Romînia Liberă, septembrie 1959 (Anul 17, nr. 4629-4654)
1959-09-01 / nr. 4629
In rindul fruntaşilor Muncitorul Ioan Uranis, netezitor la fabrica de încălţăminte „Solidaritatea“’ din Oradea, dă o deosebită atenţie finisării interioare a pantofilor. Muncind cu multa atenţie şi tragere de inimă, el se situează întotdeauna în rindul fruntaşilor în producţie ,, Foto I NICU VASILE Metode înaintate de foraj Petroliştii ţării noastre au obţinut anul acesta însemnate succese în creşterea producţiei şi reducerea preţului de cost. Pină la 23 august sondorii au forat peste plan 28.800 m.l. echivalînd cu 41 de sonde. Aceste succese se datoresc extinderii metodelor înaintate de foraj şi îndeosebi forajului , cu turbina. Cele mai mari depăşiri aparţin sondorilor din regiunile petrolifere: Moldova, Valea Prahovei şi Piteşti, care anul acesta au realizat viteze de foraj sporite ca urmare a reducerii timpilor neproductivi. (Agerpres)* Constructii bevine in gospodarii colecţiile GALAŢI (de la corespondentul nostru). Construcţiile îngospodăriile colective din regiunea Galaţi se desfăşoară în această perioadă cu multă intensitate. De la începutul anului şi pină în prezent s-au realizat 432 construcţii noi, printre care 98 grajduri, 56 magazii pentru cereale, 27 ateliere, 8 sere şi altele. De remarcat că la majoritatea acestor construcţii s-au folosit materiale locale, cum sunt baloţi de paie, cărămizi manuale ,lemn de salcie şi plop etc Proletaridin toate iunie, unifi-va. mmm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVII nr.4629 4 pagini — 20 bani Marți 1 septembrie 1959 Producţii sporite, economii mari Realizările colectivului de muncă al uzinelor „Cristea Nicolae“ din Galaţi Colectivul de muncă al uzinei „Cristea Nicolae“ din Galaţi, răspunzînd chemării patriotice a celor opt întreprinderi din Capitală, şi-a propus — încă de la începutul anului — să folosească toate căile şi resursele interne pentru a ieftini neîncetat producţia de tablă subţire. Drept urmare, a fost acordată o mare atenţie folosirii întregii capacităţii de producţie a laminoarelor şi a celorlalte utilaje, urmărindu-se în acest scop respectarea graficelor de funcţionare pe fiecare schimb şi echipă în parte. O mare atenţie au acordat acestei probleme laminatorii şefi Gheorghe Ispas, Ştefan Ziminschi, laminatorii Andrei Laslo, Ionel Gherman, care lună de lună şi-au depăşit sarcinile de plan, contribuind astfel şi ei la creşterea pe întreaga uzină, în semestrul I, a productivităţii muncii cu 2,4 la sută peste cifra planificată. Surse de economii Consumul de metal — în cazul de faţă fiind vorba de platine — are o mare însemnătate în producţia de tablă. De felul cum sunt dimensionate, încălzite şi laminate platinele, depinde în mare măsură reducerea consumului de metal. Colectivele de laminatori, de cuptoruri şi alţi muncitori au urmărit zi de zi ca platinele să nu fie supradimensionate, pentru a se evita deşeurile, iar la încălzirea acestora să se respecte întocmai prescripţiile tehnologice. Rezutatul este că în semestrul I s-a realizat şi o economie de 216 tone platine. In secţia zincuire, numeroşi muncitori s-au alăturat iniţiativei tovarăşilor Alexe Cuzineţ şi Pamfil Pândele de reducere a consumului de acid sulfuric. Economia de 167 tone acid sulfuric dovedeşte că şi în această secţie sunt însemnate posibilităţi pentru micşorarea costurilor de producţie. In complexul de măsuri, pentru reducerea cheltuielilor în diferite sectoare de muncă, s-a acordat un interes sporit şi economisirii combustibilului la gazogene. Măsurile luate atît pentru reducerea pierderilor de gaze folosite la cuptoare, cît şi în cadrul bateriei de gazogene, au dus la economisirea a 826,7 tone cocs. Toate aceste acţiuni au făcut ca pe întreaga vină să se realizeze o economie la preţul de cost, peste sarcina planificată, de 1.179.000 lei. Posibilităţi însemnate S-au pus însă în valoare toate posibilităţile şi resursele de care dispune uzina, pentru a spori şi mai mult volumul economiilor ? Această întrebare şi-au pus-o majoritatea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, cînd au discutat documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie. Propunerile concrete făcute cu acest prilej ca şi lucrările comisiilor formate în fiecare secţie au dovedit că colectivul uzinei poate aduce un aport şi mai însemnat la realizarea şi depăşirea sumei de un miliard lei economii peste plan pînă la sfîrşitul anului. In secţia laminoare 2-3, tov. Manole Băleanu, Ion Tunaru şi alţii au arătat că sînt toate condiţiile ca consumul de metal la tona de tablă neagră să fie redus cu 5 kg, iar la tablă decapată cu 6 kg. Dacă la aceasta se adaugă reducerea consumului de cilindri, ■ refolosirea cărămizilor refractare, folosirea raţională a energiei calorice etc., rezultă o economie pînă la sfîrşitul anului de încă 712.000 lei. Propuneri deosebit de importante s-au făcut şi în secţia gazogeni. Aici, L. BASSERO » Corespondentul „României libere“ în regiunea Galaţi (Continuare In pag. 2-a) Reparaţii.. flitiiiiiiiiiiiniiniiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiinniiuiiniiiiiiiiuiiiiiiMiiiiiii nereparate V ă aducem la cunoştinţă...11, „Văsolicităm urgentarea reparaţiilor..", „Revenim asupra adresei noastre din..“, etc., etc. Aşa încep nenumăratele adrese cuprinse in dosarul constituit de administraţia blocului din Bucureşti, str. Blănari 14. Un “*■ dosar voluminos, cu adrese înaintate de comitetul de bloc către sectorul I al T.A-L. Tudor Vladimirescu, către conducerea T.A.L. Tudor Vladimirescu și către sfatul popular al acestui raion. Un dosar cu adrese aproape îngălbenite de vreme, datind de pe la începutul anului 1957... Păşind in blocul amintit, nu este greu să constaţi că cele sezisate şi solicitate prin multele adrese sunt juste, că I.A.L Tudor Vladimirescu (director Matei Alexe, inginer şef B. Cazangiu) manifestă o nepăsare condamnabilă faţă de întreţinerea unor bunuri imobiliare ce i s-au încredinţat spre administrare. Blocul cu cinci etaje din str. Blănari 14 spre exemplu, este un bloc modern, cu apartamente mari, încăpătoare. Cele 51 de familii ce-l locuiesc însă nu se pot bucura de avantajele oferite iniţial de o asemenea construcţie, intrucit starea instalaţiilor, de încălzire centrală şi de alimentare cu apă este deplorabilă. De fapt reparaţiile au început anul trecut. Dar unele reparaţii s-au făcut de mintuială, ori incomplet. In curtea acestui bloc stă şi astăzi, neacoperit în timpul ploilor, gata să ruginească, pentru care s-au cheltuit zeci de mii de lei, un cazan nou, executat incomplet şi părăsit de 8 luni de zile de către I.A.L. Cel de-al doilea cazan a fost terminat şi montat, însă din cauza proastei execuţii este defect. In ce priveşte hoţlerul, deşi a fost executat, serviciul tehnic al I.A.L-ului refuză să-l recepţioneze şi să-l pună in funcţiune. ţ)lpreparate complet sunt pompele, electromotoarele, hidrofoarele, crematoriul şi instalaţia de forţă. Faţă de această situaţie, fireşte reclamaţiile au venit una după alta. De pe urma lor însă, locatarii, s-au ales cu... promisiuni. Situaţia blocului, astăzi, după mai bine de un an de la începerea reparaţiilor este aproape aceeaşi. Locatarii de la etajele III, IV şi V nu au apă in timpul zilei■ încălzitul apartamentelor este şi el ameninţat, din cauza nefuncţionării cazanelor. Resturile menajere nu se pot arde, deoarece crematoriul este stricat şi... numărul defecţiunilor nu se opreşte aici, culminând cu nefuncţionarea ascensorului pe care I.A.L.-ul n-a găsit încă „timpul“ ca să-l repare... Comitetul executiv al sfatului popular raional Tudor Vladimirescu a înregistrat în unele sectoare de activitate şi chiar in cel al reparaţiilor o serie de rezultate de seamă. Se pare însă că problema administrării unor imobile naţionalizate i-a scăpat din mină, deoarece s-au mai semnalat şi alte cazuri de neglijenţă din partea I.A.L.-ului. Tovarăşul vicepreşedinte Heller, care răspunde de aceste probleme din partea comitetului executiv, cunoaște oare cazul acestui bloc, tratat cu atita nepăsare de I.A.L ? Pentru că firesc ar fi să-l cunoască... Neîntirziat se impune a fi analizat modul in care s-a lucrat la acest bloc. Pentru repararea sa s-au alocat sume importante de bani, de altfel ca pentru orice alt imobil ce se repară astăzi. Pentru ce atunci, aceste sume să fie risipite fără de folos? Pentru ce de aproape doi ani locatarii acestui bloc să sufere diferite neajunsuri, foarte supărătoare, provocate de neglijenţa şi lipsa de răspundere a celor însărcinaţi cu aceste lucrări . Aducem la cunoştinţă comitetului executiv al sfatului popular raional T. Vladimirescu — respectiv tovarăşului vicepreşedinte Heller —■ această problemă, pentru că ea trebuie şi se cere a fi rezolvată operativ şi in bune condițiuni, pentru ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. MIRCEA SCRIPCA cgJLSLP P-OJULgJU-gJ.gg fl-Lfl fl O.g fi g SUULSLSUUUUULS. fUUUUUUUUJUtg IN REGIUNEA STALIN 30.000 muncitori şi-au realizat angajamentul de a economisi fiecare cel puţin 1.000 de lei ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). In întreprinderile din regiunea Stalin, acţiunea pornită in acest an pentru ca fiecare muncitor să realizeze economii in valoare de cel puţin 1.000 lei a luat o mare amploare. La fabrica „Rulmentul“ din Oraşul Stalin, de pildă toţi muncitorii din atelierul condus de comunistul Frederic Pillman şi-au realizat angajamentul. Descoperind şi folosind din plin rezervele interne, reducind rebuturile şi consumurile specifice de materii prime şi materiale, un număr de circa 30.000 de muncitori din întreprinderile regiunii Stalin şi-au realizat pină în prezent acest angajament. Acestei acţiuni i s-au alăturat inginerii şi tehnicienii, realizind o seamă de inovaţii şi raţionalizări. Aproape 1.400 ingineri şi tehnicieni din întreprinderile regiunii şi-au realizat de asemenea angajamentul de a obţine fiecare în acest an economii de cel puţin 15.000—20 000 de lei. . ' ------- Pentru sporirea producţiei de lină r» v • *p* v/ fina şi semifina Duminică s-au încheiat la Bucureşti lucrările şedinţei de lucru organizată de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii In colaborare cu Departamentul Industriei Uşoare şi A.S.I.T. Participanţii la şedinţă au dezbătut probleme referitoare la sporirea producţiei de lină fină şi semifină pentru satisfacerea necesarului industriei din producţie internă. Participanţii la această importantă şedinţă au recomandat o serie de măsuri care să stimuleze sporirea producţiei de lină fină şi semifină, astfel ca în următorii ani să se ajungă la un efectiv de aproximativ 9.500.000 oi cu lină fină şi semifină. Astfel, s-a hotărlt organizarea unei mai bune reproducţii a ovinelor (în special prin extinderea însămînţărilor artificiale), îmbunătăţirea organizării selecţiei prin înfiinţarea raioanelor pepiniere de creştere a oilor ţinînd seama de harta zootehnică, precum şi trecerea la completarea registrelor genealogice; extinderea acţiunilor de îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor, a desţelenirii păşunilor slab productive şi însămînţărîi acestora cu plante din cadrul conveierului verde; axarea cercetărilor ştiinţifice cu precădere pentru elaborarea de noi metode care să ducă la sporirea productivităţii oilor. Îmbunătăţirea calităţii linii şi altele. DUMINICA SPORTIVA UN FRUMOS SUCCES AL FOTBALIŞTILOR ROMÂNI Trei victorii româneşti şi un meci terminat la egalitate — acesta este bilanţul cvadruplei întîlniri dintre fotbaliştii români şi cei polonezi, care a avut loc duminica aceasta la Varşovia, Szczecin, Bacău şi Bucureşti. Un bilanţ satisfăcător, care este foarte bine primit şi apreciat de publicul nostru sportiv. IN CLIŞEU : fază din meciul reprezentativelor B. disputat pe stadionul Republicii din Bucureşti, în faza a 30.000 de spectatori (R.P. Romina B. _ R.P. Polonă B. 5—1 (2—0). (Citiţi amănunte în pagina a doua). Foto : Cantonier TALENT Cine n-a admirat în magazinele de artizanat minunatele obiecte decorative, pictate pe lemn, cu deosebită măestrie şi migală? Multe din desene sunt realizate de Luiza Creangă, pictoriţă decorativă, lucrătoare la cooperativa „Arta lemnului“ din Capitală. Lucrările sale sunt din cele mai apreciate de către amatorii de frumos. Foto : S. NICOLESCU Oţel în contul lunii octombrie HUNEDOARA (de la corespondentul nostru),întrecerea cu metalurgiştii de la Reşiţa însufleţeşte pe muncitorii şi tehnicienii Combinatului sderurgic din Hunedoara ca să perfecţioneze metodele de muncă pentru a realiza o producţie mărită şi mai ieftină de metal. De pildă, colectivul de muncă de la cuptoarele electrice de oţel au obţinut anul acesta o producţie care depăşeşte cu mult rezultatele înregistrate în anii precedenţi. Numai în luna august s-au realizat 900 time oţel electric peste plan. In felul acesta colectivul de muncă de aici a reuşit ca începînd de la 29 august să producă oţel electric în contul zilei de 10 octombrie. Succese importante s-au obţinut mai ales la cuptoarele electrice de 20 tone. Festivitările pentru minunarea unor înalte distincţii Inminarea Ordinului „23 August“ cl. 1 Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii cantine a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „23 August“ clasa 1., conferit acestor ateliere cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru contribuţia de seamă la lupta revoluţionară a clasei muncitoare şi la făurirea regimului democrat-popular, pentru rolul important în refacerea şi normalizarea după război a transporturilor pe calea ferată, precum şi în dezvoltarea economiei naţionale. In sală se aflau mii de muncitori, fruntaşi în producţie, ingineri, tehnicieni, funcţionari care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca această importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la construirea socialismului în patria noastră. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Dumitru Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Dumitru Diaconescu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, înmînînd înalta distincţie conducerii întreprinderii, a felicitat călduros pe harnicii ceferişti în numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Tov. D. Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a urat muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de la „Griviţa Roşie“ noi succese în lupta pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor de locomotive şi vagoane. In continuare, tov. Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“, a subliniat faptul că acordarea înaltei distincţii constituie încă o dovadă a preţuirii de care se bucură din partea partidului şi guvernului, a întregului popor, lupta revoluţionară a ceferiştilor şi munca lor. El a vorbit despre dezvoltarea atelierelor în anii puterii populare, despre realizările cu care colectivul întreprinderii a contribuit la refacerea şi dezvoltarea transportului feroviar în ţara noastră. In încheierea adunării, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prin care muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele „Griviţa Roşie“, exprimîndu-şi profunda recunoştinţă şi mulţumirea pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotărirea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a economiei ţării pe drumul socialismului. Cei prezenţi au aprobat prin puternice aplauze textul telegramei, manifestîndu-şi într-o atmosferă de puternic entuziasm dragostea şi devotamentul lor faţă de partid şi guvern. , Aspect de la festivitatea înmînării înaltei distincţii la Atelierele C.F.R. ..Griviţa Roşie". Foto AGERPRES CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Ieri după amiază la Palatul Sporturilor din Constanţa a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Romine“ clasa 1., regiunii Constanţa. Această înaltă distincţie a fost conferită de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru înfăptuirea colectivizării agriculturii întregii regiuni, pentru succesele obţinute în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea producţiei la hectar, contractarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi de produse agricole. Erau prezenţi în sală membrii comitetului regional de partid şi deputaţii sfatului popular regional, directori ai gospodăriilor de stat şi S.M.T., preşedinţi ai gospodăriilor colective şi secretari ai organizaţiilor de bază din gospodăriile colective, numeroşi activişti de partid şi de stat. Luînd cuvîntul cu prilejul înmînării înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, în numele Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale a felicitat pe oamenii muncii din regiunea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. Au luat cuvîntul Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele gospodăriei colective din comuna Comana, Dumitru Dumitru, directorul gospodăriei, de stat Pietroiu, Dumitru Macarie, directorul S.M.T. Dorobanţu, Nicolae Gaidagiu, preşedintele gospodăriei colective din Topalu, şi Stroe Stan, directorul gospodăriei de stat Moşneni, care au mulţumit cu căldură partidului şi guvernului pentru înalta distincţie acordată regiunii şi s-au angajat, în numele celor pe care îi reprezintă să muncească în viitor cu şi mai multă rîvnă pentru a consolida realizările de pînă acum şi pentru a înfăptui politica de partidului, a contribui la obţinerea noi succese. Apoi tov. Vasile Vîlcu, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Constanţa, a vorbit despre dezvoltarea regiunii in cei 15 ani care au trecut de la eliberarea ţării de sub jugul fascist, despre munca neobosită a muncitorilor, ţăranilor muncitori, a activiştilor de partid şi de stat, a intelectualilor legaţi de popor pentru colectivizarea agriculturii şi pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi despre măreţele sarcini ce stau de acum înainte,în faţa oamenilor muncii din regiunea Constanţa. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I, a spus în încheiere tov. Vasile Vîlcu, constituia pentru oamenii muncii din regiunea Constanţa un imbold pentru a îndeplini şi depăşi angajamentele luate spre binele celor ce muncesc, pentru construirea socialismului în patria noastră scumpă, Republica Populară, Romînă. Participanţii la adunare au aprobat textul unei scrisori de mulţumire adresate C.C. al P.M.R., Consiliului ,de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres). E laminarea Ordinului „Steaua Republicii Populare Romine“ cl. I regiunii Constanţa Inminarea „Ordinul Muncii“ cl. I gospodăriei colective „Victoria“ - Lenauheim TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Duminică, în comuna Lenauheim s-au sărbătorit 10 ani de la înfiinţarea gospodăriei colective „Victoria Tot atunci a avut loc înmînarea Ordinului Muncii clasa I acestei gospodării colective, pentru rezultatele deosebite obţinute în întărirea economicoorganizatorică şi creşterea proprietăţii obşteşti, pentru recolte bogate şi sporirea efectivului de animale la 100 hectare, pentru contractarea şi livrarea către stat a unor importante cantităţi de produse agricole. încă din zorii zilei, spre Lenauheim — gătit în haină de sărbătoare, cu drapele, lozinei şi ghirlande de flori — se îndreptau adevărate caravane de căruţe, camioane, biciclete. Erau colectiviştii din Iecea Mare, Jimbolia, Cenei şi din alte comune învecinate invitaţi să participe la adunarea festivă. De asemenea la festivitate au luat parte reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, mecanizatori, tehnicieni şi ingineri agronomi. Primul care a luat cuvîntul a fost preşedintele gospodăriei colective „Victoria“, Viorel Uibaru, care a vorbit de succesele obţinute de colectivişti, de transformările petrecute în satul lor. Dacă la înfiinţarea gospodăriei, cele 57 de familii care au pus bazele gospodăriei nu aveau decit 289 ha. şi cîteva perechi de cai, azi în această unitate socialistă, fruntaşă pe ţară, muncesc unite 604 familii de românî şi germani, ce au ca proprietate obştească 2.012 ha. pămînt (pe care, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Gottlob, obţin an de an recolte mari la ha.) , ferme de animale ce cuprind 286 bovine, 1.054 porci, 775 oi. pesta 3.300 de păsări şi altele. Fondul de bază al gospodăriei se ridică în prezent la peste 4.150.000 de lei, iar valoarea zilei-muncă va ajunge la 50 lei pînă la sfîrşitul anului. In Lenauheim colectiviştii şi-au clădit 61 de case noi; aici există creşe de zi, cinematograf, bibliotecă, dispensar etc. In numele Comitetului Central al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri, colectiviştii din Lenauheim au fost felicitaţi de tovarăşul Ion Cosma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii. Apoi, tovarăşul Filip Geltz, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a înmînat consiliului de conducere al gospodăriei Ordinul Muncii clasa I. In telegrama trimisă C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Nationale, colectiviştii din Lenauheim s-au angajat, printre altele, ca în viitorul an agricol să realizeze producţii medii la bada 3.000 kg. grîu. 4.500 kg. porumb. 50.000 kg. sfeclă de zahăr. 2.500 kg. floarea soarelui şi să sporească numărul animalelor de diferite specii.