Romînia Liberă, noiembrie 1959 (Anul 17, nr. 4682-4706)
1959-11-01 / nr. 4682
Ieri la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis Lucrările celui de-al V-lea Congres A. R. L. U. S. Sâmbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.L.U.S.-ului care s-au distins în munca pe ţărimul întăririi prieteniei rormîno-sovietice. Participanţii la Congres au întimpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea, prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Epişev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două Congrese; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrindu-se în ordinea de zi a lucrărilor congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea Asociaţiei de prietenie sovietoromîne. Un mesaj se arată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare care îşi au tradiţia în trecutul îndepărtat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de întărire a legăturilor de prietenie romîno-sovietice, se spune în încheiere un mesaj, aduce o mare contribuţie A.R.L.U.S.-ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a instig,gat un binemeritat prestigiu nu numai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul ,pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub preşedinţia acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele : Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului a încolţit de mult trainic în conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămânţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cind zăbovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romîno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre, în încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Congres. După alegerea comisiei pentru propunerea noului Consiliu General A-R.L .U.S. şi a comisiei pentru redactarea rezoluţiei congresului au început discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul prof. Alexandru Roşea, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Ilie Trandafirescu, de la Uzinele „Ernst Thalmann" din Oraşul Stalin, şi Maria Zidaru, preşedinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin" din regiunea Baia Mare, Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Anton Moldoveanu, directorul Combinatului petrochimic Borzești, regiunea Bacău, acad. Gh. Ionescu-Sisești, Spiridon Buleite, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L-U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., ing. Mircea Marincescu de la Uzinele „Semănătoarea" din Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional A R.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zamfir, maistru la Uzinele metalurgice „Progresul" din Brăila. In şedinţa de după amiază, lucrările au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate congresului, de acad. Tudor Arghezi, prin care el îşi exprimă regretul de a nu putea participa la congres. In scrisoare acad. Tudor Arghezi scrie printre altele: „Pentru întîiă oară, acum în istoria relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a introdus în politica internaţională prietenia. Statelor mari, dar* boiereşti, nu le plăcea prietenia cu popoarele mici care umblau cu picioarele goale şi un opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e statul cel mai mare de pe continent. El i-a dat poporului nostru prietenia lui, o prietenie pe totdeauna“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă prezentate în şedinţa de dimineaţă Au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Eroul Muncii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, preşedintele gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu", regiunea Constanţa, Ion Dumitrescu, prim-secretar al Uniunii Compozitorilor, acad Grigore Benetatu, Vasile Obradov, derigat din regiunea timişoara, acad. Duiliu Marcu, preşedintele Uniunii Arhitecţilor, Nicolae Roman, secretar al C.C. al U.T.M., Ştefan Pataki, secretar al Consiliului A.R.LUIS, al Regiunii Autonome Maghiare, scriitorul Demostefle Botez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Tripşa, oţelar la Combinatul Siderurgic Hunedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Milcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale închinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrările congresului continuă. (Agerpres) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. prezentată de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi Tovarăşi. Congresul nostru se întruneşte in atmosfera însufleţită a Lunii prieteniei romîno-sovietice, care a devenit o frumoasă tradiţie în ţara noastră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile: aniversarea a 25 de ani de la constituirea Asociaţiei „Amicii U.R.S.S." şi împlinirea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă sentimentele de prietenie adîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi frate. De la această tribună trimitem poporului sovietic, care peste cîteva zile sărbătorreşte glorioasa aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, urarea fierbinte de a obţine, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru construirea comunismului, pentru apărarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiardin primele zile ale puterii sovietice, muncitorii din Romînia au văzut în tînărul stat socialist cea mai importantă cucerire a întregii omeniri muncitoare. In clocotul luptei revoluţionare, clasa muncitoare şi-a făurit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe steagul său de luptă hotărîrea fermă de a merge pe drumul marelui Octombrie. El a dus o luptă consecventă și neînduplecată împotriva pregătirilor de război antisovietic,pentru răspîndirea în mase a adevărului despre Uniunea Sovietică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialiste, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele patriotice şi antifasciste, le dădeau curaj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vremuri, in urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comuniştilor a fost creată în ţara noastră Asociaţia ,,Amicii U.R.S.S." la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni, şi care-şi propuneau să dea la o parte cortina min(Continuare In pag. 2-a) Tovarăşii Gh. Gheorgijiu-Dej şi Chivu Stoica întreţinîndu se într-una din pauzele Congresului cu membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă. E. L Afanasenko, A. G. Tukanova »1 g. Babaevskii tot», mihai Poplescu Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Anul XVII nr. 4682 4 pagini — 20 bani Duminică 1 noiembrie 1959 n pag. 3-a: Raportul cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Uniunii Sovietice prezentat de N. S. HRUŞCIOV la sesiunea Sovietului Suprem al U. R. S. S. Numeroase obiective terminate pe şantierul fabricii de zahăr din Bucecea SUCEAVA. Constructorii de pe şantierul fabricii de zahăr „Siretul“ din Bucecea muncesc cu elan pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Datorită unei bune organizări a muncii ei au reuşit să obţină un avans faţă de graficul de lucrări stabilit. Pînă în prezent au şi fost terminate numeroase obiective printre care se află magaziile de materiale şi seminţe, atelierul mecanic, depozitul de lubrefianţi etc. La pavilionul administrativ, pe care muncitorii s-au angajat să-l dea în folosinţă la 7 Noiembrie, se fac ultimele finisări. Cu mult avînt se desfăşoară întrecerea şi pe şantierul viitorului orăşel al muncitorilor fabricii de zahăr. Primele 4 blocuri cu 48 apartamente şi-au primit deja locatarii, iar la alte două se fac ultimele finisări. La celelalte blocuri de locuinţe, club, cantinarestaurant etc. lucrările sînt înaintate. Pe şantier au fost luate măsuri pentru ca lucrările să continue şi în timpul iernii. De asemenea s-au luat măsuri pentru funcţionarea celor două staţii de preparat betoane şi mortar, iar şantierul a fost aprovizionat cu cantitatea necesară de balast, nisip şi pietriş. Pentru încălzirea interioarelor, unde se va lucra în timpul iernii, se confecţionează în atelierul şantierului sobe metalice. (Agerpres) Articole noi pentru copii începând de la 1 noiembrie, în mai multe magazine din Capitală se pun în vinzare noi articole pentru copii. La magazinul „Romarta“ din Calea Victoriei s-a organizat o expoziţie cu vinzare cuprinzînd noi sortimente de încălţăminte pentru copii. Printre altele, se găsesc ghetuţe pentru copii de un an, ghetuţe , gen sandaletă şi ghetuţe cu baretă (nr. 29—35), încălţăminte de box pentru băieţi etc. La I C.S.L. Textila, imunităţile din str. Lipscani ş str. Bărăţiei, s-a asigurat un sortiment variat de confecţii pentru copii : paltonaşe cu glugă căptuşite cu ecosez pentru fetiţe, costumaşe din diftină in culori vii (mărimile 20—26), rochiţe din diftină brodate, pentru fetiţe pînă la 6 ani şi alte articole. Cea mai mare cramă din ţară CONSTANŢA (de la corespondentul nostru).Pe dealurile domoale ale comunei Basarabi, acolo unde, cu 3—4 ani în urmă, păşteau oile, se întinde acum via gospodăriei de stat Murfatlar , 734 ha. din care primele 200 ha. au intrat pe rod anul acesta. Pentru vinificarea producţiei mari de struguri - mai cu seamă în anii ce urmează, cind suprafaţa viei va ajunge la 1.200 ha. - a început aici, cu cîteva luni în urmă, construcţia celei mai mari şi mai moderne crame din ţară. Clădirea se înalţă acum impunătoare. Lucrările de finisare a interioarelor, de montare a utilajelor, se fac paralel cu lucrările de vinificaţie. Construcţia se întinde pe o suprafaţă de 2.000 metri pătraţi şi e prevăzută cu 5 etaje, din care 3 sub nivelul solului. Capacitatea de producţie a cramei e de 400 de vagoane prelucrate, 400 de vagoane învechite şi 800 de vagoane depozitate. La primul şi al doilea nivel (la 7,60 m. şi 11,60 sub nivelul solului) sunt butoaiele pentru învechit. O mare parte au şi fost montate. Cele peste 600 de vase construite în gospodărie, vor fi aşezate în 8 coloane, pe două rînduri suprapuse. In cele două săli imense sunt montate bazinele de fermentat prevăzute cu cite 4 sau 6 celule fiecare, avind o capacitate de un vagon şi jumătate. Fiecare etaj este prevăzut cu instalaţii moderne de ventilaţie. Utilajul pentru vinificaţie este în curs de montare. Pe lingă spaţiul necesar învechirii vinurilor pe cale naturală, crama va mai fi prevăzută şi cu o staţie de ultrarefrigerare a cărei construcţie va începe în curînd pentru învechirea rapidă a vinurilor cu ajutorul frigului. Crama va avea de asemenea un laborator, o cameră pentru fermentaţie, o sală de degustare, o centrală termică etc. In curînd va începe şi construcţia unei mari secţii de fabricare a subproduselor rezultate în urma vinificării. Toate acestea vor transforma gospodăria de stat de la Murfatlar într-un mare complex viticol. întreprinderile din regiunea Bacău au realizat 115 milioane lei economii peste plan Bacău ca în primele 9 luni ale anului în curs să realizeze economii peste plan în valoare de 115 milioane de lei Numai întreprinderile din oraşul Roman au obţinut în această perioadă economii în plus de cele planificate în valoare de peste 25 milioane de lei, realizîndu-şi în felul acesta angajamentul luat pe întreg anul Succese deosebite au dobândit muncitorii Fabricii de ţevi din Roman şi constructorii de pe şantierul hidrocentralei de la Bicaz, care au realizat în această perioadă economii peste plan în valoare de 11.396.000 lei şi respectiv 6.687.000 lei Colectivele întreprinderilor din regiunea Bacău desfăşoară larg întrecerea socialistă ca pînă la sfîrşitul anului să-şi depăşească angajamentul de a realiza economii peste plan in valoare de 157 milioane lei. BACAU (de la corespondentul nostru). — Descoperirea și punerea în valoare a noi rezerve interne a permis întreprinderilor din regiunea Să folosim timpul prielnic pentru terminarea muncilor agricole Ploila care au căzut în ultima vreme, în deosebi în nordul Moldovei, în Ardeal și Banat, nu au stîmjenit executarea lucrărilor agricole, ci dimpotrivă. RECOLTAREA CULTURILOR TIRZII e pe terminate în majoritatea regiunilor. Este necesar însă să se ia neîntârziat măsuri pentru intensificarea ritmului de recoltare la cultura sfeclei de zahăr în regiunile Timişoara, Galaţi, Constanţa, Ploeşti, Craiova, Oradea, unde s-a recoltat între 70 —80 la sută din suprafaţa cultivată. TREIERIŞUL OREZULUI trebuie de asemenea grăbit în regiunile Galaţi, Bucureşti şi Craiova, unde există un decalaj mare între această lucrare şi seceriş. INSAMINTARILE DE TOAMNA, pînă la 29 octombrie, au fost executate în proporţie de 94 la sută. Gospodăriile colective au terminat semănatul culturilor de toamnă, iar, în gospodăriile de stat această lucrare este pe sfîrşite. Suprafeţe mai mari de însămînţat au mai rămas în regiunile Cluj (80 la sută), Stalin (85 la sută) şi Hunedoara (85 la sută). Paralel cu lucrările de recoltare şi însămînţare, în această săptămână s-au continuat ARATURILE ADINCI pentru însămînţările de primăvară efectuîndu-se pe 2.413.116 ha., ceea ce reprezintă 59 la sută din suprafaţa prevăzută Aceste rezultate, faţă de condiţiile create în urma ploilor căzute, sunt departe de a fi mulţumitoare, mai ales în regiunile Iaşi (37 la sută), Ploeşti (41 la sută), Cluj (46 la sută), Galaţi şi Stalin (este 50 la sută). In următoarele zile, pe lingă terminarea recoltărilor şi însămînţărilor, este necesar să se acorde o atenţie deosebită arăturilor adînci. In acest scop trebuie mobilizate toate forţele existente şi folosit din plin timpul prielnic de lucru. De asemenea o lucrare importantă pentru recolta anului viitor este încorporarea odată cu arăturile a îngrăşămintelor organice şi minerale Ieri la Gălăuţaş a început montajul utilajelor la fabrica de plăci aglomerate industrializarea lemnului de la Gălăuţaş. Această fabrică, care va da o producţie anuală de 8.000 tone plăci aglomerate, urmează să intre în funcţiune cu întreaga capacitate în semestrul I al anului 1960. Fabrica va folosi ca materie primă resturile de fabricaţie de la întreprinderea de placaje din cadrul aceluiaşi complex industrial. Plăcile aglomerate din lemn vor fi furniruite tot in cadrul fabricii de la Gălăuţaş, urmând ca întreprinderile de mobilă din ţară să primească produsul gata finit. Ieri a început montajul utilajelor la fabrica de plăci aglomerate din lemn, din cadrul complexului pentru Fabrica de malţ din Oraşul Stalin Funcţionează cu întreaga capacitate ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — Noua fabrică de malţ din Oraşul Stalin a intrat în, funcţiune cu întreaga capacitate. Ea va produce anual 6.700 tone înalţ din care se pot fabrica 300.000 hr. de bere. Lucrările acestei fabrici, înzestrată cu utilaje moderne de înaltă tehnicitate, au fost executate de Trustul 5 Construcţii din Oraşul Stalin, cu 68 de zile înainte de termen. . Un fapt pe săptămînă In traista cu vechituri Iau, la Intlmplare, două-trei nume. Ele ar suna simpatie dacă posesorii lor ar fi oameni in accepţia firească a cuvîntului. De pildă, Spellman, R. Wolff şi, ca să fie trei, Joseph Alsop. Să-i recomand pe domnii in cauză, pentru cine nu-i cunoaşte. Primul slujeşte, pe domnul, fiind cardinal în S.U.A. ; al doilea trece drept filosof şi e profesor la universitatea Harvard; al treilea compune de mulţi ani articole pentru „New York Herald Tribune“, e gazetar. Cum i-am ales ? Foarte simplu. Am băgat mina în traista cu vechituri. Şi ce-a ieşit, aia e. Toţi trei au aceeaşi specialitate , strigă NU cind omenirea spune DA. Ridicolul lor se naşte mai ales din faptul că nu-şi dau seama unde se găsesc şi că de-acolo, din traistă, se dau la istoria contemporană. Păcat, la urma urmei, de asemenea suflete fără soare. Cite idealuri omeneşti nu trec pe lingă ele, ca pe lingă peşterile amorţite în bezna erelor trecute! In zilele acestea, tustrei — ca şi ceilalţi colegi ai lor din traistă — işi proclamă, sus şi tare, îngrijorarea. Vinovate sunt cele cinci continente cu grava lor speranţă de pace. Dezarmarea generală şi totală interesează in cel mai inait grad opinia publică mondială ! Chiar la O.N.U., in Comitetul Politic, se acceptă in unanimitate, în sfirşit o rezoluţie de principii in favoarea plugului şi in datina tunului! Ah! — se bat cu pumnii în cap eroii din traistă, exprimind opinia colocatarilor — ah, şi poporul american speră in pace! Aceasta — scrie Alsop — „e cea mai serioasă primejdie şi de durată“. Aceasta — adaogă afurisind prea sfinţia sa cardinalul — e „opiul coexistenţei“. Aceasta — conchide filosoful — egal cu ruina. Şi exclamă patetic: „Care senator... se va pronunţa oare in favoarea anulării imediate a comenzilor militare... ? !"• Să mai citez ? Mi-e ruşine uneori, cind mă văd obligat, pentru exemplificare, să reproduc pe albul hârtiei nişte ginduri îngrozitor de infame. Cum spuneam, am scos respectivele nume de „îngrijoraţi“, fără alegere, virind mina in traista cu vechituri. Dacă aş repeta operaţia, ne-am pomeni, probabil pe la fundul traistei cu numele d-lui Truman, fost preşedinte al S.U.A. şi bătrîn pensionar. Zice şi d.sa că mi ar fi bine şi nu ar fi voie Şi nu ar fi rentabil şi nu ştiu mai cum nu ar fi — dacă ar fi pace. Se simte şi d-sa chemat să se ia în harţă cu omenirea. Altminteri, cine l-ar mai fromeni vreodată ! Pe lingă aceşti cavaleri, care şi-au înlocuit Rosinantele cu maşini Mercedes, aş scoate din traistă nişte specii înrudite, dar preocupate de probleme mai subtile. De pildă, o grămăjoară de călugări de la Institutul pontifical din Laban. Fireşte, nicăieri, nici în vechiul, nici in noul testament, nu se prevăzuse că steagul sovietic va flutura cindva, primul, pe Lună. Aşa dar călugării trebuie, prin forţa împrejurărilor, să se adapteze, ritmului modern. Ei trebuie să facă operă de creaţie! Cercetările lor sunt de natură să fericească lumea pe încă vreo 2000 de ani. De aceea nu mă pot abţine să (Continuare in pag. 4 a) Eugen Frunză A — Dulciuri în sortimente cît mai variate La fabrica „Dezrobirea“ din Oraşul Stalin există o continuă procupare pentru lărgirea sortimentului de produse zaharoase. De curind aici a început producţia unor noi sortimente care se bucură de o apreciere deosebită din partea cumpărătorilor de toate vîrstele. Este vorba de poşete cu caramele, figurine de ciocolată, dragouri cu fructe etc In clişeu . Muncitoarea fruntaşă Virginica Apăvăloae, care lucrează în sectorul de ambalaj vă prezintă noile produse. Foto : MIHAI POPESCU Lună record la uzina chimică din Năvodari NĂVODARI (de la corespondentul nostru). De la intrarea în funcsţiune a uzinei chimice de la Năvodari nu a trecut prea mult timp. In acest interval de timp relativ scurt, colectivul uzinei a obţinut succese importante în producţie. Luna octombrie poate fi socotită cu adevărat o lună record. In secţia de acid sulfuric, cît şi la cea de superfosfat, s-au fabricat cele mai mari cantităţi de produse faţă de toate celelalte luni ale anului (planul fiind zilnic cu mult depăşit). Calitatea superfosfatului produs a înregistrat creşteri simţitoare, fiind bogat în substanţă activă, ajungînd pînă la 20la sută. Tot în luna octombrie a început să producă din plin secţia de granulare. In prezent, circa o treime din producţia de superfosfaţi a fabricii se livrează în stare granulată. Pe lingă aceste însemnate realizări, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Năvodari au reuşit să obţină pînă în prezent economii de 3.231.000 lei, apropiindu-se astfel cu repeziciune de îndeplinirea angajamentului luat pentru întregul an. Punctul pe 1 La blocurile de locuinţe din parcul Libertăţii din oraşul Bacău, căile de acces nu au instalaţie de lumină electrică. — Iţi pasez torţa, eu am ajuns acasă !... Des#ad( GfJ c&mAC