Romînia Liberă, septembrie 1959 (Anul 17, nr. 4629-4654)

1959-09-01 / nr. 4629

Pag. 2-0 o gov­ei Hint II IB D N MIRCEA GOITIOVICI, electrician din Bucureşti, arată că s-a stricat aco­perişul locuinţei în care stă şi că proprietarul nu vrea să-l repare. Din această­­ cauză se deteriorează apartamentul care devine astfel de nelocuit. întreabă ce să facă ? • RĂSPUNS: Art. 25 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1508/53 pre­vede că proprietarul este obligat a face reparaţiile capitale ale clădirii și­­toate reparaţiile curente exterioare iar prin art. 211 din aceeași lege, se pre­vede ca în cazul neîndeplinirii de că­tre proprietar a obligațiilor privitoare la reparaţiile exterioare ale clădirii, a căror neefectuare la timp face im­posibilă folosirea suprafeţei locative,­­ locatarii sunt în drept să facă lucrările­­necesare, reţinînd contravaloarea lor ,din chiria cuvenită proprietarului. VASILE MIHAI din Rm. Vilcea a­­rată că unii colocatari nu plătesc cota, parte de consum la lumină, apă şi gunoi şi din această cauză ■şuieră şi ceilalţi colocatari deoa­rece li se închide lumina şi apa. Întreabă ce are de făcut ? RĂSPUNS: Art. 578/3, al. c din Co­dul penal al R.P.R. arată că se pedep­sesc cu închisoare corecţională pină la 2 ani neplata cu rea credinţă de către locatari a cotei părţi din taxele com­is­inale sau din cheltuielile de întreţinere, folosinţă şi încălzit stabilite potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, art. 47, al. b din Decretul nr. 78/1952 pre­ ■'vede că în afara răspunderii pe care o poartă potrivit legilor penale, locata­­rul poate fi supus evacuării în cazul cînd nu plăteşte cu rea credinţă, timp de o lună, chiria sau cota parte din taxele comunale ori a cheltuielilor de întreţinere, folosinţă şi încălzit, stabi­lite potrivit dispoziţiunilor legale. In acest caz instanţa pronunţă evacuarea fără obligarea serviciilor de gospodă­­rie locativă­­de a pune la dispoziţie o ■altă suprafaţă locativă. GHEORGHE UNGUREANU, şef con­­tabil la Trustul Alimentaţiei Pu­blice Locale Piteşti, întreabă dacă un angajat poate fi transferat fără consimţământul său ? RĂSPUNS : Prin Decretul nr. 39/56 s-a modificat art. 16 din Codul Mun­­cii şi se prevede că în interesul ser­viciului sau al producţiei, angajatul poate fi transferat la altă unitate si­tuată în aceeaşi sau în altă localitate, ori în aceeaşi unitate dar în altă loca­litate, cu sau fără schimbarea felului muncii sau a salarizării, numai cu con­­simţămîntul lui, DUMITRU GID din comuna Mişca, regiunea Oradea, arată că un ve­cin i-a stricat 40 de pomi ce-i avea în jurul curţii. Întreabă ce are de făcut şi dacă există sancţiuni pen­tru aceste fapte ? RASPUNS : Asemenea fapte, adică a­­cei care strică un lucru mobil sau imobil aparţinind în total sau în par­te altei persoane, se pedepseşte, în con­formitate cu art. 559 din Codul penal cu închisoare corecţională pînă la 1 an şi plata despăgubirilor civile. PE ECRANELE CAPITALEI Georges Marchall (Justinian) si Gianna Maria Cannale (Teodora) in­­tr-un cadru din filmul „Teodora", o coproducție franco-italiană care ru­lează in aceste zile, pe ecranele Capitalei. 99Dimineaţa mohorîtă In transpunerea cinematografică a trilogiei „Calvarul“, seria a III-a a fost concepută de regi­oril Grigori Rosal ca o sinteză a celorlalte două. Aici, filmările cu caracter documentar-isto­­ric se împletesc şi mai strîns cu ur­mărirea deznodămîntului pe planul vieţii intime a eroilor. Evenimentele din perioada războ­iului civil — instabilitatea fronturilor, furia dezlănţuită a bandelor contrare­voluţionare, pericolul joncţiunii între diviziile lui Denikin şi Kolceak — pre­tind un răspuns, imediat, fără echivoc, din partea fiecăruia la întrebarea: de partea cui va lupta şi poate îşi va da viaţa. Ajuns în mîinile anarhiştilor lui Mahno, Roşcin (Nikolai Griţenko) are posibilitatea, în cursul unor tratati­ve cu bolşevicii, să cunoască pe ade­văraţii apărători ai Rusiei. Cucerit de ideile sincere şi înflăcărate ale lui Ciugai (Boris Andreev), Roşcin preia comanda unui detaşament mun­citoresc, legîndu-şi pentru totdeauna destinul de Revoluţie. Un drum oare­cum asemănător îl parcurge soţia sa Katea (Rufina Nifontova) cîştigată la cărţi de anarhistul Krasilnikov (L. Parhomenko). Drama personală deţine un rol hotărîtor în viaţa acestor eroi, ea determină contopirea idealului lor de­viaţii c­e drumul poporului în Re­voluţie. Este meritul regisoru­lui că por­nind de la fizionomia morală a perso­anjelor a motivat, în condiţii concret­­istorice, evoluţia unor intelectuali cin­stiţi către idealul revoluţionar al ma­rilor mase muncitoreşti-ţărăneşti. In film, ocupă un loc de o cuceritoa­re frumuseţe romantică figura revoluţio­narului Ivan Gora, pe care însuşi Alexei Tolstoi îl îndrăgise într-atît încît l-a făcut eroul şi al celeilalte cărţi, roma­nul „Pîinea“. Iubirea simplă, de o pu­ritate clasică, dintre Ivan şi Agrippina, încheiată atît de tragic şi eroic în a­­celaşi timp, rămîne o pagină d­e anto­logie cinematografică în istoria filmu­lui revoluţionar. Imaginea (L. Kosma­­tov) şi muzica (D. Kabalevski) pic­tează expresiv, în imensitatea ecranu­lui, tumultul nestăpînit al epocii, aspri­mea şi măreţia ei. (( 99Marfă pentru Catalonia S­ trabandă aflate­­ ordinele lor, pe te­ritoriul R.D.G. sunt strecurate elemen­te capabile de acte de sabotaj de tot felul. Bob Georgi (Ivan Marié) şi Hasso Teschendorf (Wilfried Ortmann) organizează contrabanda cu aparate de fotografiat şi binocluri Zeiss. Reţeaua întinsă şi dotată cu acte false a acaparatorilor de obiecte optice pune la încercare perspicacita­tea ofiţerilor Schellenberg (H. Reckl şi Hasselbach (H. Diter Knaup) din poliţia judiciară a Berlinului demo­crat. Urmărirea este dificilă şi peri­culoasă. Dar în sprijinul poliţiei vin oamenii muncii. O simplă vînzătoare Sabine Falk (Hanna Riinkus),­ ajută la demascarea lui Bachmann (Albert Garbe), unul din achizitorii bandei Pas cu pas, adunind probe zdrobitoa­re şi strîngînd cercul urmăririi con­trabandiştilor, cei doi ofiţeri reuşesc să descopere întreaga reţea. Aresta­rea căpeteniilor bandei devine o pro­blemă de timp în aceste condiţii şi de aceea efortul de a-i prinde cât mai repede devine o adevărată pasiune pentru spectatori. După o scurtă dis­pariţie menită­ să­­justifice titlul mis­terios al filmului şi prezenţa în ac­ţiune a încîntătoarei Marion Stokel (Eva Maria Hagen), intriga se reîn­toarce din Spania şi Franţa în R.D.G., de unde erau expediate în aceste di­recţii pachetele încriminate. Cercetă­rile sunt încununate de deplin succes spre satisfacţia spectatorului a cărui atenţie a fost nu numai pusă la în­cercare dar şi invitată să cerceteze procedeele ştiinţifice ale poliţiei judi­ciare. Vigilenţa celor doi ofiţeri este demnă de înalta lor misiune, de a apăra interesele unui stat al oameni­lor muncii. EUGEN ATANASIU Cu o acţiune poate prea lungă, dar în orice caz inteligent minuită de că­tre regizorul Richard Groschopp, fil­mul „Marfă pentru Catatonia“ in­troduce spectatorul în amănuntele ac­tivităţii poliţiei judiciare din R.D.G. Profitînd de situaţia anormală crea­­tă prin refuzul puterilor apusene de a lichida regimul de ocupaţie din Ber­linul occidental şi de activitatea subver­sivă a organizaţiilor de spionaj şi con- Creşte numărul cinematografelor săteşti CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — Dacă la începutul acestui an existau în regiunea Constanţa 64 comune cineficate, acum numărul lor a ajuns la 105. Numai în cursul lunii August au fost înzestrate cu aparate­­de proiecţie 26 de sate. Printr-o bună programare a filme­lor, în toate unităţile se asigură spec­tacole de trei ori pe săptămînă, iar în localităţile Năvodari şi Basarabi spectacole zilnice. Pînă la sfîrşitul anului vor mai fi înfiinţate încă 10 cinematografe săteşti. O Producţii sporite, economii mari (Urmare din pag. 1-a) a pornit iniţiativa: „o tonă de cocs economisit pe fiecare schimb". Colecti­vul de aici şi-a propus de asemenea să reducă costurile comune de fabricaţie cu 10 la sută, prin producerea aburi­lor necesari cu ajutorul colectoarelor, renunţîndu-se la abur de la termocen­trala uzinei. Noi angajamente, noi măsuri Pe baza propunerilor făcute în toa­te sectoarele productive, conducerea uzinei, sub îndrumarea comitetului de partid, a elaborat un cuprinzător plan de măsuri. Acum, în fiecare secţie, co­lective formate din muncitori, maiștri, ingineri, urmăresc aplicarea măsurilor propuse. Angajamentul colectivului de muncă al uzinei „Cristea Nicolae“ luat pe baza planului de măsuri întocmit, prevede ca în acest an să se producă peste plan 3.525 tone tablă subțire, iar în semestrul II să se realizeze o eco­nomie la prețul de cost de 1.760.700 lei deci, cu 581.000 lei mai mult decît în primul semestru. A trecut o lună de zile de cînd co­lectivul uzinei „Cristea Nicolae“ şi-a luat angajamente sporite şi realizările au şi început să apară. Prin reduce­rea consumului de metal la diferite ac­ţiuni de laminare, s-a economisit o cantitate de metal din care s-au pro­dus peste plan 200 tone tablă. Colectivul secţiei gazogene luptînd pentru traducerea în viaţă a iniţiativei de a economisi pe fiecare schimb o tonă de cocs, a reuşit, în acest timp, să reducă consumul de cocs cu aproa­pe 100 tone. Aceasta dovedeşte hotărî­rea laminatorilor gălăţeni de a-şi în­deplini şi depăşi angajamentele spo­rite pe care şi le-au luat. L. BASSERO corespondentul ,,Romîniei libere“ in regiunea Galaţi Iscusite ţesătoare de covoare Covoarele romîneşti produse de iscusitele ţesătoare de la fabrica de co­voare din Cisnădie sunt mult a­preciate în ţară şi peste hotare pentru calitatea lor ireproşabilă, armo­nia de culori şi variatele desene. La realizarea lor o contribuţie importantă o aduc şi muncitoarele frun­taşe Sofia Ciu­macenco, Lucreţia Andoi şi Elena Apetre din foto­grafia de mai SUS. Foto : c. vasilescu Rominia libera In urma sezisărilor cetăţenilor... s-au luat măsuri ★ Pîinea care se desfăcea în unită­ţile comerciale de stat din oraşul Foc­şani nemulţumea pe bună dreptate, pe consumatori. Transmiţîndu-i sezisarea primită la redacţie din partea unui grup de locuitori în legătură cu această problemă, statul popular oră­şenesc Focşani ne-a comunicat măsu­rile luate pentru satisfacerea exigenţe­lor întrutotul justificate ale focşăneni­­lor. în vederea îmbunătăţirii calităţii pîinii şi a celorlalte produse de pati­serie procesul de producţie este acum urmărit îndeaproape. Astfel tempera­tura cuptoarelor este controlată în per­manenţă, se verifică timpul de coacere, aciditatea, temperaturile iniţiale şi fi­nale ale semifabricatelor, iar produsele finite necorespunzătoare, nu se livrează. ★ La­ restaurantul „Bran“ din Capi­tală ospătarii aveau atitudini incompa­tibile cu calitatea unor salariaţi ai co­merţului de stat. Pe lîngă faptul că nu-şi îndeplineau îndatoririle de ser­viciu în bune condiţiuni, aceştia aveau obiceiul să se aşeze pe la mese obli­­gîndu i pe consumatori să-i cinstească şi refuzau să dea condica de sugestii atunci cînd li se cerea. Pentru remedierea deficienţelor se­­zisate de corespondentul nostru volun­tar Gh. Bodea, secţia comercială a ra­ionului 1 Mai ne-a comunicat că res­ponsabilul unităţii a fost schimbat. De asemenea ospătarii au fost sancţionaţi. ★ „Cantina staţiei Bucureşti Triaj este instalată într-o clădire impună­toare şi dispune de o sală de mese frumos mobilată şi utilată cu tot ce-i necesar bunei deserviri a celor cîteva sute de muncitori ceferişti care iau masa aci. Ceea ce ne nemulţumeşte însă — ne-a scris tov. Radu Cîndescu —■ este modul în care este întreţinută a­­ceastă cantină. Ospătarii au o ţinută neglijentă, aspectul şi calitatea veselei lasă de dorit, albul faianţei cuvetelor nici nu se mai deosebeşte din stratul gros de murdărie cu care e acoperită. Recent, Direcţia Regională C.F.R. Bucureşti ne-a informat asupra măsurilor luate pentru remedierea lip­surilor semnalate. Vesela a fost înlo­cuită, localul a fost pus la punct în ceea ce priveşte curăţenia, iar respon­sabilul cantinei, D. Constantinescu, care a dovedit neglijentă în muncă, a căpătat sancţiunea „Mustrare cu aver­tisment". ★ Pînă nu de mult, pentru orice cumpărătură, fie că era vorba de pro­duse alimentare, fie industriale mi­nerii care lucrau la mina de cărbuni Sinersig, erau nevoiţi să se deplaseze pînă la Lugoj. Pierzînd timp preţios cu drumurile, aceştia au cerut să li se creeze condiţii mai bune de aprovi­zionare. Drept urmare a acestei do­leanţe juste, transmisă prin tov. I. Lucaci, organele comerciale raionale Lugoj au deschis în incinta întreprin­derii minere un magazin bine aprovi­zionat care satisface necesităţile cum­părătorilor. 1/4 O nouă expoziţie Industrială a R. P. Ungare Vineri 4 septembrie se deschide în Capitală în str. Batiştei nr. 33 o nouă expoziţie industrială a­­R. P. Ungare.­ Sunt expuse cu acest prilej utilaje pneumatice, echipament minier, unelte pentru metalurgie, pentru agricultură şi accesorii necesare industriei tex­tile. Gama exponatelor prezentate este întregită d© o seamă de articole de uz casnic, instalaţii moderne de bu­cătărie, obiecte sanitare, radiatoare de raze infraroşii etc. Pentru pasio­naţii vînătoarei, în expoziţie sunt pre­zentate o serie de arme de vînătoare şi de sport. Expoziţia va ră­mîne deschisă pînă în 17 septembrie a.c. între orele 9—12 pentru vizitatorii în grupuri şi 16—20 pentru marele public. p La Filipeştii de Pădure Aprovizionarea minerilor se cere îmbunătăţită In ultimii ani, mina Filipeştii de Pă­dure a cunoscut o mare dezvoltare. Ca urmare a acestui fapt, a crescut şi nu­mărul muncitorilor mineri care lucrea­ză aici. Pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor lor de viaţă a fost construit ora­­şul miner cu zeci de blocuri şi sute de locuinţe muncitoreşti. Alţi numeroşi mineri locuiesc în comunele Filipeştii de Pădure, Deteşli şi în comunele a­­propiate. Preocuparea organelor locale pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării minerilor din această importantă loca­litate minieră, este oglindită, prin exis­tenţa a numeroase magazine cu un bo­gat sortiment de produse industriale şi alimentare. In oraşul minier la parterul blocurilor de locuinţe funcţionează mai multe magazine bine aprovizionate cu toate cele necesare. Minerii care locu­iesc în cartierul din apropierea minei, de pildă, au la dispoziţie un magazin cu produse textile şi electro-tehnice, parfu­merie, cosmetice, confecţii etc. Aici pe lîngă acestea mai există şi un magazin Alimentara, un centru de pîi­ne şi unul de carne. Totuşi, în acest domeniu, al aprovi­zionării minerilor care locuiesc în car­tier, se mai manifestă încă şi unele lipsuri. Bunăoară, minerii de aici nu se pot aproviziona în bune condiţiuni, cu legume şi zarzava­turi, deoarece aici nu există un maga­zin sau măcar un chioşc Aprozar. In comuna Filipeştii de­ Pădure, care se află cam la 6 km. distanţă de mină, există un chioşc cu legume şi zarza­vaturi, a cărui aprovizionare cade în sarcina U.R.C.C. Cîmpina. Mai în­­tîi existenţa unui singur chioşc Aprozar într-o localitate în care locu­iesc mulţi mineri cu familiile lor, este cu totul nesatisfăcătoare, în plus apro­vizionarea unităţii respective cu le­gume, zarzavaturi şi fructe de către organele U.R.C.C. Cîmpina încă mai întâmpină serioase dificultăţi, care în cea mai mare parte sunt de ordin or­ganizatoric. Pe lîngă faptul că acest chioşc nu poate satisface nici măcar cerinţele locuitorilor comunei, legu­mele şi zarzavaturile care se aduc aci sunt uneori veştede şi necorespunză­toare. Cei ce doresc să se aprovizio­neze cu­ legume şi zarzavaturi sunt nevoiţi să meargă pînă în piaţa din Ploeşti sau din alte părţi. In magazinul Alimentara care se află de asemenea în cartier, se găseşte, un sortiment bogat de mărfuri. Acesta însă ar­ putea să fie şi mai­ mult spo­rit dacă ar exista condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea unor produse uşor perisabile. Deşi baza în­treprinderii, cu ridicata pentru produse alimentare din Moreni ar putea să fur­nizeze acestui magazin cantităţi mai mari de salamuri şi alte preparate din carne acestea nu se adu­c în cantităţi suficiente. De ce ? Pentru că la acest magazin Alimentara răcitorul stă stricat din anul 1957, iar pentru repa­rarea lui s-au trimis către O.C.L.­­Alimentara Cîmpina nu mai puţin de 10 adrese, ultima fiind trimisă condu­cerii la data de 25 mai 1959. Conduce­rea O.C.L.­Alimentara Cîmpina şi ser­viciul administrativ al acesteia, după cum se vede, acordă insuficientă aten­ţie acestor probleme importante pentru viaţa oamenilor muncii. Şi în ce priveşte aprovizionarea cu pîine a minerilor din cartier se mai întîlnesc încă deficienţe. Programul după care funcţionează chioşcul în dis­tribuirea pîinii este necorespunzător. In loc ca acesta să fie deschis toc­mai cînd minerii merg la lucru,­gestio­nara vine cu puţin timp înainte de în­ceperea programului de lucru al minei şi pleacă înainte ca muncitorii să se întoarcă din schimb Şi despre aprovi­zionarea minerilor cu ţigări, chibrituri etc., ar fi ceva de spus. In cartier, ca şi în comuna Filipeştii din Pădure,­ se mai găseşte de asemenea şi cîte o mă­celărie ,unde se aduce în permanenţă carne. Condiţiile în care se păstrează şi se distribuie carnea la aceste chioşcuri însă nu corespund întru totul normelor de igienă. Faţă de cele semnalate mai sus, sec­ţia comercială a raionului Cîmpina şi U.R.C.C. Cîmpina, precum şi O.C..L­­Alimentara raionul Cîmpina (director tov. Mişca Alexandru) trebuie să ur­mărească mai îndeaproape şi să acorde mai multă atenţie modului în care se face aprovizionarea magazinelor din cartierul minier şi comuna Filipeştii de Pădure. GH. RAZVAN I Succesele fotbaliştilor noştri VARŞOVIA: R. P. Polonă (A) — R. P. Romînă (A) 2-3 (1-2). BUCU­REŞTI : R. P. Romina (B) — R. P. Polonă (B) 5-1 (2-0). SZCZECIN: R. P. Polonă (fun.) — R. P. Romînă (fun.) 1-1 (1-1). BACAU : R. P. Ro­mînă (jurn.) — R. P. Polonă (jun.) 2—0 (1-0). Acesta este bilanţul cvadruplei în­­tîlniri dintre­­ fotbaliştii români şi cei polonezi. Rezultatele celor patru me­­ciuri — şi în special al meciului de la Varşovia — trebuie considerate ca foarte bune. De aceea este legitimă satisfacţia cu care au fost ele primite de masele de sportivi din ţara noastră. Să recunoaştem că aceste mase de sportivi, care îndrăgesc fotbalul mai mult decît oricare altă disciplină spor­tivă, n-au avut de prea multe ori în ultimii ani prilejul unor asemenea sa­tisfacţii. Fotbalul şi fotbaliştii noştri n-au răspuns în mod corespunzător condiţiilor excepţionale ce le-au fost create de statul nostru pentru o dez­voltare temeinică şi continuă. Oare bilanţul atît de pozitiv al în­­tîlnirii de duminică îndreptăţeşte pe cineva să considere că acest popular sport şi-a rezolvat, în sfîrşit, toate problemele ? Fără îndoială că nu. Suc­cesul acesta poartă însă în el germe­nii succeselor viitoare, al dezvoltării calitative trainice pe care o așteptăm de la fotbalul nostru. Principala cauză care a determinat rezultatele bune de duminică o consti­tuie, după părerea noastră, primenirea serioasă a loturilor reprezentative cu o serie de jucători tineri, dornici de afirmare şi capabili de progres. In a­­ceastă privinţă ni se pare curajoasă şi foarte meritorie iniţiativa antrenorilor reprezentativei , de a înlocui astfel de „senatori de drept“ ca Al. Vasile şi Nunweiller, sau de a prefera veşni­cilor centri atacanţi Ene I sau Alexan­­drescu, cu un joc şablonat şi plafonat, pe tinărul ploeştean Dridea. La fel şi in echipa reprezentativă B. Alcătuirea întregii linii de atac a constituit o noutate interesantă care, aşa cum s-a văzut, a dat roade din cele mai bune. Folosirea chibzuită a elementelor ti­nere — adică încadrarea lor cu jucă­tori rutinaţi, cu „titularii“ cei mai în formă — are şi avantajul că constituie un stimulent pentru jucătorii înlocuiţi, ceea ce s-a desprins, bunăoară dumi­nică din jocul excelent prestat de Al. Vasile în cadrul reprezentativei B. O a doua cauză a rezultatelor cva­druplei întîlniri romîno-polone a con­stituit-o jocul larg desfăşurat şi com­­binativ al celor patru reprezentative. Am urmărit meciul de la Bucureşti şi am admirat, împreună cu cei 30.000 de spectatori, modul impecabil în care a funcţionat „careul magic“ în sistemul W. M., mijlocaşii şi interii. (Al. Va­sile + Fronea — Rakzi + Mafteuţă), fac­torul determinant al comportării echi­pei noastre la un nivel tehnic şi tactic satisfăcător. In timp ce mijlocaşii au trecut foarte prompt şi foarte oportun din apărare în atac ori de cîte ori a fost nevoie (cei doi mijlocaşi au în­scris de altfel şi două din cele cinci goluri) interni au venit în apărare s­au în apropierea ei şi au dat putinţa asi-­ gurării permanente a unui avantaj su-­ pranum­eric, at­ît în apărare cît şi în­ atac. Dacă şi apărarea imediată ar fi procedat aşa cum a făcut Popa la Varşovia, adică ar fi ieşit cu mai mult­ curaj înainte în momentul declanşării contraatacurilor, probabil că jocul e­chipei noastre ar fi fost şi mai bun, iar scorul şi mai mare. O a treia cauză a succesului de du­minică este, de bună seamă, faptul că echipele noastre au jucat de astări ata de contractat, calm şi clar, ceea ce le-a dat putinţa unor execuţii tehnice mai bune şi a unei orientări tactice mai reuşite. In această privinţă vom reiera jocul excelent, atît în apărare cit şi în atac, desfăşurat de Al. Va­sile, după ce a încetat să mai­ facă uz de intervenţiile lui nereglementare şi reprobabile — cînd a înţeles că depă­şirea cea mai sigură a adversarului se face prin astfel de mijloace ca : plasament atent, dribling sigur, viteză de execuţie şi prin respectarea acestei atît de­ mult verificate arme care este... bătrînul regulament al jocului de­ fot­bal. Aşa cum am arătat la începutul a­­cestor rînduri, performanţa cea mai preţioasă aparţine echipei A, nu numai pentru că a obţinut victoria în de­­plasare, ci şi fiindcă adversarul ei a fost o echipă care anul acesta a în­ceput să se afirme pe plan­­interna­ţional. E adevărat că fotbalul polonez nu a urcat incă pe primele trepte ale ierarhiei aşa cum s-a întîmplat cu voleiul, cu baschetul,, cu ciclismul, dar mai ales cu boxul şi cu atletismul din R. P. Polonă. Fotbaliştii polonezi au atins totuşi o tehnică bună şi au fru­moase calităţi atletice, încît saltul ca­litativ se va produce curînd. Am ob­servat aceste calităţi şi la reprezenta­tiva B şi în special la cîţiva dintre ju­­cătorii ei, Widawski, Gawronski, Ko­walski, dar echipa, în general, a pă­cătuit printr-un abuz de pase laterale şi înapoi, nereuşind să se desfăşoare în adîncime, pe direcţia de atac. Rezultatele celor patru meciuri ro­­mîno-polom­e — foarte îmbucurătoare desigur dar care trebuie confirmate in viitoarele partide internaţio­­nale — vor constitui un stimulent pentru­­ jucătorii și pentru echi­pele noastre. Iar analiza acestor în­tîlniri, o bună bază pentru pregăti­rea temeinică a meciului mult mai im­portant, cu reprezentativa R. P. Bul­garia, care se va juca în curînd, în cadrul preliminariilor turneului final al Jocurilor Olimpice. ST. RADU Zoltán Szabó: 4,42 m. la prăjină Atleţii români se pregătesc intens în vederea apropiatelor Jocuri Balcanice, care se vor desfăşura la Bucureşti între 19 şi 21 septembrie. Duminică, în ca­drul unui concurs de verificare dispu­tat pe stadionul d­in Poiana Stalin, at­letul Zoltán Szabó a stabilit un nou şi valoros record al ţării la săritura cu prăjina cu o performanţă de 4,42 m. Vechiul record era de 4,35 m şi apar­ţinea de asemenea lui Szabó. Perfor­manţa lui Szabó este una din cele mai bune realizate în acest sezon în Eu­ropa. (Agerpres) SPORTIVI FRUNTAŞI Simion Ism­ailCiuc, ,,fiul Deltei" cum ii spun sportivii noştri, a reu­şit duminică la Duisburg, în R. F. Germană, să cucerească titlul de campion european la canoe simplu viteză. Maestru emerit al sportu­lui pentru excepţionalele sale per­formanţe anterioare (campion eu­ropean, campion mondial şi cam­pion olimpic împreună cu coechi­pierul său Dumitru Alexe), Ismail, ciue cucereşte acum, pentru prima oară­ şi un titlu european intr-o probă de simplu. O veste îmbucu­rătoare, mai ales dacă o conside­răm in lumina participării sporti­vilor noştri la jocurile olimpice din anul viitor. Meciul de fotbal de la Varşovia, dintre echipele reprezentative A. ale R. P. Româno şi R. P. Polone, a coincis cu afirmarea unui jucător din generaţia tinără, a centrului atacant al echipei campioane Pe­trolul, Mircea Dridea. In ultimul an, Dridea a avut din plin prilejul să se afirme, fiind cel mai cons­tructiv şi cel mai eficace atacant al echipei reprezentative de tineret. Folosirea lui cu curaj în prima echipă reprezentativă a ţării i-a dat putinţa să-şi materializeze calităţile lui de atacant de virf, luciditatea şi simţul de orientare in apropierea porţii adverse, înscriind toate cele 3 goluri ale echipei, dintre care două in urma unor acţiuni perso­nale. Dridea se afirmă ca un cen­tru înaintaş de clasă I1 ca o spe­ranţă autentică a fotbalului nostru. Din nou campion european O revelaţie : Dridea : Alte manifestări sportve IN TARA • Un sport popular şi o competiţie populară au fost în centrul atenţiei generale. Turul ciclist al R.P. Ro­mâno, a cărui primă etapă — în cir­cuit închis, prin Bucureşti — a dat cîş­­tig de cauză alergătorului Ion Stoica (Voinţa) învingător ,la sprint asupra lui Aurel Şelaru (Dinamo), J. Szeren­csés (R.P. Ungară), St. Poreceanu (Victoria), I. Constantinescu (Voinţa) şi a altor ciclişti. In timpul cursei, o busauiadă a provocat rănirea şi aban­donul unuia dintre favoriţii alergării, diniămogistul L Zanoni. • in timp ce pe şosea trecea ca­­ravana cicliştilor, în vecinătate, pe Stadionul Tineretului, continuau pro­bele­ întilnirii atletice dintre şcolarii bucureşteni şi budapestani frumoa­să şi binevenită întîlnire sportivă, în care victoriile au fost împărţite, în­trecerea la băieţi a fost cîştigată de şcolarii bucureşteni (87:74), iar cea de fete de echipa Budapestei (59:34). • In întîlnirile internaţionale, ca­­noiştii români au dublat succesul fot­baliştilor, reuşind cîteva performanţe valoroase îrn cadrul campionatelor europene ce s-au desfăşurat la Duis­burg, în R.F. Germană. In timp ce maestrul emerit al sportului Simion Ismailciuc cucerea titlul de campion european la canoe simplu viteză (1000 m.) cuplul Calinov-Sidorov obţinea medaliile de argint la canoe dublu 1000 m. şi medaliile de bronz la canoe dublu (fond). Medalii de bronz a ob­ţinut şi dublul D. Alexei A. Iacovici, în proba de canoe dublu viteză. Iată, aşadar, că şi anul acesta canoiştii noş­tri se menţin pe primul plan în Eu­ropa. • Un alt succes peste hotare al sportivilor români este cel înregistrat la Split, în R.P.F. Iugoslavia, unde echipa de lupte a R.P.R. s-a clasat pe locul II în „Cupa Jadran“, după reprezentativa Turciei şi înaintea reprezentativelor R.P.F. Iugoslavia, R.F.G., R.P. Ungare, U.R.S.S. (care a participat cu o echipă restrînsă), R. P. Bulgaria, R.P. Polone, Franţei, Suediei şi Austriei. PESTE HOTARE • DUMINICA au continuat la Torino întrecerile sportive din cadrul Jocurilor Mondiale Universitare. In competiţia de volei, în urma victoriilor repurtate cu scorul de 3—1 şi 3—0 în faţa echi­pelor Braziliei şi Libanului, formația R. P. Romíno a ocupat primul loc în grupa A, calificîndu-se pentru semi­finale. • IN ULTIMA Zi a finalei de tenis din cadrul „Cupei Davis“: Australia — S. U.A., Olmedo (S.U.A.) l-a învins cu 9-7; 4-6; 10-8; 12-10 pe Laver (Australia) făcînd ca scorul să devină egal: 2—2. în meciul care urmează să desemneze echipa învingătoare se în­­tîlnesc Neal Fraser (Australia) şi Mc Kay (S.U.A.). • în cadrul unui concurs de nataţie disputat la Pekin înotătorul Hu Siain­­siting (R.P. Chineză) a stabilit un nou record mondial în proba de 100 m, bras cu timpul de 1 ’11 ”3/10. Vechiul record era de 1‘11 "4/10 şi aparţinea aceluiaşi sportiv. Turul ciclist al R. P. R. Ion Braharu a cîştigat o etapă deosebit de dificilă FOCŞANI (prin telefon de la tri­misul noistru).­­ Etapa a doua a tu­rului ciclist al R.P.R. desfăşurată ieri între Bucureşti şi Focşani a fost deo­sebit­ de dificilă. Plecaţi din Bucureşti la amiază, alergătorii au sosit la Foc­şani seara, cînd pe străzile oraşului se aprinseră luminile, după aproape şapte ore de rulaj pe o ploaie toren­ţială şi im vint năprasnic care i-a biciuit tot timpul în faţă pe concu­renţi. În aceste bandiţii cicliştii au trebuit să facă eforturi deosebite pen­tru a termina această etapă grea cum de multă vreme nu ne-a mai fost dat să urmărim Cu atît mai valoroasă apare deci performanţa realizată de tînărul Ion Braharu de ,la C.C.A. care a cîştigat sprintul final din oraşul Focşani in aplauzele entuziaste ale lo­calnicilor care au făcut concurenţilor o frumoasă primire cu toată vremea neprielnică. Ion Braharu merită felici­tat dar în aceeaşi măsură acest lucru se cuvine tuturor alergătorilor care au parcurs traseul etapei de ieri. La Focşani s-a sosit în bloc. Cu cîţiva zeci de metri înainte de linia albă care marchează sfîrşitul etapei Ion Braharu s-a detaşat gp puţin, şi a cîştigat, urmat fiind de­ Poreceanu, Ion Stoica, purtătorul tricoului galben şi un mare grup de alergători. Ion Braharu a parcurs distanţa în 6 h 51' şi 15’’. In clasamentul general indivi­dual pe primul joc continuă să se afle Ion Stoica. Astăzi se aleargă etapa a treia Focșani—Roman. I. BOGIOACA Nr. 4Si tetssz%

Next