Romînia Liberă, iunie 1959 (Anul 17, nr. 4551-4575)
1959-06-02 / nr. 4551
Anul XVII nr. 4551 Proletari din toate ţările, unniţi-vă ! JURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ 4 pagini — 20 bani Mărfi 2 iunie 1959 In unele regiuni A început însilozarea timpurie a nutreţurilor Experienţa dobindită In furajarea animalelor cu nutreţuri insilozate şi rezultatele obţinute in sporirea producţiei animale au determinat unităţile agricole socialist-cooperatiste din regiunea Galaţi să înceapă şi in acest an din vreme insilozările. Fină acum în regiune s-au insilozat aproape 15.000 tone secară, stuf verde, iarbă de pădure ete. De asemenea In regiunea Timişoara, unde gospodăriile agricole de stat Variaş, Jimbolia, Sinandrei, şi numeroase gospodării agricole colective au realizat sporuri de 500—1.000 litri de lapte de fiecare vacă prin furajare cu nutreţ murat, s-au insilozat pină acum peste6.500 de tone. Aproape 6.500 tone au fost insilozate şi in regiunea Craiova. In această regiune majoritatea nutreţurilor au fost insilozate in raionul Gura Tiului, raion cu agricultura colectivizată, precum si in raioanele cu agricultura cooperativizată. (Agerpres) Punctul pe i t— ...șl s-a Intîmplat de mult ? — O, de mult! Chiar în ziua clnd s-au pus fetele de masă curate.s , P Desen de GH. CHIRIAC Construcţia primelor 6 blocuri din preajma noii Săli a Palatului R.P.R. Pe străzile 13 Decembrie, Luterană şi Pictor Grigorescu, lucrările de demolare a unor clădiri vechi, insalubre, efectuate în schimburi continue de zi şi de noapte, cu utilaje puternice şi autocamioane, sunt terminate. Aici, în preajma noii Săli a Palatului R.P.R. se vor construi anul acesta 9 blocuri mari de locuinţe. Trustul nr. 1 al M.C.M.L., executantul construcţiilor, a terminat principalele lucrări de oreranizare, printre care şi o mare centrală pentru fabricarea betoanelor. De asemenea, se montează macarale-turn. Recent a început turnarea fundaţiilor la 6 din cele nouă blocuri. Proiectul ansamblului, elaborat de I.P.C.T., în colaborare cu Institutul de Proiectări şi Cercetări în Construcţii şi Materiale de Construcţii, Institutul Proiect-Bucuresti si Secţia de Arhitectură si Sistematizare a Capitalei, prevede realizarea a 9 blocuri cu 8-9 si 15 etaje, avînd apartamente cu 2 si 3 camere. Prin proiectare s-au stabilit numeroase procedee de lucru noi, de mare productivitate. încălzirea centrală se va realiza economic, fiind alimentata de trei centrale termice, amplasate în subsolurile unor blocuri. Pe şantierul fabricii de semiceluloză de la Palas CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Deşi începută de curînd, construcţia fabricii de semiceluloză din paie de la Palas-Constanţă înaintează cu repeziciune. Drumurile de acces şi cale ferată sunt în construcţie şi se apropie în bună parte de sfîrşit. La clădirea principală de producţie s-a turnat fundaţia, iar de cîteva zile au fost înălţate schelele şi s-au montat cofrajele pentru turnarea betonului armat. În acest stadiu al lucrărilor au găsit şantierul cei peste 60 de tineri solviţi aici în cursul zilei de duminică pentru a contribui la terminarea construcţiei în termenul stabilit. Venirea lor şi în scurt timp a încă peste 200 de tineri brigadieri din toate colţurile regiunii Constanţa va transforma şantierul intr-un şantier naţional al tineretului. Noutăţi de la O.N.T.-Carpaţi Pentru sezonul turistic de vară O.N.T.-Carpaţi a întocmit un bogat program de activitate. In ţară au fost deschise noi agenţii turistice în centrele regionale Tîrgu Mureş, Piteşti, Deva, Galaţi, Iaşi şi alte oraşe. Agenţiile turistice din ţară vor organiza atit călătorii locale cit şi excursii pe itinerarii complexe prin diferitele regiuni ale ţării. In cursul verii toate agenţiile O.N.T.Carpaţi vor organiza excursii de sfîrşit de săptămînă, călătorii in circuit, călătorii spre diferite obiective turistice, precum şi concedii turistice pe perioade limitate, cazarea fiind asigurată la hotelurile şi cabanele O.N.T. din staţiunile balneare. La sfîrşit de săptămînă se vor face excursii în diferite masive muntoase, la lacuri din munţi, precum şi excursii pe Dunăre pînă la Deltă cu vase fluviale. Agenţiile O.N.T.-Carpaţi din centrele mai importante vor programa excursii la staţiunile balneare de pe litoralul Mării Negre în cadrul excursiilor de sfîrşit de săptămînă sau concedii limitate pe 10 zile cu pensiune în hotelurile O.N.T.-Carpaţi. De asemenea, au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea şi coordonarea marcajelor în munţi, îndeosebi in Munţii Rodnei, Bucegi şi Godeanu. (Agerpres) IMAGINI DIN ACTIVITATEAUNEI GOSPODARII DE STAT Am poposit zilele trecute la gospod-1dăria de stat Miroslava, din regiunea Iaşi. Este o unitate tînără. Abia acum doi ani a luat fiinţă. Totuşi activitatea ce se desfăşoară în cadrul ei este deosebit de bogată, cu rezultate dintre cele mai bune. Imaginile pe care le-am prins pe peliculă în ziua cind am fost acolo oaspete arată numai o parte din această activitate. In clişeul din stingă sus iată-1 pe tînăru! muncitor Dumitru Hergelegeanu. El are in seama sa un mare număr de viţei pe care trebuie să-l îngrijească In aşa fel incit să crească zilnic în greutate cu cite 740 de grame fiecare. îşi îndeplineşte astfel obligaţiile incit această normă a fost depăşită cu aproape 100 la sută. Am surprins apoi un aspect din munca pe care o desfăşoară mecanizatorul Gheorghe Sava de la trupul Minjeşti al gospodăriei (clişeul din dreapta sus). Aici s-au semănat printre altele 200 de hectare cu porumb dublu hibrid. Gheorghe Sava se străduieşte să îngrijească această cultură după cele mai moderne metode. Prăşitul bunăoară el l-a executat cu maşina. Iată alt sector de muncă. Pe tarlalele semănate cu sfeclă de zahăr, la trupul Uricani, inginerul agronom Constantin Şeica, eleva practicantă Maria Soreanu şi mecanizatorul Dumitru Luchia împrăştie materiale chimice menite să combată dăunătorii care atacă respectiva cultură (clişeul din stingă, jos). Al patrulea clişeu, dreapta jos arată pregătirile pe care le fac muncitorii de la gospodăria de stat Miroslava pentru apropiatul sezon al recoltării. Mecanicii Olariu Octav şi Guti Iuliu controlează secerătorile ieFoto reportaj : MIHAI POPESCU gători care ca şi celelalte utilaje ce vor fi folosite la secerat şi recoltat, au fost de mult reparate. După cum am amintit, la Miroslava se munceşte intens, cu însufleţire. Şi rezultatele sunt cele aşteptate. Gospodăria de stat de acolo, deşi tînără, se numără printre unităţile cele mai bune din regiune. CONSTITUIREA COMITETULUI NAŢIONAL DE SOCIOLOGIE De curînd a avut loc la Academia R.P. Române şedinţa de constituire a Comitetului Naţional de Sociologie, din care fac parte reprezentanţi din diferite domenii ale ştiinţelor sociale. In şedinţa de constitiuire s-a adoptat Statutul de funcţionare şi s-a ales conducerea Comitetului, formată din : acad. A. Joja, preşedinte ; academicienii : M. Ralca, V. Malinschi şi P. Constantinescu-Iaşi, — vicepreşedinţi : M. Mănescu membru-corespondent al Academiei R. P. Române, — secretar general; academicienii : C. Ionescu Gulian, A. Oţetea şi T. Bugnariu, membru-corespondent al Academiei R. P. Române — membrii! Comitetul Naţional de Sociologie are sarcina de a contribui la dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul sociologiei, de a intensifica relaţiile ştiinţifice, dintre sociologii români şi sociologii din alte ţări, urmînd să se afilieze la Asociaţia Internaţională de Sociologie. (Agerpres) O expoziţie cu noi prototipuri , de mobilă Concursul instituit de Ministerul Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului pentru crearea de noi tipuri de mobilier corespunzătoare locuinţelor ce se construiesc şi exigenţelor sporite ale populaţiei, a trezit un viu interes în rindurile specialiştilorIn afara colectivelor din unităţile producătoare de mobilă ale ministerului, au fost prezentate în prima etapă a concursului, 30 de propuneri de garnituri şi piese separate. Dintre acestea din urmă, 14 au fost acceptate de comisia de avizare instituită de M.C.M.L. urmînd să se execute prototipuri după ele. Prototipurile construite pe baza proiectelor întreprinderilor ministerului şi a proiectelor propuse din afară vor fi prezentate în a doua fază a concursului, în cadrul unei expoziţii publice, unde să se poată culege aprecierile oamenilor muncii asupra modelelor expuse. Expoziţia urmează a fi deschisă la mijlocul lunii iunie. ------------ Comemorarea lui Mihail Eminescu In cadrul comemorării a 70 de ani de la moartea marelui poet Mihail Eminescu, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Capitală încheie ciclul „Antologia poeziei româneşti" cu două manifestări artistice literare prezentate pe scenele teatrului şi cu o serie de recitaluri Eminescu, care vor avea loc la mai multe case de cultură, colţuri roşii şi cluburi din întreprinderi şi uzine. Astfel, duminică 7 iunie, la orele 10:30 dimineaţa va avea loc un matineu literar în cadrul căruia poetul Al. Philipide va vorbi despre poezia lui Eminescu. Luni 15 iunie, la orele 20, va avea loc o „Seară închinată lui Mihail Eminescu" în cadrul căreia va conferenţia acad. M. Beniuc. Ieri, in întreaga ţară, sălile teatrelor şi caselor de cultură au răsunat de cîntecele şi jocurile pe care artiştii amatori le-au prezentat juriilor fazei raionale a celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice amatoare de la oraşe şi sate, precum şi miilor de spectatori veniţi să urmărească întrecerea. Buchetul dansatoarelor din fotografia noastră a evoluat duminică dimineaţa pe scena sălii de festivităţi a Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor in cadrul unei formaţii a comitetului de instituţie al Ministerului Poştelor şi Tetelecomuncaţiilor. (Citiţi reportajul din pag. IlI-a). Foto : M. POPESCU Reducerea preţului de cost la lucrările de foraj Industria de petrol, una dintre principalele ramuri ale economiei noastre naţionale, a căpătat în anii puterii populare o dezvoltare deosebită. Acordînd o mare atenţie acestei importante ramuri industriale, statul nostru democrat-popular a investit sume însemnate pentru dezvoltarea şantierelor existente şi deschiderea de altele noi, pentru înzestrarea industriei petrolifere cu utilaj modern, pentru construcţii cu caracter social,cultural care contribuie la ridicarea nivelului de trai al muncitorilor petrolişti. Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a trasat industriei noastre petrolifere sarcina de a intensifica lucrările de prospecţiuni şi de foraj, de a da un nou impuls luptei pentru creşterea productivităţii muncii şi îndeosebi pentru reducerea sistematică a preţului de cost al metrului forat. Urmînd calea trasată de partid, petroliştii din activitatea de foraj au obţinut de la începutul anului şi pînă în prezent rezultate deosebite în lupta pentru reducerea preţului de cost al metrului forat. Faţă de realizările anului 1958, ei au reuşit pe trimestrul I 1959 să reducă preţul de cost al metrului forat cu 18,4 la sută la explorare şi cu 36 la sută la exploatare. O contribuţie importantă la reducerea preţului de cost al metrului forat a adus-o folosirea deplină a capacităţii instalaţiilor şi creşterea vitezelor de Ion Dumitru adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei lucru şi mecanice în foraj. Sporirea vitezei de lucru — cu 4,92 la sută la explorare şi cu 9,45 la sută la exploatare — a contribuit în mare măsură la îndeplinirea şi depăşirea planului de foraj. Preocupaţi de îndeplinirea sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, cu privire la reducerea preţului de cost, petroliştii din foraj şi-au îndreptat atenţia mai mult ca în trecut spre reducerea timpului neproductiv luptînd cu mai mult succes pentru combaterea avariilor. Pentru lichidarea avariilor în primul trimestru al acestui an, au fost folosite cu 36,2 la sută mai puţine ore decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Lupta pentru reducerea timpului neproductiv la sondele în foraj s-a dus şi prin buna organizare a transporturilor de materiale şi scule, prin întărirea simţului de răspundere al conducătorilor de secţii şi brigăzi. Ca urmare în trimestrul I 1959, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, timpul neproductiv a scăzut la exploatare de la 25 la sută la 17,3 la sută. La obţinerea acestor rezultate, contribuţia cea mai de seamă au adus-o petroliştii trusturilor Piteşti, Moineşti, şi Trustului de explorări geologice. Aceste colective au depăşit planul de foraj, au mărit vitezele de lucru şi au obţinut importante economii. Din iniţiativa comitetului regional de partid prin comisia economică. Trustul de foraj Piteşti a reanalizat posibilităţile întreprinderilor de foraj din regiune, pentru a reduce preţul de cost al metrului forat. întreprinderea de foraj Bascov din cadrul acestui trust, obţinînd cele mai bune rezultate în reducerea costului pe metrul forat, a adresat tuturor întreprinderilor de foraj din ţară chemarea la întrecere pentru forarea rapidă şi economică a sondelor. Din cadrul înttreprinderii, brigada condusă de comunistul Ion Soare şi-a luat angajamentul de a „săpa fiecare sondă cit mai repede şi mai ieftin", reducînd cu 100 lei costul metrului forat. Pătrunşi de dorinţa de a realiza cu mai multe economii în producţie şi fiind convinşi că asemenea posibilităţi există şi la locurile lor de muncă, petroliştii din toate celelalte întreprinderi de foraj din ţară au analizat felul cum folosesc utilajele, tehnologia aplicată, posibilităţile de reducere a consumurilor de combustibil, energie, cheltuielile neproductive, etc., răspunzînd ■ prin angajamente concrete chemării colectivului întreprinderii de foraj Bascov. Luptînd pentru traducerea în viaţă a acestor angajamente, întreprinderile de fo-’ raj au dat o atenţie mai mare aplicării unui regim tehnologic optim de foraj, raţionalizării coloanelorde burlane de rubat, folosirii integrale a capacităţii de transport, extinderiimetodelor noi de muncă. Trebuie remarcat însă că acele întreprinderi care nu au dat suficientă atenţie factorilor ce determină reducerea preţului de cost al metrului forat, au înregistrat rămîneri în urmă ce au influenţe nefavorabile asupra obţinerii de rezultate şi mai bune în întreaga activitate de foraj. De asemenea s-au manifestat unele deficienţe chiar în unităţile cu o serie de rezultate satisfăcătoare. Din acest motiv, rezultatele de pînă acum în direcţia reducerii preţului de cost pe metru forat nu sunt încă la nivelul posibilităţilor existente. In: (Continuare in pap. 2-a) Pregătiri pentru viitoarea campanie de recoltare a stufului din Delta Dunării a 100.000 tone de stuf, cantitate care întrece de peste 3 ori pe aceea strinsă în campania precedentă. Datorită unei mai bune organizări a muncii, în primul trimestru al acestui an s-a realizat un preț de cost la tona de stuf sub cel planificat, rezultînd o economie totală de 4.675.000 lei. Dintre unităţile organizatorice de exploatare a stufului, Maliucul şi Rusca sunt amenajate hidrotehnic. S-au construit canale pe o distanţă de 62 km, diguri în lungime de 45 km şi platforme pentru depozitarea stufului pe o suprafaţă de 30 ha. La Rusca şi Tulcea se află 3 ateliere mecanice pentru repararea utilajului. Grija faţă de traiul lucrătorilor e oglindită de darea în folosinţă, printre altele, a 60 de apartamente şi 2 case cu 60 de camere, astfel că, la începutul campaniei de recoltare 1958—1959 capacitatea de cazare a fost de 1.779 locuri; s-au amenajat cantine şi alimentări cu apă, magazine alimentare, de textile şi încălţăminte, colţuri roşii, biblioteci, staţii de radio-amplificare. La Maliuc funcţionează un dispensar medical modern utilat, primul de acest fel din Delta Dunării; ia celelalte unităţi sunt puncte sanitare bine înzestrate. Din suma planificată pentru investiţiile din acest an s-a prevăzut realizarea a 83 km canale, 38 ha platforme, construcţia a 3 centrale termice la Maliuc şi Rusca, începerea lucrărilor de ridicare a unui hangar pentru aeronavele cu care va fi dotat T.A.V.S.-ul în anii următori, achiziţionarea de utilaje şi vase de transport, darea în folosinţă a 63 de apartamente, a două băi şi spălătorii publice, executarea de alimentări cu apă etc. (Agerpres) Trustul de amenajări și valorificare a stufului (T.A.V.S.) a început pregătirile pentru viitoarea campanie de recoltare a stufului din Delta Dunării. Pentru campania noiembrie 1959 — aprilie 1960 este prevăzută recoltarea Expoziţia întreprinderii „Tehnoimpex“ din Budapesta Azi se deschide în Bucureşti, la sediul expoziţiei permanente a R. P. Ungare din str. Batişte nr. 33, o nouă expoziţie. De data aceasta întreprinderea de comerţ exterior TEHNOIMPEX din Budapesta prezintă o serie de maşini-unelte şi utilaje industriale create de industria ţării prietene şi vecine. Se fac cunoscute prin exponatele prezentate progresele înregistrate în acest domeniu în industria constructoare de maşini a R. P. Ungare. O parte din maşinile expuse se află în stare de funcţionare. Expoziţia „Tehnoimpex“ rămîne deschisă în fiecare zi între orele 16-20 pînă la 15 iunie. Tehnicieni ai expoziției vor face expuneri asupra produselor din expoziție. O contribuţie importantă la consolidarea păcii vizita in R. P. Albania a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., condusă de N. S. Hruşciov, precum şi declaraţia comună sovieto-albaneză cu care s-au încheiat tratativele prilejuite de această vizită reprezintă o însemnată contribuţie la consolidarea păcii in Europa şi mai ales in Peninsula Balcanică şi in regiunea Mării Mediterane. Ele ilustrează cu prisosinţă, alături de alte fapte asemănătoare, că ţările socialiste constituie un factor important al păcii în Balcani, că astăzi, ca urmare a existenţei puterii populare in majoritatea ţărilor balcanice şi a constituirii lagărului mondial socialist, în calea noilor planuri de reînviere a „butoiului de pulbere“ balcanic se ridică obstacole puternice. Propunerile cuprinse atit in cuvinţările tovarăşului Hruşciov cit şi in declaraţia comună sovieto-albaneză cu privire la transformarea Peninsulei Balcanice intr-o peninsulă a păcii, prin crearea unei zone denuclearizate in care să nu existe baze pentru rachete şi arme nucleare, au avut un ecou puternic in rindurile popoarelor din întreaga lume. Pină şi ziarul „NEW YORK HERALD TRIBUNE“ care este partizan înfocat al politicii americane de intensificare a cursei înarmărilor nucleare este nevoit să recunoască că „lichidarea bazelor pentru proiectile şi arme nucleare din regiunile de frontieră dintre Est şi Vest găseşte ecou în unele cercuri din Occident. Impulsul de a ieşi de sub ameninţarea ciupercii atomice... este puternic“. „Primul ministru al Uniunii Sovietice a întins o mînă prietenească Greciei. Acest lucru a făcut o impresie profundă asupra poporului grec“ — scrie ziarul „Arghi“ din Atena referindu-se la propunerile tovarăşului Hruşciov. Cu prilejul vizitei în R. P. Albania a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S. atit tovarăşul Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., cit şi tovarăşul Enver Hodja, prim secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania, au subliniat importanţa propunerilor guvernului Republicii Populare Române cu privire la consolidarea păcii in Balcani. „Acum aproape doi ani — a declarat tovarăşul N. S. Hruşciov — tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a propus organizarea unei conferinţe a reprezentanţilor ţărilor balcanice la nivelul primitor miniştri pentru a examina problema întăririi păcii în Balcani. Această propunere a găsit un ecou fierbinte în inimile tuturor popoarelor din Peninsula Balcanică. Din păcate,, propunerea tovarăşului Chivu Stoica nu a găsit sprijin din partea cercurilor conducătoare din ţările nesociatiste din Peninsula Balcanică care pun interesele lor de clasă mai presus de interesele naţionale ale ţărilor lor, mai presus de interesele popoarelor. La riadul său, tovarăşul Enver Hodja, a spus in această privinţă: „Credem că a sosit timpul de a traduce în viaţă propunerile guvernului Republicii Populare Române cu privire la convocarea unei conferinţe a şefilor de guverne ale statelor balcanice“. Este bine de reamintit că în scrisoarea de răspuns pe care a adresat-o şefului guvernului român la propunerea de a se convoca o conferinţă a şefilor guvernelor balcanice, domnul Constantin Caramanlis, preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, a arătat că „Grecia nu va pregeta să facă tot ce depinde de ea în vederea promovării condiţiilor de convieţuire paşnică între popoarele din Balcani“. Oare măsurile care se iau în prezent, sub presiunea Statelor Unite ale Americă, în vederea instalării de baze pentru rachete în Grecia arată că se întreprind acţiuni „in vederea promovării condiţiilor de convieţuire paşnică intre popoarele din Balcani“ ? Desigur că nu. Iar instalarea de racheto droame americane îndreptate împotriva ţărilor socialiste in Grecia, ca şi in Turcia şi Italia nu poate să nu atragă după sine contramăsuri pe care ţările socialiste se vor vedea nevoite să le ia în conformitate cu necesităţile apărării securităţii lor. Ţările socialiste au luptat şi luptă neîncetat pentru consolidarea păcii în Balcani. Ele au iniţiat măsuri importante pentru a se realiza o mai bună înţelegere intre toate ţările balcanice şi condamnă cu hotărire orice acţiuni menite să ducă la încordarea situaţiei internaţionale in Peninsula Balcanică. U. VALUREANU