodnei, Bucegi şi Godeanu. (Agerpres) IMAGINI DIN ACTIVITATEA­­UNEI GOSPODARII DE STAT­ Am poposit zile­le trecute la gospod-1­­dăria de stat Miro­slava, din regiu­nea Iaşi. Este o unitate tînără. A­­bia acum doi ani a luat fiinţă. To­tuşi activitatea ce se desfăşoară în cadrul ei este deo­sebit de bogată, cu rezultate dintre ce­le mai bune. Imagi­nile pe care le-am prins pe peliculă în ziua cind am fost acolo oaspete arată numai o par­te din această ac­tivitate. In clişeul din stingă sus iată-1 pe tînăru! muncitor Dumitru Hergelegeanu. El are in seama sa un mare număr de viţei pe care trebuie să-l îngrijească In aşa fel incit să crească zilnic în greutate cu cite 740 de grame fiecare. îşi îndeplineşte astfel obligaţiile incit această­ normă a fost depăşită cu aproape 100 la sută. Am surprins apoi un aspect din munca pe care o desfăşoară meca­nizatorul Gheorghe Sava de la trupul Minjeşti al gospodăriei (clişeul din dreapta sus). Aici s-au semănat printre altele 200 de hectare cu po­rumb dublu hibrid. Gheorghe Sava se străduieşte să îngrijească această cultură după cele mai moderne metode. Prăşitul bunăoară el l-a executat cu maşina. Iată alt sector de muncă. Pe tarlalele semănate cu sfeclă de zahăr, la trupul Uricani, inginerul agronom Constantin Şeica, eleva practicantă Maria Soreanu şi mecanizatorul Dumitru Luchia împrăştie materiale chimice menite să combată dăunătorii care atacă respectiva cultură (clişeul din stingă, jos). Al patrulea clişeu, dreapta jos arată pregătirile pe care le fac mun­citorii de la gospodăria de stat Miroslava pentru apropiatul sezon al re­coltării. Mecanicii Olariu Octav şi Guti Iuliu controlează secerătorile ie­Foto reportaj : MIHAI POPESCU gători care ca şi celelalte utilaje ce vor fi folosite la secerat şi recoltat, au fost de mult reparate. După cum am amintit, la Miroslava se munceşte intens, cu însufle­ţire. Şi rezultatele sunt cele aşteptate. Gospodăria de stat de acolo, deşi tînără, se numără printre unităţile cele mai bune din regiune. CONSTITUIREA COMITETULUI NAŢIONAL DE SOCIOLOGIE De curînd a avut loc la Academia R.P. Române şedinţa de constituire a Comitetului Naţional de Sociologie, din care fac parte reprezentanţi din diferi­te domenii ale ştiinţelor sociale. In şedinţa de constitiuire s-a adoptat Statutul de funcţionare şi s-a ales con­ducerea Comitetului, formată din : acad. A. Joja, preşedinte ; academici­enii : M. Ralca, V. Malinsch­i şi P. Constantinescu-Iaşi, — vicepreşedin­ţi : M. Mănescu membru-corespondent al Academiei R. P. Române, — secre­tar general; academicienii : C. Iones­­cu Gulian, A. Oţetea şi T. Bugnariu, membru-corespondent al Academiei R. P. Române — membrii! Comitetul Naţional de Sociologie are sarcina de a contribui la dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul sociologiei, de a intensifica relaţiile ştiinţifice, dintre sociologii români şi sociologii din alte ţări, urmînd să se afilieze la Asociaţia Internaţională de Sociologie. (Agerpres) O expoziţie cu noi prototipuri , de mobilă Concursul instituit de Ministerul Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului pentru crearea de noi tipuri de mobi­lier corespunzătoare locuinţelor ce se construiesc şi exigenţelor sporite ale populaţiei, a trezit un viu interes în rindurile specialiştilor­­In afara colec­tivelor din unităţile producătoare de mobilă ale ministerului, au fost pre­zentate în prima etapă a concursului, 30 de propuneri de garnituri şi piese separate. Dintre acestea din urmă, 14 au fost acceptate de comisia de avi­zare instituită de M.C.M.L. urmînd să se execute prototipuri după ele. Prototipurile construite pe baza proiectelor întreprinderilor ministeru­lui şi a proiectelor propuse din afară vor fi prezentate în a doua fază a concursului, în cadrul unei expoziţii publice, unde să se poată culege apre­cierile oamenilor muncii asupra mo­delelor expuse. Expoziţia urmează a fi deschisă la mijlocul lunii iunie. ------------­ Comemorarea lui Mihail Eminescu In cadrul comemorării a 70 de ani de la moartea marelui poet Mihail Eminescu, Teatrul Naţional „I. L. Ca­­ragiale“ din Capitală încheie ciclul „Antologia poeziei româneşti" cu două manifestări artistice literare prezen­tate pe scenele teatrului şi cu o se­rie de recitaluri Eminescu, care vor avea loc la mai multe case de cul­tură, colţuri roşii şi cluburi din în­treprinderi şi uzine. Astfel, duminică 7 iunie, la orele 10:30 dimineaţa va avea loc un ma­tineu literar în cadrul căruia poetul Al. Philipide va vorbi despre poezia lui Eminescu. Luni 15 iunie, la o­­rele 20, va avea loc o „Seară închi­nată lui Mihail Eminescu" în cadrul căreia va conferenţia acad. M. Beniuc. Ieri, in întreaga ţară, sălile teatre­lor şi caselor de cultură au răsunat de cîntecele şi jocurile pe care ar­tiştii amatori le-au prezentat juriilor fazei raionale a celui de al V-lea concurs al formaţii­lor artistice ama­toare de la oraşe şi sate, precum şi mii­lor de spectatori veniţi să urmă­rească întrecerea. Buchetul dansa­toarelor din foto­grafia noastră a evoluat duminică dimineaţa pe scena sălii de festivităţi a Ministerului Poş­telor şi Telecomu­nicaţiilor in cadrul unei formaţii a co­mitetului de insti­tuţie al Ministeru­lui Poştelor şi Tetelecomuncaţiilor. (Citiţi reportajul din pag. IlI-a). Foto : M. POPESCU Reducerea preţului de cost la lucrările de foraj­ Industria de petrol, una dintre prin­cipalele ramuri ale economiei noastre naţionale, a căpătat în anii puterii populare o dezvoltare deosebită. Acor­­dînd o mare atenţie acestei importante ramuri industriale, statul nostru demo­crat-popular a investit sume însemnate pentru dezvoltarea şantierelor existente şi deschiderea de altele noi, pentru înzestrarea industriei petrolifere cu uti­laj modern, pentru construcţii cu ca­racter social,cultural care contribuie la ridicarea nivelului de trai al muncito­rilor petrolişti. Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a trasat industriei noas­tre petrolifere sarcina de a intensifica lucrările de prospecţiuni şi de foraj, de a da un nou impuls luptei pentru creş­terea productivităţii muncii şi îndeose­bi pentru reducerea sistematică a pre­ţului de cost al metrului forat. Urmînd calea trasată de partid, petroliştii din activitatea de foraj au obţinut de la începutul anului şi pînă în prezent re­zultate deosebite în lupta pentru redu­cerea preţului de cost al metrului fo­rat. Faţă de realizările anului 1958, ei au reuşit pe trimestrul I 1959 să re­ducă preţul de cost al metrului forat cu 18,4 la sută la explorare şi cu 36 la sută la exploatare. O contribuţie importantă la reduce­rea preţului de cost al metrului forat a adus-o folosirea deplină a capacităţii instalaţiilor şi creşterea vitezelor de Ion Dumitru adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei lucru şi mecanice în foraj. Sporirea vi­tezei de lucru — cu 4,92 la sută la explorare şi cu 9,45 la sută la exploa­tare — a contribuit în mare măsură la îndeplinirea şi depăşirea planului de foraj. Preocupaţi de îndeplinirea sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, cu privire la reducerea preţului de cost, petroliştii din foraj şi-au îndreptat atenţia mai mult ca în trecut spre reducerea timpului nepro­ductiv luptînd cu mai mult succes pen­tru combaterea avariilor. Pentru lichidarea avariilor în primul trimestru al acestui an, au fost folo­site cu 36,2 la sută mai puţine ore de­cât în perioada corespunzătoare a anu­lui trecut. Lupta pentru reducerea timpului ne­productiv la sondele în foraj s-a dus şi prin buna organizare a transportu­rilor de materiale şi scule, prin întări­rea simţului de răspundere al condu­cătorilor de secţii şi brigăzi. Ca urmare în trimestrul I 1959, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, timpul ne­productiv a scăzut la exploatare de la 25 la sută la 17,3 la sută. La obţinerea acestor rezultate, con­tribuţia cea mai de seamă au adus-o petroliştii trusturilor Piteşti, Moineşti, şi Trustului de explorări geologice. Aceste colective au depăşit planul de foraj, au mărit vitezele de lucru şi au obţinut importante econo­mii. Din iniţiativa comitetului re­gional de partid prin comisia economică. Trustul de foraj Piteşti a reanalizat posibilităţile întreprinderi­lor de foraj din regiune, pentru a re­duce preţul de cost al metrului forat. întreprinderea de foraj Bascov din ca­­drul acestui trust, obţinînd cele mai bune rezultate în reducerea costului pe metrul forat, a adresat tuturor între­prinderilor de foraj din ţară chemarea la întrecere pentru forarea rapidă şi economică a sondelor. Din cadrul înt­­treprinderii, brigada condusă de comu­nistul Ion Soare şi-a luat angajamentul de a „săpa fiecare sondă cit mai re­pede şi mai ieftin", reducînd cu 100 lei costul metrului forat. Pătrunşi de dorinţa de a realiza cu­ mai multe economii în producţie şi fiind convinşi că asemenea posibilităţi există şi la locurile lor de muncă, pe­troliştii din toate celelalte întreprinderi de foraj din ţară au analizat felul cum folosesc utilajele, tehnologia aplicată, posibilităţile de reducere a consumuri­lor de combustibil, energie, cheltuielile neproductive, etc., răspunzînd ■ prin an­gajamente concrete chemării colectivu­­­lui întreprinderii de foraj Bascov. Lup­tînd pentru traducerea în viaţă a acest­­or angajamente, întreprinderile de fo-’ raj au dat o atenţie mai mare aplicării unui regim tehnologic optim de foraj, raţionalizării coloanelor­­de burlane de rubat, folosirii integrale a capacităţii de transport, extinderii­­metodelor noi de muncă. Trebuie remarcat însă că acele în­treprinderi care nu au dat suficientă atenţie factorilor ce determină reduce­rea preţului de cost al metrului forat, au înregistrat rămîneri în urmă ce au influenţe nefavorabile asupra­ obţinerii de rezultate şi mai bune în întreaga activitate de foraj. De asemenea s-au manifestat unele deficienţe chiar în uni­­­tăţile cu o serie de rezultate satisfăcă­toare. Din acest motiv, rezultatele de pînă acum în direcţia reducerii preţului de cost pe metru forat nu sunt încă la nivelul posibilităţilor existente. In­: (Continuare in pap. 2-a) Pregătiri pentru viitoarea campanie de recoltare a stufului din Delta Dunării a 100.000 tone de stuf, cantitate care întrece de peste 3 ori pe aceea strinsă în campania precedentă. Datorită unei mai bune organizări a muncii, în primul trimestru al acestui an s-a realizat un preț de cost la tona de stuf sub cel planificat, rezul­­tînd o economie totală de 4.675.000 lei. Dintre unităţile organizatorice de exploatare a stufului, Maliucul şi Rusca sunt amenajate hidrotehnic. S-au con­struit canale pe o distanţă de 62 km, diguri în lungime de 45 km şi plat­forme pentru depozitarea stufului pe o suprafaţă de 30 ha. La Rusca şi Tulcea se află 3 ateliere mecanice pentru repararea utilajului. Grija faţă de traiul lucrătorilor e oglindită de darea în folosinţă, printre altele, a 60 de apartamente şi 2 case cu 60 de camere, astfel că, la începu­tul campaniei de recoltare 1958—1959 capacitatea de cazare a fost de 1.779 locuri; s-au amenajat cantine şi alimentări cu apă, magazine alimen­tare, de textile şi încălţăminte, colţuri roşii, biblioteci, staţii de radio-ampli­­ficare. La Maliuc funcţionează un dis­pensar medical modern utilat, primul de acest fel din Delta Dunării; ia celelalte unităţi sunt puncte sanitare bine înzestrate. Din suma planificată pentru investi­ţiile din acest an s-a prevăzut realiza­rea a 83 km canale, 38 ha platforme, construcţia a 3 centrale termice la Maliuc şi Rusca, începerea lucrărilor de ridicare a unui hangar pentru aero­navele cu care va fi dotat T.A.V.S.-ul în anii următori, achiziţionarea de uti­laje şi vase de transport, darea în fo­losinţă a 63 de apartamente, a două băi şi spălătorii publice, executarea de alimentări cu apă etc. (Agerpres) Trustul de amenajări și valorifica­re a stufului (T.A.V.S.) a început pregătirile pentru viitoarea campanie de recoltare a stufului din Delta Dunării. Pentru campania noiembrie 1959 — aprilie 1960 este prevăzută recoltarea Expoziţia întreprinderii „Tehnoimpex“ din Budapesta Azi se deschide în Bucureşti, la se­diul expoziţiei permanente a R. P. Ungare din str. Batişte nr. 33, o nouă expoziţie. De data aceasta întreprin­derea de comerţ exterior TEHNOIM­­PEX din Budapesta prezintă o serie de maşini-unelte şi utilaje industriale create de industria ţării prietene şi vecine. Se fac cunoscute prin expona­tele prezentate progresele înregistrate în acest domeniu în industria con­structoare de maşini a R. P. Ungare. O parte din maşinile expuse se află în stare de funcţionare. Expozi­ţia „Tehnoimpex“ rămîne deschisă în fiecare zi între orele 16-20 pînă la­­ 15 iunie. Tehnicieni ai expoziției vor­­ face expuneri asupra produselor din­­ expoziție. O contribuţie importantă la consolidarea păcii v­izita in R. P. Albania a dele­gaţiei de partid şi guverna­mentale a U.R.S.S., condusă de N. S. Hruşciov, precum şi de­claraţia comună sovieto-albaneză cu care s-au încheiat tratativele prile­juite de această vizită reprezintă o însemnată contribuţie la consolida­rea păcii in Europa şi mai ales in Peninsula Balcanică şi in regiunea Mării Mediterane. Ele ilustrează cu prisosinţă, alături de alte fapte a­­semănătoare, că ţările socialiste constituie un factor important al păcii în Balcani, că astăzi, ca ur­mare a existenţei puterii populare in majoritatea ţărilor balcanice şi a constituirii lagăru­lui mondial socia­list, în calea noi­lor planuri de re­­înviere a „butoiului de pulbere“ balca­nic se ridică obstacole puternice. Propunerile cuprinse atit in cuvin­­ţările tovarăşului Hruşciov cit şi in declaraţia comună sovieto-albaneză cu privire la transformarea Peninsu­lei Balcanice intr-o peninsulă a păcii, prin crearea unei zone denucleari­­zate in care să nu existe baze pen­tru rachete şi arme nucleare, au avut un ecou puternic in rindurile popoarelor din întreaga lume. Pină şi ziarul „NEW YORK HERALD TRIBUNE“ care este partizan înfo­cat al politicii americane de intensi­ficare a cursei înarmărilor nucleare este nevoit să recunoască că „lichi­darea bazelor pentru proiectile şi arme nucleare din regiunile de fron­tieră dintre Est şi Vest găseşte ecou în unele cercuri din Occident. Im­pulsul de a ieşi de sub ameninţarea ciupercii atomice... este puternic“. „Primul ministru al Uniunii Sovie­tice a întins o mînă prietenească Greciei. Acest lucru a făcut o im­­presie profundă asupra poporului grec“ — scrie ziarul „Arghi“ din Atena referindu-se la propunerile to­varăşului Hruşciov. Cu prilejul vizitei în R. P. Alba­nia a delegaţiei de partid şi guver­namentale a U.R.S.S. atit tovarăşul Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., cit şi tova­răşul Enver Hodja, prim secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania, au subliniat importanţa propunerilor guvernului Republicii Populare Române cu privire la con­solidarea păcii in Balcani. „Acum aproape doi ani — a declarat tova­­răşul N. S. Hruşciov — tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Popu­lare Române, a propus organizarea unei conferinţe a reprezentanţilor ţărilor balcanice la nivelul primitor miniştri pentru a examina problema întăririi păcii în Balcani. Această propunere a găsit un ecou fierbinte în inimile tuturor popoarelor din Peninsula Balcanică. Din păcate,, propunerea tovarăşului Chivu Stoica nu a găsit sprijin din partea cercu­rilor conducătoare din ţările neso­­ciatiste din Peninsula Balcanică care pun interesele lor de clasă mai presus de interesele naţionale ale ţărilor lor, mai presus de interesele popoarelor. La ria­dul său, tovarăşul Enver Hodja, a spus in această privinţă: „Credem că a so­­sit timpul de a tra­­duce în viaţă propunerile guvernu­lui Republicii Populare Române cu privire la convocarea unei conferin­ţe a şefilor de guverne ale statelor ba­lcanice“. Este bine de reamintit că în scri­soarea de răspuns pe care a adre­sat-o şefului guvernului român la propunerea de a se convoca o con­ferinţă a şefilor guvernelor balca­nice, domnul Constantin Caraman­­lis, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Greciei, a arătat că „Gre­cia nu va pregeta să facă tot ce de­pinde de ea în vederea promovării condiţii­lor de convieţuire paşnică între popoarele din Balcani“. Oare măsurile care se iau în prezent, sub presiunea Statelor Unite ale Ameri­că, în vederea instalării de baze pentru rachete în Grecia arată că se întreprind acţiuni „in vederea promovării condiţiilor de convieţui­re paşnică intre popoarele din Bal­cani“ ? Desigur că nu. Iar instala­rea de racheto droame americane în­dreptate împotriva ţărilor socialiste in Grecia, ca şi in Turcia şi Italia nu poate să nu atragă după sine contramăsuri pe care ţările socia­liste se vor vedea nevoite să le ia în conformitate cu necesităţile apă­­rării securităţii lor. Ţările socialiste au luptat şi luptă neîncetat pentru consolidarea păcii în Balcani. Ele au iniţiat măsuri importante pentru a se realiza o mai bună înţelegere intre toate ţă­rile balcanice şi condamnă cu ho­­tărire orice acţiuni menite să ducă la încordarea situaţiei internaţiona­le in Peninsula Balcanică. U. VALUREANU

Next