Romînia Liberă, septembrie 1959 (Anul 17, nr. 4629-4654)

1959-09-01 / nr. 4629

In rindul fruntaşilor Muncitorul Ioan Uranis, netezitor la fabrica de încălţăminte „Solida­­ritatea“’ din Oradea, dă o deose­bită atenţie finisării interioare a pantofilor. Muncind cu multa aten­ţie şi tragere de inimă, el se situ­ează întotdeauna în rindul fruntaş­­ilor în producţie ,, Foto I NICU VASILE Metode înaintate de foraj Petroliştii ţării noastre au obţinut anul acesta însemnate succese în creş­terea producţiei şi reducerea preţului de cost. Pină la 23 august sondorii au forat peste plan 28.800 m.l. echiva­­lînd cu 41 de sonde. Aceste succese se datoresc extinderii metodelor îna­intate de foraj şi îndeosebi forajului , cu turbina. Cele mai mari depăşiri a­­parţin sondorilor din regiunile petro­lifere: Moldova, Valea Prahovei şi Pi­teşti, care anul acesta au realizat vi­teze de foraj sporite ca urmare a re­ducerii timpilor neproductivi. (Agerpres)* Constructii bevine in gospodarii colecţiile GALAŢI (de la corespondentul nostru). Construcţiile în­­gospodăriile colective din regiunea Galaţi se desfăşoară în această perioadă cu multă intensitate. De la începutul a­­nului şi pină în prezent s-au reali­zat 432 construcţii noi, printre care 98 grajduri, 56 magazii pentru ce­reale, 27 ateliere, 8 sere şi altele. De remarcat că la majoritatea a­­cestor construcţii s-au folosit mate­riale locale, cum sunt baloţi de paie, cărămizi manuale ,lemn de salcie şi plop etc Proletari­­din toate iunie, unifi-va. mmm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVII nr.4629 4 pagini — 20 bani Marți 1 septembrie 1959 Producţii sporite, economii mari Realizările colectivului de muncă al uzinelor „Cristea Nicolae“ din Galaţi Colectivul de muncă al uzinei „Cris­tea Nicolae“ din Galaţi, răspunzînd chemării patriotice a celor opt între­prinderi din Capitală, şi-a propus — încă de la începutul anului — să folo­sească toate căile şi resursele interne pentru a ieftini neîncetat producţia de tablă subţire. Drept urmare, a fost a­­cordată o mare atenţie folosirii între­gii capacităţii de producţie a laminoa­­relor şi a celorlalte utilaje, urmărin­­du-se în acest scop respectarea grafi­celor de funcţionare pe fiecare schimb şi echipă în parte. O mare atenţie au acordat acestei probleme laminatorii şefi Gheorghe Ispas, Ştefan Ziminschi, laminatorii Andrei Laslo, Ionel Gher­man, care lună de lună şi-au depăşit sarcinile de plan, contribuind astfel şi ei la creşterea pe întreaga uzină, în semestrul I, a productivităţii mun­­­cii cu 2,4 la sută peste cifra planifi­cată. Surse de economii Consumul de metal — în cazul de faţă fiind vorba de platine — are o mare însemnătate în producţia de ta­blă. De felul cum sunt dimensionate, încălzite şi laminate platinele, depin­de în mare măsură reducerea consu­mului de metal. Colectivele de lami­­natori, de cuptoruri şi alţi muncitori au urmărit zi de zi ca platinele să nu fie supradimensionate, pentru a se evita deşeurile, iar la încălzirea acestora să se respecte întocmai prescripţiile teh­nologice. Rezutatul este că în semes­trul I s-a realizat şi o economie de 216 tone platine. In secţia zincuire, numeroşi munci­tori s-au alăturat iniţiativei tovarăşilor Alexe Cuzineţ şi Pamfil Pândele de reducere a consumului de acid sulfu­ric. Economia de 167 tone acid sulfu­ric dovedeşte că şi în această secţie sunt însemnate posibilităţi pentru mic­şorarea costurilor de producţie. In complexul de măsuri, pentru re­ducerea cheltuielilor în diferite sec­toare de muncă, s-a acordat un interes sporit şi economisirii combustibilului la gazogene. Măsurile luate atît pen­tru reducerea pierderilor de gaze folo­site la cuptoare, cît şi în cadrul bate­riei de gazogene, au dus la economi­sirea a 826,7 tone cocs. Toate aceste acţiuni au făcut ca pe întreaga vină să se realizeze o economie la preţul de cost, peste sarcina planificată, de 1.179.000 lei. Posibilităţi însemnate S-au pus însă în valoare toate posi­bilităţile şi resursele de care dispune uzina, pentru a spori şi mai mult vo­lumul economiilor ? Această întrebare şi-au pus-o majoritatea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, cînd au dis­cutat documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie. Propunerile con­crete făcute cu acest prilej ca şi lu­crările comisiilor formate în fiecare sec­ţie au dovedit că colectivul uzinei poa­te aduce un aport şi mai însemnat la realizarea şi depăşirea sumei de un miliard lei economii peste plan pînă la sfîrşitul anului. In secţia laminoare 2-3, tov. Manole Băleanu, Ion Tunaru şi alţii au arătat că sînt toate condiţiile ca consumul de metal la tona de tablă neagră să fie redus cu 5 kg, iar la tablă decapată cu 6 kg. Dacă la aceasta se adau­gă reducerea consumului de cilin­dri, ■ refolosirea cărămizilor refractare, folosirea raţională a energiei calorice etc., rezultă o economie pînă la sfîrşi­tul anului de încă 712.000 lei. Propuneri deosebit de importante s-au făcut şi în secţia gazogeni. Aici, L. BASSERO » Corespondentul „României libere“ în regiunea Galaţi (Continuare In pag. 2-a) Reparaţii.. flitiiiiiiiiiiiniiniiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiinniiuiiniiiiiiiiuiiiiiiMiiiiiii nereparate V­ ă aducem la cunoştinţă...11, „Vă­­solicităm urgen­tarea reparaţiilor..", „Revenim asupra adresei noastre din..“, etc., etc. Aşa încep nenumăratele a­­drese cuprinse in dosarul constituit de administra­ţia blocului din Bucureşti, str. Blănari 14. Un “*■ dosar voluminos, cu adrese înaintate de comitetul de bloc către sectorul I al T.A-L. Tudor Vladimirescu, către conducerea T.A.L. Tudor Vladimirescu și către sfatul popular al acestui raion. Un dosar cu adrese aproape îngălbenite de vreme, datind de pe la înce­putul anului 1957... Păşind in blocul amintit, nu este greu să constaţi că cele sezisate şi solicitate prin multele adrese sunt juste, că I.A.L Tudor Vladimirescu (director Matei Alexe, inginer şef B. Cazangiu) manifestă o nepăsare condamnabilă faţă de întreţinerea unor bunuri imobiliare ce i s-au în­credinţat spre administrare. Blocul cu cinci etaje din str. Blănari 14 spre exemplu, este un bloc modern, cu apartamente mari, încăpătoare. Cele 51 de familii ce-l locuiesc însă nu se pot bucura de avantajele oferite iniţial de o asemenea construcţie, intrucit starea instalaţiilor, de încălzire centrală şi de alimentare cu apă este deplorabilă. De fapt reparaţiile au început anul trecut. Dar unele reparaţii s-au făcut de mintuială, ori incomplet. In curtea acestui bloc stă şi astăzi, neacoperit în timpul ploilor, gata să ruginească, pentru care s-au cheltuit zeci de mii de lei, un cazan nou, executat incomplet şi părăsit de 8 luni de zile de către I.A.L. Cel de-al doilea cazan a fost terminat şi montat, însă din cauza proastei execuţii este defect. In ce priveşte hoţ­lerul, deşi a fost exe­cutat, serviciul tehnic al I.A.L-­ului refuză să-l recepţioneze şi să-l pună in funcţiune. ţ)lpreparate complet sunt pompele, electromotoarele, hidrofoarele, crematoriul şi instalaţia de forţă. Faţă de această situaţie, fireşte reclamaţiile au venit una după alta. De pe urma lor însă, locatarii, s-au ales cu... promisiuni. Situaţia blo­cului, astăzi, după mai bine de un an de la începerea reparaţiilor este aproape aceeaşi. Locatarii de la etajele III, IV şi­ V nu au apă in timpul zilei■ încălzitul apartamentelor este şi el ameninţat, din cauza nefunc­­ţionării cazanelor. Resturile menajere nu se pot arde, deoarece crema­toriul este stricat şi... numărul defecţiunilor nu se opreşte aici, culminând cu nefuncţionarea ascensorului pe care I.A.L.-ul n-a găsit încă „timpul“ ca să-l repare... Comitetul executiv al sfatului popular raional Tudor Vladimirescu a înregistrat în unele sectoare de activitate şi chiar in cel al reparaţii­lor o serie de rezultate de seamă. Se pare însă că problema adminis­trării unor imobile naţionalizate i-a scăpat din mină, deoarece s-au mai semnalat şi alte cazuri de neglijenţă din partea I.A.L.-ului. Tovarăşul vicepreşedinte Heller, care răspunde de aceste probleme din partea co­mitetului executiv, cunoaște oare cazul acestui bloc, tratat cu atita ne­păsare de I.A.L ? Pentru că firesc ar fi să-l cunoască... Neîntirziat se impune a fi analizat modul in care s-a lucrat la a­­cest bloc. Pentru repararea sa s-au alocat sume importante de bani, de altfel ca pentru orice alt imobil ce se repară astăzi. Pentru ce atunci, aceste sume să fie risipite fără de folos? Pentru ce de aproape doi ani locatarii acestui bloc să sufere diferite neajunsuri, foarte supărătoare, provocate de neglijenţa şi lipsa de răspundere a celor însărcinaţi cu aceste lucrări . Aducem la cunoştinţă comitetului executiv al sfatului popular ra­ional T. Vladimirescu — respectiv tovarăşului vicepreşedinte Heller —■ această problemă, pentru că ea trebuie şi se cere a fi rezolvată operativ şi in bune condițiuni, pentru ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. MIRCEA SCRIPCA cgJLSLP P-OJULgJU-gJ.gg fl-Lfl fl O.g fi g SUULSLSUUUUULS. fUUUUUUUUJUtg IN REGIUNEA STALIN 30.000 muncitori şi-au realizat angajamentul de a economisi fiecare cel puţin 1.000 de lei ORAŞUL STALIN­­ (de la cores­pondentul nostru). In întreprinderile din regiunea Stalin, acţiunea pornită in acest an pentru ca fiecare muncitor să realizeze economii in valoare de cel puţin 1.000 lei a luat o mare am­ploare. La­ fabrica „Rulmentul“ din Oraşul Stalin, de pildă toţi muncitorii din atelierul condus de comunistul Fre­deric Pillman şi-au realizat angajamen­tul. Descoperind şi folosind din plin rezer­vele interne, reducind rebuturile şi consumurile specifice de materii prime şi materiale, un număr de circa 30.000 de muncitori din întreprinderile re­­­giunii Stalin şi-au realizat pină în prezent acest angajament. Acestei ac­ţiuni i s-au alăturat inginerii şi tehni­cienii, realizind o seamă de inovaţii şi raţionalizări. Aproape 1.400 ingineri şi tehnicieni din întreprinderile regiunii şi-au reali­zat de asemenea angajamentul de a obţine fiecare în acest an economii de cel puţin 15.000—20­ 000 de lei. . ' -------­ Pentru sporirea producţiei de lină r» v • *p* v/ fina şi semifina Duminică s-au încheiat la Bucureşti lucrările şedinţei de lucru organizată de Ministerul Agriculturii şi Silvicul­turii In colaborare cu Departamentul Industriei Uşoare şi A.S.I.T. Partici­panţii la şedinţă au dezbătut proble­me referitoare la sporirea producţiei de lină fină şi semifină pentru satis­facerea necesarului industriei din pro­ducţie internă. Participanţii la această importantă şedinţă au recomandat o serie de măsuri care să stimuleze sporirea producţiei de lină fină şi semifină, astfel ca în următorii ani să se ajungă la un efectiv de aproximativ 9.500.000 oi cu lină fină şi semifină. Astfel, s-a hotărlt organizarea unei mai bune reproducţii a ovinelor (în special prin extinderea însămînţărilor artificiale), îmbunătăţirea organizării selecţiei prin înfiinţarea raioanelor pepiniere de creştere a oilor ţinînd seama de harta zootehnică, precum şi trecerea la com­pletarea registrelor genealogice; ex­tinderea acţiunilor de îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor, a desţelenirii păşunilor slab productive şi însămîn­­ţărîi acestora cu plante din cadrul conveierului verde; axarea cercetări­lor ştiinţifice cu precădere pentru ela­borarea de noi metode care să ducă la sporirea productivităţii oilor. Îm­bunătăţirea calităţii linii şi altele. ­ DUMINICA SPORTIVA UN FRUMOS SUCCES AL FOTBALIŞTILOR ROMÂNI Trei victorii româneşti şi un meci terminat la egalitate — acesta este bilanţul cvadruplei întîlniri dintre fotbaliştii români şi cei polonezi, care a avut loc duminica aceasta la Varşovia, Szczecin, Bacău şi Bucureşti. Un bilanţ satisfăcător, care este foarte bine primit şi apreciat de publicul nostru sportiv. IN CLIŞEU : fază din meciul reprezentativelor B. disputat pe stadionul Republicii din Bucureşti, în faza a 30.000 de spectatori (R.P. Romina B. _ R.P. Polonă B. 5—1 (2—0). (Citiţi amănunte în pagina a doua). Foto : C­­antonier TALENT Cine n-a admirat în magazinele de arti­zanat minunatele obiecte decorative, pictate pe lemn, cu deosebită măestrie şi migală? Multe din desene sunt realizate de Luiza Creangă, pictoriţă decorativă, lucră­toare la cooperativa „Arta lemnului“ din Capitală. Lu­­crările sale sunt din cele mai apreciate de către amatorii de frumos. Foto : S. NICOLESCU Oţel în contul lunii octombrie HUNEDOARA (de la coresponden­tul nostru),întrecerea cu metalurgiş­­tii de la Reşiţa însufleţeşte pe munci­torii şi tehnicienii Combinatului s­de­­rurgic din Hunedoara ca să perfec­ţioneze metodele de muncă pentru a realiza o producţie mărită şi mai ief­tină de metal. De pildă, colectivul de muncă de la cuptoarele electrice de oţel au obţinut anul acesta o produc­ţie care depăşeşte cu mult rezultatele înregistrate în anii precedenţi. Numai în luna august s-au realizat 900 time oţel electric peste plan. In felul acesta colectivul de muncă de aici a reuşit ca începînd de la 29 august să pro­ducă oţel electric în contul zilei de 10 octombrie. Succese importante s-au obţinut mai ales la cuptoarele electrice de 20 tone. Festivitările pentru m­inunarea unor înalte distincţii Inminarea Ordinului „23 August“ cl. 1 Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii can­tine a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Ro­şie“ a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „23 August“ clasa 1., con­ferit acestor ateliere cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Româ­­niei de sub jugul fascist, pentru con­tribuţia de seamă la lupta revoluţio­nară a clasei muncitoare şi la făuri­rea regimului democrat-popular, pen­tru rolul important în refacerea şi normalizarea după război a transpor­turilor pe calea ferată, precum şi în dezvoltarea economiei naţionale. In sală se aflau mii de muncitori, fruntaşi în producţie, ingineri, tehni­cieni, funcţionari care prin munca lor pl­ină de abnegaţie au făcut ca a­­ceastă importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la con­struirea socialismului în patria noastră. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetu­lui Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Dumitru Simulescu, ministrul Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor, Dumi­tru Diaconescu, preşedintele Comite­tului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, înmînînd înalta distincţie conducerii întreprin­derii, a felicitat călduros pe harnicii ceferişti în numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale. Tov. D. Simulescu, ministrul Tran­sporturilor şi Telecomunicaţiilor, a urat muncitorilor, inginerilor, tehnicie­nilor şi­ funcţionarilor de la „Griviţa Roşie“ noi succese în lupta pentru reducerea preţului de cost şi îmbună­tăţirea calităţii reparaţiilor de loco­motive şi vagoane. In continuare, tov. Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“, a subliniat faptul că acorda­rea înaltei distincţii constituie încă o dovadă a preţuirii de care se bucură din partea partidului şi guvernului, a întregului popor, lupta revoluţionară a ceferiştilor şi munca lor. El a vorbit despre dezvoltarea atelierelor în anii puterii populare, despre realizările c­u care colectivul întreprinderii a contri­buit la refacerea şi dezvoltarea transportului feroviar în ţara noastră. In încheierea adunării, maistrul ca­zangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei te­legrame adresate C.C. al P.M.R., Con­siliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prin care muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele „Griviţa Roşie“, exprimîndu-şi profunda recu­noştinţă şi mulţumirea pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotări­­rea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a economiei ţării pe drumul socia­lismului. Cei prezenţi au aprobat prin puter­nice aplauze textul telegramei, mani­­festîndu-şi într-o atmosferă de puternic entuziasm dragostea şi devotamentul lor faţă de partid şi guvern. , Aspect de la festivitatea înmînării înaltei distincţii la Atelierele C.F.R. ..Griviţa Roşie". Foto­­ AGERPRES CONSTANŢA (de la corespondentul nostru).­­ Ieri după amiază la Pa­latul Sporturilor din Constanţa a avut loc festivitatea înmînării Ordi­nului „Steaua Republicii Populare Ro­mine“ clasa 1., regiunii Constanţa. A­­ceastă înaltă distincţie a fost confe­rită de Prezidiul Marii Adunări Na­ţionale a R.P.R. cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru înfăptui­rea colectivizării agriculturii întregii regiuni, pentru succesele obţinute în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea producţiei la hectar, contrac­tarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi­ de produse agri­­cole. Erau prezenţi în sală membrii comi­tetului regional de partid şi deputaţii sfatului popular regional, directori ai gospodăriilor de stat şi S.M.T., preşedinţi ai gospodăriilor colec­tive şi secretari ai organizaţiilor de bază din gospodăriile colective, nu­meroşi activişti de partid şi de stat. Luînd cuvîntul cu prilejul înmînării înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Ro­mâne, în numele Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Pre­zidiului Marii Adunări­­ Naţionale a felicitat pe oamenii muncii din regiu­nea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. Au luat cuvîntul Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele gospodăriei colective din comuna Co­­mana, Dumitru Dumitru, directorul gospodăriei, de stat Pietroiu, Dumitru Macarie, directorul S.M.T. Dorobanţu, Nicolae Gaidagiu, preşedintele gos­podăriei colective din Topalu, şi Stroe Stan, directorul gospodăriei de stat Moşneni, care au mul­ţumit cu căldură partidului şi guver­nului pentru înalta distincţie acordată regiunii şi s-au angajat, în numele celor pe care îi reprezintă să mun­cească în viitor cu şi mai multă rîvnă pentru a consolida realizările de pînă acum şi pentru a înfăptui politica de partidului, a contribui la obţinerea noi su­ccese. Apoi tov. Vasile Vîlcu, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim-secre­tar al Comitetului regional de partid Constanţa, a vorbit despre dezvolta­rea regiunii in cei 15 ani care au tre­cut de la eliberarea ţării de sub jugul fascist, despre munca neobosită a mun­citorilor, ţăranilor muncitori, a acti­viştilor de partid şi de stat, a intelec­tualilor legaţi de popor pentru colec­tivizarea agriculturii şi pentru întări­rea economico-organizatorică a gos­podăriilor colective şi despre măreţele sarcini ce stau de acum înainte,în faţa oamenilor muncii din regiunea Constanţa. Ordinul „Steaua Republicii Popu­lare Române“ clasa I­, a spu­s în în­cheiere tov. Vasile Vîlcu, constituia pentru oamenii muncii din regiunea Constanţa un imbold pentru a înde­­plini şi depăşi angajamentele luate spre binele celor ce muncesc, pentru construirea socialismului în patria noastră scumpă, Republica Populară, Romînă. Participanţii la adunare au aprobat textul unei scrisori de mulţumire a­­dresate C.C. al P.M.R., Consiliului ,de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres). E­ laminarea Ordinului „Steaua Republicii Populare Romine“ cl. I regiunii Constanţa Inminarea „Ordinul Muncii“ cl. I gospodăriei colective „Victoria“ - Lenauheim TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Duminică, în comuna Lenau­heim s-au sărbătorit 10 ani de la înfiin­ţarea gospodăriei colective „Victoria Tot atunci a avut loc înmînarea Ordi­nului Muncii clasa I acestei gospo­dării colective, pentru rezultatele deose­bite obţinute în întărirea economico­­organizatorică şi creşterea proprietăţii obşteşti, pentru recolte bogate şi spo­rirea efectivului de animale la 100 hectare, pentru contractarea şi livrarea către stat a unor importante cantităţi de produse agricole. încă din zorii zilei, spre Lenauheim — gătit în haină de­ sărbătoare, cu drapele, lozinei şi ghirlande de flori — se îndreptau ade­vărate caravane de căruţe, camioane, biciclete. Erau colectiviştii din Iecea Mare, Jimbolia, Cenei şi din alte comune învecinate invitaţi să participe la adunarea festivă. De asemenea la festivitate au luat parte reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, mecanizatori, tehnicieni şi ingineri agronomi. Primul care a luat cuvîntul a fost preşedintele gospodăriei colective „Vic­toria“, Viorel Uibaru, care a vorbit de succesele obţinute de colectivişti, de transformările petrecute în satul lor. Dacă la înfiinţarea gospodăriei, cele 57 de familii care au pus bazele gospodăriei nu aveau decit 289 ha. şi cîteva perechi de cai, azi în această unitate socialistă, fruntaşă pe ţară, muncesc unite 604 familii de românî şi germani, ce au ca proprietate ob­ştească 2.012 ha. pămînt (pe care, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Gottlob, obţin an de an recolte mari la ha.) , ferme de animale ce cuprind 286 bovine, 1.054 porci, 775 oi. pesta 3.300 de păsări şi altele. Fondul de bază al gospodăriei se ridică în pre­zent la peste 4.150.000 de lei, iar va­loarea zilei-muncă va ajunge la 50 lei pînă la sfîrşitul anului. In Lenauheim colectiviştii şi-au clădit 61 de case noi; aici există creşe de zi, cinematograf, bibliotecă, dispensar etc. In numele Comitetului Central al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri, colectiviştii din Lenauheim au fost felicitaţi de tovarăşul Ion Cosma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii. Apoi, tovarăşul Filip Geltz, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a înmînat consiliului de conducere al gospodăriei Ordinul Muncii clasa I. In telegrama trimisă C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Nationale, colectiviştii din Lenauheim s-au angajat, printre altele, ca în viitorul an agricol să realizeze producţii medii la ba­­da 3.000 kg. grîu. 4.500 kg. porumb. 50.000 kg. sfeclă de zahăr. 2.500 kg. floarea soarelui şi să sporească nu­mărul animalelor de diferite specii.

Next