Romînia Liberă, ianuarie 1960 (Anul 18, nr. 4734-4758)

1960-01-03 / nr. 4734

Pag 2-a d) Lucrările celei de-a 8-a sesiuni a Marii Adunări Naționale LEGE pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1960 Art. 1. — Se aprobă bugetul de Stat pe anul 1960 la venituri în sumă de 56 800 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 55 930 milioane lei, cu o de­păşire a veniturilor față de cheltuieli de 870 milioane lei. Art. 2. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 de la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste se stabilesc în sumă to­tală de 52.927,7 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 provenite din im­pozite şi taxe de la populaţie se sta­bilesc în sumă de 3.872,3 milioane lei. Art. 4. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea economiei naţionale se aprobă în sumă de 33.562,7 milioane lei, din care pentru finanţarea investiţiilor ca­pitale 14.789,4 milioane lei. Art. 5. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea acţiunilor social-culturale se aprobă în sumă de 13.436,8 milioane lei, din care: a) pentru­ finanţarea acţiunilor în­scrise în bugetul asigurărilor so­ciale de stat . . . 3.427,5 mii. lei b) pentru învăţămînt 3.327,8 „ „ c) pentru ştiinţă şi cultură 985,4 ,, „ pentru sănătate, cultură fizică şi sport 3.037,3 * ? e) pentru prevederi sociale f) pentru plata alo­caţiei de stat pentru copii şi a ajutorului fa­milial de stat , 1.660,0 998,8 Pentru echilibrarea bugetelor sfatu­rilor populare ale regiunilor Iaşi şi Piteşti pe anul 1960, se stabilesc do­taţii din bugetul republican în sumă de 67.132 mii lei pentru sfatul popular al regiunii Iaşi şi în sumă de 10.477 mii lei pentru sfatul popular al re­giunii Piteşti. Art. 13 — Ministerele, Instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor lua toate mă­surile necesare pentru îndeplinirea de către fiecare întreprindere şi organi­zaţie economică în subordine a planu­rilor lor de producţie în volumul şi sortimentele stabilite, a sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost, în vederea creşterii rentabilităţii şi asigurării vărsării la timp şi integral a venitu­rilor bugetului de stat. Conducătorii ministerelor, instituţii­Art. 6. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960 pentru întreţinerea aparatului administrativ, organelor ju­decătorești și procuraturii, se aprobă in sumă de 1.571,1 milioane lei. Art. 7. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru apărarea sta­tului se aprobă în sumă de 3.505,0 mi­lioane lei Art. 8. — Fondul de rezervă buge­tară se stabilește în sumă de 2.523,7 milioane lei, din care : 2.423,7 milioane lei în bugetul re­publican la dispoziţia Consiliului de Miniştri şi 100,0 milioane lei în bugetele sfa­turilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Con­stanţa, la dispoziţia comitetelor executive ale sfaturilor populare respective, potrivit repartizării a­­probate prin bugetul de stat. Art. 9. — Bugetul republican se a­­probă la venituri în sumă de 47.663,2 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 46.793,2 milioane lei, cu o depă­şire a veniturilor față de cheltuieli de 870,0 milioane lei. Art. 10. — Din suma totală a ve­niturilor și cheltuielilor bugetului re­publican, bugetul asigurărilor sociale de stat se aprobă, atît la venituri cit și la cheltuieli, în sumă de 3.427,5 mi­lioane lei. Art. 11. — Bugetele sfaturilor popu­lare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, cum şi cotele defalcate din impozitele şi veniturile de stat şi soldurile tranzitorii se aprobă la următoarele sume: Art. 12 — Pentru anul 1960 se sta­bilesc următoarele cote defalcate din impozitele şi veniturile de stat la bu­getele sfaturilor populare ale regiuni­lor şi ale oraşelor Bucureşti şi Con­stanţa­­lor centrale, comitetelor executive ale sfaturilor populare, precum şi condu­cătorii tuturor unităţilor economice şi bugetare sunt obligaţi să respecte în­tocmai dispoziţiile legale în vigoare cu privire la folosirea raţională şi economicoasă a mijloacelor bugetare. Art. 14. — Se aprobă contul gene­ral de execuţie a bugetului de stat pe anul 1958, la venituri în sumă de 47.005,8 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 44.688,9 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de chel­tuieli în sumă de 2.316,9 milioane lei. — în mii Iei 7 o Regiunea sau orașul Venituri Cheltuieli Solduri tranzitorii in afara veniturilor si cheltuielilor-Total din care: cote defalcate din Impozite și venituri de stat 1.Bacău, 1 .1 4 flA. 431.827 209.228 431.827 5.000 2.Baia Mare ,1fl 44. 364.473 162.270 364.473 4.000 3.București .­ 4 44. 536.600 316.152 536.600 7.000 4.Cluj . . .a 4 4fl. 588.737 292.423 588.737 7.000 5.Constanța .4 4 4fl. 282.720 135.235 282.720 4.000 6.Craiova . .4 4 44. 562.203 327.091 562.203 7.000 7.Galați . . 4 4 44 . 496.193 235.399 496.193 6.000 8.Hunedoara, •• 4A. 336.459 162.409 336.459 4.000 9.lași . , ,• ■ •«. 549.748 262.210 549.748 6.000 10 Oradea . , *a ' «4 . 423.813 229.005 423.813 5.000 11.Pitești , » 282.210 474.121 6.000 12.Ploești , #• 4 •• . 582.056 220.986 582.056 7.000 13Stalin . ,• • •• . 511.949 . 150.073 511.949 5.000 14.Suceava .. • 1 . 426.864 246.460 426.864 5.000 15.Timișoara . . 644.098 178.811 644.098 7.000 16.Regiunea Autonomă Ma­ghiară . . . 419.427 187.219 419.427 5.000 17.Or. București• . 1.332.253 472.257 1.332.253 9.000 18.Or. Constanța . .• . 173.287 78.960 173.287 1.000 Total .• .9.136.828 4.148.398 9.136.828 100.000 Nr. crt. Regiunea sau oraşul i­ din impo­zitul pe veniturile populaţiei recentul din impozitul agricol de detal din veniturile S.M.T. care din impozi­tul pe circu­laţia mărfu­rilor de la întreprinde­rile locale şi ale cooperaţiei 1.Bacău . . • flfl flflflflfl 100 100 50 21 2.Baia Mare • «fl■9flflfl1 100 100 50 15 3.București. • 0flflflflfl«fl 100 100 25 30 4Cluj. • 99 '­1fl•«fl• 100 100 50 32 5.Constanţa • flflflsflfl­• 100 100 30 57 6.Craiova • 4 ••9fl#«fl 100 100 50 31 7.Galaţi . . • 4 •flflflfl* 1 100 100 45 31 8.Hunedoara4 fl4 «flflflflfl 90 100 30 18 9Iași . . . • fl9fl«9fl«fl 100 100 100 100 10.Oradea . 3 fl9flflfl1flII 100 100 45 56 11 Pitești . . fl •fl«flflfl•II 100 100 100 100 12.Ploești. . « fl fl1 fl• 1 • 55 100 455 13.Stalin . . • •••flflfl9a 30 100 45 11 14.Suceava . • • •• •fl«a 100 100 100 88 15Timișoara fl« 35 100 259 16Regiunea Autonomă Maghiară•« 100 100 50 21 17.Oraș București* # 4fl« 75 100 100 13 18.Oraş Constanţa. . . •• • 100 100— 90 Discuţii asupra proiectului bugetului de stat pe anul 1960 După cuvîntarea tovarăşului Ion Cozma a luat cuvîntul deputatul Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care a cri­ticat unele păreri greşite exprimate de antevorbitor. Tov. Bîrlădeanu s-a referit la fap­tul că în legătură cu cultivarea po­rumbului pentru siloz tov, Cozma s-a mărginit să vorbească doar despre pro­blema îmbunătăţirii calităţii acestei culturi, lăsînd pe al doilea plan sar­cina principală : sporirea suprafeţelor destinate porumbului pentru siloz pen­tru a asigura tot mai mult furaj de înaltă calitate în vederea unei creş­teri rapide a producţiei de carne şi lapte. Intre alte observaţii critice, vorbito­rul a arătat de asemenea că în cuvîn­­tarea tov. Cozma s-a reflectat insu­ficienta preocuparea a organelor Mi­nisterului Agriculturii pentru zonarea speciilor şi raselor de animale — mă­sură de mare însemnătate în creşterea animalelor. Luînd din nou cuvîntul, tov. Ion Cozma a arătat că este în totul de acord cu observaţiile critice făcute, mulţumind pentru ajutorul ce i s-a dat. El a asigurat Marea Adunare Naţio­nală că Ministerul Agriculturii va lua toate măsurile necesare în vederea creşterii producţiei de porumb pentru siloz. Român­ia liberă Brigada ştiinţifică în mijlocul sătenilor Inginerul agronom Du­mitru Holdiş din Si­­ghet a fost pus in faţa unei întrebări pe at de neaşteptate, pe atit de... „A naibii femeie“, gin­­deşte, şi-i vine să ridă. „Auzi, cum se fac minu­nile“... — „Păi cum să se facă, leliţă, măi to­varăşi“... E chemată in ajutor toată brigada ştiinţifică, se vorbeşte de tot soiul de minuni cunoscute şi necunoscu­te, de înşelăciuni şi su­perstiţii. — „Ne-ar tre­bui un prestidigitator în brigadă, să le arate el minuni“, şopteşte cine­va. — „Lasă o scoatem noi la capăt şi cu chi­mia“ — eprubetele trec din mină in mină. — „Uite Ioane, aici a fost aşa ca un fum şi acum e apă." — „Tovarăşe doctor cum te poţi vin­deca de rac" ? — „Apoi vezi aici nu mai încape nici o minune a icoane­lor, aici e vorba de ştiinţă“. Expunerea des­pre cancer şi căile sale de vindecare e amplă, amănunţită, pe înţelesul tuturor şi cercetările care încă sunt in curs şi eforturile oamenilor de ştiinţă şi... „Opera­ţii, Izotopi, Radia" cu­vinte noi ce se explică cu răbdare. Afară se aude aşa ca un tunet. — „Auzi, s-a pornit Ilie, Sfîntul, cu carul în cer", zice un bătrin — „Pornit pe dracu, nu auzişi că norii, adunătu­ră mare de aburi din toate apele pămîntului se ciocnesc, şi din cauza electricităţii“... — „To­varăşe profesor, oare n-am putea prinde elec­tricitatea aceea din nori, s-o aducem aici pe pămînt să ne lumineze casele“... Curg întrebările, cad limpezi răspunsurile. Sa­la căminului din Vad e plină. „Nici cel mai bun program artistic a! nos­tru, n-a avut atîta suc­ces“, zice cu invidie un dansator din echipa că­minului. începe progra­mul brigăzii artistice de agitaţie, care a venit odată cu brigada ştiin­ţifică. Oamenii rid, a­­plaudă, comentează. Cind totul se termină se im­part in două — jumă­tate il înconjoară pe Holdiș, jumătate pe me­dici. — „Tovarăşe ingi­ner, la noi pămîntul“... — „Tovarăşe doctor, fe­tiţa mea tot are ceva în gît“... — ,,Ad-o încoa­ce s-o vedem“... — „Păi se poate ? Ziceam nu­mai aşa“... Apa se fac minunile... Cu mintea şi cu faptele omului. De luai Mara­mureşul de la un capăt la altul, de sus de la borna de graniţă de pe Tisa şi pină jos spre Vişeu, puteai auzi incă acum un an sumedenie de poveşti din cele cu strigoi, cu vindecări mi­raculoase, cu intimplări nemaiauzite. Acum pe unde treci, ai să afli de la oameni ce-i aceea o hidrocentrală, cum se fabrică materiile plas­tice, cum se cultivă hi­brizii şi cum e clima la tropice... Şi ai să afli de acestea,­­ dezbătute de la o duminică la alta (intre două discuţii cu brigada ştiinţifică) tot timpul săptăminii, ziua pe afară, seara prin case, la căldura vetrei — şi la Belting , ra­ionul Tăşnad şi la Acăş şi la Tiriam şi la Bor­şa şi la Birsana — co­mune care şi-au format in ultima vreme proprii­le lor brigăzi ştiinţifi­ce permanente. Ai să le afli de-a lungul şi de-a latul regiunii, unde cele 33 de brigăzi ştiinţifice trezesc duminică de du­minică invidia echipelor artistice şi interesul viu a mii şi mii de ţărani muncitori, dornici să ştie, să cunoască... Iată cum se fac mi­nunile... Cum brigăzile ştiinţifice fac in Mara­mureş şi in Tăşnad, in Tg. Lăpuş şi in Cărei, o singură mare minune omenească, izgonesc bezna din minţile oa­menilor şi au instaurat atotbiruitoarea putere a cunoaşterii şi a ştiinţei... MARIANA PÎRVULESCU REVELION (Urmare din pag. l­ a) încălţăminte „Flacăra Roşie". Şi aici s-a petrecut cu multă veselie pînă în zori. Unii dintre muncitori au fost chiar eroii unor răvaşe de invidiat. De pildă, Măriei Irimescu, „campioa­nă“ în privinţa realizărilor de economii, i s-au închinat următoarele versuri: „Iţi dorim ca şi la anul Tot in frunte tu să fii Dind exemplu tuturora Cu­ mai multe economii" Totuşi în această întrecere spontană pentru ..cel mai frumos revelion“ un concurent de temut a fost, se pare, re­velionul desfăşurat la Palatul Repu­blicii. Feeric luminat, împodobit sărbăto­reşte, pe porţile sale larg deschise, palatul a primit tinereţea. Peste 2000 de tineri muncitori fruntaşi în pro­ducţie, din întreprinderile bucureştene, tineri intelectuali merituoşi, studenţi români şi străini şi elevi fruntaşi la învăţătură, tineri militari ai armatei noastre populare au venit să petreacă la tradiţionalul lor carnaval organizat de Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucu­reşti, cu sprijinul C. C. al U.T.M. In cadrul unui decor de basm popu­lar, oaspeţii sunt primiţi cu mare cinste de Făt Frumos şi Ileana Cosîn­­zeana împreună cu suita lor. Eroi ai frumoaselor noastre basme populare şi personaje, reprezentînd portul din diferite epoci şi ţări, pre­zenţi la carnaval, au creat un colorit minunat care a încîntat pe partici­panţi. La marea sărbătoare n-a lipsit nici Moş Gerilă care a împărţit oas­peţilor cadouri, răvaşe, daruri. Cu prilejul noului an, tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al C. C. al U.T.M a felicitat călduros pe ti­neri, urîndu-le sănătate, fericire şi succese tot mai mari în muncă.­­ In întîmpinarea anului nou tinerii au ieşit în curtea palatului unde s-a desfăşurat un spectaculos joc de arti­ficii. Veselia şi jocul tinerilor au inun­dat palatul pînă în zorii zilei. Tinerii au păşit în noul an cu hotărîrea de a munci cu elan sporit pentru dobîn­­direa unor noi realizări menite să le facă viaţa mai bogată, mai frumoasă şi pentru a răsplăti totodată grija pă­rintească cu care sunt înconjuraţi de partidul şi guvernul nostru. Am ajuns la sfîrşitul reportajului nostru fără să reuşim să facem alege­rea asupra „celui mai frumos reve­lion al noului an 1960“. Aceasta fără îndoială pentru că fiecare revelion a fost la fel de vesel şi fiecare om a în­cercat aceeaşi bucurie, plină de încre­dere în viitor. ALICE MIHALCEA şi MIRCEA SCRIPCA La mulţi ani! HUNEDOARA (de la coresponden­tul nostru). In sălile cluburilor şi cantinelor, la restaurante, în apartamentele noi­lor blocuri din Hunedoara, s-au sta­tornicit joi seara veselia, cîntecul şi dansul. La noul club al siderurgiştilor s-au adunat aproape 600 de oameni. Con­ducătorii combinatului siderurgic, re­prezentanţii organelor de partid şi de stat, fruntaşii în producţie şi alţi oa­meni ai muncii s-au întîlnit ca să serbeze împreună revelionul, l-am în­tîlnit aici pe Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, pe maiştrii oţelari Aurel Stanciu şi Vaier Lăbuneţ, pe furnalişti, pe corsari şi pe mulţi alţi muncitori şi tehnicieni In miez de noapte, luminile s-au stins pentru cîteva clipe. Ciocnind pa­harele, locuitorii Hunedoarei s-au gîn­­dit la ceea ce a fost în anul 1959 şi la ceea ce va fi în anul 1960. Anul trecut, la Hunedoara s-au obţinut rea­lizări deosebite Pe harta oraşului au apărut zeci de blocuri şi, s-au termi­nat principalele lucrau la stadion, s-a dat în funcţiune noul club, acesta, în care ei au sărbătorit acum anul nou al siderurgiştilor şi altele. Side­­rurgiştii au îndeplinit planul anual înainte de termen, dînd astfel patriei mai mult metal. In anul 1960 obiec­tivele sînt şi mai însemnate, mai cu­prinzătoare, iar pentru înfăptuirea lor oamenii Hunedoarei nu vor precupeţi nici un efort. Chiar din primele cea­suri ale noului an, jurnalistul Alexan­dru Olaru, oţelarul Alexandru Nogo­­jan şi mulţi alţi muncitori, au dat pa­triei primele tone de metal peste pian. Două revelioane într-un an ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru). — Unde faci reve­lionul ? am întrebat zilele trecute pe un muncitor de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. El mi a răspuns scurt: L-am făcut. Semnificaţia acestor cuvinte am aflat-o abia în seara zilei de 31 de­cembrie, cind pe acelaşi muncitor l-am întîlnit din nou la clubul uzinei, unde se serba revelionul. Stînd de vorbă cu el, i-am dat dreptate. Planul anual al uzinei a fost realizat cu 54 de zile înainte de termen, așa că pentru con­structorii de tractoare anul 1959 s-a încheiat la 7 Noiembrie. In sala clubului erau figuri cunos­cute • Gheorghe Subici, de la oţelă­­rie, maistru­ Mihai Bîrjoveanu, ingi­nerul Mihai Dumitru de la secţia-mo­­tor şi mulţi alţii. Ciocnind paharele pline cu vin rubiniu, ei discutau şi despre succesele obţinute în muncă. Chiar în ultima zi a anului, din hala de montaje a ieşit cel de al 2.000-lea tractor peste planul anual. In ce pri­veşte economiile realizate de cons­tructorii de tractoare, ele depăşesc suma de 20 milioane lei. 1960 drese, pe bună dreptate, cu faptul că in anul 1959 au construit — pentru prima dată in ţara noastră — două vase comerciale maritime — cargourile de 4.500 tone. In atmosfera veselă şi prietenească se­ aud clinchete de pa­hare. Toasturile, cîteva din ele in versuri, sunt adresate unora din sutele de fruntaşi ai şantierului. Pentru cine se toastează ? Pentru Grigore Cojocaru, care conduce cu pri­cepere sectorul I construcţii şi al că­rui colectiv a economisit materiale in valoare de 2 milioane lei, pentru con­structorul naval Nicolae Lazăr, care se menţine continuu pe panoul fruntaşi­lor in producţie, pentru fierarii Gh. Di­mache, Costică Bonef şi pentru mulţi alţii Printre studenţii ieșeni In sălile frumos împodobite ale can­tinelor şi căminelor, studenţii din cen­trul universitar Iaşi au sărbătorit re­velionul împreună în mod plăcut, in­­vitînd la această petrecere cadre di­dactice din institutele de învăţămînt superior. La căminul „Justin Geor­­gescu“ au luat parte la sărbătorirea revelionului peste 500 de studenţi şi studente de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi. Tinerii au avut în mijlo­cul lor pe rectorul Universităţii şi pe numeroşi alţi profesori, conferenţiari, leit­ori şi asistenţi. Brigăzile artistice de agitaţie studenţeşti au prezentat programe interesante. Prof univ, Ion Creangă, rectorul Universităţii ,,Al. I. Cuza“ a felicitat pe studenţi cu prilejul Anului Nou. (Agerpres) In mijlocul constructorilor de nave GALAŢI (de la corespondentul nos­tru). — Harnicii constructori de nave au hotărit ca revelionul să-l petreacă aici, pe şantier. Iată-i deci veseli şi mulţumiţi, aşezaţi in jurul meselor, in marea sală de festivităţi. Intr-adevăr, oamenii de aici au de ce să fie veseli şi bine dispuşi. Şi a­­ceasta nu numai pentru că au îndepli­nit înainte de termen planul anual de producţie, că au realizat o economie totală de 7 milioane lei. Ei se min­(Agerpres) „La mulţi ani Urarea tradiţională s-a făcut auzită prin nenumărate glasuri şi la revelionul desfăşurat la Casa de cultură a tineretului din raionul „Griviţa Roşie“ Foto : A. CONSTANTINESCU 1 70 de ani de la moartea scriitorului Amintirea lui Ion Creangă , ceasurile încîntătoarelor pop­a­­suri în lumea „Amintirilor“, po­­veştilor şi basmelor nemurito­rului humuleştean, cititorul de astăzi cunoaşte un univers miraculos pe care umorul, plasticitatea imaginilor, bogă­ţia lexicală şi adevărul observaţiei so­ciale îl ridică la o înaltă treaptă ar­tistică. Din acest punct de vedere ca şi din altele, Ion Creangă este o pre­zenţă remarcabilă în literatura noas­tră. Maestrul Mihail Sadoveanu a a­rătat în „Anii de ucenicie" cît dato­­rează el în îmbogăţirea meşteşugului scriitoricesc unor înaintaşi ca Neculce şi, în deosebi, Ion Creangă. In adevăr, ce nu cuprind povestirile lui Creangă? Să ne întoarcem cu gîndul la nease­muitele „Amintiri din copilărie“. Ele evocă momente expresive din viaţa unui copil de ţă­ran, dar şi viaţa de muncă grea a oamenilor ce-şi do­­bîndesc­­ cele nece­sare traiului cu su­doarea frunţii. Far­­mecul senin al jocu­­rilor copilăriei este surprins cu intuiţie psihologică. Nică al lui Ştefan Ciubota­­riu din Humuleşti a trăit însă treptat nu numai bucuriile mari şi simple ale anilor de început ai existenţei. El a cunoscut şi greută­ţile vieţii de la ţară şi nu s-a temut să dea în vileag necinstea unor slujitori ai clerului, sistemul de învăţămînt ab­­surd şi retrograd, brutalitatea servi­­ciului militar, greutăţile de tot felul pe care trebuia să te înfrunte ţărăni­mea împilată de oamenii stăpînirii. Experienţa de mai tîrziu a marelui prozator (caterisirea lui ca diacon din motive ridicole sau excluderea se din învăţămînt fiindcă nu împărtăşea ipo­crizia păturii înstărite a societăţii ie­şene, practica de învăţător apropiat de sufletul elevilor, ostilitatea faţă de junimismul politic­ s-a format şi ea în condiţiile dezacordului său cu orbului­­rea burgheză. Am putea spune că a­­cest dezacord era total, fiindcă mer­gea de la combaterea obscurantismu­­lui bisericii, la critica procesului de învăţămînt şi de la demascarea dema­gogiei conservatorilor pina la ridicu­lizarea spiritului lor de căpătuială. Marile greutăţi materiale cu care s-a luptat mereu Creangă, l-au im­pie­dicat să creeze cu continuitate. Pe de altă parte, conştiinţa sa artistică îl obliga să-şi revadă şi, uneori să reia de la capăt, lucrări pe care la un mo­ment dat le soco­tea încheiate. Ceea ce însă scriitorul a încredinţat tiparu­lui este aproape fără cusur. „Amin­tirile din copilărie“, „Moş Ion Roată şi Unirea“, „Povestea lui Harap Alb“, „Dănilă Prepeleac“, „Punguţa cu doi banii“ sau „Ivan Turbincă“ sunt crea­­ţii antologice. Ele introduc în litera­­tură viaţa de fie­care zi a poporului şi o îmbogăţesc prin marea varieta­te de personaje cu tipuri umane re­marcabile prin pitorescul lor autentic. Creangă are meritul de a fi primul scriitor la noi a cărui operă este plină de eroi din lumea satelor, de vorbirea lor, presărată de zicători­, proverbe, anecdote şi ale cărei pagini respiră consecvent simpatia pentru oamenii simpli. Forţa satirică a scriitorului nu este cîtuşi de puţin bufonadă sau colecţie de ghiduşii. Ironia sa, de esenţă­ popu­lară, ţinteşte mai departe decît îşi în­chipuiau esteţii de la „Junimea“ şi reprezintă în ansamblul operei marelui povestitor spiritul hîtru, optimist al poporului nostru ; umorul lui Creangă este deci o formă de protest la adresa societăţii obtuze care l-a desconsiderat. A societăţii care prin Titu Maiorescu vedea în Creangă un „glumeţ“ şi atîta tot, iar prin Gh. Panu un „culegător de poveşti populare“, „al cărui merit la aceasta se mărgineşte“. Dar dacă acelaş Panu scria iritat, în numele „Junimii“ : „S-a făcut o mare vîlvă în jurul numelui lui Creangă , este o exageraţie şi o confunziune chiar...“ noi, azi, ştim să preţuim cum se cuvine pe cel care a zugrăvit cu atîta artă tradiţiile poporului şi a făcut să răsune în opera sa nemulţumirea adîncă a milioanelor de ţărani oprimaţi de asuprirea feudală. Socialismul l-a redat pe Creangă a­­lor săi, oamenilor muncii pentru care a scris. Iar în opera minimalizată odi­nioară poporul descătuşat descoperă oglindite forţa şi înţelepciunea lui. H­­ALIS La Constanţa, în port Numeroşi marinari, docheri şi alţi muncitori din portul Constanţa au săr­bătorit împreună cu familiile lor, la clubul „Dezrobirea“, încheierea unui an bogat în roade. Veselia şi voia lor bună au exprimat mîndria pentru fru­moasele realizări obţinute în anul ce a trecut şi, totodată, hotărîrea cu care întregul colectiv al portului porneşte la înfăptuirea sarcinilor sporite din noul an, îndeplinirea înainte de ter­men a planului anual al producţiei globale şi a planului transporturilor maritime de mărfuri, este mărturia succeselor echipajelor de pe navele ,,Sulina“, „Ardeal", „Moldova" și de pe celelalte vase ale flotei noastre co­merciale, a muncii neobosite a doche­rilor și muncitorilor portuari. Duminică 3 ianuarie 1960 — nr. 4734 ŞTIRI SPORTIVE • La 1 ianuarie s-a disputat la Berlin un interesant turneu interna­ţional de handbal redus-fulger la care au participat 6 echipe masculine din R. P. Romînă, Suedia, Iugoslavia şi R. D. Germană. In prima serie în care a evoluat şi echipa selecţionată a ora­şului Bucureşti au fost înregistrate următoarele rezultate: Leipzig —• Bucureşti 5—3 (1—2) , Bucureşti —­ Malm­oe 10—4 (6—3) , Leipzig — Mala­moe 0—3 (5—3). în finală s-au întîl­­nit echipele clasate pe primul loc in cele doua serii : Leipzig şi Berlin. Me­­ciul final a revenit handbaliştilor ora­şului Berlin învingători cu scorul de 8—6. Pentru locurile 3 — 4, echipa oraşului Bucureşti a întîlnit formaţia oraşului Zagreb de care a dispus cu scorul de 9—6 (4—4). • După cum transmite agenţia Frana­ce Presse, sîmbătă dimineaţa a înce­tat din viaţă în orăşelul Tortona cu­noscutul ciclist italian Fausto Coppi1, fost campion mondial de m­ai multe ori învingător în Tururile Italiei şi Fran­ţei. Coppi a suferit de o congestie pul­monară cu complicaţii nemaiputind fi salvat de medici. El moare in vîrstă de 39 de ani. • Intr-un joc disputat la Djakarta echipa sovietică de fotbal Zenit Lenin, grad a învins cu scorul de 3—1 echipa selecţionată a oraşului Djakarta. • In localitatea de sporturi de iar­nă de la Oberwizenthal (R. D. Gera­mană) a luat sfîrşit concursul inter­­naţional preolimpic de sărituri cu schiurile de la trambulină. Victoria a revenit schiorului german Harry Glass care a totalizat 219,5 puncte avînd sărituri de 68 și respectiv 73 m. La locurile următoare s-au clasat N. Sa­­mov (U.R.S.S.) 218 puncte (72—72,5 m)­ și Recknagel (R. D. Germană) 213,5 puncte. • Meciul pentru titlul mondial fe­minin de șah dintre Elisabeta Bîkova şi Kira Zvorîkina a continuat la Mo­scova, în cea de-a 11-a partidă victo­ria a revenit Bîkovei. Partida a 12-a a fost întreruptă la mutarea 45-a Pînă acum scorul este de 7—4 în favoarea campioanei lumii Bîkova. • In prezent se află în turneu în Africa de Nord, echipa selecţionată de fotbal a Iugoslaviei. In primul joc, echipa iugoslavă a întîlnit la Casa­blanca reprezentativa Marocului de carfe a dispus cu scorul de 5—0. • Intr-un joc retur contînd pentru turneul preolimpic de fotbal, la Cairo echipa selecţionată a Republicii Araba Unite a învins cu scorul de 3—0 (2—0) echipa Nigeriei. I­n primul joc, fotba­liştii din R.A.U. terminaseră victorioşi cu scorul de 6—2. • Tradiţionala competiţie internaţio­nală de cros care s-a desfăşurat ît­ seara zilei de 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian Saolo Paolo a fost cîştigată pentru a doua oară de aler­gătorul argentinian Osvaldo Suarez care a realizat timpul de 21’55”8/10. • La 31 decembrie a început trad­­­ţionalul turneu internaţional de şah’ de la Hastings care reuneşte în fiecare an pe unii dintre cei mai buni şahişti din lume. Pînă în prezent s-au dispu­tat două runde, în fruntea clasamentu­lui aflîndu-se Auerbach (U.R.S.S.) șî Pomar (Spania) fiecare cu ctte 2 puncta din tot atttea posibile. Lucrări de radioficare la sate In comuna Nehoiaş raionul Cislău, din su­mele încasate prin con­tribuţie voluntară s-au executat o serie de lu­crări de mare impor­­tanţă: întinderea unei reţele electrice în satul Lunca Pripor pe o dis­tanţă de doi kilometri, în scopul bunei funcţio­nări a cinematografului, radioficarea satelor Ne­­hoiaş, Bîsca şi Lunca Pripor cît şi executarea unui nou acoperiş la şcoala din Nehoiaş, sunt cîteva din acţiunile în­făptuite. In cadrul lucrărilor de radioficare s-au în­tins reţelele şi s-a mon­tat o staţie de radiofi­care cu o capacitate de opt sute difuzoare, iar în 40 de case ale ţăra­nilor muncitori din Ne­hoiaş au şi fost insta­late difuzoarele. O se­rie întreagă de lucrări în cadrul radioficării ca: descărcatul stîlpi­­lor de stejar din vagoa­nele C.F.R., transportul lor, săpatul gropilor şi plantatul stîlpilor s-au făcut cu sprijinul cetă­ţenilor- 700 cetăţeni au executat peste 5­200 ore mu­ncă voluntară, reali­zîndu-se astfel economii în valoare de 30.000 lei.. Comitetul executiv co­­munal şi-a trecut în pla­nul pe 1960 construcţia unei uzine electrice pro­prii­ Fără îndoială că şi acest obiectiv va fi rea­lizat, deoarece parte din instalaţiile necesare au şi fost procurate. Odată cu începerea noului an vor fi de ase­menea electrificate încă cîteva sate ale comunei. G. BAICULESCU economist la I.F.E.T.• Buzău LISTA OFICIALĂ DE CÎŞTIGURI la obligaţiunile C­E.C. 5% cu ciştiguri Tragerile din 31 decembrie 1959 în afara cîştigurilor în bani s-au acordat în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate, următoarelor obligaţiuni C.E.C. : Seria 17515 Nr. 43 Seria 03921 Nr. 04 „ 08020 Nr. 45 „ 11359 Nr. 44 „ 16294 Nr. 05 19560 Nr. 01 22817 Nr. 25 23140 Nr. 32 Obligaţiunile C.E.C. care nu­ au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la ur­mătoarele trageri la sorţi lunare şi suplimentare. O TRAGEREA DE BAZA TRAGEREA SUPLIMENTARA t-o si z~ O E'3 E3 05 7 C _ 3 Ei zSSă O 03 *3 <D JÍÜ m 3 1 “ 03 CA > *3 Im O *3 *5 £.1 <—• O *3 _ Efc 3 cn Z C — 3 ES l S.2 Ja 3 TO "cĂ •> *u 1 06275 19 75.0001 01012 46 100.000 1 04820 07 50.0001 12551 19 50.000 1 01058 19 25.0001 04520 11 25.000 1 22280 03 10.0001 23625 35 25.000 1 24820 24 10.0001 00977 02 10.000 1 03632 16 5.0001 02260 42 10.000 1 05328 37 5.0001 09735 23 10.000 1 07441 42 5.0001 13018 02 10.000 1 12556 11 5.0001 15509 42 10.000 1 14604 11 5.0001 03909 47 5.000 1 16783 47 5.0001 05004 05 5.000 1 07959 30 5.000 1 08380 36 5.000 1 14717 01 5.000 1 16246 30 5.000 1 17429 15 5.000 1 18759 11 5.000 1 19603 29 5.000 1 24454 12 5.000 terminația terminația seriei seriei 117 20 2.000 250 58 47 2.000 25 540 . 17 2.000 250 90 37 800 633 20 2.000 25 812 16 2.000 250 41 16 800 250 43 19 8001 250 93 09 8001 861 TOTAL1.000.000 519 TOTAL1.000.000

Next