Romînia Liberă, iulie 1959 (Anul 17, nr. 4577-4602)
1959-07-02 / nr. 4577
Pag. 2-a Nevoile cetăţenilor, preocupare permanentă a deputaţilor In comuna Moldova Veche, la sfatul popular, a avut loc recent o adoptare deosebită: aceea a preşedinţilor şi secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare din raionul Moldova Nouă, regiunea Timişoara, în vederea realizării unui schimb de experienţă în ceea ce priveşte formele şi metodele muncii sfaturilor populare cu măsele. Este cel de-al 4-lea schimb de experienţă organizat înacest raion. In faţa participanţilor cărora lis-au adăugat invitaţi şi deputaţi comunali din localitate, au fost expuse 3 referate: unul al tov. L. Herghelici, vicepreşedinte al sfatului popular raional şi şeful secţiei organnizatorice raionale, al doilea al tov. Jiva Dolici, preşedintele sfatului popular Moldova Veche, şi al treilea al tov. Ignatie Sladic, preşedintele sfatului popular Berzasca. Tema referatelor o constituiau rezultatele obţinute de sfaturile populare în întrecerea pe raion farisată de sfatul popular Berzasca la 10 februarie a acestui an. După expunerea referatelor, cei prezenţi s-au împărţit în grupe de lucru studiind diferite probleme concrete din activitatea sfatului popular comunal Moldova Veche, au vizitat cîteva circumscripţii electorale în care deputaţii au prezentat aspecte ale muncii lor, după care au urmat discuţii şi concluzii. Din lucrările consfătuirii au reieşit o seamă de probleme din care vom spicui cîteva ce ni se par mai importante. A reieşit în primul rînd că toate comitetele executive comunale şi-au întocmit planuri de munca care au fost discutate şi aprobate in sesiunile sfaturilor populare comunale, in planurile de şedinţe care s-au respectat în linii mari au fost prevăzute analize ale unor probleme ce privesc mase largi de cetăţeni, ca de pildă la Moldova Veche — analizarea executării contribuţiei în munca, analiza muncii organizatorice cu masele, la Berzasca — analiza unor comitete cetăţeneşti de circumscripţie, a activităţii colectivului de conduce, a căminului cultural ; la Belobresca — analiza documentelor ce se prezintă în sesiuni (rapoarte şi corapoarte), unele probleme gospodăreşti, munca cu cartea ş.a.m.d. Sesiunile au avut loc la datele fixate şi în cadrul lor s-au dus discuţii rodnice. La aceasta a contribuit şi faptul că la unele sfaturi populare ca Belobresca, Socol, Moldova Veche, deputaţilor li s-a făcut cunoscută din timp în scris ordinea de zi a sesiunii. In acelaşi timp s-a vădit însă că în munca cu deputaţii există încă o seamă de lipsuri. Aşa de pildă, tov. Ilie Ţundrea, preşedintele sfatului popular Coronini, a arătat că la dînşii munca se duce încă sectar de către preşedinte şi secretar în timp ce deputaţi ca Ion Marinescu, Ion Boboiescu, Maria Herdi şi alţii nu sunt antrenaţi în muncă. Acelaşi lucru l-a arătat şi secretarul sfatului de la Sicheviţa, dînd exemplul deputatei Anita Pădureanu care a lipsit la ultimele 4-5 sesiuni fără ca tovarăşii din comitetul executiv să discute cu ea şi s-o lămurească asupra sarcinilor deputaţilor. De altfel şi în alte comune ca Berzasca, Bigăr, Moldova Veche mai sunt deputaţi care lipsesc de la sesiuni. In majoritatea sesiunilor au fost prezentate corapoarte ale comisiilor permanente care au ajutat sesiunile să cunoască nevoile maselor şi să ia în lumina lor hotărîri juste. De altfel, comitetele executive au ajutat comisiile permanente din Berzasca, Pojejena, Liubcova, Zlatiţa, Socol să-şi întocmească planuri trimestriale legate de realităţi. Bunăoară, comisia permanentă de gospodărie comunală din Zlatiţa a studiat posibilităţile construirii unui zid de sprijin pe drumul Loeva, cea de învăţămînt şi cultură din Liubcova a cercetat posibilităţile terminării şcolii de 7 ani ş.a.m.d. Dar nu trebuie omis nici faptul că în unele locuri, din vina preşedinţilor şi secretarilor sfaturilor populare comunale ca şi din vina instructorilor comitetului executiv al sfatului popular raional, comisiile permanente şi preşedinţii acestora n-au fost antrenaţi în muncă şi n-au fost puşi să prezinte corapoarte în cadrul sesiunilor (Cărbunari, Bigăr, Moldova Nouă). Se ştie că una dintre formele cele mai rodnice în realizarea legăturii cu masele o constituie coinsfătuirile şi dările de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor. Din lucrările adunării a reieşit că în întreg raionul (mai puţin Gîrnicul, Bigărul şi Cărbunari ) au fost planificate şi realizate cu regularitate consfătuiri şi dări de seamă ale deputaţilor cu alegătorii. Peste 240 de propuneri ale alegătorilor au şi fost aplicate. Iată şi cîteva asemenea propuneri reieşite cu prilejul consfătuirilor cu alegătorii: in cadrul circumscripţiei nr. 8 din Belobresca (deputat Cărpinişan Slobodan), tov. Carstici Jiva a propus luarea măsurilor pentru confecţionarea zidului de sprijin ce va feri recolta de inundaţii ca şi construirea unui bazin de colectare a apei necesare în timpul verii când se lasă secetă, în circumscripţia nr. 1 din Pojejena (deputată Floarea Orza), tov. Dragomir Gheorghe a propus luarea unor măsuri pentru terminarea rapidă a căminului cultural etc. La realizarea unei strînse legături cu masele au contribuit şi comitetele cetăţeneşti de circumscripţie care-şi desfăşoară activitatea pe baza planurilor trimestriale în care se prevăd nevoile circumscripţiei respective (Moldova Veche, Liubcova, Belobresca, Berzasca). Cu ajutorul acestora s-a realizat mobilizarea cetăţenilor la terminarea la timp a campaniei de primăvară, contribuţie în muncă etc. S-a dovedit şi aci că atunci cînd te bazezi pe mase, cînd le explici şi le ceri ajutorul, acestea răspund cu entuziasm. Un bun exemplu îl constituie comuna Berzasca. Cetăţenii acestei comune, mobilizaţi de deputaţii lor, au depus de pe acum 180 de zilemuncă cu atelajele şi 250 zile cu braţele la construirea drumurilor naţional şi comunale, transported aproape 43 vagoane balast şi aşternînd prin muncă voluntară pietriş pe o distanţă de 1,5 km. Prin muncă voluntară s-au tăiat şi transportat 60 la sută din materialul lemnos necesar construcţiei căminului cultural, s-a amenajat un parc (baza sportivă în portul Drencova) s-au văruit pomii pe o porţiune de 4 km. pe şoseaua naţională etc., etc. Sunt în acelaşi timp comune în raion ca Bigăr, Zlatiţa, Socol, care şi-au realizat pînă acum contribuţia în muncă oai altele ca Pojejena unde s-au realizat prin muncă voluntară 52.000 cărămizi pentru un magazin universal şi cooperativă, Moldova Veche unde va fi terminat un internat şi o remiză de pompieri. In comune ca Ostrov, Zlatiţa şi Cîmpia vor fi terminate pînă la 23 August, prin muncă voluntară, cămine culturale. In consfătuire deputaţii au criticat şi unele aspecte negative din munca sfatului popular al comunei Moldova Veche, observate în cadrul vizite organizate cu prilejul schimbulu de experienţă ca şi unele aspecte negative din munca altor comitete executive de sfaturi populare comunale S-a remarcat astfel că în multe comune nu s-a organizat camera deputatului, că mai există lipsuri în evidenţa calendaristică a îndeplinirii deciziilor că mai sunt deputaţi care nu prezintă dări de seamă sau nu poseda caiete cu sarcinile ecolilinice S-au făcut în acelaşi timp propuneri şi pentru îmbunătăţirea schimburilor de experienţă de acest fel. Consfătuirea a avut un bun caracter de schimb de experienţă şi trăgînd învăţămintele cuvenite, sfaturile populare din raion îşi vor putea îmbunătăţi activitatea. M. RADIAN Discuri „Efectrecord“ ce vor apare în Luna iulie ! Muzică populară romîneascăf 8 0000000000000000000000000000000000000008 a ^poooooooooooooooooooooooooeoooooooeoooooooooocto 8 Muzică uşoară Viitorii instructori de arta populară o E.P.A. 2717: „Bădişorul meu din sat" 8 8 teanu şi N. Stănescu. 1 E.P.A. 2719: „Tractoriştii din Făcăieni“, o c (cîntec nou din reg. Constanţa), Cîntă o J Dan Moisescu, „Urîtu din ce-i făcut“ o 8 (geampara reg. Constanţa), Cîntă Steg Vania Stere-Polovenco, Orchestra Electre-§ c cord. Dirijori: I. Budişteanu şi N. Stă- § Q nescu- g I E.P.A. 2732 : „Măi Gheorghiţă, un te g X duci?", „Foaie verde şi-o sipică“, Pre-g o lucrări de George Marcu, Orchestra dfc g « muzică popularăi şi sextetul vocal „Peri- g g niţa“, Dirijor George Marcu. 8 g 8? « g E.P.A. 2713 : „Ciobănaşul moldovenesc“, § g „Draga mea cu ochi ca mura“ (reg. Pia- 8 g tra Neamţ), Orchestra de muzică popu- 8 oiară Electrecord, Dirijor Ionel Budiş- 8 geanu. Cîntă Vasile Cănănău. 8 E.P.A. 2714 : „Sirba studenţilor“ şi ? 8 .„Sirba de pe malul Dunării“. Orchestra p 9 Electrecord. Dirijor: I. Budişteanu şi N. ol.Stăinescu. ° f E.P.A. 2715: „Pandelaşul" (joc dobrog £ gean). „Toată iarna m-a ros dorit“ (cing g, tec nou din reg. Constanţa). Orchestra g £ Elctrecord. Dirijor Nicu Stănescu. Cîntă: g o .Ştefania Stere-Polovenco (1), Dan Moig tisescu (2). g . E.P.A. 2716: „Brful bănăţean“ și „De 8 a doi din Mehadica“, Orchestra Electrecord. 8 iv Dirijor Nicu Stănescu. Cîntă losif Mik 8 X la taragoată. 8 0 (Ardeal), Cîntă Ana Bălăci, „Astă noapte 8 x te-am visat“ (doina), Cîntă Ion Cristo*8 3 reanu, Orchestra Electrecord, Dirijor 8 g Ionel Budişteanu. 8 g E.P.A. 2718: „Vin ciobanii“ (Ardeal),? £ Cîntă Emil Gavriş, „Adă Doamne trenu-n o g gară", Cîntă Ana Pop Corondan. Or- ° 8 chestra Electrecord, Dirijor: I. Budiş- § —- Iţi place covorul ?.• La şcoala populară de artă din Craiova, cea mai nouă dintre secţii este cea de artă populară. Aici învaţă numeroşi fii de colectivişti din regiune, pentru a deveni, in satele lor, instructori de artă populară. Iată-le pe tinerele Florica Trencuci şi Viorica Preda din anul I examinînd una din operele create în cadrul şcolii. Foto : MIHAI POPESCU România liberă Un nou film sovietic In curînd va începe să ruleze pe ecrane filmul sovietic „Fete de aceeași vîrstă“. In clișeu- V. Safronov (Arkadfi) si L. Fedoseeva (Tania) intr-un cadru din film. Aflăm din scrisorile sosite la redacţie despre Roadele muncii voluntare • Oraşul Victoria, răsărit In anii noştri, ia o tot mai mare dezvoltare. Numai din beneficiile peste plan realizate de combinatul chimic „V. V. Stalin" se vor construi peste 100 apartamente. In momentul de faţă se lucrează intens pentru terminarea şi predarea pînă la 23 August a unui număr de 40 de apartamente şi pînă la 7 Noiembrie a construcţiilor magazinului universal, hotelului-restaurant, cantineirestaurant. La toate aceste lucrări participă muncind, voluntar şi cetăţenii oraşului. (ION CHITIC, preşedintele sfatului,popular orăşenesc, Victoria). • Vestea că în comuna Iormăneşti, raionul Baia de Ararmă, se va construi o fabrică de cărămidă a bucurat pe cetăţenii comunei, care şi-au arătat de la început dorinţa să participe la munca de amenajare a acestei fabrici. La săparea temeliei, peste 100 de cetăţeni din comună în frunte cu comuniştii Ierdea Constantin, Bajmaiură Nicolae, Cocil Alexandru şi alţii au efectuat mai mult de 1.000 ore de muncă voluntară. (VICTOR NIMARA,activist de partid). Comuna Topalu din raionul Hîrşova capătă pe zi ce trece un aspect tot mai frumos. Cetăţenii participă cu entuziasm la acţiunea de înfrumuseţare a comunei. Pînă acum ei au amenajat 6.600 metri liniari de trotuare, auonfoţit 2.100 metri liniari flicşanţ, au construit 105 poduri şi podeţe, au plantat ■ 2.200 pomi fructiferi pe marginea şoselelor. (NICOLAE CARGĂU, secretarul sfatului popular comunal Topalu). • Colectiviştii din comuna Lungani, raionul Tirgu Frumos, au început amenajarea unui iaz in satul Lungani. Pe suprafaţa de 62 hectare pe care se va întinde iazul, zeci de colectivişti prestează muncă voluntară cu braţele şi cu atelajele. (D. DURNAC, funcţionar). Antrenaţi de deputaţii lor, cetăţenii din oraşul Turnu Severin participă în număr mare la acţiunile gospodăreşti. De pildă, cetăţenii din circumscripţiile conduse de deputaţii Virgil Balaure şi Petre Dragomir au amenajat in piaţa 7 Noiembrie un frumos parc pe locul unde altădată era un maidan. Spaţii verzi prin munca voluntară au mai amenajat în piaţa Popa Şapcă şi circumscripţia orăşenească nr. 9. (ARISTICA BAGHINA, activist cultural). • In ultimul timp, în oraşul Caracal au fost terminate multe lucrări gospodăreşti care dau o înfăţişare plăcută oraşului, lată cîteva dintre ele: a fost amenajată o piaţă şi s-a terminat pavarea bulevardului Anton Caracala; in parcul oraşului s-au plantat mai multe flori iar centrul lui a fost împodobit cu trandafiri. (ION SFIRNALA, elev). • Comitetul executiv al sfatului popular comunal Nlindra, raionul Făgăraş, a început o acţiune de desecare şi curăţire a canalelor de scurgere a apelor. Mobilizaţi de comunişti şi de deputaţii comunali, 248 de ţărani muncitori au curăţat ,,Valea Gardului“ pe o distanţă de 1.500 m.l., săpind 600 m% parront. Cetăţenii, comunei au participat şi la curăţirea „Vau Ureşa~ pe o lungime de 2 km. (STOICIU BUCUR, funcţionar la sfatul popular). Se ridică o nouă fabrică pe meleagurile Moldovei (Urmare din pag. 1 a) hala de brute cum îi zice, e centrala termo-electrică, apoi silozul ăsta se ridică pînă la 40 de metri înălţime. Două lucrări frumoase sunt cele de la magazia de seminţe şi unelte agricole şi atelierul mecanic, ridicate numai cu prefabricate. — La atelierul mecanic, știu. Acum, acolo lucrez... Stîlpii marginali sînt montați. — Aha ! Bine, atunci ce să-ți mai spun ? Că șantierul o să aibă 14 linii de garaj — cea pe care ne vin materialele cred c-ai văzut-o. Ia uită-te în stînga. Vezi ? Acolo unde zidul s-a ridicat cam de vreo patru metri e magazia de borhot uscat. In fund unde-i schelăria aceea încîlcită se face magazia de materiale. Mi separe c-au atacat şi etajul trei. Dar... ştii ceva ? Mai du-te şi singur şi vezi. După ce că vii cu gura mare... Meşterul Serghi i-a întins sudorului mîna, zîmbind. Conflictul se încheiase. S au întîlnit apoi la cantină și au stat de vorbă despre altele. S-au descoperit amîndoi vechi constructori. — Nea Serghi, cînd am ajuns eu la Săvinești se turnase doar primul stîlp. Am văzut uzina crescînd și iată acuma produce relon. La Roznov după aceea... Ştii, m-au chemat şi la filatură, la Fălticeni. Şi acolo am lucrat la construcţie. Da’ acuma... Să mă-nvîrtesc printr-o hală de la un capăt la altul ? Mă înăbuş. — Măi băiete, nu toată lumea poate să înţeleagă munca noastră. Parcă pe mine nu mă întreabă unii pe-aici: „Cum meştere, ai venit de la Buftea şi-ai lăsat baia cu apă caldă ca să lucrezi la Bucecea ? Mulţi nici n-au auzit de numele tîrguşorului ăstuia de lingă Botoşani“. Ei, ce ştiu ei? O să fie şi aici baie cu apă caldă... Serghi şi Cercel fac parte dintre cei care vin pe şantier, rămîn pina cînd încep să se desfacă schelele, apoi pleacă mai departe minaţi de un dor nepotolit de a zidi mereu, peste tot, în toată ţara. In drum li se alătură alţii. Şi numărul construcţiilor socialismului creşte mereu. a Bucecea sînt de fapt două şantiere. O cărăruie îngustă, tăiată printre semănături, duce de la şantierul fabricii la cel al blocurilor. Constructorii au făcut la început cîteva barăci apoi au renunţat, în folosul unui gînd înţelept: — De ce să irosim timp şi materiale pe nişte case sezoniere care se demolează la sfîrşit ? Cam aşa-i obiceiui pe şantiere, dar nu e bine. Trebuie să facem case trainice, stabile pentru muncitori. Şantierul blocurilor e de pe acuma un cartier distinct în Bucecea. Ghiceşti străzile prin mijlocul şirurilor de case aliniate drept. Şase dintre ele sînt ridicate pînă la etajul 1 şi ii. La următoarele trei se sapă fundaţiile. Şi mai urmează... Un cartier ? Puţin spus. Orăşel în toată legeazicea un localnic într-o zi, peste un an-doi cînd se va pomeni de, Bucecea toată lumea o să se gîndească la noua şi moderna fabrică de zahăr şi la orăşelul muncitoresc din jurul ei, cu magazine, restaurant, hotel club). Pe şantierul blocurilor se lucrează pe î ntrecute cu cel al fabricii. Le despart doar vreo 300 de metri şi de înălţime se vede mai bine— Ia uite, ai dracului, în cei de la uscătoria de borhot. Ieri nu era nimic şi azi a răsărit o pădure de mustăţi din fier-beton... Hai băieţi să-i dăm zor că ei au mai multă vreme ca noi- Cînd se lasă pîcla pe munţi, aici trebuie să ardă focul în sobe. Tînărul de la „punctuil de observare“, cocoţat cîteva clipe pe muchea unui zid se-nvîrteşte de colo-colo ca un titirez. - Ei, ăştia cu malaxoarele, nu căscaţi gura. Ne trebuie mortal... Cu pardoseala de la blocul patru cum stăm ? Ce face betoniera aceea, s-a înecat cu pietriş ? Lui Ion Niculae, şeful unei echipe de zidari — fiindcă despre el e vorba — unii îi zic „şmecher de Bucureşti“. Nu cu răutate, ci cu simpatie. Deşi e destul de tînăr — n-a împlinit nici 30 de ani — are experienţa multor construcţii : Casa Scînteii, Şantierul de la Buftea... E harnic şi iute ca argintul viu. Toată vremea surîde şi aruncă-n dreapta şi-n stînga vorbe de duh chiar dacă-i uneori posomorit. Pe şantier, înainte de a fi cunoscut drept şeful celei mai bune echipe de zidari, Şoani — aşa e alintat — şi-a cîştigat popularitatea datorită unei întîmplări hazlii. Nimeriseră într-o zi vreo trei lăutari pe la blocuri. Voiau să se angajeze... pentru echipa artistică. - Ne luaţi la sigur — i-a întîmpinat Şoani. Adică noi să lucrăm şi voi să cîntaţi: greierele şi furnica. Bună treabă. Ei da’ uite ce. Eu nu-s mare şef pe aici, dar dacă vă puteţi ţine cu scripca după cit de repede aleargă cărămizile pe banda transportoare, eu pun o vorbă bună pentru voi... Lăutarii s-au lăsat păgubaşi. Şi „Bucureşteanul” a tunat în urma lor : - Facem noi echipă artistică şi fără voi. Că suntem destui artişti pe-aici, să faci un teatru întreg. Dacă vă mai întoarceţi, să veniţi cu alte ginduri. S-ar putea să vă primim şi in echipa artistică. Apoi îndată către băieţii din echipă. La blocul numărul 4, mîine dimineaţa începem să ridicăm etajul II. La blocul numărul 8 trebuie să ajungem la acoperiş pînă la sfîrşitul săptămânii viitoare. O zi..., o săptămînă..., un etaj, un bloc. Parcă vorbeşte în glumă şeful echipei de zidari. Şi totuşi zidurile se ridică. Şantierul de la Bucecea mai trăieşte încă frămîntarea începuetului. O nouă fabrică se înalţă pe meleagurile Moldovei. VIORICA CIORBAGIUL O ------------- Construcţii de şcoli şi cămine culturale BECHET (de la corespondentul nostru). — In comuna Bechet, reşedinţa raionului Gura Jiului, a început zilele acestea construcţia unui nou local cu 8 săli de clasă pentru şcoala medie. In cuprinsul raionului se construiesc, de asemenea, 8 săli noi de clasă pentru şcolile de 4 şi 7 ani din satele Măceş-Săpata, Rojişte-Tîrmbureşti, Locuşteni şi Branişte. Au fost, de asemenea, zidite şi acoperite 4 localuri noi pentru căminele culturale din Gighera, Zaval, Ostroveni, Sadova, Damianu şi Dobreşti, iar la cele din Lişteava urmează să se construiască acoperişul. Cu excepţia localului pentru şcoala medie din Bechet, toate celelalte localuri de şcoli şi cămine culturale se construiesc prin contribuţia voluntară a sătenilor. LIVIU REBREANU„Opere alese" Apărută în două volume, recenta ediţie de „Opere alese" ale lui Liviu Rebreanu tinde să ilustreze într-o măsură cît de cit, completă, activitatea scriitorului. Primul volum include spicuiri din nuvelistică, iar cel de al doilea, romanul „Ion" apărut şi într-o ediţie separată. Realismul critic dintre cele două războaie îşi află un punct de culme în paginile acestui prozator Profund cunoscător al vieţii satului şi a ororilor războiului, Rebreanu nu a alunecat în idilism Observaţia lui e lucidă şi pătrunzătoare, deci eroii operelor sale vor fi oameni autentici cu toate defectele şi calităţile lor. Setea de pămînt o să-i distrugă viaţa lui Ion, flăcăul dintr-un sat ardelean, iar şovinismul atroce va duce la sinuciderea lui Iţic Strul — „dezertorul" din nuvela „Iţic Strul dezertor". Fără să fi putut indica rezolvarea, Liviu Rebreanu a sezisat racilele societății capitaliste în care a trăit. Această trăsătură esențială constituie de fapt elementul ce asigură permanență operei sale de mare romancier A. STERNFELD - „Sateliții artificiali ai pămîntului" Tratind despre o problemă care pînă de curînd părea un vis cutezător desprins din paginile lui Jules Verne, cartea aceasta — scrisă cu deplină competenţă ştiinţifică de către unul din proiectanţii Sputnicului sovietic — păstrează ceva din farmecul romanelor de anticipare. Autorul poartă pe amatorii de zboruri cosmice nu numai prin problemele zilei de azil— construirea rachetelor şi a sateliţilor artificiali — dar şi prin acelea ale zilei de mâine — explorarea lumii, organizarea de staţii interplanetare, „aterizarea" pe Venus sau pe Marte. Pe baza strălucitelor rezultate obţinute prin lansarea celor trei sateliţi sovietici, ţSternfeld e în măsură să ne spună amănunţit — în cifre sau în imagini — cum vor arăta navele cosmice, cum se va desfăşura viaţa pe sateliţii artificiali sau cum se va reveni pe pămînt. Şi toate acestea sînt înfăţişate simplu, precis, pe înţelesul marelui public, pe drept cuvint pasionat de sputnicii sovietici care — sub ochii lui — deschid un capitol nou în istoria stăpînirii naturii. KALIDASA - „Sacontala" Recenta apariţie din Editura deStat pentru Literatură şi Artă, vine să ocupe un loc gol, resimţit de toţi iubitorii de literatură din ţara noastră. Vechea civilizaţie a Indiei a oferit literaturii universale capodopere inegalabile. Silit zeci de ani de cînd pasionatul lor admirator, poetul George Coşbuc, a tradus în limba română fragmente din „Rig-Veda" şi drama lui Kalidasa „Sacontala". Abia astăzi, cea din urmă revine în atenţia cititorilor divulgind un aspect mai puţin cunoscut al personalităţii lui Coşbuc. Scrisă în secolul 1 î.e.n., în limba sanscrită, drama zugrăveşte minunata poveste a iubirii Sacontalei. Căldura sentimentelor exprimată de eroii dramei incintă în aceeaşi măsură şi astăzi ca şi acum două mii de ani. Pe lîngă valoarea artistică incontestabilă, editarea „Sacontalei" are o deosebită importanţă documentară. Prin intermediul ei cunoaştem încă un aspect al istoriei, obiceiurilor şi legendelor Indiei pe care abia In aceşti ani am început s-o descoperim cu adevărat. A. S. PUȘKIN - „Evgheni Oneghin" Romanul în versuri al marelui poet rus se bucură în limba romina de o traducere excelentă datorită lui George Lesnea. Munca atentă şi îndelungată a traducătorului înlesneşte cunoaşterea profundă a capodoperei puşkiniene. Evgheni Oneghin este unul dintre primii „oameni de prisos", rod al stării de fapte din Rusia începutului secolului XIX. Cu toate intenţiile bune, Oneghin va presăra în drumul său numai nefericire: asasinarea într-un duel a propriului prieten, poetul Lenski, părăsirea frumoasei Tatiana care-l iubea. Egoismul său îl va duce la totala ratare. Drama celor patru eroi, Oneghin şi Tatiana, Lenski şi Olga, sora Tatianei, se petrece in lumea moşierilor ruşi. Pe acest fundal se ţes toate intimplările. Insă accentul cade in aceeaşi măsură şi asupra lui. Poetul reuşeşte să concretizeze in roman o adevărată „enciclopedie a societăţii ruse" după cum s-a pronunţat criticul democrat-revoluţionar Belinski. Reeditarea lui „Evgheni Oneghin" într-o ediţie cu caracter popular. In colecţia „Biblioteca pentru toţi" înlesneşte pătrunderea cit mai adîncă a acestei capodopere in masa cititorilor noştri. Nr. 4577 Stagiune neîntreruptă la Teatrul de Stat din Constanţa Teatrul de Stat din Constanţa începe o nouă perioadă de activitate: stagiunea teatrală de vară. — Este pentru prima oară — ne spune tov- Ion Drugan director artistic adjunct al teatrului — cînd în loc de a-şi închide porţile pe timpul verii, teatrul nostru îşi continuă activitatea, răspunzînd astfel unei necesităţi: oferirea unui program variat şi bogat tuturor celor veniţi să-şi petreacă odihna pe litoral. — Cerinţa aceasta, după cum bine aţi subliniat, nu este un lucru nou. Cum se explică atunci faptul că de abia acum s-a creat posibilitatea realizării lui ? -- Nu uitaţi că teatrul nostru este o unitate culturală complexă. Tocmai existenţa celor patru secţii — dramă şi comedie, operă şi operetă, estradă şi păpuşi — fiecare cu colectivul ei artistic, ne-a permis anul acesta să organizăm stagiunea de vară cu program regulat în toate staţiunile de pe litoral. — Cum se va desfăşura activitatea colectivului Teatrului de Stat în această perioadă ? — Pentru ca lucrurile să meargă bine s-a întocmit un program amănunţit al deplasărilor fiecărei secţii in parte şi a spectacolelor ce se vor prezenta. Astfel, 4 zile pe săptămînă şi anume luni, marţi, miercuri şi sîmbătă, prezentăm spectacole pe litoral, iar restul săptămînii la Constanţa. Pînă către sfîrşitul lunii iulie acest program va fi adus la îndeplinire cu ajutorul colectivelor secţiilor de estradă, operă şi operetă şi păpuşi, iar apoi şi cu colectivul secţiei de dramă şi comedie. Activitatea de bază a secţiei de păpuşi se va desfăşura îndeosebi în cadrul taberei de copii de la Năvodari. — Ce anume cuprinde repertoriul acestei stagiuni în staţiunile de pe litoral ? — Spectacolele secţiei de estradă „Cu dragostea nu-i de glumit“ şi „Ca la Constanţa“, operetele „Liliacul“ şi „Ana Lugojana“, opera „Traviata“, spectacolele de păpuşi „Fram, ursul polar“ şi „Ursuleţii veseli“, piesele „Gaiţele“, „Partea leului“, „Omul cu mîrţoaga“. Trebuie să subliniem că programul spectacolelor ce le prezentăm a fost astfel întocmit, incit fiecare serie de vizitatori să aibă posibilitatea să vizioneze toate spectacolele noastre. — Pregătiţi şi noi premiere? — Desigur. Secţia de operă şi operetă repetă acum „Văduva veselă“ şi opera „Paiaţe“, care va fi prezentată împreună cu „Cavaleria rusticană“, precum şi spectacolul de balet Copelia“. Secţia de păpuşi va prezenta în curînd noul spectacol pentru copii „Artiştii pădurii“. In cinstea zilei de 23 August secţia de dramă şi comedie pregăteşte piesa „Trei generaţii" de Lucia Demetrius. In acelaşi timp a fost pregătit şi un concert simfonic popular, care cuprinde arii din opere şi operete, dansuri, etc. — S-au mai luat şi alte măsuri pentru buna desfăşurare a stagiunii de vară ? — Unele măsuri organizatorice. Aşa, de pildă, ţinîndu-se seama că în timpul sezonului în rindul publicului nostru se numără mulţi vizitatori străini, s-a luat hotărîrea, care s-a şi pus in aplicare, ca spectacolele să fie precedate de o prezentare în limba respectivă, lucru ce se face în colaborare cu O.N.T. Carpaţi. Vreau să mai amintesc şi despre faptul că vom da spectacole în grădina de vară din vecinătatea teatrului din Constanţa, acum în curs de amenajare. Acest lucru nu numai că va permite vizionarea în condiţii mai bune în timpul verii, dar creează posibilitatea ca sala teatrului să fie temporar închisă, în vederea unor noi amenajări, cum sunt de pildă, refacerea instalaţiei de lumină, montarea unei orgi de lumini, etc. Iată deci în ce fel se străduiesc colectivele Teatrului de Stat din Constanţa să ofere spectatorilor săi şi în timpul verii posibilitatea vizionării unor spectacole teatrale de cea mai bună calitate. SONIA MARCARIAN corespondentul „Rominiei libere" în regiunea Constanța Iniţiativă Cabinetul tehnic de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, condus de inginerii Constantin Mitrache şi Laura Geanigălă, are serios de lucru cu inovatorii şi propunerile lor. Numai în primele 6 luni ale anului în curs, au fost primite 240 propuneri de inovaţii din care au fost apt peste 120. Nu este chiar aşa uşor să rezolvi circa 40 de propuneri pe lună. Rezultatele obţinute sunt însă o răsplată binemeritată pentru eforturile depuse. Inovaţiile aplicate pînă în prezent, aduc economii antecalculate în valoare de peste 1.300.000 lei şi îmbunătăţesc calitatea reparaţiilor la vagoane şi locomotive. Inovaţia comunistului Niculae Vasilescu (dispozitiv pentru şlefuirea mecanică a bufonilor motori de la locomotive) aduce o economie antecalculata de poate‘37.000 lei anual, iar cea a tovarăşului Ilie Tianu (presă pentru tăiat coturi şi carcase tip panier), pe lîngă că înlătură munca manuală, îmbunătăţeşte mult calitatea pieselor. De asemenea maşina pentru tăiat metal prin scînteie electrică, concepută de inginerul Ion David, rezolvă problema tăierii rapide a metalului de orice grosime. Dar cine sînt inovatorii ? Comunişti, utemişti, muncitori fără de partid, tehnicieni şi ingineri. In clişeu: Comunistul Constantin Bălan , ajustor la secţia frîne, discutînd cu maistrul Gheorghe Ceauşu despre rezultatele obţinute prin folosirea maşinei pentru şlefuirea liniarelor şi sertarelor de la tripla-valvă, maşină concepută şi realizată de el. Prin folosirea acestei maşini timpul de şlefuire a fost redus cu 10 minute, perfecţiunea suprafeţelor şlefuite a crescut, iar productivitatea muncii a sporit cu 3 la sută. După cum se vede cei doi au ce discuta. Foto : NICU VASILE