Romînia Liberă, iulie 1959 (Anul 17, nr. 4577-4602)

1959-07-02 / nr. 4577

Pag. 2-a Nevoile cetăţenilor, preocupare­­ permanentă a deputaţilor In comuna Moldova Veche, la sfa­tul popular, a avut loc recent o ado­­ptare deosebită: aceea a preşedinţilor şi secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare din raionul Moldova Nouă, regiunea Timişoara, în vederea realizării unui schimb de experienţă în ceea ce priveşte formele şi metodele muncii sfaturilor popu­lare cu măsele. Este cel de-al 4-lea schimb de experienţă organizat în­­acest raion. In faţa participanţilor cărora li­­­s-au adăugat invitaţi şi deputaţi comunali din localitate, au fost ex­puse 3 referate: unul al tov. L. Her­ghelici, vicepreşedinte al sfatului popular raional şi şeful secţiei organ­nizatorice raionale, al doilea al tov. Jiva Dolici, preşedintele sfatului popular Moldova Veche, şi al treilea al tov. Ignatie Sladic, preşedintele sfatului popular Berzasca. Tema refe­ratelor o constituiau rezultatele obţi­nute de sfaturile populare în între­cerea pe raion farisată de sfatul popu­lar Berzasca la 10 februarie a aces­tui an. După expunerea referatelor, cei pre­zenţi s-au împărţit în grupe de lu­cru studiind diferite probleme con­crete din activitatea sfatului popular comunal Moldova Veche, au vizitat cîteva circumscripţii electorale în care deputaţii au prezentat aspecte ale muncii lor, după care au urmat dis­cuţii şi concluzii. Din lucrările con­sfătuirii au reieşit o seamă de pro­bleme din care vom spicui cîteva ce ni se par mai importante. A reieşit în primul rînd că toate comitetele executive comunale şi-au întocmit planuri de munca care au fost discutate şi aprobate in sesiunile sfaturilor populare comunale, in pla­nurile de şedinţe care s-au respectat în linii mari au fost prevăzute ana­lize ale unor probleme ce privesc mase largi de cetăţeni, ca de pildă la Moldova Veche — analizarea execu­tării contribuţiei în munca, analiza muncii organizatorice cu masele, la Berzasca — analiza unor comitete cetăţeneşti de circumscripţie, a acti­vităţii colectivului de conduce, a că­minului cultural ; la Belobresca — analiza documentelor ce se prezintă în sesiuni (rapoarte şi corapoarte), unele probleme gospodăreşti, munca cu cartea ş.a.m.d. Sesiunile au avut loc la datele fixate şi în cadrul lor s-au dus discuţii rodnice. La aceasta a contribuit şi faptul că la unele sfa­turi populare ca Belobresca, Socol, Moldova Veche, deputaţilor li s-a fă­cut cunoscută din timp în scris or­dinea de zi a sesiunii. In acelaşi timp s-a vădit însă că în munca cu deputaţii există încă o seamă de lipsuri. Aşa de pildă, tov. Ilie Ţundrea, preşedintele sfatului popular Coronini, a arătat că la dînşii munca se duce încă sectar de către preşedinte şi secretar în timp ce de­putaţi ca Ion Marinescu, Ion Bobo­­iescu, Maria Herdi şi alţii nu sunt an­trenaţi în muncă. Acelaşi lucru l-a arătat şi secretarul sfatului de la Si­­cheviţa, dînd exemplul deputatei Ani­ta Pădureanu care a lipsit la ultimele 4-5 sesiuni fără ca tovarăşii din co­mitetul executiv să discute cu ea şi s-o lămurească asupra sarcinilor de­putaţilor. De altfel şi în alte comune ca Berzasca, Bigăr, Moldova Veche mai sunt deputaţi care lipsesc de la sesiuni. In majoritatea sesiunilor au fost prezentate corapoarte ale comisiilor permanente care au ajutat sesiunile să cunoască nevoile maselor şi să ia în lumina lor hotărîri juste. De altfel, comitetele executive au ajutat comi­siile permanente din Berzasca, Poje­­jena, Liubcova, Zlatiţa, Socol să-şi în­tocmească planuri trimestriale legate de realităţi. Bunăoară, comisia per­manentă de gospodărie comunală din Zlatiţa a studiat posibilităţile cons­truirii unui zid de sprijin pe drumul Loeva, cea de învăţămînt şi cultură din Liubcova a cercetat posibilităţile terminării şcolii de 7 ani ş.a.m.d. Dar nu trebuie omis nici faptul că în u­­nele locuri, din vina preşedinţilor şi secretarilor sfaturilor populare comu­nale ca şi din vina instructorilor co­mitetului executiv al sfatului popular raional, comisiile permanente şi pre­şedinţii acestora n-au fost antrenaţi în muncă şi n-au fost puşi să pre­zinte corapoarte în cadrul sesiunilor (Cărbunari, Bigăr, Moldova Nouă). Se ştie că una dintre formele cele mai rodnice în realizarea legăturii cu masele o constituie coinsfătuirile şi dările de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor. Din lucrările adu­nării a reieşit că în întreg raionul (mai puţin Gîrnicul, Bigărul şi Căr­bunari ) au fost planificate şi reali­zate cu regularitate consfătuiri şi dări de seamă ale deputaţilor cu alegăto­rii. Peste 240 de propuneri ale alegă­torilor au şi fost aplicate. Iată şi cîteva asemenea propuneri reieşite cu prilejul consfătuirilor cu alegătorii: in cadrul circumscripţiei nr. 8 din Be­lobresca (deputat Cărpinişan Slobo­dan), tov. Carstici Jiva a propus lua­rea măsurilor pentru confecţionarea zidului de sprijin ce va feri recolta de inundaţii ca şi construirea unui bazin de colectare a apei necesare în timpul verii când se lasă secetă, în cir­cumscripţia nr. 1 din Pojejena (de­putată Floarea Orza), tov. Dragomir Gheorghe a propus luarea unor mă­suri pentru terminarea rapidă a că­minului cultural etc. La realizarea unei strînse legături cu masele au contribuit şi comitetele cetăţeneşti de circumscripţie care-şi desfăşoară activitatea pe baza planu­rilor trimestriale în care se prevăd nevoile circumscripţiei respective (­Moldova Veche, Liubcova, Belobres­ca, Berzasca). Cu ajutorul acestora s-a realizat mobilizarea cetăţenilor la terminarea la timp a campaniei de primăvară, contribuţie în muncă etc. S-a dovedit şi aci că atunci cînd te bazezi pe mase, cînd le explici şi le ceri ajutorul, acestea răspund cu entuziasm. Un bun exemplu îl consti­tuie comuna Berzasca. Cetăţenii a­­cestei comune, mobilizaţi de deputaţii lor, au depus de pe acum 180 de zile­­muncă cu atelajele şi 250 zile cu bra­ţele la construirea drumurilor naţio­nal şi comunale, transported aproa­pe 43 vagoane balast şi aşternînd prin muncă voluntară pietriş pe o dis­tanţă de 1,5 km. Prin muncă volun­tară s-au tăiat şi transportat 60 la sută din materialul lemnos necesar cons­trucţiei căminului cultural, s-a ame­najat un parc (baza sportivă în por­tul Drencova) s-au văruit pomii pe o porţiune de 4 km. pe şoseaua naţio­nală etc., etc. Sunt în acelaşi timp comune în raion ca Bigăr, Zlatiţa, Socol, care şi-au realizat pînă acum contribuţia în muncă oai altele ca Po­jejena unde s-au realizat prin muncă voluntară 52.000 cărămizi pentru un magazin universal şi cooperativă, Moldova Veche unde va fi terminat un internat şi o remiză de pompieri. In comune ca Ostrov, Zlatiţa şi Cîm­­pia vor fi terminate pînă la 23 Au­gust, prin muncă voluntară, cămine culturale. In consfătuire deputaţii au criticat şi unele aspecte negative din munca sfatului popular al comunei Moldova Veche, observate în cadrul vizite organizate cu prilejul schimbulu de experienţă ca şi unele aspecte ne­gative din munca altor comitete exe­cutive de sfaturi populare comunale S-a remarcat astfel că în multe co­mune nu s-a organizat camera depu­tatului, că mai există lipsuri în evi­denţa calendaristică a îndeplinirii de­ciziilor că mai sunt deputaţi care nu prezintă dări de seamă sau nu po­­seda caiete cu sarcinile ecolilinice S-au făcut în acelaşi timp propuneri şi pentru îmbunătăţirea schimburilor de experienţă de acest fel. Consfătuirea a avut un bun carac­ter de schimb de experienţă şi tră­­gînd învăţămintele cuvenite, sfaturile populare din raion îşi vor putea îm­bunătăţi activitatea. M. RADIAN ­ Discuri „Efectrecord“­­ ce vor apare în Luna iulie ! Muzică populară romîneascăf 8 0000000000000000000000000000000000000008 a ^poooooooooooooooooooooooooeoooooooeoooooooooocto 8 Muzică uşoară Viitorii instructori de arta populară o E.P.A. 2717: „Bădişorul meu din sat" 8 8 teanu şi N. Stănescu. 1 E.P.A. 2719: „Tractoriştii din Făcăieni“, o c (cîntec nou din reg. Constanţa), Cîntă o J Dan Moisescu, „Urîtu din ce-i făcut“ o 8 (geampara reg. Constanţa), Cîntă Ste­­g V­­ania Stere-Polovenco, Orchestra Electre-§ c cord. Dirijori: I. Budişteanu şi N. Stă- § Q nescu- g I E.P.A. 2732 : „Măi Gheorghiţă, un­ te g X duci?", „Foaie verde şi-o sipică“, Pre-g o lucrări de George Marcu, Orchestra dfc g « muzică popularăi şi sextetul vocal „Peri- g g niţa“, Dirijor George Marcu. 8 g 8? « g E.P­.A. 2713 : „Ciobănaşul moldovenesc“, § g „Draga mea cu ochi ca mura“ (reg. Pia- 8 g tra Neamţ), Orchestra de muzică popu- 8 o­iară Electrecord, Dirijor Ionel Budiş- 8 g­­eanu. Cîntă Vasile Cănănău. 8 E.P.A. 2714 : „Sirba studenţilor“ şi ? 8 .„Sirba de pe malul Dunării“. Orchestra p 9 Electrecord. Dirijor: I. Budişteanu şi N. o­­l.Stăinescu. ° f E.P.A. 2715: „Pandelaşul" (joc dobro­­g £ gean). „Toată iarna m-a ros dorit“ (cin­g g, tec nou din reg. Constanţa). Orchestra g £ El­­ctrecord. Dirijor Nicu Stănescu. Cîntă: g o .Ştefania Stere-Polovenco (1), Dan Moi­g ti­sescu (2). g . E.P.A. 2716: „Brful bănăţean“ și „De 8 a doi din Mehadica“, Orchestra Electrecord. 8 iv Dirijor Nicu Stănescu. Cîntă losif Mik­­ 8 X la taragoată. 8 0 (Ardeal), Cîntă Ana Bălăci, „Astă noapte 8 x te-am visat“ (doina), Cîntă Ion Cristo*8 3 reanu, Orchestra Electrecord, Dirijor 8 g Ionel Budişteanu. 8 g E.P.A. 2718: „Vin ciobanii“ (Ardeal),? £ Cîntă Emil Gavriş, „Adă Doamne trenu-n o g gară", Cîntă Ana Pop Corondan. Or- ° 8 chestra Electrecord, Dirijor: I. Budiş- § —- Iţi place covorul ?.­• La şcoala populară de artă din Craiova, cea mai nouă dintre secţii este cea de artă populară. Aici învaţă numeroşi fii de colectivişti din regiune, pentru a deveni, in satele lor, instructori de artă popu­lară. Iată-le pe tinerele Florica Trencuci şi Viorica Preda din anul I examinînd una din operele create în cadrul şcolii. Foto : MIHAI POPESCU România liberă Un nou film sovietic In curînd va începe să ruleze pe ecrane filmul sovietic „Fete de aceeași vîrstă“. In clișeu- V. Safronov (Arkadfi) si L. Fedoseeva (Tania) intr-un cadru din film. Aflăm din scrisorile sosite la redacţie despre Roadele muncii voluntare • Oraşul Victoria, răsărit In anii noştri, ia o tot mai mare dezvoltare. Numai din beneficiile peste plan rea­lizate de combinatul chimic „V. V. Stalin" se vor construi peste 100 apar­tamente. In momentul de faţă se lu­crează intens pentru terminarea şi pre­darea pînă la 23 August a unui număr de 40 de apartamente şi pînă la 7 Noiembrie a construcţiilor magazinului universal, hotelului-restaurant, cantinei­­restaurant. La toate aceste lucrări par­ticipă muncind, voluntar şi cetăţenii oraşului. (ION CHITIC, preşedintele sfatului,­popular orăşenesc, Victoria). • Vestea că în comuna Iormăneşti, raionul Baia de Ararmă, se va construi o fabrică de cărămidă a bucurat pe cetăţenii comunei, care şi-au arătat de la început dorinţa să participe la munca de amenajare a acestei fabrici. La săparea temeliei, peste 100 de cetăţeni din comună în frunte cu co­muniştii Ierdea Constantin, Bajmaiură Nicolae, Cocil Alexandru şi alţii au efectuat mai mult de 1.000 ore de muncă voluntară. (VICTOR NIMARA,­­activist de partid).­­ Comuna Topalu din raionul Hîr­­şova capătă pe zi ce trece un aspect tot mai frumos. Cetăţenii participă cu entuziasm la acţiunea de înfrumuse­ţare a comunei. Pînă acum ei au a­­menajat 6.600 metri liniari de trotuare, au­­onfoţit 2.100 metri liniari flic­şanţ, au construit 105 poduri şi podeţe, au plantat ■ 2.200 pomi fructiferi pe mar­ginea şoselelor. (NICOLAE CARGĂU, secretarul sfatului popular comunal Topalu). • Colectiviştii din comuna Lungani, raionul Tirgu Frumos, au început ame­najarea unui iaz in satul Lungani. Pe suprafaţa de 62 hectare pe care se va întinde iazul, zeci de colectivişti pre­stează muncă voluntară cu braţele şi cu atelajele. (D. DURNAC, funcţionar).­­ Antrenaţi de deputaţii lor, cetă­ţenii din oraşul Turnu Severin parti­cipă în număr mare la acţiunile gos­podăreşti. De pildă, cetăţenii din cir­cumscripţiile conduse de deputaţii Virgil Balaure şi Petre Dragomir au amenajat in piaţa 7 Noiembrie un frumos parc pe locul unde altădată era un maidan. Spaţii verzi prin munca voluntară au mai amenajat în piaţa Popa Şapcă şi circumscripţia orăşe­nească nr. 9. (ARISTICA BAGHINA, activist cultural). • In ultimul timp, în oraşul Caracal au fost terminate multe lucrări gospo­dăreşti care dau o înfăţişare plăcută oraşului, lată cîteva dintre ele: a fost amenajată o piaţă şi s-a terminat pa­­varea bulevardului Anton Caracala; in parcul oraşului s-au plantat mai multe flori iar centrul lui a fost împodobit cu trandafiri. (ION SFIRN­ALA, elev). • Comitetul executiv al sfatului popular comunal Nlindra, raionul Fă­găraş, a început o acţiune de desecare şi curăţire a canalelor de scurgere a apelor. Mobilizaţi de comunişti şi de deputaţii comunali, 248 de ţărani mun­citori au curăţat ,,Valea Gardului“ pe o distanţă de 1.500 m.l., săpind 600 m% parront. Cetăţenii, comunei au participat şi la curăţirea „Vau Ureşa~ pe o lun­gime de 2 km. (STOICIU BUCUR, funcţionar la sfatul popular). Se ridică o nouă fabrică pe meleagurile Moldovei (Urmare din pag. 1­ a) hala de brute cum îi zice, e centrala termo-electrică, apoi silozul ăsta se ridică pînă la 40 de metri înălţime. Două lucrări frumoase sunt cele de la magazia de seminţe şi unelte agri­cole şi atelierul mecanic, ridicate nu­mai cu prefabricate. — La atelierul mecanic, știu. Acum, acolo lucrez... Stîlpii marginali sînt montați. — Aha ! Bine, atunci ce să-ți mai spun ? Că șantierul o să aibă 14 linii de garaj — cea pe care ne vin mate­rialele cred c-ai văzut-o. Ia uită-te în stînga. Vezi ? Acolo unde zidul s-a ridicat cam de vreo patru metri e ma­gazia de borhot uscat. In fund unde-i schelăria aceea încîlcită se face ma­gazia de materiale. Mi se­­pare c-au atacat şi etajul trei. Dar... ştii ceva ? Mai du-te şi singur şi vezi. După ce că vii cu gura mare... Meşterul Serghi i-a întins sudoru­lui mîna, zîmbind. Conflictul se în­cheiase. S au întîlnit apoi l­a cantină și au stat de vorbă despre altele. S-au descoperit amîndoi vechi constructori. — Nea Serghi, cînd am ajuns eu la Săvinești se turnase doar primul stîlp. Am văzut uzina crescînd și iată acuma produce relon. La Roznov după aceea... Ştii, m-au chemat şi la filatură, la Fălticeni. Şi acolo am lu­­crat la construcţie. Da’ acuma... Să mă-nvîrtesc printr-o hală de la un capăt la altul ? Mă înăbuş. — Măi băiete, nu toată lumea poa­­te să înţeleagă munca noastră. Parcă pe mine nu mă întreabă unii pe-aici: „Cum meştere, ai venit de la Buftea şi-ai lăsat baia cu apă caldă ca să lucrezi la Bucecea ? Mulţi nici n-au auzit de numele tîrguşorului ăstuia de lingă Botoşani“. Ei, ce ştiu ei? O să fie şi aici baie cu apă caldă... Serghi şi Cercel fac parte dintre cei care vin pe şantier, rămîn pina cînd încep să se desfacă schelele, a­poi pleacă mai departe minaţi de un dor nepotolit de a zidi mereu, peste tot, în toată ţara. In drum li se alătură alţii. Şi numărul construcţiilor socia­lismului creşte mereu. a Bucecea sînt de fapt două şantiere. O cărăruie îngustă, tăiată printre semănături, duce de la şantierul fabricii la cel al blocu­rilor. Constructorii au făcut la început cîteva barăci a­poi au renunţat, în fo­losul unui gînd înţelept: — De ce să irosim timp şi mate­riale pe nişte case sezoniere care se demolează la sfîrşit ? Cam aşa-i obi­ceiui pe şantiere, dar nu e bine. Tre­buie să facem case trainice, stabile pentru muncitori. Şantierul blocurilor e de pe acuma un cartier distinct în Bucecea. Ghi­ceşti străzile prin mijlocul şirurilor de case aliniate drept. Şase dintre ele sînt ridicate pînă la etajul 1 şi ii. La următoarele trei se sapă fundaţiile. Şi mai urmează... Un cartier ? Puţin spus. Orăşel în toată legea­­zicea un localnic în­tr-o zi, peste un an-doi cînd se va pomeni de, Bucecea toată lumea o să se gîndească la noua şi moderna fabrică de zahăr şi la oră­şelul muncitoresc din jurul ei, cu ma­gazine, restaurant, hotel club). Pe şantierul blocurilor se lucrează pe î ntrecute­ cu cel al fabricii. Le des­part doar vreo 300 de metri şi de­­ înălţime se vede mai bine­— Ia uite, ai dracului, în cei de la us­­cătoria de borhot. Ieri nu era nimic şi azi a răsărit o pădure de mustăţi din fier-beton... Hai băieţi să-i dă­m zor că ei au mai multă vreme ca noi- Cînd se lasă pîcla pe munţi, aici trebuie să ardă focul în sobe. Tînărul de la „punctuil de observa­re“, cocoţat cîteva clipe pe muchea unui zid se-nvîrteşte de colo-colo ca un titirez. - Ei, ăştia cu malaxoarele, nu căs­caţi gura. Ne trebuie mortal...­­ Cu pardoseala de la blocul patru cum stăm ? Ce face betoniera aceea, s-a înecat cu pietriş ? Lui Ion Niculae, şeful unei echipe de zidari — fiindcă despre el e vor­ba — unii îi zic „şmecher de Bucu­reşti“. Nu cu răutate, ci cu simpatie. Deşi e destul de tînăr — n-a împlinit nici 30 de ani — are experienţa mul­tor construcţii : Casa Scînteii, Şantie­rul de la Buftea... E harnic şi iute ca argintul viu. Toată vremea surîde şi aruncă-n dreapta şi-n stînga vorbe de duh chiar dacă-i uneori posomorit. Pe şantier, înainte de a fi cunoscut drept şeful celei mai bune echipe de zidari, Şoani — aşa e alintat — şi-a cîştigat popularitatea datorită unei întîmplări hazlii. Nimeriseră într-o zi v­reo trei lăutari pe la blocuri. Voiau să se angajeze... pentru echipa artistică. - Ne luaţi la sigur — i-a în­­tîmpinat Şoani. Adică noi să lucrăm şi voi să cîntaţi: greierele şi furnica. Bună treabă. Ei da’ uite ce. Eu nu-s mare şef pe aici, dar dacă vă puteţi ţine cu scripca după cit de repede aleargă cărămizile pe banda transpor­toare, eu pun o vorbă bună pentru voi... Lăutarii s-au lăsat păgubaşi. Şi „Bucureşteanul” a tunat în urma lor : - Facem noi echipă artistică şi fără voi. Că suntem­ destui artişti pe-aici, să faci un teatru întreg. Dacă vă mai întoarceţi, să veniţi cu alte ginduri. S-ar putea să vă primim şi in echipa artistică. Apoi îndată către băieţii din echipă.­­ La blocul numărul 4, mîine di­mineaţa începem să ridicăm etajul II. La blocul numărul 8 trebuie să ajun­gem la acoperiş pînă la sfîrşitul săp­tămânii viitoare. O zi..., o săptămînă..., un etaj, un bloc. Parcă vorbeşte în glumă şeful echipei de zidari. Şi totuşi zidurile se ridică. Ş­­antierul de la Bucecea mai trăieşte încă frămîntarea începu­­e­tului. O nouă fabrică se înalţă pe meleagurile Moldovei. VIORICA CIORBAGIU­L­ O -------------­ Construcţii de şcoli şi cămine culturale BECHET (de la corespondentul nostru). — In comuna Bechet, reşe­dinţa raionului Gura Jiului, a început zilele acestea construcţia unui nou local cu 8 săli de clasă pentru şcoala medie. In cuprinsul raionului se con­struiesc, de asemenea, 8 săli noi de clasă pentru şcolile de 4 şi 7 ani din satele Măceş-Săpata, Rojişte-Tîrmbu­­reşti, Locuşteni şi Branişte. Au fost, de asemenea, zidite şi acoperite 4 lo­caluri noi pentru căminele culturale din Gighera, Zaval, Ostroveni, Sa­dova, Damianu şi Dobreşti, iar la cele din Lişteava urmează să se con­struiască acoperişul. Cu excepţia loca­lului pentru şcoala medie din Bechet, toate celelalte localuri de şcoli şi că­mine culturale se construiesc prin con­tribuţia voluntară a sătenilor. LIVIU­ REBREANU­„Opere alese" Apărută în două volume, recenta ediţie de „Opere alese" ale lui Li­­viu Rebreanu tinde să ilustreze într-o măsură cît de cit, completă, activitatea scriitorului. Primul vo­lum include spicuiri din nuvelis­tică, iar cel de al doilea, romanul „Ion" apărut şi într-o ediţie sepa­rată. Realismul critic dintre cele două războaie îşi află un punct de cul­me în paginile acestui prozator Profund cunoscător al vieţii satu­lui şi a ororilor războiului, Re­breanu nu a alunecat în idilism Observaţia lui e lucidă şi pătrun­zătoare, deci eroii operelor sale vor fi oameni autentici cu toate defectele şi calităţile lor. Setea de pămînt o să-i distrugă viaţa lui Ion, flăcăul dintr-un sat ardelean, iar şovinismul atroce va duce la sinuciderea lui Iţic Strul — „de­zertorul" din nuvela „Iţic Strul dezertor". Fără să fi putut indica rezolvarea, Liviu Rebreanu a sezi­­sat racilele societății capitaliste în care a trăit. Această trăsătură esențială constituie de fapt elemen­tul ce asigură permanență operei sale de mare romancier A. STERNFELD - „Sateliții artificiali ai pămîntului" Tratind despre o problemă care pînă de curînd părea un vis cute­zător desprins din paginile lui Jules Verne, cartea aceasta — scrisă cu deplină competenţă şti­inţifică de către unul din proiec­tanţii Sputnicului sovietic — pă­strează ceva din farmecul romane­lor de anticipare. Autorul poartă pe amatorii de zboruri cosmice nu numai prin problemele zilei de azi­l— construirea rachetelor şi a sa­teliţilor artificiali — dar şi prin acelea ale zilei de mâine — explo­rarea lumii, organizarea de staţii interplanetare, „aterizarea" pe Ve­nus sau pe Marte. Pe baza strălu­citelor rezultate obţinute prin lansa­rea celor trei sateliţi sovietici, ţSternfeld e în măsură să ne spu­nă amănunţit — în cifre sau în imagini — cum vor arăta navele cosmice, cum se va desfăşura viaţa pe sateliţii artificiali sau cum se va reveni pe pămînt. Şi toate acestea sînt înfăţişate sim­plu, precis, pe înţelesul marelui public, pe drept cuvint pasionat de sputnicii sovietici care — sub ochii lui — deschid un capitol nou în istoria stăpînirii naturii. KALIDASA - „Sacontala" Recenta apariţie din Editura de­­Stat pentru Literatură şi Artă, vine să ocupe un loc gol, resimţit de toţi iubitorii de literatură din ţara noastră. Vechea civilizaţie a Indiei a oferit literaturii universale capodopere inegalabile. Silit zeci de ani de cînd pasionatul lor ad­mirator, poetul George Coşbuc, a tradus în limba română fragmente din „Rig-Veda" şi drama lui Kali­dasa „Sacontala". Abia astăzi, cea din urmă revine în atenţia citito­rilor divulgind un aspect mai pu­ţin cunoscut al personalităţii lui Coşbuc. Scrisă în secolul 1 î.e.n., în lim­ba sanscrită, drama zugrăveşte minunata poveste a iubirii Sacon­­talei. Căldura sentimentelor expri­mată de eroii dramei incintă în aceeaşi măsură şi astăzi ca şi acum două mii de ani. Pe lîngă valoarea artistică incontestabilă, editarea „Sacontalei" are o deose­bită importanţă documentară. Prin intermediul ei cunoaştem încă un aspect al istoriei, obiceiurilor şi legendelor Indiei pe care abia In aceşti ani am început s-o descope­rim cu adevărat. A. S. PUȘKIN - „Evgheni Oneghin" Romanul în versuri al marelui poet rus se bucură în limba ro­mina de o traducere excelentă da­torită lui George Lesnea. Munca atentă şi îndelungată a traducă­torului înlesneşte cunoaşterea pro­fundă a capodoperei puşkiniene. Evgheni Oneghin este unul din­tre primii „oameni de prisos", rod al stării de fapte din Rusia începu­tului secolului XIX. Cu toate in­tenţiile bune, Oneghin va presăra în drumul său numai nefericire: asasinarea într-un duel a propriu­lui prieten, poetul Lenski, pără­sirea frumoasei Tatiana care-l iu­bea. Egoismul său îl va duce la totala ratare. Drama celor patru eroi, Oneghin şi Tatiana, Lenski şi Olga, sora Tatianei, se petrece in lumea mo­şierilor ruşi. Pe acest fundal se ţes toate intimplările. Insă accentul cade in aceeaşi măsură şi asupra lui. Poetul reuşeşte să concretizeze in roman o adevărată „enciclope­die a societăţii ruse" după cum s-a pronunţat criticul democrat-revolu­­ţionar Belinski. Reeditarea lui „Evgheni One­ghin" într-o ediţie cu caracter popular. In colecţia „Biblioteca pentru toţi" înlesneşte pătrunde­rea cit mai adîncă a acestei capo­dopere in masa cititorilor noştri. Nr. 4577 Stagiune neîntreruptă la Teatrul de Stat din Constanţa Teatrul de Stat din Constanţa în­cepe o nouă perioadă de activitate: stagiunea teatrală de vară. — Este pentru prima oară — ne spune tov- Ion Drug­an director artis­tic adjunct al teatrului — cînd în loc de a-şi închide porţile pe timpul verii, teatrul nostru îşi continuă activita­tea, răspunzînd astfel unei necesităţi: oferirea unui program variat şi bogat tuturor celor veniţi să-şi petreacă odihna pe litoral. — Cerinţa aceasta, după cum bine aţi subliniat, nu este un lucru nou. Cum se explică atunci faptul că de abia acum s-a creat posibilitatea rea­lizării lui ? -- Nu uitaţi că teatrul nostru este o unitate culturală complexă. Tocmai existenţa celor patru secţii — dramă şi comedie, operă şi operetă, estradă şi păpuşi — fiecare cu colectivul ei artistic, ne-a permis anul acesta să organizăm stagiunea de vară cu pro­gram regulat în toate staţiunile de pe litoral. — Cum se va desfăşura activitatea colectivului Teatrului de Stat în acea­stă perioadă ? — Pentru ca lucrurile să meargă bine s-a întocmit un program amă­nunţit al deplasărilor fiecărei secţii in parte şi a spectacolelor ce se vor prezenta. Astfel, 4 zile pe săptămînă şi anume luni, marţi, miercuri şi sîmbătă, prezentăm spectacole pe lito­ral, iar restul săptămînii la Constanţa. Pînă către sfîrşitul lunii iulie acest program va fi adus la îndeplinire cu ajutorul colectivelor secţiilor de estra­dă, operă şi operetă şi păpuşi, iar apoi şi cu colectivul secţiei de dramă şi comedie. Activitatea de bază a sec­ţiei de păpuşi se va desfăşura în­­deosebi în cadrul taberei de copii de la Năvodari. — Ce anume cuprinde repertoriul acestei stagiuni în staţiunile de pe litoral ? — Spectacolele secţiei de estradă „Cu dragostea nu-i de glumit“ şi „Ca la Constanţa“, operetele „Liliacul“ şi „Ana Lugojana“, opera „Traviata“, spectacolele de păpuşi „Fram, ursul polar“ şi „Ursuleţii veseli“, piesele „Gaiţele“, „Partea leului“, „Omul cu mîrţoaga“. Trebuie să subliniem că programul spectacolelor ce le prezen­tăm a fost astfel întocmit, incit fie­care serie de vizitatori să aibă posi­bilitatea să vizioneze toate spectaco­lele noastre. — Pregătiţi şi noi premiere? — Desigur. Secţia de operă şi ope­retă repetă acum „Văduva veselă“ şi opera „Paiaţe“, care va fi prezen­tată împreună cu „Cavaleria rustica­nă“, precum şi spectacolul de balet Copelia“. Secţia de păpuşi va pre­zenta în curînd noul spectacol pentru copii „Artiştii pădurii“. In cinstea zilei de 23 August secţia de dramă şi comedie pregăteşte piesa „Trei generaţii" de Lucia Demetrius. In acelaşi timp a fost pregătit şi un concert simfonic popular, care cuprin­de arii din opere şi operete, dansuri, etc. — S-au mai luat şi alte măsuri pentru buna desfăşurare a stagiunii de vară ? — Unele măsuri organizatorice. Aşa, de pildă, ţinîndu-se seama că în timpul sezonului în rindul publicului nostru se numără mulţi vizitatori străini, s-a luat hotărîrea, care s-a şi pus in aplicare, ca spectacolele să fie prece­date de o prezentare în limba respec­tivă, lucru ce se face în colaborare cu O.N.T. Carpaţi. Vreau să mai amintesc şi despre faptul că vom da spectacole în gră­dina de vară din vecinătatea teatrului din Constanţa, acum în curs de ame­najare. Acest lucru nu numai că va permite vizionarea în condiţii mai bune în timpul verii, dar creează po­sibilitatea ca sala teatrului să fie temporar închisă, în vederea unor noi amenajări, cum sunt de pildă, re­facerea instalaţiei de lumină, monta­rea unei orgi de lumini, etc. Iată deci în ce fel se străduiesc colectivele Teatrului de Stat din Con­stanţa să ofere spectatorilor săi şi în timpul verii posibilitatea vizionării unor spectacole teatrale de cea mai bună calitate. SONIA MARCARIAN corespondentul „Rominiei libere" în regiunea Constanța Iniţiativă Cabinetul tehnic de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, condus de inginerii Constantin Mitrache şi Laura Geanigălă, are serios de lucru cu ino­vatorii şi propunerile lor. Numai în primele 6 luni ale anului în curs, au fost primite 240 propuneri de inovaţii din care au fost apt peste 120. Nu este chiar aşa uşor să rezolvi circa 40 de propuneri pe lună. Rezultatele obţinute sunt însă o răsplată binemeritată pentru efortu­rile depuse. Inovaţiile aplicate pînă în prezent, aduc economii antecalculate în valoa­re de peste 1.300.000 lei şi îmbunătă­ţesc calitatea reparaţiilor la vagoane şi locomotive. Inovaţia comunistului Niculae Va­­­­silescu (dispozitiv pentru şlefuirea mecanică a bufonilor motori de la locomotive) aduce o economie ante­­calculata de poate­‘37.000 lei anual, iar cea a tovarăşului Ilie Tianu (presă pentru tăiat coturi şi carcase tip pan­ier), pe lîngă că înlătură munca ma­nuală, îmbunătăţeşte mult calitatea pieselor. De asemenea maşina pentru tăiat metal prin scînteie electrică,­­ concepută de inginerul Ion David, re­zolvă problema tăierii ra­pide a metalului de orice grosime. Dar cine sînt ino­vatorii ? Comunişti, ute­­mişti, muncitori fără de partid, tehnicieni şi ingi­neri. In clişeu: Comunistul Constantin Bălan , a­­justor la secţia frîne, dis­­cutînd cu maistrul Gheor­­ghe Ceauşu despre rezul­tatele obţinute prin folo­sirea maşinei pentru şle­fuirea liniarelor şi serta­relor de la tri­pla-valvă, maşină concepută şi rea­lizată de el. Prin folosi­rea acestei maşini timpul de şlefuire a fost redus cu 10 minute, perfecţiu­nea suprafeţelor şlefuite a crescut, iar productivi­tatea muncii a sporit cu 3 la sută. După cum se vede cei doi au ce dis­­cuta. Foto : NICU VASILE

Next