Romînia Liberă, iulie 1959 (Anul 17, nr. 4577-4602)

1959-07-02 / nr. 4577

Delegaţia RM.R. la lucrările Congresului R­G Francez s-a înapoiat în Capitală Miercuri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Paris, de­legaţia Partidului Muncitoresc Român, care a participat la lucrările celui de-al XV-lea Congres al Partidului Comunist Francez. Din delegaţie au făcut parte tova­răşii Leonte Răutu, membru supleant­­ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R, şeful Direcţiei propagandă şi cultură * C.C. al P.M.R., şi Vasile Vîlcu, membru supleant al CC. al P.MR­, prim-secretar al Comitetului regional­­Constanţa al P.M R.­­ La sosire, la aeroportul Băneasa, tRiembrii delegaţiei au fost întîmpinaţi­­de tovarăşii Niculae Ceauşescu, Du­mitru Colin, Constanţa Crăciun, Flo­rian Dănălache, Paul Niculescu-Mizil,­­Ghizela Vass, Costin Nădejde, precum şi de activişti ai C.C. al P.M.R. (Agerpres) Cărbune In contul anului 1964 Minerii din brigada condusă de ^Comunistul Cornel Cenuse de la Jmina Petrila extrag de la sfîrsitul jsăptămînii trecute cărbune în­­contul anului 1964. Inchinînd a­­­cest succes zilei de 23 August, m­inerii din această brigadă s-au jangajat să obţină noi realizări în întîmpinarea măreţei sărbători.­­ In prezent peste 20 de brigăzi­­de mineri de la mina Petrila în­­­tîmpină ziua de 23 August si ,,Ziua Minerului" extragînd căr­­­bune sau săpînd galerii în contul anilor viitori. Printre acestea se­­află si brigăzile conduse de Hai­­du Iuliu, Erou al Muncii Socialis­te, de tînărul miner Mihai Stefan Si altele. ÎAgerpres) Monument In memoria ostaşilor romini căzuţi pentru eliberarea Ungariei ! BUDAPESTA 1 (Agerpres).­­ IM.T.I. transmite: In localitatea Hajdúböszörmény situată în estul­­R. P. Ungare a fost înălţat un monu­ment din marmură în meritoria ostaşi­lor romîni care, luptînd alături de Armata Sovietică, s-au jertfit pentru­­eliberarea Ungariei în toamna anului 1944. Monumentul va fi inaugurat cu ocazia celei de-a 15-a aniversări a­­eliberării Romîniei. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Romim libero ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Către sfîrşitul lunii martie zăpe­zile au început să se topească uşor şi soarele să se arate ti­mid printre scamele de nori. In comuna Costineşti, din regiunea Suceava, oameni ieşeau de prin case şi se adunau pe uliţi discutînd de una şi de alta. — Aţi auzit că la Bucecea se face fabrică­ mare de zahăr ? „Siretul“, îi zice, că e pe malul Siretului. _— Mai că nu-mi vine a crede. Bate vînt de primăvară și poartă vorbe scornite. Se ridică ele fabrici prin alte locuri. Dar aici unde n-a fost vreo­dată cuvînt de-așa ceva... — Nu vorbește lumea degeaba. Doar Suceava e regiunea cultivatori­lor de sfeclă. O fi și-n asta un rost. — La urma urmei, s-o fi gîndit statul nostru că și aici ar trebui o fabrică și o face. Ce-i drept, n-ar fi rău !... Vasile Cosma a zîmbit abia văzut. A făcut cîţiva ipaşi prin zăpada în­tunecată de glod și s-a-ntors din nou către oameni: — Eu mă­ duc acolo. Am mai lu­crat pe şantier. Eram brigadier la Salva-Vişeu... Frumoasă e munca de constructor ! Vine careva cu mine ? Tu Ioane şi tu Costache, ce ziceţi ?... Doisprezece tineri din Costineşti, în frunte cu comunistul Vasile Cos­ma,­­ au plecat pe şantierul viitoarei fabrici cu emoţia pe care ţi-o dă tot­deauna necunoscutul... I-am­ descoperit pe toţi în aceeaşi brigadă, săpînd fundaţiile celor­­ două rezervoare de melasă. — Aceştia sînt săpătorii-betonişti din brigada fruntaşă a lui Cosma. Au o depăşire de 40% în fiecare lună... Săpători-betonişti... Adică nu numai simplu, săpători. Cei doi fraţi Costi­­niuc s-au privit ,pe sub cozorocul pălă­riuţelor decolorate. Privirea lor fuga­ră era plină de înţelesuri: — Vezi mă , betonişti... Cît vezi cu ochii numai oameni, ici zidari, colo dulgheri, toate meseriile... Lucrează la cîţiva paşi unii de alţii şi pînă să se cu­noască între ei trece o bună bucată de vreme. Doar dacă intervine mai cu­­rînd o întîmplare neaşteptată... — Dumneata eşti tovarăşul Serghi? — Eu sînt, da’ ce te răsteşti aşa ? Te văd om în toată firea ! _ Pe faţa vlăjganului cu umeri largi şi cu ochelari de sudor sprijiniţi de frunte s-a împrăştiat un val uşor de roşeaţă, ca o părere. — Păi... nu mă răstesc, dar dacă eşti tovarăşul Serghi, apoi vreau să-ţi spun că fierar-betoniştii dumitale nu lucrează cum trebuie. — Măi, să fie... !Mă-nveţi pe mine cum se lucrează ? Oi fi voinic, nu zic, dar tot se cheamă că eşti un m­ucos. Ştii cit fier beton a trecut prin mîinile mele pînă acuma ? 270 de vagoane! Să faci case la toţi din neamul nea­mului tău ! Şi ce, mă rog, nu-ţi con­vine ? Dar bine, nici nu ştiu cu cine stau de vorbă... Bătrînul Serghi îşi cam ieşise din fire. Dacă a văzut așa, flăcăul a lă­sat-o mai moale. — Ia acolo, un fleac de nimic la o împletitură metalică, nu te mai supă­ra așa ! Eu îs sudor. Am venit numai de două zile. Să mă prezint: loan Cercel. — Ai venit de două zile și faci pe nebunul ! Nici n-oi fi văzut pînă acum un șantier. Poate nici nu știi că aci pe întindere de 50 de hectare se clă­deşte o fabrică de zahăr care o să-n­­ghită 2000 de tone de sfeclă în 24 de ore. O fabrică a cărei producţie fi complet automatizată. — Şantiere am mai văzut dar n-ar fi rău dac-ai vrea să-mi spui cite ceva de pe aici — încearcă să-l îmbuneze Cercel, pe bătrîn. Că dacă am picat de curind... — Haide, să-ţi spun, se-nvoieşte cu codeală voită meşterul Serghi. Uite, colo în mijloc, unde se sapă şi se toarnă fundaţiile e fabrica propriu­­zisă. Acolo ai să ai ce suda că fabri­ca o să se sprijine pe 22 de stîlpi me­talici. Mai departe... Legată de fabrică sau VIORICA CIORBAGIU ( Continuare pag . 9M se ridică fabrică pe meleagurile Moldovei i psa ?as fSs£ f** • La Bucecea e în construcţie una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din ţară • Capacitatea de prelucrare: 2000 de tone sfeclă de zahăr în 24 de ore • Se întîlnesc constructorii • Orășelul muncitoresc capătă contur eu. r„Starea de pregătire". A­ceste trei cuvinte circulă as­­tăzi In apus cu o intensi­tate cresclndă, pe măsură ce se apropie ziua reluării tratative­lor miniştrilor Afacerilor Externe. Intr-adevăr, reprezentanţii occi­­dentali la tratativele de la Geneva încearcă să se „pregătească" şi să „se clarifice". După cum reiese din relatările agenţiilor de presă apusene, pe fondul „stării de pre­gătire" a puterilor occidentale se conturează tot mai clar nuanţe şi atitudini diferite faţă de poziţia pe care ar trebui să se situeze dele­gaţiile occidentale la cea de-a doua etapă a tratative­lor. Aceste încercări de clarificare nu ar putea să se decit salutate. Iată insă că pe fundalul acestor comentări care trădează gravele contradicfii care macină lumea oc­cidentală, se profilează tot mai distinct aefiunite provocatoare ale unor anumite cercuri agresive, care încearcă să folosească pauza pe care şi-au acordat-o miniştrii de Externe pentru a unelti împo­triva perspectivelor de destindere a încordării internaţionale. In acest sens, se cuvine să semnalăm că reprezentanţi ai marilor mono­poluri din S.U.A. interesate în cursa înarmărilor, folosindu-se de declaraţia preşedintelui Eisenho­wer potrivit căreia occidentul „nu va ceda nici cu o iotă" la Berlin, se întrec în a-l sfătui pe preşe­dinte să recurgă la măsuri directe, provocatoare şi agresive, să în­ceapă chiar „un război pentru Berlin". Referindu-se la această situație, Joseph Alsop trăgea următoarele concluzii in „NEW YORK HE­RALD TRIBUNE* : Casa Albă, „departe de a cere secretarului de stat Herter să meargă... pe calea unui compromis, s-a opus chiar cîtorva concesii minore, pe care secretarul de stat înclină să le considere ca inofensive*. Opinia publică internaţională consideră de asemenea ca o mă­sură provocatoare inspirată de a­­depţii ,,războiului rece", accepta­rea de către puterile occidentale a faptului ca preşedintele R. F. Ger­mane să fie ales în Berlin, oraş situat după cum se ştie, pe terito.­î riul Republicii Democrate Ger- I mane. 4 Acţiunile provocatoare Initiate I de unele cercuri 4 ] occidentale de- £ t monstrează însă cu ♦ putere faptul că ♦ cercurile conducă- t toare din occident * nu pot sau nu vor să elabo- * reze un program comun de ac- J tiune și că pentru a masca sau su- I plini slăbiciunea evidentă a pozi- 4 {iilor pe care se situează ele în- î cearcă să înăsprească mai departe f atmosfera. Am putea asemăna a- a ceastă politică cu umflarea în * pene a curcanului care încearcă * să-și sperie astfel adversarii. Dar * curcanul, devine oare mai puter- f nic, cit de cît mai puternic atunci ♦ cind se înnoiază ? Nicidecum. In- 4 tocmai și cu puterile occidentale. î Oricît ar răguși trubadurii „răz- » boiului rece" cîntînd stihurile pe- 4 rimate ale politicii de agresiune, ei T nu vor putea amăgi omenirea a- I supra şubrezeniei regimului capi- 4 talist. Nu vor putea convinge pe J nimeni deoarece laptele, laptele ♦ încăpăţînate, vorbesc limpede des. S­pre această şubrezenie, despre J schimbarea definitivă a raportului * de forte pe plan international în­­ favoarea lagărului socialist. Știind­­ prea bine toate acestea, unele * cercuri occidentale încearcă să 4 VASILE I­OAN * (Continuare In pag. 3-a) 4 ••• Scenă din programul prezentat de echipa de dansuri a întreprinderii „Kirov" Foto­­ AGERPRES Recolta bogată de grîu CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — La gospodăria agricolă de stat „Cetatea“ din regiunea Craiova, a tuc­ut de cîteva zile recoltarea griului. Folosind în acest scop com­binele, mecanizatorii gospodăriei au recoltat pînă acum 120 din cele 801 ha. cu grîu. Recolta se anunţă deo­sebit de bogată. Limita inferioară a producţiei este de 2.100 kg. la ha. Pe o suprafaţă de 310 ha. producţia medie evaluată se ridică la 3.600 kg. Pe suprafaţă de 42 ha. s-a scos o producţie medie de 5.000 kg. la ha. Pe un lot de 2 ha, semănat imediat după ploaie s-a obţinut o producţie medie de 6.000 kg. la ha. care consti­tuie recordul în gospodărie. Asemenea recolte s-au realizat, ca o consecinţă a strădaniei întregului colectiv al gospodăriei. Pentru anul viitor, soiurile cele mai productive vor fi semănate pe o suprafaţă de 500 ha, din care 40 ha. vor fi irigate. Punctul pe Cetăţeanul : — Cum, în fiecare zi gătiţi acelaşi menu ? Ospătarul: — Sigur, doar e menu fix !... CTfIJfl Desen de GH. CHIRIAC Anul XVII nr. 4577 ■ 4 pagini 20 bani Joi 2 iulie 1959 La combinatul din Roznov 9 n c c p c montare a utilajelor BACAu (de la corespondentul nostru). — Constructorii de pe şantierul combinatului de îngră­­şăminte azotoase de la Roznov au reuşit să termine şi să predea spre­­ montat primele obiective prevăzute în aratic. Odată cu sfîrşitul lunii iunie muncitorii de pe şantierul 3, care lucrează la construcţia parcului unificat, au terminat finisajul şi turnarea fun­daţiilor la subsecţia de compre­sie a aerului, urmînd ca zilele a­­cestea să înceapă montajul utila­jului de pe acest şantier. A fost pregătită în vederea începerii montajului şi subsecţia pentru conservarea metanului. în acelaşi timp se fac ultimele finisări la avan corpul unificat, laborator şi atelierul de cazangerie şi forjă. Tot în stadiul de finisare se gă­seşte şi partea superioară a sub­­secţiei de spălare cu azot lichid, precum şi halele de neutralizare, ambalare şi depoziţie. Şi la cele­lalte obiective lucrările se găsesc într-un stadiu avansat. La secţia acid azotic precum şi la sinteză şi purificare cu apă s-a început tur­narea betoanelor, iar la staţia de pompare şi subsecţia de separare a aerului se montează armătura şi fermele. In acelaşi timp se lu­crează de zor la betonarea uriaşe­lor turnuri de răcire şi granulare. Zilele acestea au început lucrările, şi la centrala termică. 1500.000 ksr. fier vechi pentru Reşiţa REŞIŢA (de la corespondentul nos­­tru).­­ Zilele trecute în gara Reşiţei s-a petrecut un eveniment deosebit Tinerii şi vîrstnicii oţelari şi fiii oţe­­larilor îmbrăcaţi în haine de sărbă­toare aşteptau trenul ştafetă. Drapele roşii şi tricolore împodobeau locomo­tiva ce străbătea drumul de la Timi­şoara cu vagoane ce purtau 1.500.000 kg. fier vechi destinate cuptoarelor Martin ale Reşiţei. Această cantitate este rodul muncii miilor de tineri şi vârstnici din regiunea Timişoara antre­naţi în acţiunea patriotică de string­ere a fierului vechi. Staţie atomizor pentru uscarea policlorurei de vinii TIRNAVENI (de la corespondentul nostru). La combinatul „Karl Marx“ din Tirnăveni se montează o stafie atomizor pentru uscarea po­liclorurei de vinii. Prin aceasta se asigură obținerea unui produs omo-, gen şi reducerea duratei de fabricare a policlorurei de vinii. Intrarea In funcfiune a stafiei ato­­milor va aduce economii de 1 milion și jumătate lei anual. Totodată, se va obține o policlorură de vin 11 de bună calitate. Al V-lea concurs al echipelor de amatori AI NOŞTRI Mai mult decit orice, tinereţea ca­racterizează mişcarea artistică de a­­matori din ţara noastră,tinereţe, nu în sensul de număr al anilor, ci în cel de entuziastă dăruire şi participare, de persistenţă dîrză pînă la reuşită. Fiecare ediţie a concursului republican al echipelor artistice, fiecare etapă a lui, subliniază pregnant această tră­sătură-Am avut ocazia să participăm în sala din calea Victoriei a Teatrului de Estradă la deschiderea fazei oră­şeneşti a ediţiei 1959, a cincia la nu­măr. Eram în sînul unei familii mari. Oameni care în munca lor zilnică îşi păstrează sîngele rece, aici se lasă stăpîniţi de emoţie şi entuziasm. De fapt nu există deosebire între scenă şi sală. Pe rînd te produci şi admiri. Se visezi cu ochiul experimentat cali­tăţile şi deficienţele producţiei altei echipe care, cu cîteva minute înainte, te observa pe tine. Schimbul de expe­riență, ca și cel de impresii, este direct. E de-ajuns să ai locurile ală­turate. Intre două numere discuția se înfiripă pe negîndite. — V-a plăcut ? Erau ai noştri ! Această exclamație, „ai noştri!" are ea însăşi valoarea unei diplome. Con­cretizează spontan legătura indestruc­tibilă a artistului amator cu tova­răşii lui. Sínt „ai noştri“ excelenţii dansatori de la fabrica de încălţăminte „Kirov“ sau componenţii corului puternic sudat de la IRTA, sínt „ai noştri« cei care în brigada artistică de agitaţie, critică şi laudă In acelaşi timp, activitatea tehnicii de ţigarete „Bucureşti“. Componenţii echipelor artistice de amatori se bucură de acest calificativ demn de invidie, în primul rînd pen­tru că exprimă ceea ce simt şi gîn­­desc tovarăşii lor. De altfel, ne aflăm în faţa cheii succesului. Nu numai for­mele care abordează direct realitatea cutărei sau cutărei întreprinderi, di­vulgă legătura cu masa. Un cîntec ales cu atenţie poate răspunde în a­­ceeaşi măsură acestei cerinţe primor­diale. Echipa fabricii de încălţăminte „Kirov“ a extins afirmaţia şi asupra dansului­ I-a oferit tema: îngemănat cu pantomima, dansul „Pe drumul eliberării“ istoriseşte simplu drumul parcurs de ţara noastră în ultimii 15 ani. Sala înţelege fiecare gest şi răs­punde prompt. Aplauzele acoperă me­lodia i pe care dansează ostaşii sovie­tici prieteni. E un întreg capitol al istoriei prins în zece, poate cincispre­zece minute de dans. Fiecare zi a concursului nu va face decit să îmbogăţească lista exemple­lor. Juriul va alege dintre artiştii ama­tori pe cei mai buni, însă toţi, absolut toţi, sînt „ai noştri“ nu numai pen­tru tovarăşii lor de muncă, ci şi pen­tru toţi oamenii acestor zori ai socia­lismului. RADU RUPEA S-a deschis şaraflerul unei lEiQFs ferraiocestaipale PLOEŞTI (de la co­respondentul nostru). — La Ploeşti s-a des­chis şantierul unei termocentrale. în pre­­zent se lucrează la construcţia baraca­­mentelor destinate birourilor, dormitoa­relor, cantinei şi ma­­gaziilor de mate­riale. La casa pompe­lor s-au început deja săpăturile. în acelaşi timp se construieşte linia de înaltă ten­siune, si calea ferata ce deserveşte noul şantier. în prima fază termocentrala va dis­pune de patru grupe electrogene puter­nice ce vor face ca de la început să fie cea mai mare termo­centrală din tară. Noua termocentrala va deveni sursa principală de apro­vizionare cu ener­gie electrică a în­treprinderilor indus­triale din Ploeşti si împrejurimi. Preţul de cost al unui kilo-.­wat oră ce va fi fur­nizat de termocen­trală va fi apro­ximativ de 2 ori si jumătate mai mic de­cit la cele mai mari termocentrale de la noi şi de 4 ori mai mic în comparaţie cu cel realizat de termo­centralele vechi. Utilajul necesar, de înaltă tehnicitate, cu care va fi dotată ter­mocentrala va fi adus din Uniunea Sovie­tică . Intr-o gospodărie de stat fruntaşă Gospodăria de stat Drăgăneşti-Olt este una din unităţile fruntaşe din cadrul Trustului regional Gostar Piteşti. Hotărîţi să întîmpine cu realizări deosebite ziua de 23 August, muncitorii şi tehnicienii acestei unităţi desfăşoară în momentul de faţă o rodnică activitate. Iată că grinele au dat în pîrgă. Nici o clipă nu poate fi pierdută. Maşinile de recoltat au intrat în lanurile de orz pîrguite. Pină în prezent s-a obţinut o recoltă de peste 2500 kg. orz la ha. In primul clişeu, tractoristul David Gheorghe recoltînd orzul. Maşina îşi fac anevoie drum prin lan. Mari cît vrăbiile şi dese ca peria sînt anul acesta spicele. In vederea obţinerii unor recolte bogate, în cursul acestfui an a luat o deosebită extindere irigatul culturilor. Se irigă, de pildă, 120 ha, cultivate cu porumb, 35 ha­ semănate cu sfeclă de zahăr şi grădina de legume. In al doilea clişeu : Emil Niţulescu, maistru agricol, împreună cu Elena Preda, elevă practicantă, urmărind starea de vegetaţie a po­rumbului de pe totul irigat. In al treilea clişeu : ing. şef Aurel Vasilescu, de la Trustul regional Gostat cercetează felul cum se dezvoltă sfecla de zahăr. Constatările pe care le fac le umplu sufletul de bucurie, încă de pe acum fiecare rădăcină cîntăreşte 300 grame. Tovarăşii care l-au însoţit — Alexandru Popescu, inginer şef al gospodăriei şi Constantin Cîrzan, maistru cu irigaţiile — se pot mîndri cu aceste rezultate. In al patrulea clişeu, tractoristul Ştefan Grecuţu execută după in- // dicaţiile maistrului Cîrzan irigatul prin aspersiune (ploaie artificială) şi a culturilor de legume. . Foto-reportaj de mihai popescu «

Next