Romînia Liberă, noiembrie 1959 (Anul 17, nr. 4682-4706)

1959-11-01 / nr. 4682

Ieri la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis Lucrările celui de-al V-lea Congres A. R. L. U. S. Sâmbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucră­rile celui de-al V-lea Congres al Aso­ciaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capi­tală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, a­­cademicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţă­tori, activişti ai A.R.L.U.S.-ului care s-au distins în munca pe ţărimul în­tăririi prieteniei rorm­îno-sovi­etice. Participanţii la Congres au întimpi­­nat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvu­­lescu. In sală se află numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernu­lui şi Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, zia­rişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea, prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie so­vieto-romîne în frunte cu E. I. Afana­senko, preşedintele Asociaţiei, minis­trul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., pre­cum şi A. A. Epişev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai am­basadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresu­lui­ a fost rostit de acad. Ilie Murgu­­lescu, vicepreședinte al Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la acti­vitatea desfășurată între cele două Congrese; 2) Alegerea noului Consi­liu General A.R.L.U.S. Intrindu-se în ordinea de zi a lucră­rilor congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşe­dinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o con­duce, E. I. Afanasenko a adresat Con­gresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei so­vietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asocia­ţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de con­ducerea Asociaţiei de prietenie sovieto­­romîne. Un mesaj se arată, printre al­tele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare care îşi au tradiţia în trecutul îndepărtat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu elibe­rarea Romîniei de sub jugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc fră­ţesc. La nobila operă de întărire a legă­turilor de prietenie romîno-sovietice, se spune în încheiere un mesaj, aduce o mare contribuţie A.R.L.U.S.-ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a instig,­gat un binemeritat prestigiu nu numai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delega­ţiei sovietice şi mesajul ,pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au­­ continuat sub preşedinţia acad. Ce­zar Petrescu, care a dat citire salutu­lui adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Con­gresului, acad. C. I. Parhon scrie prin­tre altele : Prietenia faţă de lumea nouă, dra­gostea faţă de constructorii comunis­mului a încolţit de mult trainic în con­ştiinţele oamenilor adevăraţi de pe me­leagurile noastre. Sămânţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le cu­leg necontenit constructorii socialis­mului din patria noastră. Şi de fiecare dată cind zăbovim puţin, ca să con­templăm peisajul realizărilor înfăp­tuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romîno-sovietică, cu ideea mi­nunată a prieteniei popoarelor noastre, în încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Con­gres. După alegerea comisiei pentru pro­punerea noului Consiliu General A-R.L .U.S. şi a comisiei pentru redac­tarea rezoluţiei congresului a­u în­ceput discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cu­­vîntul prof. Alexandru Roşea, vicepre­şedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socia­liste ing. Ilie Trandafirescu, de la U­­zinele „Ernst Thalmann" din Oraşul Stalin, şi Maria Zidaru, preşedinta gospodăriei agricole colective „Stea­gul lui Lenin" din regiunea Baia Mare, Marin Florea Ion­escu, vice­preşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Anton Moldoveanu, direc­torul Combinatului petrochimic Bor­­zești, regiunea Bacău, acad. Gh. Io­­nescu-Sisești, Spiridon Buleite, secre­tar al Consiliului orăşenesc A.R.L-U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepre­şedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., ing. Mircea Marincescu de la Uzinele „Semănătoarea" din Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional A­ R.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zam­fir, maistru la Uzinele metalurgice „Progresul" din Brăila. In şedinţa de după amiază, lucrările au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate congresului, de acad. Tu­dor Arghezi, prin care el îşi exprimă regretul de a nu­ putea participa la congres. In scrisoare acad. Tudor Ar­ghezi scrie printre altele: „Pentru întîiă oară, acum în istoria relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie­. Uniunea Sovietică a intro­dus în politica internaţională priete­nia. Statelor mari, dar* boiereşti, nu le plăcea prietenia cu popoarele mici care umblau cu picioarele goale şi un opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e statul cel mai mare de pe continent. El i-a dat poporului nostru prietenia lu­i, o prietenie pe totdea­una“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă prezentate în şedinţa de dimineaţă­ Au luat cuvîntul tovarăşii Constan­tin Prisnea, adjunct al ministrului In­­văţămîn­tului şi Culturii, Eroul Mun­cii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, pre­şedintele gospodăriei agricole co­lective „Filimon Sîrb­u", regiunea Constanţa,­ Ion Dumitrescu, prim-se­­cretar al U­niunii Compozitorilor, acad Grigore Benetatu, Vasile Obra­­dov, derigat din regiunea timişoara, acad. Duiliu Marcu, preşedintele U­­niunii Arhitecţilor, Nicolae Roman, secretar al C.C. al­ U.T.M., Ştefan Pataki, secretar al Consiliului A.R.L­UIS, al Regiunii Autonome Ma­ghiare, scriitorul Demostefle Botez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Trip­­şa, oţelar la Combinatul Siderurgic Hunedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Milcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale închinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrările congresului continuă. (Agerpres) Da­rea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. prezentată de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi Tovarăşi. Congresul nostru se întruneşte in atmosfera însufleţită a Lunii priete­niei romîno-sovietice, care a devenit o frumoasă tradiţie în ţara noastră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile: aniversarea a 25 de ani de la constituirea Asociaţiei „Amicii U.R.S.S." şi împlinirea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă senti­mentele de prietenie a­dîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi frate. De la această tribună trimitem poporului so­vietic, care peste cîteva zile sărbător­reşte glorioasa aniversare a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, ura­rea fierbinte de a obţine, sub condu­cerea Partidului Comunist al U­niunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru construirea comunismu­lui, pentru apărarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiar­­din primele zile ale puterii sovietice, muncitorii din Ro­mînia au văzut în tînărul stat socia­list cea mai importantă cucerire a întregii omeniri muncitoare. In clo­cotul luptei revoluţionare, clasa muncitoare şi-a făurit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe steagul său de luptă hotărîrea fermă de a merge pe dru­mul marelui Octombrie. El a dus o luptă consecventă și neînduplecată împotriva pregătirilor de război anti­­sovietic,­­pentru răspîndirea în mase a adevărului despre Uniunea Sovie­tică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialiste, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele patriotice şi antifasciste, le dădeau curaj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vre­muri, in urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comuniştilor a fost cre­ată în ţara noastră Asociaţia ,,Amicii U.R.S.S." la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni, şi care-şi propu­neau să dea la o parte cortina min­(Continuare In pag. 2-a) Tovarăşii Gh. Gheorgijiu-Dej şi Chivu Stoica întreţinîndu se într-una din pauzele Congresului cu membrii delegaţiei Asociaţiei de­­ prietenie sovieto-romînă. E. L Afanasenko, A. G. Tukanova »1 g. Babaevskii tot», mihai Poplescu Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Anul XVII nr. 4682 4 pagini — 20 bani Duminică 1 noiembrie 1959 ­n pag. 3-a: Raportul cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Uniunii Sovietice prezentat de N. S. HRUŞCIOV la sesiunea Sovietului Suprem al U. R. S. S. Numeroase obiective terminate pe şantierul fabricii de zahăr din Bucecea SUCEAVA.­­ Constructorii de pe şantierul fabricii de zahăr „Siretul“ din Bucecea muncesc cu elan pentru înde­plinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Datorită unei bune organizări a muncii ei au reuşit să obţină un avans faţă de graficul de lucrări stabilit. Pînă în prezent au şi fost terminate numeroase obiective printre care se află magaziile de ma­teriale şi seminţe, atelierul mecanic, depozitul de lubrefianţi etc. La pavi­lionul administrativ, pe care munci­torii s-au angajat să-l dea în folosin­ţă la 7 Noiembrie, se fac ultimele fi­nisări. Cu mult avînt se desfăşoară între­cerea şi pe şantierul viitorului orăşel al muncitorilor fabricii de zahăr. Pri­mele 4 blocuri cu 48 apartamente şi-au primit deja locatarii, iar la alte două se fac ultimele finisări. La cele­lalte blocuri de locuinţe, club, cantina­­restaurant etc. lucrările sînt înaintate. Pe şantier au fost luate măsuri pen­tru ca lucrările să continue şi în tim­pul iernii. De asemenea s-au luat mă­suri pentru funcţionarea celor două staţii de preparat betoane şi mortar, iar şantierul a fost aprovizionat cu cantitatea necesară de balast, nisip şi pietriş. Pentru încălzirea interioarelor, unde se va lucra în timpul iernii, se confecţionează în atelierul şantierului sobe metalice. (Agerpres) Articole noi pentru copii începând de la 1 noiembrie, în mai multe magazine din Capitală se pun în vinzare noi articole pentru copii. La magazinul „Romarta“ din Calea Victoriei s-a organizat o expoziţie cu vinzare cuprinzînd noi sortimente de încălţăminte pentru copii. Printre al­tele, se găsesc ghetuţe pentru copii de un an, ghetuţe , gen sandaletă şi ghetuţe cu baretă (nr. 29—35), în­călţăminte de box pentru băieţi etc. La I­ C.S.L. Textila, im­unităţile din str. Lipscani ş­­ str. Bărăţiei, s-a a­­sigurat un sortiment variat de confec­ţii pentru copii : paltonaşe cu glugă căptuşite cu ecosez pentru fetiţe, cos­­tumaşe din diftină in culori vii (mă­rimile 20—26), rochiţe din diftină brodate, pentru fetiţe pînă la 6 ani şi alte articole. Cea mai mare cramă din ţară CONSTANŢA (de la corespondentul nostru).­­Pe dealurile domoale ale comunei Basarabi, acolo unde, cu 3—4 ani în urmă, păşteau oile, se întinde acum via gospodăriei de stat Murfatlar , 734 ha. din care primele 200 ha. au intrat pe rod anul acesta. Pentru vinificarea producţiei mari de struguri - mai cu seamă în anii ce urmează, cind supra­faţa viei va ajunge la 1.200 ha. - a început aici, cu cîteva luni în urmă, construcţia celei mai mari şi mai mo­derne crame din ţară. Clădirea se înalţă acum impună­toare. Lucrările de finisare a interioa­relor, de montare a utilajelor, se fac paralel cu lucrările de vinificaţie. Cons­trucţia se întinde pe o suprafaţă de 2.000 metri pătraţi şi e prevăzută cu 5 etaje, din care 3 sub nivelul solului. Capacitatea de producţie a cramei e de 400 de vagoane prelucrate, 400 de vagoane învechite şi 800 de vagoane depozitate. La primul şi al doilea ni­vel (la 7,60 m. şi 11,60 sub nivelul so­lului) sunt butoaiele pentru învechit. O mare parte au şi fost montate. Cele peste 600 de vase construite în gospo­dărie, vor fi aşezate în 8 coloane, pe două rînduri suprapuse. In cele două săli imense sunt montate bazinele de fermentat prevăzute cu cite 4 sau 6 ce­lule fiecare, avind o capacitate de un vagon şi jumătate. Fiecare etaj este prevăzut cu instalaţii moderne de ven­tilaţie. Utilajul pentru vinificaţie este în curs de montare. Pe lingă spaţiul ne­cesar învechirii vinurilor pe cale natu­rală, crama va mai fi prevăzută şi cu o staţie de ultrarefrigerare­ a cărei con­strucţie va începe în curînd­­ pentru învechirea rapidă a vinurilor cu ajuto­rul frigului. Crama va avea de aseme­nea un laborator, o cameră pentru fer­mentaţie, o sală de degustare, o cen­trală termică etc. In curînd va începe şi construcţia unei mari secţii de fabricare a sub­produselor rezultate în urma vinificării. Toate acestea vor transforma gospodă­ria de stat de la Murfatlar într-un mare complex viticol. întreprinderile din regiunea Bacău au realizat 115 milioane lei economii peste plan Bacău ca în primele 9 luni ale anu­lui în curs să realizeze economii peste plan în valoare de 115 mili­oane de­ lei­ Numai întreprinderile din oraşul Roman au obţinut în această perioa­dă economii în plus de cele planifi­cate în valoare de peste 25 milioa­ne de lei, realizîndu-şi în felul a­­cesta angajamentul luat pe întreg anul­ Succese deosebite au dobândit muncitorii Fabricii de ţevi din Ro­man şi constructorii de pe şantie­rul hidrocentralei de la Bicaz, care au realizat în această perioadă eco­nomii peste plan în valoare de 11.396.000 lei şi respectiv 6.687.000 lei­ Colectivele întreprinderilor din regiunea Bacău desfăşoară larg în­trecerea socialistă ca pînă la sfîr­­şitul anului să-şi depăşească anga­jamentul de a realiza economii peste plan in valoare de 157 milioane lei. BACAU (de la corespondentul nostru). — Descoperirea și punerea în valoare a noi rezerve interne a permis întreprinderilor din regiunea Să folosim timpul prielnic pentru terminarea muncilor agricole Ploila care au căzut în ultima vre­me, în deosebi în nordul Moldovei, în Ardeal și Banat, nu au stîmjenit exe­cutarea lucrărilor agricole, ci dimpo­trivă. RECOLTAREA CULTURILOR TIR­­ZII e pe terminate în majoritatea re­giunilor. Este necesar însă să se ia neîntârziat măsuri pentru intensifica­rea ritmului de recoltare la cultura sfeclei de zahăr în regiunile Timişoa­ra, Galaţi, Constanţa, Ploeşti, Craio­va, Oradea, unde s-a recoltat între 70 —80 la sută din suprafaţa cultivată. TREIERIŞUL OREZULUI trebuie de asemenea grăbit în regiunile Ga­laţi, Bucureşti şi Craiova, unde exis­tă un decalaj mare între această lu­crare şi seceriş. INSAMINTARILE DE TOAMNA, pînă la 29 octombrie, au fost executa­te în proporţie de 94 la sută. Gospo­dăriile colective au terminat semăna­tul culturilor de toamnă, iar, în gos­podăriile de stat această lucrare este pe sfîrşite. Suprafeţe mai mari de în­sămînţat au mai rămas în regiunile Cluj (80 la sută), Stalin (85 la sută) şi Hunedoara (85 la sută). Paralel cu lucrările de recoltare şi însămînţare, în această săptămână s-au continuat ARATURILE ADINCI pentru însămînţările de primăvară e­­fectuîndu-se pe 2.413.116 ha., ceea ce reprezintă 59 la sută din suprafaţa prevăzută­ Aceste rezultate, faţă de condiţiile create în urma ploilor că­zute, sunt departe de a fi mulţumitoa­re, mai ales în regiunile Iaşi (37 la sută), Ploeşti (41 la sută), Cluj (46 la sută), Galaţi şi Stalin (este 50 la sută). In următoarele zile, pe lingă termi­narea recoltărilor şi însămînţărilor, este necesar să se acorde o atenţie deosebită arăturilor adînci. In acest scop trebuie mobilizate toate forţele existente şi folosit din plin timpul prielnic de lucru. De asemenea o lu­crare importantă pentru recolta anu­lui viitor este încorporarea odată cu arăturile a îngrăşămintelor organice şi minerale Ieri la Gălăuţaş a început montajul utilajelor la fabrica de plăci aglomerate industrializarea lemnului de la Gălău­­ţaş. Această fabrică, care va da o pro­ducţie anuală de 8.000 tone plăci aglo­merate, urmează să intre în funcţiune cu întreaga capacitate în semestrul I al anului 1960. Fabrica va folosi ca materie primă resturile de fabricaţie de la întreprinderea de placaje din ca­drul aceluiaşi complex industrial. Plă­cile aglomerate din lemn vor fi furni­ruite tot in cadrul fabricii de la Gă­­lăuţaş, urmând ca întreprinderile de mobilă din ţară să primească produsul gata finit. Ieri a început montajul utilajelor la fabrica de plăci aglomerate din lemn, din cadrul complexului pentru Fabrica de malţ din Oraşul Stal­in Funcţionează cu întreaga capacitate ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru). — Noua fabrică de malţ din Oraşul Stalin a intrat în, funcţiune cu întreaga capacitate. Ea va produce anual 6.700 tone înalţ din care se pot fabrica 300.000 hr. de bere. Lucrările acestei fabrici, înzestrată cu utilaje moderne de înaltă tehnici­tate, au fost executate de Trustul 5 Construcţii din Oraşul Stalin, cu 68 de zi­le înainte de termen. . Un fapt pe săptămînă In traista cu vechituri Iau, la Intlmplare, două-trei nume. Ele ar suna simpatie dacă posesorii lor ar fi oameni in accepţia firească a cuvîntului. De pildă, Spell­man, R. Wolff şi, ca să fie trei, Joseph Alsop. Să-i recomand pe domnii in cauză, pentru cine nu-i cunoaşte. Primul slujeşte, pe domnul, fiind cardinal în S.U.A. ; al doilea trece drept filosof şi e profesor la univer­sitatea Harvard; al treilea compune de mulţi ani articole pentru „New York Herald Tribune“, e gazetar. Cum i-am ales ? Foarte simplu. Am băgat mina în traista cu vechituri. Şi ce-a ieşit, aia e. Toţi trei au aceeaşi specialitate , strigă NU cind omenirea spune DA. Ridicolul lor se naşte mai ales din faptul că nu-şi dau seama unde se găsesc şi că de-acolo, din traistă, se dau la istoria contemporană. Păcat, la urma urmei, de asemenea suflete fără soare. Cite idealuri omeneşti nu trec pe lingă ele, ca pe lingă peşte­rile amorţite în bezna erelor trecute! In zilele acestea, tustrei — ca şi cei­lalţi colegi ai lor din traistă — işi proclamă, sus şi tare, îngrijorarea. Vinovate sunt cele cinci continente cu grava lor speranţă de pace. De­­zarmarea generală şi totală intere­sează in cel mai inait grad opinia publică mondială ! Chiar la O.N.U., in Comitetul Politic, se acceptă i­n unanimitate, în sfirşit o rezoluţie de principii in favoarea plugului şi in datina tunului! Ah! — se bat cu pumnii în cap eroii din traistă, ex­­primind opinia colocatarilor — ah, şi poporul american speră in pace! Aceasta — scrie Alsop — „e cea mai serioasă primejdie şi de durată“. Aceasta — adaogă afurisind prea sfinţia sa cardinalul — e „opiul coexistenţei“. Aceasta — conchide filosoful —­­ egal cu ruina. Şi ex­clamă patetic: „Care senator... se va pro­nunţa oare in fa­voarea anulării imediate a comenzi­lor militare... ? !"• Să mai citez ? Mi-e ruşine uneori, cind mă văd obligat, pentru exem­­plificare, să reproduc pe albul hâr­tiei nişte ginduri îngrozitor de infame. Cum spuneam, am scos respecti­­vele nume de „îngrijoraţi“, fără ale­gere, virind mina in traista cu ve­chituri. Dacă aş repeta operaţia, ne-am pomeni, probabil pe la fundul traistei cu numele d-lui Truman, fost preşedinte al S.U.A. şi bătrîn pen­sionar. Zice şi d.sa că mi ar fi bine şi nu ar fi voie Şi nu ar fi rentabil şi nu ştiu mai cum nu ar fi — dacă ar fi pace. Se simte şi d-sa chemat să se ia în harţă cu omenirea. Alt­minteri, cine l-ar mai fromeni vreo­dată ! Pe lingă aceşti cavaleri, care şi-au înlocuit Rosinantele cu maşini Mer­cedes, aş scoate din traistă nişte specii înrudite, dar preocupate de probleme mai subtile. De pildă, o grămăjoară de călugări de la Insti­tutul pontifical din Lab­an. Fireşte, nicăieri, nici în vechiul, nici in noul testament, nu se prevăzuse că stea­gul sovietic va flutura cindva, pri­­mul, pe Lună. Aşa dar călugării tre­buie, prin forţa împrejurărilor, să se adapteze, ritmului modern. Ei tre­buie să facă operă de creaţie! Cer­cetările lor sunt de natură să feri­cească lumea pe încă vreo 2000 de ani. De aceea nu mă pot abţine să (Continuare in pag. 4­ a) Eugen Frunză A — Dulciuri în sortimente cît mai variate La fabrica „Dezrobirea“ din O­­raşul Stalin există o continuă pro­cupare pentru lărgirea sortimentu­lui de produse zaharoase. De cu­­rind aici a început producţia unor noi sortimente care se bucură de o apreciere deosebită din partea cumpărătorilor de toate vîrstele. Este vorba de poşete cu caramele, figurine de ciocolată, dragouri cu fructe etc­ In clişeu . Muncitoarea fruntaşă Virginica Apăvăloae, care lucrea­ză în sectorul de ambalaj vă pre­zintă noile produse. Foto : MIHAI POPESCU Lună record la uzina chimică din Năvodari NĂVODARI (de la coresponden­tul nostru).­­ De la intrarea în func­s­ţiune a uzinei chimice de la Năvodari nu a trecut prea mult timp. In acest interval de timp relativ scurt, colec­tivul uzinei a obţinut succese impor­tante în producţie. Luna octombrie poate fi socotită cu adevărat o lună record. In secţia de acid sulfuric, cît şi la cea de su­perfosfat, s-au fabricat cele mai mari cantităţi de produse faţă de toate celelalte luni ale anului (planul fiind zilnic cu mult depăşit). Calitatea superfosfatului produs a în­registrat creşteri simţitoare, fiind bo­­gat în substanţă activă, ajungînd pînă la 20­­la sută. Tot în luna octombrie a început să producă din plin secţia de granulare. In prezent, circa o treime din pro­ducţia de superfosfaţi a fabricii se li­vrează în stare granulată. Pe lingă aceste însemnate reali­zări, muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii de la Năvodari au reuşit să obţină pînă în prezent economii de 3.231.000 lei, apropiindu-se astfel cu repeziciu­ne de îndeplinirea angajamentului luat pentru întregul an. Punctul pe 1 La blocurile de locuinţe din parcul Libertăţii din oraşul Ba­cău, căile de acces nu au insta­laţie de lumină electrică. — Iţi pasez torţa, eu am ajuns acasă !... Des#a­d( GfJ c&mAC

Next