Romînia Liberă, septembrie 1959 (Anul 17, nr. 4629-4654)
1959-09-01 / nr. 4629
Pag. 2-0 o govei Hint II IB D N MIRCEA GOITIOVICI, electrician din Bucureşti, arată că s-a stricat acoperişul locuinţei în care stă şi că proprietarul nu vrea să-l repare. Din această cauză se deteriorează apartamentul care devine astfel de nelocuit. întreabă ce să facă ? • RĂSPUNS: Art. 25 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1508/53 prevede că proprietarul este obligat a face reparaţiile capitale ale clădirii șitoate reparaţiile curente exterioare iar prin art. 211 din aceeași lege, se prevede ca în cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligațiilor privitoare la reparaţiile exterioare ale clădirii, a căror neefectuare la timp face imposibilă folosirea suprafeţei locative, locatarii sunt în drept să facă lucrărilenecesare, reţinînd contravaloarea lor ,din chiria cuvenită proprietarului. VASILE MIHAI din Rm. Vilcea arată că unii colocatari nu plătesc cota, parte de consum la lumină, apă şi gunoi şi din această cauză ■şuieră şi ceilalţi colocatari deoarece li se închide lumina şi apa. Întreabă ce are de făcut ? RĂSPUNS: Art. 578/3, al. c din Codul penal al R.P.R. arată că se pedepsesc cu închisoare corecţională pină la 2 ani neplata cu rea credinţă de către locatari a cotei părţi din taxele comisinale sau din cheltuielile de întreţinere, folosinţă şi încălzit stabilite potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, art. 47, al. b din Decretul nr. 78/1952 pre ■'vede că în afara răspunderii pe care o poartă potrivit legilor penale, locatarul poate fi supus evacuării în cazul cînd nu plăteşte cu rea credinţă, timp de o lună, chiria sau cota parte din taxele comunale ori a cheltuielilor de întreţinere, folosinţă şi încălzit, stabilite potrivit dispoziţiunilor legale. In acest caz instanţa pronunţă evacuarea fără obligarea serviciilor de gospodărie locativăde a pune la dispoziţie o ■altă suprafaţă locativă. GHEORGHE UNGUREANU, şef contabil la Trustul Alimentaţiei Publice Locale Piteşti, întreabă dacă un angajat poate fi transferat fără consimţământul său ? RĂSPUNS : Prin Decretul nr. 39/56 s-a modificat art. 16 din Codul Muncii şi se prevede că în interesul serviciului sau al producţiei, angajatul poate fi transferat la altă unitate situată în aceeaşi sau în altă localitate, ori în aceeaşi unitate dar în altă localitate, cu sau fără schimbarea felului muncii sau a salarizării, numai cu consimţămîntul lui, DUMITRU GID din comuna Mişca, regiunea Oradea, arată că un vecin i-a stricat 40 de pomi ce-i avea în jurul curţii. Întreabă ce are de făcut şi dacă există sancţiuni pentru aceste fapte ? RASPUNS : Asemenea fapte, adică acei care strică un lucru mobil sau imobil aparţinind în total sau în parte altei persoane, se pedepseşte, în conformitate cu art. 559 din Codul penal cu închisoare corecţională pînă la 1 an şi plata despăgubirilor civile. PE ECRANELE CAPITALEI Georges Marchall (Justinian) si Gianna Maria Cannale (Teodora) intr-un cadru din filmul „Teodora", o coproducție franco-italiană care rulează in aceste zile, pe ecranele Capitalei. 99Dimineaţa mohorîtă In transpunerea cinematografică a trilogiei „Calvarul“, seria a III-a a fost concepută de regioril Grigori Rosal ca o sinteză a celorlalte două. Aici, filmările cu caracter documentar-istoric se împletesc şi mai strîns cu urmărirea deznodămîntului pe planul vieţii intime a eroilor. Evenimentele din perioada războiului civil — instabilitatea fronturilor, furia dezlănţuită a bandelor contrarevoluţionare, pericolul joncţiunii între diviziile lui Denikin şi Kolceak — pretind un răspuns, imediat, fără echivoc, din partea fiecăruia la întrebarea: de partea cui va lupta şi poate îşi va da viaţa. Ajuns în mîinile anarhiştilor lui Mahno, Roşcin (Nikolai Griţenko) are posibilitatea, în cursul unor tratative cu bolşevicii, să cunoască pe adevăraţii apărători ai Rusiei. Cucerit de ideile sincere şi înflăcărate ale lui Ciugai (Boris Andreev), Roşcin preia comanda unui detaşament muncitoresc, legîndu-şi pentru totdeauna destinul de Revoluţie. Un drum oarecum asemănător îl parcurge soţia sa Katea (Rufina Nifontova) cîştigată la cărţi de anarhistul Krasilnikov (L. Parhomenko). Drama personală deţine un rol hotărîtor în viaţa acestor eroi, ea determină contopirea idealului lor deviaţii ce drumul poporului în Revoluţie. Este meritul regisorului că pornind de la fizionomia morală a persoanjelor a motivat, în condiţii concretistorice, evoluţia unor intelectuali cinstiţi către idealul revoluţionar al marilor mase muncitoreşti-ţărăneşti. In film, ocupă un loc de o cuceritoare frumuseţe romantică figura revoluţionarului Ivan Gora, pe care însuşi Alexei Tolstoi îl îndrăgise într-atît încît l-a făcut eroul şi al celeilalte cărţi, romanul „Pîinea“. Iubirea simplă, de o puritate clasică, dintre Ivan şi Agrippina, încheiată atît de tragic şi eroic în acelaşi timp, rămîne o pagină de antologie cinematografică în istoria filmului revoluţionar. Imaginea (L. Kosmatov) şi muzica (D. Kabalevski) pictează expresiv, în imensitatea ecranului, tumultul nestăpînit al epocii, asprimea şi măreţia ei. (( 99Marfă pentru Catalonia S trabandă aflate ordinele lor, pe teritoriul R.D.G. sunt strecurate elemente capabile de acte de sabotaj de tot felul. Bob Georgi (Ivan Marié) şi Hasso Teschendorf (Wilfried Ortmann) organizează contrabanda cu aparate de fotografiat şi binocluri Zeiss. Reţeaua întinsă şi dotată cu acte false a acaparatorilor de obiecte optice pune la încercare perspicacitatea ofiţerilor Schellenberg (H. Reckl şi Hasselbach (H. Diter Knaup) din poliţia judiciară a Berlinului democrat. Urmărirea este dificilă şi periculoasă. Dar în sprijinul poliţiei vin oamenii muncii. O simplă vînzătoare Sabine Falk (Hanna Riinkus), ajută la demascarea lui Bachmann (Albert Garbe), unul din achizitorii bandei Pas cu pas, adunind probe zdrobitoare şi strîngînd cercul urmăririi contrabandiştilor, cei doi ofiţeri reuşesc să descopere întreaga reţea. Arestarea căpeteniilor bandei devine o problemă de timp în aceste condiţii şi de aceea efortul de a-i prinde cât mai repede devine o adevărată pasiune pentru spectatori. După o scurtă dispariţie menită săjustifice titlul misterios al filmului şi prezenţa în acţiune a încîntătoarei Marion Stokel (Eva Maria Hagen), intriga se reîntoarce din Spania şi Franţa în R.D.G., de unde erau expediate în aceste direcţii pachetele încriminate. Cercetările sunt încununate de deplin succes spre satisfacţia spectatorului a cărui atenţie a fost nu numai pusă la încercare dar şi invitată să cerceteze procedeele ştiinţifice ale poliţiei judiciare. Vigilenţa celor doi ofiţeri este demnă de înalta lor misiune, de a apăra interesele unui stat al oamenilor muncii. EUGEN ATANASIU Cu o acţiune poate prea lungă, dar în orice caz inteligent minuită de către regizorul Richard Groschopp, filmul „Marfă pentru Catatonia“ introduce spectatorul în amănuntele activităţii poliţiei judiciare din R.D.G. Profitînd de situaţia anormală creată prin refuzul puterilor apusene de a lichida regimul de ocupaţie din Berlinul occidental şi de activitatea subversivă a organizaţiilor de spionaj şi con- Creşte numărul cinematografelor săteşti CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — Dacă la începutul acestui an existau în regiunea Constanţa 64 comune cineficate, acum numărul lor a ajuns la 105. Numai în cursul lunii August au fost înzestrate cu aparatede proiecţie 26 de sate. Printr-o bună programare a filmelor, în toate unităţile se asigură spectacole de trei ori pe săptămînă, iar în localităţile Năvodari şi Basarabi spectacole zilnice. Pînă la sfîrşitul anului vor mai fi înfiinţate încă 10 cinematografe săteşti. O Producţii sporite, economii mari (Urmare din pag. 1-a) a pornit iniţiativa: „o tonă de cocs economisit pe fiecare schimb". Colectivul de aici şi-a propus de asemenea să reducă costurile comune de fabricaţie cu 10 la sută, prin producerea aburilor necesari cu ajutorul colectoarelor, renunţîndu-se la abur de la termocentrala uzinei. Noi angajamente, noi măsuri Pe baza propunerilor făcute în toate sectoarele productive, conducerea uzinei, sub îndrumarea comitetului de partid, a elaborat un cuprinzător plan de măsuri. Acum, în fiecare secţie, colective formate din muncitori, maiștri, ingineri, urmăresc aplicarea măsurilor propuse. Angajamentul colectivului de muncă al uzinei „Cristea Nicolae“ luat pe baza planului de măsuri întocmit, prevede ca în acest an să se producă peste plan 3.525 tone tablă subțire, iar în semestrul II să se realizeze o economie la prețul de cost de 1.760.700 lei deci, cu 581.000 lei mai mult decît în primul semestru. A trecut o lună de zile de cînd colectivul uzinei „Cristea Nicolae“ şi-a luat angajamente sporite şi realizările au şi început să apară. Prin reducerea consumului de metal la diferite acţiuni de laminare, s-a economisit o cantitate de metal din care s-au produs peste plan 200 tone tablă. Colectivul secţiei gazogene luptînd pentru traducerea în viaţă a iniţiativei de a economisi pe fiecare schimb o tonă de cocs, a reuşit, în acest timp, să reducă consumul de cocs cu aproape 100 tone. Aceasta dovedeşte hotărîrea laminatorilor gălăţeni de a-şi îndeplini şi depăşi angajamentele sporite pe care şi le-au luat. L. BASSERO corespondentul ,,Romîniei libere“ in regiunea Galaţi Iscusite ţesătoare de covoare Covoarele romîneşti produse de iscusitele ţesătoare de la fabrica de covoare din Cisnădie sunt mult apreciate în ţară şi peste hotare pentru calitatea lor ireproşabilă, armonia de culori şi variatele desene. La realizarea lor o contribuţie importantă o aduc şi muncitoarele fruntaşe Sofia Ciumacenco, Lucreţia Andoi şi Elena Apetre din fotografia de mai SUS. Foto : c. vasilescu Rominia libera In urma sezisărilor cetăţenilor... s-au luat măsuri ★ Pîinea care se desfăcea în unităţile comerciale de stat din oraşul Focşani nemulţumea pe bună dreptate, pe consumatori. Transmiţîndu-i sezisarea primită la redacţie din partea unui grup de locuitori în legătură cu această problemă, statul popular orăşenesc Focşani ne-a comunicat măsurile luate pentru satisfacerea exigenţelor întrutotul justificate ale focşănenilor. în vederea îmbunătăţirii calităţii pîinii şi a celorlalte produse de patiserie procesul de producţie este acum urmărit îndeaproape. Astfel temperatura cuptoarelor este controlată în permanenţă, se verifică timpul de coacere, aciditatea, temperaturile iniţiale şi finale ale semifabricatelor, iar produsele finite necorespunzătoare, nu se livrează. ★ La restaurantul „Bran“ din Capitală ospătarii aveau atitudini incompatibile cu calitatea unor salariaţi ai comerţului de stat. Pe lîngă faptul că nu-şi îndeplineau îndatoririle de serviciu în bune condiţiuni, aceştia aveau obiceiul să se aşeze pe la mese obligîndu i pe consumatori să-i cinstească şi refuzau să dea condica de sugestii atunci cînd li se cerea. Pentru remedierea deficienţelor sezisate de corespondentul nostru voluntar Gh. Bodea, secţia comercială a raionului 1 Mai ne-a comunicat că responsabilul unităţii a fost schimbat. De asemenea ospătarii au fost sancţionaţi. ★ „Cantina staţiei Bucureşti Triaj este instalată într-o clădire impunătoare şi dispune de o sală de mese frumos mobilată şi utilată cu tot ce-i necesar bunei deserviri a celor cîteva sute de muncitori ceferişti care iau masa aci. Ceea ce ne nemulţumeşte însă — ne-a scris tov. Radu Cîndescu —■ este modul în care este întreţinută această cantină. Ospătarii au o ţinută neglijentă, aspectul şi calitatea veselei lasă de dorit, albul faianţei cuvetelor nici nu se mai deosebeşte din stratul gros de murdărie cu care e acoperită. Recent, Direcţia Regională C.F.R. Bucureşti ne-a informat asupra măsurilor luate pentru remedierea lipsurilor semnalate. Vesela a fost înlocuită, localul a fost pus la punct în ceea ce priveşte curăţenia, iar responsabilul cantinei, D. Constantinescu, care a dovedit neglijentă în muncă, a căpătat sancţiunea „Mustrare cu avertisment". ★ Pînă nu de mult, pentru orice cumpărătură, fie că era vorba de produse alimentare, fie industriale minerii care lucrau la mina de cărbuni Sinersig, erau nevoiţi să se deplaseze pînă la Lugoj. Pierzînd timp preţios cu drumurile, aceştia au cerut să li se creeze condiţii mai bune de aprovizionare. Drept urmare a acestei doleanţe juste, transmisă prin tov. I. Lucaci, organele comerciale raionale Lugoj au deschis în incinta întreprinderii minere un magazin bine aprovizionat care satisface necesităţile cumpărătorilor. 1/4 O nouă expoziţie Industrială a R. P. Ungare Vineri 4 septembrie se deschide în Capitală în str. Batiştei nr. 33 o nouă expoziţie industrială aR. P. Ungare. Sunt expuse cu acest prilej utilaje pneumatice, echipament minier, unelte pentru metalurgie, pentru agricultură şi accesorii necesare industriei textile. Gama exponatelor prezentate este întregită d© o seamă de articole de uz casnic, instalaţii moderne de bucătărie, obiecte sanitare, radiatoare de raze infraroşii etc. Pentru pasionaţii vînătoarei, în expoziţie sunt prezentate o serie de arme de vînătoare şi de sport. Expoziţia va rămîne deschisă pînă în 17 septembrie a.c. între orele 9—12 pentru vizitatorii în grupuri şi 16—20 pentru marele public. p La Filipeştii de Pădure Aprovizionarea minerilor se cere îmbunătăţită In ultimii ani, mina Filipeştii de Pădure a cunoscut o mare dezvoltare. Ca urmare a acestui fapt, a crescut şi numărul muncitorilor mineri care lucrează aici. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă a fost construit oraşul miner cu zeci de blocuri şi sute de locuinţe muncitoreşti. Alţi numeroşi mineri locuiesc în comunele Filipeştii de Pădure, Deteşli şi în comunele apropiate. Preocuparea organelor locale pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării minerilor din această importantă localitate minieră, este oglindită, prin existenţa a numeroase magazine cu un bogat sortiment de produse industriale şi alimentare. In oraşul minier la parterul blocurilor de locuinţe funcţionează mai multe magazine bine aprovizionate cu toate cele necesare. Minerii care locuiesc în cartierul din apropierea minei, de pildă, au la dispoziţie un magazin cu produse textile şi electro-tehnice, parfumerie, cosmetice, confecţii etc. Aici pe lîngă acestea mai există şi un magazin Alimentara, un centru de pîine şi unul de carne. Totuşi, în acest domeniu, al aprovizionării minerilor care locuiesc în cartier, se mai manifestă încă şi unele lipsuri. Bunăoară, minerii de aici nu se pot aproviziona în bune condiţiuni, cu legume şi zarzavaturi, deoarece aici nu există un magazin sau măcar un chioşc Aprozar. In comuna Filipeştii de Pădure, care se află cam la 6 km. distanţă de mină, există un chioşc cu legume şi zarzavaturi, a cărui aprovizionare cade în sarcina U.R.C.C. Cîmpina. Mai întîi existenţa unui singur chioşc Aprozar într-o localitate în care locuiesc mulţi mineri cu familiile lor, este cu totul nesatisfăcătoare, în plus aprovizionarea unităţii respective cu legume, zarzavaturi şi fructe de către organele U.R.C.C. Cîmpina încă mai întâmpină serioase dificultăţi, care în cea mai mare parte sunt de ordin organizatoric. Pe lîngă faptul că acest chioşc nu poate satisface nici măcar cerinţele locuitorilor comunei, legumele şi zarzavaturile care se aduc aci sunt uneori veştede şi necorespunzătoare. Cei ce doresc să se aprovizioneze cu legume şi zarzavaturi sunt nevoiţi să meargă pînă în piaţa din Ploeşti sau din alte părţi. In magazinul Alimentara care se află de asemenea în cartier, se găseşte, un sortiment bogat de mărfuri. Acesta însă ar putea să fie şi mai mult sporit dacă ar exista condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea unor produse uşor perisabile. Deşi baza întreprinderii, cu ridicata pentru produse alimentare din Moreni ar putea să furnizeze acestui magazin cantităţi mai mari de salamuri şi alte preparate din carne acestea nu se aduc în cantităţi suficiente. De ce ? Pentru că la acest magazin Alimentara răcitorul stă stricat din anul 1957, iar pentru repararea lui s-au trimis către O.C.L.Alimentara Cîmpina nu mai puţin de 10 adrese, ultima fiind trimisă conducerii la data de 25 mai 1959. Conducerea O.C.L.Alimentara Cîmpina şi serviciul administrativ al acesteia, după cum se vede, acordă insuficientă atenţie acestor probleme importante pentru viaţa oamenilor muncii. Şi în ce priveşte aprovizionarea cu pîine a minerilor din cartier se mai întîlnesc încă deficienţe. Programul după care funcţionează chioşcul în distribuirea pîinii este necorespunzător. In loc ca acesta să fie deschis tocmai cînd minerii merg la lucru,gestionara vine cu puţin timp înainte de începerea programului de lucru al minei şi pleacă înainte ca muncitorii să se întoarcă din schimb Şi despre aprovizionarea minerilor cu ţigări, chibrituri etc., ar fi ceva de spus. In cartier, ca şi în comuna Filipeştii din Pădure, se mai găseşte de asemenea şi cîte o măcelărie ,unde se aduce în permanenţă carne. Condiţiile în care se păstrează şi se distribuie carnea la aceste chioşcuri însă nu corespund întru totul normelor de igienă. Faţă de cele semnalate mai sus, secţia comercială a raionului Cîmpina şi U.R.C.C. Cîmpina, precum şi O.C..LAlimentara raionul Cîmpina (director tov. Mişca Alexandru) trebuie să urmărească mai îndeaproape şi să acorde mai multă atenţie modului în care se face aprovizionarea magazinelor din cartierul minier şi comuna Filipeştii de Pădure. GH. RAZVAN I Succesele fotbaliştilor noştri VARŞOVIA: R. P. Polonă (A) — R. P. Romînă (A) 2-3 (1-2). BUCUREŞTI : R. P. Romina (B) — R. P. Polonă (B) 5-1 (2-0). SZCZECIN: R. P. Polonă (fun.) — R. P. Romînă (fun.) 1-1 (1-1). BACAU : R. P. Romînă (jurn.) — R. P. Polonă (jun.) 2—0 (1-0). Acesta este bilanţul cvadruplei întîlniri dintre fotbaliştii români şi cei polonezi. Rezultatele celor patru meciuri — şi în special al meciului de la Varşovia — trebuie considerate ca foarte bune. De aceea este legitimă satisfacţia cu care au fost ele primite de masele de sportivi din ţara noastră. Să recunoaştem că aceste mase de sportivi, care îndrăgesc fotbalul mai mult decît oricare altă disciplină sportivă, n-au avut de prea multe ori în ultimii ani prilejul unor asemenea satisfacţii. Fotbalul şi fotbaliştii noştri n-au răspuns în mod corespunzător condiţiilor excepţionale ce le-au fost create de statul nostru pentru o dezvoltare temeinică şi continuă. Oare bilanţul atît de pozitiv al întîlnirii de duminică îndreptăţeşte pe cineva să considere că acest popular sport şi-a rezolvat, în sfîrşit, toate problemele ? Fără îndoială că nu. Succesul acesta poartă însă în el germenii succeselor viitoare, al dezvoltării calitative trainice pe care o așteptăm de la fotbalul nostru. Principala cauză care a determinat rezultatele bune de duminică o constituie, după părerea noastră, primenirea serioasă a loturilor reprezentative cu o serie de jucători tineri, dornici de afirmare şi capabili de progres. In această privinţă ni se pare curajoasă şi foarte meritorie iniţiativa antrenorilor reprezentativei , de a înlocui astfel de „senatori de drept“ ca Al. Vasile şi Nunweiller, sau de a prefera veşnicilor centri atacanţi Ene I sau Alexandrescu, cu un joc şablonat şi plafonat, pe tinărul ploeştean Dridea. La fel şi in echipa reprezentativă B. Alcătuirea întregii linii de atac a constituit o noutate interesantă care, aşa cum s-a văzut, a dat roade din cele mai bune. Folosirea chibzuită a elementelor tinere — adică încadrarea lor cu jucători rutinaţi, cu „titularii“ cei mai în formă — are şi avantajul că constituie un stimulent pentru jucătorii înlocuiţi, ceea ce s-a desprins, bunăoară duminică din jocul excelent prestat de Al. Vasile în cadrul reprezentativei B. O a doua cauză a rezultatelor cvadruplei întîlniri romîno-polone a constituit-o jocul larg desfăşurat şi combinativ al celor patru reprezentative. Am urmărit meciul de la Bucureşti şi am admirat, împreună cu cei 30.000 de spectatori, modul impecabil în care a funcţionat „careul magic“ în sistemul W. M., mijlocaşii şi interii. (Al. Vasile + Fronea — Rakzi + Mafteuţă), factorul determinant al comportării echipei noastre la un nivel tehnic şi tactic satisfăcător. In timp ce mijlocaşii au trecut foarte prompt şi foarte oportun din apărare în atac ori de cîte ori a fost nevoie (cei doi mijlocaşi au înscris de altfel şi două din cele cinci goluri) interni au venit în apărare sau în apropierea ei şi au dat putinţa asi- gurării permanente a unui avantaj su- pranumeric, atît în apărare cît şi în atac. Dacă şi apărarea imediată ar fi procedat aşa cum a făcut Popa la Varşovia, adică ar fi ieşit cu mai mult curaj înainte în momentul declanşării contraatacurilor, probabil că jocul echipei noastre ar fi fost şi mai bun, iar scorul şi mai mare. O a treia cauză a succesului de duminică este, de bună seamă, faptul că echipele noastre au jucat de astări ata de contractat, calm şi clar, ceea ce le-a dat putinţa unor execuţii tehnice mai bune şi a unei orientări tactice mai reuşite. In această privinţă vom reiera jocul excelent, atît în apărare cit şi în atac, desfăşurat de Al. Vasile, după ce a încetat să mai facă uz de intervenţiile lui nereglementare şi reprobabile — cînd a înţeles că depăşirea cea mai sigură a adversarului se face prin astfel de mijloace ca : plasament atent, dribling sigur, viteză de execuţie şi prin respectarea acestei atît de mult verificate arme care este... bătrînul regulament al jocului de fotbal. Aşa cum am arătat la începutul acestor rînduri, performanţa cea mai preţioasă aparţine echipei A, nu numai pentru că a obţinut victoria în deplasare, ci şi fiindcă adversarul ei a fost o echipă care anul acesta a început să se afirme pe planinternaţional. E adevărat că fotbalul polonez nu a urcat incă pe primele trepte ale ierarhiei aşa cum s-a întîmplat cu voleiul, cu baschetul,, cu ciclismul, dar mai ales cu boxul şi cu atletismul din R. P. Polonă. Fotbaliştii polonezi au atins totuşi o tehnică bună şi au frumoase calităţi atletice, încît saltul calitativ se va produce curînd. Am observat aceste calităţi şi la reprezentativa B şi în special la cîţiva dintre jucătorii ei, Widawski, Gawronski, Kowalski, dar echipa, în general, a păcătuit printr-un abuz de pase laterale şi înapoi, nereuşind să se desfăşoare în adîncime, pe direcţia de atac. Rezultatele celor patru meciuri romîno-polome — foarte îmbucurătoare desigur dar care trebuie confirmate in viitoarele partide internaţionale — vor constitui un stimulent pentru jucătorii și pentru echipele noastre. Iar analiza acestor întîlniri, o bună bază pentru pregătirea temeinică a meciului mult mai important, cu reprezentativa R. P. Bulgaria, care se va juca în curînd, în cadrul preliminariilor turneului final al Jocurilor Olimpice. ST. RADU Zoltán Szabó: 4,42 m. la prăjină Atleţii români se pregătesc intens în vederea apropiatelor Jocuri Balcanice, care se vor desfăşura la Bucureşti între 19 şi 21 septembrie. Duminică, în cadrul unui concurs de verificare disputat pe stadionul din Poiana Stalin, atletul Zoltán Szabó a stabilit un nou şi valoros record al ţării la săritura cu prăjina cu o performanţă de 4,42 m. Vechiul record era de 4,35 m şi aparţinea de asemenea lui Szabó. Performanţa lui Szabó este una din cele mai bune realizate în acest sezon în Europa. (Agerpres) SPORTIVI FRUNTAŞI Simion IsmailCiuc, ,,fiul Deltei" cum ii spun sportivii noştri, a reuşit duminică la Duisburg, în R. F. Germană, să cucerească titlul de campion european la canoe simplu viteză. Maestru emerit al sportului pentru excepţionalele sale performanţe anterioare (campion european, campion mondial şi campion olimpic împreună cu coechipierul său Dumitru Alexe), Ismail, ciue cucereşte acum, pentru prima oară şi un titlu european intr-o probă de simplu. O veste îmbucurătoare, mai ales dacă o considerăm in lumina participării sportivilor noştri la jocurile olimpice din anul viitor. Meciul de fotbal de la Varşovia, dintre echipele reprezentative A. ale R. P. Româno şi R. P. Polone, a coincis cu afirmarea unui jucător din generaţia tinără, a centrului atacant al echipei campioane Petrolul, Mircea Dridea. In ultimul an, Dridea a avut din plin prilejul să se afirme, fiind cel mai constructiv şi cel mai eficace atacant al echipei reprezentative de tineret. Folosirea lui cu curaj în prima echipă reprezentativă a ţării i-a dat putinţa să-şi materializeze calităţile lui de atacant de virf, luciditatea şi simţul de orientare in apropierea porţii adverse, înscriind toate cele 3 goluri ale echipei, dintre care două in urma unor acţiuni personale. Dridea se afirmă ca un centru înaintaş de clasă I1 ca o speranţă autentică a fotbalului nostru. Din nou campion european O revelaţie : Dridea : Alte manifestări sportve IN TARA • Un sport popular şi o competiţie populară au fost în centrul atenţiei generale. Turul ciclist al R.P. Româno, a cărui primă etapă — în circuit închis, prin Bucureşti — a dat cîştig de cauză alergătorului Ion Stoica (Voinţa) învingător ,la sprint asupra lui Aurel Şelaru (Dinamo), J. Szerencsés (R.P. Ungară), St. Poreceanu (Victoria), I. Constantinescu (Voinţa) şi a altor ciclişti. In timpul cursei, o busauiadă a provocat rănirea şi abandonul unuia dintre favoriţii alergării, diniămogistul L Zanoni. • in timp ce pe şosea trecea caravana cicliştilor, în vecinătate, pe Stadionul Tineretului, continuau probele întilnirii atletice dintre şcolarii bucureşteni şi budapestani frumoasă şi binevenită întîlnire sportivă, în care victoriile au fost împărţite, întrecerea la băieţi a fost cîştigată de şcolarii bucureşteni (87:74), iar cea de fete de echipa Budapestei (59:34). • In întîlnirile internaţionale, canoiştii români au dublat succesul fotbaliştilor, reuşind cîteva performanţe valoroase îrn cadrul campionatelor europene ce s-au desfăşurat la Duisburg, în R.F. Germană. In timp ce maestrul emerit al sportului Simion Ismailciuc cucerea titlul de campion european la canoe simplu viteză (1000 m.) cuplul Calinov-Sidorov obţinea medaliile de argint la canoe dublu 1000 m. şi medaliile de bronz la canoe dublu (fond). Medalii de bronz a obţinut şi dublul D. Alexei A. Iacovici, în proba de canoe dublu viteză. Iată, aşadar, că şi anul acesta canoiştii noştri se menţin pe primul plan în Europa. • Un alt succes peste hotare al sportivilor români este cel înregistrat la Split, în R.P.F. Iugoslavia, unde echipa de lupte a R.P.R. s-a clasat pe locul II în „Cupa Jadran“, după reprezentativa Turciei şi înaintea reprezentativelor R.P.F. Iugoslavia, R.F.G., R.P. Ungare, U.R.S.S. (care a participat cu o echipă restrînsă), R. P. Bulgaria, R.P. Polone, Franţei, Suediei şi Austriei. PESTE HOTARE • DUMINICA au continuat la Torino întrecerile sportive din cadrul Jocurilor Mondiale Universitare. In competiţia de volei, în urma victoriilor repurtate cu scorul de 3—1 şi 3—0 în faţa echipelor Braziliei şi Libanului, formația R. P. Romíno a ocupat primul loc în grupa A, calificîndu-se pentru semifinale. • IN ULTIMA Zi a finalei de tenis din cadrul „Cupei Davis“: Australia — S. U.A., Olmedo (S.U.A.) l-a învins cu 9-7; 4-6; 10-8; 12-10 pe Laver (Australia) făcînd ca scorul să devină egal: 2—2. în meciul care urmează să desemneze echipa învingătoare se întîlnesc Neal Fraser (Australia) şi Mc Kay (S.U.A.). • în cadrul unui concurs de nataţie disputat la Pekin înotătorul Hu Siainsiting (R.P. Chineză) a stabilit un nou record mondial în proba de 100 m, bras cu timpul de 1 ’11 ”3/10. Vechiul record era de 1‘11 "4/10 şi aparţinea aceluiaşi sportiv. Turul ciclist al R. P. R. Ion Braharu a cîştigat o etapă deosebit de dificilă FOCŞANI (prin telefon de la trimisul noistru). Etapa a doua a turului ciclist al R.P.R. desfăşurată ieri între Bucureşti şi Focşani a fost deosebit de dificilă. Plecaţi din Bucureşti la amiază, alergătorii au sosit la Focşani seara, cînd pe străzile oraşului se aprinseră luminile, după aproape şapte ore de rulaj pe o ploaie torenţială şi im vint năprasnic care i-a biciuit tot timpul în faţă pe concurenţi. În aceste bandiţii cicliştii au trebuit să facă eforturi deosebite pentru a termina această etapă grea cum de multă vreme nu ne-a mai fost dat să urmărim Cu atît mai valoroasă apare deci performanţa realizată de tînărul Ion Braharu de ,la C.C.A. care a cîştigat sprintul final din oraşul Focşani in aplauzele entuziaste ale localnicilor care au făcut concurenţilor o frumoasă primire cu toată vremea neprielnică. Ion Braharu merită felicitat dar în aceeaşi măsură acest lucru se cuvine tuturor alergătorilor care au parcurs traseul etapei de ieri. La Focşani s-a sosit în bloc. Cu cîţiva zeci de metri înainte de linia albă care marchează sfîrşitul etapei Ion Braharu s-a detaşat gp puţin, şi a cîştigat, urmat fiind de Poreceanu, Ion Stoica, purtătorul tricoului galben şi un mare grup de alergători. Ion Braharu a parcurs distanţa în 6 h 51' şi 15’’. In clasamentul general individual pe primul joc continuă să se afle Ion Stoica. Astăzi se aleargă etapa a treia Focșani—Roman. I. BOGIOACA Nr. 4Si tetssz%