Romînia Liberă, ianuarie 1960 (Anul 18, nr. 4734-4758)

1960-01-03 / nr. 4734

Prima zi de lucru în noul an Numeroase brigăzi de sondori şi-au depăşit sarcinile CRAIOVA (de la corespondentul nostru).­­ Prima zi din noul an a adus petroliştilor din Oltenia succese însemnate în activitatea de foraj. Nu­meroase brigăzi de sondori, ca cele de la sondele 280 şi 242 Răşina, 72 Alunu, 21 Bustuchini şi altele, au de­păşit sarcinile primei zile din noul an cu zeci de metri foraţi. Aşa, de pildă, brigada condusă de Ionel Nicolae de la sonda 21 Bustuchini a forat peste pian 40 de m., iar cea de la sonda 72 Roşiile 30 m. Succese deosebite au obţinut son­dorii Întreprinderii de foraj Craiova. Astfel brigăzile conduse de Nicolae şi Ion Popescu de la sondele nr. 5 şi 117 au forat peste planul primei zile 6 şi respectiv 20 m. 1888 încă un an de activitate a fost încheiat. Bucurîndu-se din plin de roadele muncii depuse în cele 12 luni care au trecut, muncitorii, tehnicienii, inginerii din întreprinderi au intrat în­­ noul an cu încredere, bucurie şi speranţe. In lumina sarcinilor­­ sporite pe care plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 8 le pune în fata oamenilor muncii, anul 1960 va trebui să mar- jj I cheze un nou pas pe calea înfloririi economiei nationale. De g 8 aceea, încă din prima zi a acestui an, în acele sectoare ale 8 ° economiei unde, datorită specificului muncii, o parte a colec- jj - tivului a lucrat în ziua Anului Nou s-au obţinut rezultate re­ g 8 marcabile în producţie. | •■•300000090000000000000000000 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC«^ Pe graficul întrecerii HUNEDOARA (de la coresponden­tul nostru). — Aşa cum şi-au luat an­gajamentul, siderurgiştii hunedoreni au ţinut ca din prima zi a anului să înscrie pe graficul întrecerii succese deosebite. Şi munca lor­­ a rămas fără rezultate. La oţelăria Siemens Martin nr. 2 s-a produs in această zi 100 tone oţel peste plan. Rezultate asemănătoare s-au obţi­nut şi în alte secţii. Deşi au sarcini sporite în acest an, cocsarii au dat în prima zi a anului nou 99 tone cocs metalurgic peste plan; la furnale s-au produs 33 tone fontă peste plan, Roadele unei singure zi TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — Cînd ceasul a indicat ora 12 noaptea după ce muncitorii şi-au strîns mîinile şi şi-au urat „La mulţi ani“, maistrul Nemeş a spus : — Să dăm tovarăşi prima şarjă de zahăr în contul anului nou, într-un timp record şi cu cele mai mici pier­deri în conţinutul de zahăr . Şi muncitorii fabricii „Bernath An­drei“ au continuat munca cu însufle­ţire deosebită. Pe grafic au fost în­scrise oră de oră date din ce în ce mai îmbucurătoare. Pînă dimineaţa la ora 6, ora terminării schimbului de noapte au fost produse peste plan 800 kg. de zahăr. In ziua de 1 ianuarie 1960, munci­torii fabricii de zahăr au prelucrat peste plan 18 vagoane de sfeclă de zahăr. ooooooooooooooooocooooooa OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOl Lasosireadincursa '' Mecanicul Vasile Mihăilescu îm­preună cu fochistul Ion Bilan lucrînd pe locomotiva nr. 231074 din cadrul depoului Bucureşti Călători, au obţi­nut in prima zi a noului an bune re­zultate. Gospodărind combustibilul şi îngrijind locomotiva, numai pe dis­tanţa de 440 km. parcurşi (Mărăşeşti- Bucureşti) ei au economisit 1800 kg. combustibil convenţional. Bucuroşi de succesul obţinut, mecanicul Vasile Mihăilescu şi fochistul Ion Bilan pe ca­re îi vedeţi în fotografia noastră de mai jos îşi pregătesc locomotiva pentru a o da în primire altui schimb, şi anume vestitului mecanic de loco­motivă Ştefan Lungu, Erou al Mun­cii Socialiste, care va pleca cu ea in cursă spre Constanţa. Foto : MIHAI POPESCU 1 0---— REVELION Revelion, revelion... Prilej de voiu­­ţie, de bucurie, de toasturi pentru pi- Stor... In sfîrşit, revelion. Noaptea, aştepta­tă cu nerăbdare, a sosit. Ultimele cea­suri ale bătrinului an au fost trăite febril, in pregătiri de ordin estetic: cea mai frumoasă rochie, cea mai fină ba­tistă, cea mai nouă cravată etc., etc... Invitaţi şi gazde fac cele din urmă retuşuri in cinstea primirii oaspetelui de seamă, „Anul nou". Cel mai frumos revelion Oare cine a reuşit în astă seară să creeze cadrul cel mai frumos pentru frumoasa sărbătoare? Iată un lucru greu de precizat, dacă vrei să fii im­parţial. Muncitorii de la „Griviţa Roşie" sînt i de părere că nicăieri nu poate fi mai bine, mai plăcut, decît la ,,ei acasă“, în vasta sală a Complexului C.F.R. Griviţa Roşie. Peste 600 de oaspeţi, cazangii, sudori, forjori, ajustori, maiştri,­­dispeceri şi ingineri, au venit aici cu familiile lor pentru a petrece revelionul. Ceferiştii care în tot tim­pul vechiului an s-au străduit să re­pare cît mai multe locomotive, şi să pună în circulaţie cît mai­­ multe va­goane de cale ferată, se adunaseră pentru a întîmpina împreună noul an. In 1959, ei au economisit peste 9 mi­lioane lei, depăşindu-şi astfel angaja­mentul luat, cu 4 milioane. Succesele s-au datorat inovaţiilor­ folosirii ra­­ţionale a materiilor prime, priceperii cu care au lucrat.­­ ..Să ciocnim paharul dragi tova­răşi“ — s a auzit vocea crainicului. Şi sute­ de cupe umplute cu vin au fost ridicate pentru anul cel nou, pen­tru fericire şi pace, pentru alte noi succese în muncă. A început dansul. Printre perechi recunoşti pe strungarul Marin Bandă, tîmplarul Nicu Aurel, inginerul Iosif Lorentz. Dansează sportivii, dansează cei bătrîni cu avînt tineresc. Petrece­rea e în toi. Vin alţi oaspeţi şi sînt primiţi cu urări de bun sos­­. Printre ei recunoaştem artişti de la Teatrul de Operă şi Balet, operatori şi tehnicieni de la cinematografie care vor imorta­liza pe peliculă revelionul feroviarilor. Dacă-i vom asculta însă pe munci­torii de la uzinele textile „7 Noiem­brie“ din Capitală, ne vor convinge fie la ei şi nu în altă parte s-a rea-­­ lizat cea mai reuşită primire a nou­lui an. Serpentine colorate înveseleau ta­vanul alb al sălii de revelion, becu­rile scînteietoare împrăştiau o lumi­nă vie, ghirlande de brad împodobeau pereţii, iar pomul de iarnă se înălţa majestuos şi strălucitor, aducînd con­tribuţia sa cadrului feeric. Invitaţii au început să sosească de­vreme. Pînă la ora 10, mesele au fost toate ocupate. Brigada artistică a uzinii şi-a început programul cu urări şi... petrecerea s-a pornit năval­nică... Un menu copios — din care n-au lip­sit sărmăluţele, tradiţionalul curcan şi plăcinta cu răvaşe — s-a încheiat spre dimineaţă cu o excelentă ciorbă de potroace. Şi tot timpul mesei, u­­rările şi toasturile nu mai conteneau. La ora 11 şi jumătate, a luat cuvin- 1960 tul fov. Vasile Toma, secretarul comi­tetului de partid al uzinii. ..îndeplinind planul la 18 decenii, bine uzina a dat produse de calitate şi a economisit totodată 1.300.000 lei. Vă felicit tovarăşi pentru succesele obţinute, felicit pe comuniştii Dumitru Tudor şi Gheorghe Cernăianu şi alţi fruntaşi în producţie care au adus un aport însemnat în obţinerea atîtor suc­cese, şi vă doresc în anul ce vine noi şi frumoase realizări în muncă“. Degeaba am încerca noi să facem o alegere asupra celui mai reuşit reve­lion, pentru că locul de întîietate va fi disputat şi de muncitorii fabricii de ALICE MIHALCEA şi MIRCEA SCRIPCĂ (Continuare în pag. 2­ a) In întreaga Capitală noaptea de Anul Nou a trecut pe nesimţite în veselie, cîntec, dans. La Palatul Republicii, unde a avut loc tradiţio­nalul Carnaval al tineretului, la Industria Bumbacului A şi B, la „Gri­­viţa Roşie", la „F. C. Gheorghiu-Dej" şi în alte zeci de întreprinderi bucureştene, oamenii muncii şi-au luat bun rămas de la vechiul an, an de însemnate succese şi au pornit cu bunăvoie spre realizările anului ce vine. lată în clişeul din stingă un aspect de la Carnavalul tineretului şi în cel din dreapta pe Ana Boghină, Erou al Muncii Socialiste, cioc­nind un pahar cu tovarăşii ei. Foto ! A. CONSTANTINESCU ȘI MIHAI PO­PESCU ItA­­­zl m Proletari din toate tarile, uniti-va! intuim liberă organul sfaturilor populare din republica populară română 112 tone clinker şi 208 tone ciment peste plan de linişte. Apoi din sutele de piepturi izbucneşte aceeaşi urare. La mulţi ani. Luînd cuvintul inginerul Silviu Opriş, directorul fabricii a arătat că întreprinderea şi-a încheiat vechiul an de activitate cu un bilanţ deosebit de rodnic: 32 000 de tone ciment peste plan şi 8 milioane de lei economii la preţul de cost. Directorul i-a felicitat pe cimentişti pentru succesele dobin­­dite, unindu-le pentru noul an victorii şi mai mari. Şi in timp ce in sala cantinei pe­trecerea îşi relua firul, in fabrică, gla­surile celor pe care sosirea noului an i-a găsit la datorie, încercau să aco­pere zgomotul asurzitor al cuptoarelor şi al morilor de ciment cu urarea: ,,La mulţi ani­­" Dimineaţa, la ieşirea din schimb, ei au raportat prima victorie obţinută în noul an: 60 de tone clinker şi 108 tone ciment peste plan. In acelaşi timp, de la rampa fabricii a plecat spre marile şantiere ale socialismului, pri­ma garnitură din acest an încărcată cu 400 tone de ciment. Succese însemnate au obţinut şi ce­lelalte schimburi de cimentişti. La sfîr­­şitul primei zile de muncă din noul an cimentiştii de la Bicaz au vestit şi pri­ma lor victorie: 112 tone clinker şi 208 tone de ciment peste plan. BACĂU (de la corespondentul nos­tru). — Anul 1959 îşi depăna ulti­mele minute. La Bicaz, in sala încă­pătoare a cantinei fabricii de ciment, petrecerea era In toi. Peste 200 de muncitori cu familiile lor au venit să intim­pine împreună noul an. E ora 24. Acordurile muzicii Încetează. O clipă Penicilină pentru 500.000 flacoane IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ O coincidenţă cu totul neobişnuită a fă­cut ca cei care au lucrat în tura din noaptea de joi spre vineri la fabrica de antibiotice, să încerce o dublă emo­ţie. In clipa cînd acele ceasornicelor vesteau sosirea noului an, sectorul de fermentaţie al fabricii preda sectorului de extracţie prima şarjă de penicilină pe anul 1960. Această şarjă ech­ivala cu conţinutul a peste 500.000 flacoane de penicilină, încununînd astfel străda­niile colectivului de muncă pentru fo­losirea cit mai deplină a capacităţii de producţie a utilajului. Tot atunci a fost elaborată şi o şar­jă de aurociclină, avînd o concentraţie cu aproximativ 250 unităţi aurociclină pe cm.­c. mai mare faţă de randamentul mediu pe şarjă obţinut în anul 1959. Anul XVIII nr. 4734 4 pagini 20 bani Duminică 3 ianuarie 1960 Cea dinţii şarjă din 1960 Sunt ultimele ore ale anului 1959. Pe platforma cuptoarelor Siemens- Martin de la uzinele „Oţelul Roşu“ din raionul Caransebeş domneşte o atmosferă sărbătorească. Schimbul de onoare, cum este numit de m­eta­­lurgişti colectivul care întimpin­ă anul nou aici, pe platou, e la dato­rie. Prim-topitorii Alfred Schwerin, Ferdinand Mosland, Petru Mila și ceilalt­­i­­ pregătiri intense în vede­rea elaborării primelor șarje ale anuilui 1960. Din cînd în cînd, uşile cuptoarelor sînt deschise pentru lua­rea probelor. Atunci pe platou se revarsă lumina vie, care stăruie cî­­t­­eva clipe pe chipurile vesele ale oţelarilor. Ora 24 a fost întîmpinată cu strin­geri călduroase de mină, cu îmbră­ţişări prieteneşti, cu urale : „La mulţi ani, tovarăşi !“ Urarea era pe buzele tuturor. In mijlocul oţelarilor au venit Frederic Maiorovici, directorul uzi­nelor, Ioan Cosmuţă, secretarul co­mitetului de partid şi Otto Takacs, şeful oţelăriei, care­­ a felicitat căl­duros pe muncitori pentru succese­le din 1959 şi le-a urat noi realizări în 1960. Şi, bineînţeles, şi aici pe platou muncitorii au ciocnit cu con­ducătorii lor tradiţionalul pahar cu vin, nelipsit în asemenea momente sărbătoreşti. Intr-un cadru solemn a fost apoi elaborată la cuptorul nr. 3 prima şarjă a anului 1960. Cinstea de a ol elabora a revenit prim-topitorului Petru Mila. Cu aceasta, întrecerea socialistă pentru realizarea sarci­nilor sporite pe 1960 a fost inaugu­rată. Şi chiar în ziua de Anul Nou pe platoul cuptoarelor Siemens-Mar­­tin de la „Oţelul roşu" s-a înregi­­strat şi primul succes din 1960 , la cuptorul nr. 4, datorită hărniciei e­­chipelor de oţelari şi în primul rînd a celei condusă de Ferdinand Mos­land s-au elaborat 30 de tone de oţel de primă calitate peste sarcină. E prima cifră înscrisă în evidenţa noului an. Dar desigur, la ea se vor adăuga de acum mereu altele ; măr­turie stau realizările din 1959, fap­tele de eroism şi abnegaţie ale oţe­larilor de aici. Să le urăm aşadar şi noi din toa­tă inima . La mulţi ani, tovarăşi ! Ing. VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere" In regiunea Timişoara TELEGRAME Tovarăşului NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice Tovarăşului KLIMENT EFREMOVICI VOROŞILOV Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice MOSCOVA Dragi tovarăşi, Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Miniş­tri al Republicii Populare Romíne, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne şi întregul nostru popor, vă trimit dv. şi prin dv. gloriosului popor sovietic cele mai calde şi sincere felicitări. Uriaşele realizări în construirea comunismului, obţinute prin munca plină de abnegaţie a poporu­lui frate sovietic, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succese­le epocale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice care dau viaţă celor mai îndrăzneţe visuri ale omenirii, însufleţesc poporul nostru ca şi popoarele tuturor ţărilor socialiste, la dobîndirea de noi victorii în construcţia socialistă, stîrnesc respectul şi admi­raţia întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice şi alături de ea a celorlalte ţări socialiste, pentru coexistenţă paşnica între toate statele, valoroasele iniţiative ale guvernului sovietic în vederea destinderii in­ternaţionale, deschid perspectiva unor noi victorii ale cauzei păcii şi prieteniei între popoare. Poporul român îşi va aduce şi pe viitor întreaga sa contribuţie la întărirea prieteniei de nezdrun­cinat dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, la întărirea forţelor păcii şi a unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în construirea comunismului, în lupta pentru pace în întreaga lume. La mulţi ani, dragi tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman Chivu Stoica Președinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Ion Gheorghe Maurer Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist al Uni­unii Sovietice, Prezidiul Sovietului Suprem al U­­niunii Sovietice, Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice şi întregul popor sovietic vă felicită cor­dial pe dv. şi prin dv. întregul popor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului la­găr socialist, prin slăbirea încordării internaţio­nale, prin noi succese în lupta pentru pace în în­treaga lume. Remarcabilele victorii obţinute în anul care a trecut de harnicul popor român sub Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959, conducerea Partidului Muncitoresc Român în con­struirea socialismului umplu de bucurie sincera inimile oamenilor sovietici. Suntem­ ferm convinși că prietenia indisolubilă și colaborarea rodnică dintre popoarele ţărilor noastre frăţeşti se vor dezvolta şi un viitor în in­teresul întăririi continue a familiei unice a po­poarelor lagărului socialist. Urăm din toată inima, dragii prieteni, poporului frate român succese şi mai mari în construirea Ro­­mîniei socialiste, în lupta pentru triumful păcii în întreaga lume. Nikita Hrușciov Kliment Vorosilov Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine,­ a rostit in noaptea de 31 decembrie 1959, la posturile noastre de radio şi televiziune următoarea cuvintare: Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Republicii Populare Ro­mâne ! Ne aflăm la sfîrşitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarca­bile în dezvoltarea economică şi social­­culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul ţării au intrat în funcţiune noi întreprinderi, s-au des­chis noi şantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşterea însemnată a producţiei industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc patrimoniul cultu­rii noastre socialiste. Poporul munci­tor a trecut în revistă cu prilejul ce­lei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, expri­mate în avîntul economiei şi culturii, în mersul ascendent al ţării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al populaţiei. Toate acestea sînt rezultatul muncii entuziaste şi pline de eroism desfăşu­rate de clasa muncitoare, de ţărăni­mea muncitoare şi intelectualitate, ro­dul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească în noul an cu încredere în forţele sale creatoare, cu hotărîrea de a dezvolta succesele obţinute. Perspectivele anului 1960 însufleţesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia şi ini­ţiativa creatoare a maselor muncitoa­re, se vor realiza noi progrese pe tă­­rîm economic, social şi cultural. Oa­menii muncii trec pragul noului an strîns uniţi în jurul forţei lor condu­cătoare, a încercatului nostru Partid Muncitoresc Român întărind necontenit alianţa muncitorească ţărănească şi frăţia între poporul român şi minorită­ţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bogat în victorii însemnate ale siste­mului socialist mondial. Tot mai pu­ternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frăţească şi întrajutorarea tovărăşea­scă între popoarele ţărilor socialiste. Uniunea Sovietică, păşind în etapa construcţiei desfăşurate a comunis­mului, înfăptuieşte în ritm rapid mă­reţul plan septenal de dezvoltare a ţării. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialis­te pun şi mai mult în evidenţă supe­rioritatea socialismului faţă de capita­lism. In front unit, ţările socialiste pă­şesc înainte spre noi victorii, în folo­sul popoarelor lor şi al progresului mondial. In 1959, ideile păcii şi colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internaţională. In relaţiile internaţionale se observă un început bun de destindere a încordării. Propu­nerea guvernului sovietic de a se în­făptui dezarmarea generală şi totală a ciştigat adeziunea largă a popoare­lor. Nu peste mult timp va avea loc din eveniment de mare însemnătate —• întîlnirea conducătorilor Uniunii So­vietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei şi Franţei, de la care popoare­le aşteaptă noi rezultate pozitive in dezvoltarea colaborării internaţionale şi consolidării păcii. Exprimăm spe­ranţa că prin eforturile tuturor forţe­i lor iubitoare de pace, procesul des­tinderii va continua, problemele in­ternaţionale litigioase vor căpăta o rezolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Alături de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă va milita şi în viitor pentru triumful păcii şi colaborării intre toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Gu­vernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Nationa­le, felicit călduros muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii, femeile şi ti­neretul ţării, noastre, pe toţi cei ce muncesc, şi le urez noi succese în construirea socialismului, fericire şi sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de activitate, spre în-*­florirea scumpei noastre patrii. La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni! Din 3 muncitori, unul este inovator La întreprinderea „E­­lectromotor" din Timi­şoara, mişcarea de ino­vaţii şi raţionalizări a înregistrat în 1959 suc­cese importante. Au fost prezentate cabinetului tehnic al întreprinderii peste 700 de propuneri de inovaţii şi raţionali­­zări. Din acestea multe au fost aplicate în pro­ducţie, aducînd o econo­mie antecalculată de peste două milioane lei anual. Alte 120 de ino­vaţii sunt în curs de ex­perimentare. In între­prinderea „Electromotor“ sînt peste 300 muncitori, ingineri şi tehnicieni, purtători ai insignei de inovator. Aceasta în­seamnă că din 3 munci­tori, unul este inovator. Numai în anul 1959 au primit diploma de inova­tori peste 104 muncitori, ingineri şi tehnicieni. Printre cei mai destoi­nici inovatori din ca­drul întreprinderii se nu­mără strungarul Ştefan. Kovács, lăcătuşul Mihai Simion, matriţerul Pavel Gaida, tehnicianul Mir­­cea Bădescu, inginerul Gheorghe Tatu şi mulţi alţii. La dezvoltarea mişcă­rii de inovaţii, un aport însemnat îl aduce activi­tatea cabinetului tehnic şi a cercului A.S.I.T. care acordă o deosebită atenţie propunerilor de inovaţii prezentate spre examinare şi rezolvare. ŞTEFAN LASCU corespondent voluntar, p Primul tren cu mărfuri sovietice din anul acesta 1 ianuarie 1960, era 1,48 noaptea. La această oră a intrat în gara Socola Roşie prin punctul de frontieră Un­­gheni primul tren sovietic din anul acesta. Garnitura, avînd peste 40 de vagoane conţinea produse şi mărfuri livrate ţării noastre de către ţara ve­cină şi prietenă în baza acordurilor comerciale încheiate între cele două ţări; cocs pentru furnalele Hune­doarei, rezervoare şi pompe de mare capacitate pentru Combinatul chimic Borzeşti, motoare electrice pentru Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov, îngrăşăminte chimice, cocs siderurgic şi altele. Chiar în aceiaşi zi în gara Socola au fost alcătuite trenuri care au transportat la destinaţie mărfurile şi produsele sovietice sosite în cursul nopţii. (Agerpres)

Next