Romînia Liberă, iunie 1960 (Anul 18, nr. 4861-4886)
1960-06-01 / 4861. szám
ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA PROIECTUL DE DIRECTIVE Puternic imbold spre noi înfăptuiri O problema la ordinea zilei Industrializarea lucrărilor de construcţii Anul acesta, întreprinderea de con- atracţii siderurgice din Hunedoara împlineşte zece ani de activitate. Zece ani de activitate în slujba, refacerii şi dezvoltării marelui combinat siderurgic, în slujba înfloririi oraşului. Contribuind la înfăptuirea politicii înţelepte a partidului de industrializare socialistă a ţării, constructorii au înălţat la Hunedoara noi furnale, o uzină cocso-chimică, o fabrică de aglomerare a minereului, o termocentrală, o nouă oţelărie electrică, o altă oţelărie Martin cu cuptoare de mare capacitate, două laminoare şi numeroase lucrări social-culturale. De asemenea, la Calam, au fost construite două furnale, o uzină de semi-cocs şi în curînd va fi gata cea mai modernă turnătorie de lingotiere din ţară. Acum,prin proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R., partidul pune în faţa noastră, a constructorilor, sarcini şi mai de seamă. Pentru perioada 1960—1965, se prevede un volum de investiţii din fondurile statului de 170—180 miliarde lei, da circa două ori mai mare faţă de perioada 1954—1959. Din aceste investiţii, 58—59 la sută vor fi îndreptate spre continuarea dezvoltării industriei şi îndeosebi a ramurilor industriale hotărîtoare ale economiei naţionale. La Hunedoara, de pildă, avem de construit o secţie de furnale de mare capacitate, încă, o baterie la uzina cocsochimică, trei cuptoare Martin de 400 tonne oţel pe şarjă, o nouă secţie de laminoare. Este evident că lucrări de asemenea proporţii impun de pe acum măsuri pentru a construi într-un timp mai scurt şi la un preţ de cost cit mai redus. Pentru atingerea acestor obiective, de o mare atenţie trebuie să se bucure problema industrializării construcţiilor, problemă subliniată şi de proiectul de Directive. Bazat pe experienţa colectivului nostru, vreau să scot în evidenţă în nodurile de faţă cîteva aspecte ale acestei importante probleme. Care sînt în primul rînd cauzele care determină pe unele şantiere un nivel scăzut al productivităţii muncii, folosirea unui număr mare de muncitori necalificaţi ? Cercetînd faptele, constatăm că lucrările care consumă cele mai multe forţe de muncă sînt săpăturile de pămînt, manipulările de materiale şi turnarea betoanelor. Cînd am vorbit de săpăturile de pămînt, nu rr-am referit la acelea care cuprind zeci de mii de moubi. Acestea au fost rezolvate încă de mult timp, cînd toate marile șantiere de pe cuprinsul patriei au fost dotate cu excavatoare puternice care au înlocuit munca grea a oamenilor. Mă refer însă la acele săpături de ordinul a sute de metri cubi, pentru care nu poate fi adus un excavator mare, căci deplasarea lui se face anevoios și cu cheltuială mare. Atunci, şantierul recurge în mod curent la săpătura manuală. Şi aceasta nu este un caz izolat Avem nevoie, deci, de excavatoare mici cu cupă de 0,2—0,3 m. c. montate pe pneuri. Uzinele „Progresul“ Brăila au început anul trecut producerea acestor excavatoare. Dacă ţinem seama însă că întreaga ţară este un şantier, ajungem la concluzia că este o necesitate imperioasă să se grăbească producţia acestor excavatoare un număr suficient de mare, pentru a deveni o sculă uzuală la îndemîna tuturor şantierelor. Manipularea de materiale este a doua sursă de consum mare de manoperă, care trebuie înlăturată cît mai repede. Dacă pentru manipularea pe verticală, industria noastră constructoare de maşini a rezolvat aproape radical problema despre care vorbim acum, prin construirea ,,Pionier“-ului — piesă uşoară, robustă şi care este astăzi pretutindeni apreciat de constructori,—pentru manipularea pe orizontală nu s-a găsit încă un dispozitiv de eficacitate practică generală. Actualele benzi, transbordoare sunt mult prea greoaie, se* * adaptează greu situaţiei de pe teren şi tehnicienii şantierelor renunţă de multe ori să le utilizeze Benzi scurte, aşezate eventual pe roţi de cauciuc cu diametru mic, care s-ar putea pune cite 3—4 în releu şi s-ar putea urca uşor pe orice schelă, cred că ar rezolva radical problema manipulărilor de materiale pe şantiere. Trecînd la cea de a treia sursă de consum mare de manoperă, turnarea betoanelor, trebuie să spunem că şantierele noastre, faţă de progresele obţinute sub alte aspecte, sub acesta bat pasul pe loc. Tradiţionalele schele, aceste mâncătoare nesăţioase de cherestea, transportul betonului cu roaba, vagonetul şi tomberonul sînt încă aspecte întîlnite pe şantierele noastre. Hotărît că a sosit momentul să părăsim cît mai repede aceste practici neeconomicoase. Cel mai frumos dar pe care-l poate face constructorilor în acest sens industria noastră de maşini este pompa de transport beton. Această piesă, introdusă pe scară largă, va aduce după sine importante rezultate în creşterea productivităţii muncii şi a scăderii preţului de cost. Aspectul şantierelor s-ar schimba cu Arh. ALEXANDRU COGAN director general al Întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara (Continuări in pag. 2-a) Colectivul sectorului de turnătorie al uzinelor „Vasile Roaită“ din Capitală s-a angajat ca în cinstea Congresului partidului, să realizeze economii in valoare de 30.000 lei la materii prime neferoase şi alte materiale auxiliare. Harnicii muncitori au şi realizat angajamentul. Printre cei care şi-au adus o importantă contribuţie se numără şi tinărul comunist Moise Ernest, turnător, pe care vi-l prezentăm în fotografia de mai sus. Foto : MIHaI POPESCU AMENAJAREA UNUI LAC ARTIFICIAL LA BĂILE VICTORIA ORADEA (de la trimisul nostru) — De curând, a Început la băile Victoria din Oradea o importantă lucrare, prin care se extinde considerabil posibilitatea de folosire a băilor. Este vorba de amenajarea unui lac artificial cu o suprafaţă de 5.000 mp, alimentat cu apă termală. Proiectul, întocmit de I.R.P. Oradea, a ţinut seama de Încadrarea lacului în ambianţa naturală a parcului, fără să neglijeze în acelaşi timp cerinţele de confort. Astfel, o porţiune a lacului, rezervată copiilor, va avea numai 30 cm. adîncime, în vreme ce pentru iubitorii de înnot o altă parte a sa va avea dimensionarea reglementară a unei piscine pentru întreceri. Vestiarul şi instalaţiile aferente sunt calculate la o capacitate de 4.500 de persoane. O EXPOZIŢIE A FOTOGRAFILOR AMATORI TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Fotoamatorii din Tg. Mureş, au deschis ieri o expoziţie de fotografii, care reprezintă imagini din munca şi lupta pentru construirea socialismului din patria noastră. Cei 36 de fotoamatori au prezentat la expoziţie 180 de fotografii reprezentînd aspecte de muncă de pe marileşantiere, uzine şi fabrici moderne, activitatea culturală, socială, medicală, din ţara noastră portrete ale fruntaşilor în producţie, precum şi vederi din cele mai pitoreşti colţuri ale regiunii şi ţării. Expoziţia — iniţiată de cercul fotoamatorilor din cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor din Tg. Mureş — ilustrează marile prefaceri din viaţa oamenilor muncii, succesele construcţiei socialiste dobindite sub conducerea P. M. R. MANIFESTĂRI CULTURALE ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — Ansamblul de cintece şi dansuri „Erich Weinert" al armatei populare naţionale din R.D.G. decorat cu „Ordinul pentru merite patriotice“, care se află în turneu în ţara noastră, a dat ieri seară la Oraşul Stalin un reuşit spectacol de cîntece şi dansuri, care s-a bucurat de succes. ★ Filarmonica de Stat din Oradea, avînd ca solist pe Ştefan Ruha, a dat ieri seară un spectacol în sala Teatrului de Stat. In cadrul concertului, care s-a bucurat de un mare succes, au CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie se prevede următorul timp probabil : In Bucureşti , vremea se menţine instabilă, la început, apoi se va ameliora uşor. Cerul va fi schimbător, temporar noros cînd vor cădea ploi izolate de scurtă durată. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura aerului în creştere uşoară. In ţară , vremea se menţine instabilă la început, apoi se va ameliora uşor. Cerul va fi schimbător, temporar noros, cînd vor cădea ploi izolate de scurtă durată. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit din sectorul nord-est. Temperatura aerului va creşte uşor, fost prezentate în primă audiţie ,,Sirba“ de Paul Constantinescu şi Concertul pentru vioară de Glazunov. ★ La Teatrul maghiar de stat din Satu Mare a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Zboară cocorii“ de Viktor Rozov, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a artistului emerit Deési Jeno. Reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, delegaţii de oameni ai muncii şi de pionieri au felicitat pe sărbătorit. Mulţumind pentru sărbătorire, Deé şi Jeno a vorbit despre înalta preţuire de care se bucură astăzi artiştii în ţara noastră. NOI UNITĂŢI DE DESERVIRE PE LITORAL In scopul asigurării unei bune deserviri a oamenilor muncii veniţi la odihnă pe litoral, organele comerciale au luat o serie de însemnate măsuri. Astfel, s-au înfiinţat patru secţii-pensiune şi anume pe lingă restaurantele „Modern" şi „Dobrogea“ din Constanţa, „Vraja mării" din Eforia şi pe lingă Cazinoul din Vasile Roaită. In oraşul Constanţa s-a deschis o bodegăcramă, în diferite staţiuni de pe litoral au fost amenajate cînci unităţi lacto-vegetariene. Tot pe litoral — şi în special pe plajă — s-au înfiinţat 20 de puncte pentru desfacerea îngheţatei. In acest scop, T.A.P.L.-ului Constanţa i s-au repartizat 100 bucăţi casolete izoterme pentru desfacerea îngheţatei şi 25 autosaturatoare pentru sifon şi sirop. SW MMiH MH U -------iiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiii---------------------------------------------- Proletari 'din toate ţările, uniţi-văl mie libera Anul XVIII nr.4861 4 pagini 20 bani Miercuri 1 iunie 1960 Iniţiativa instalatorilor BACAU (de la corespondentul nostru). Brigada de instalatori condusă de comunistul Vasile Ungureanu de pe şantierul marelui complex petrochimic Oneşti-Borzeşti se numără printre brigăzile fruntaşe. In cinstea celui de al III-lea Congres al partidului, cel 15 Instalatori din care este alcătuită brigada s-au angajat să-şi depăşească zilnic planul cu 30 la sută, să execute numai lucrări de bună calitate, să realizeze economii în valoare de 11.320 lei. Pentru a-şi îndeplini angajamentele luate, ei au hotărît să-şi însuşească şi să aplice metodele de muncă avansate. Printre altele, şi-au propus să se constituie în brigadă complexă, pentru a putea executa tot felul de lucrări de instalaţii cerute de şantier, să îşi organizeze munca după metoda brigăzilor de calitate etc. Odată cu aceasta, ei au adresat o chemare tuturor brigăzilor şi echipelor de pe marele şantier sub lozinca „SA APLICAM LA FIECARE LOC DE MUNCA CEL PUŢIN DOUA METODE ÎNAINTATE”. Iniţiativa instalatorilor din brigada lui Vasile Ungureanu a fost îmbrăţişată In scurtă vreme de încă 10 brigăzi de Instalatori, de treibrigăzi de constructori de pe şantierul Combinatului de cauciuc sintetic, precum şi de numeroase brigăzi de pe şantierul nr. 3. TELEGRAME --------------------------------------------------------------*---- Excelenței Sate * " Domnului ARTURO FRONDIZI Preşedintele Republicii Argentina r.'-'Spenos Aires Cu prilejul marii vǎrbatori a Republicii Argentina, cea de-a 150-a aniversări a Revoluţiei perStru Independenţa naţională, vă rog să primiţi, Excelenţă, calde urări, pentru progresul şi prosperitatea poporului argentinian prieten şi pentru fericirea dv. personală. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Mari Adunări Naţionale a Republicii Populare Române --------V.,' ir. f.-'.; Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Bucureşti In numele poporului şi guvernului argentinian şi In numele meu personal mulţumesc profund pentru amabilele dv. felicitări şi urări pe care aţi binevoit să mi le transmiteţi cu prilejul sărbătorii naţionale a ţării mele. ARTURO ~FRONDIZI Preşedintele Naţiunii Argentina Sortimente şi mărfuri pentru semestrul II • 845 mostre de confecţii • Extinderea in ţară a magazinelor cu „confecţii la ultima probă“ • Peste 230 modele noi de tricotaje • Articole noi de uz casnic. Ţinînd seama de cerinţele şi de preferinţele exprimate de cumpărători, organele comerţului cu ridicata au contractat cu reprezentanţii industriei o serie de noi sortimente de mărfuri, care vor fi puse în vînzare in magazine în cursul semestrului II 1960. Cu prilejul operaţiunilor de contractare a confecţiilor, cei 20 de furnizori ai confecţiilor au prezentat nu mai puţin de 845 mostre de diferite articole de confecţii. Mult apreciate au fost modelele de paltoane, pardesie, jachete, mantouri şi cămăşi expuse de fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“, rachetele şi costumaşele din stofă pentru copii executate de fabrica „Mondiala“, noile articole de confecţii prezentate de întreprinderile producătoare din Arad, Brăila şi altele. În cadrul fondului de marfă apar o serie de articole mult solicitate de cumpărători, ca : fuste pentru femei şi pantaloni bărbăteşti din tergal, paltoane cu guler de urson şi mantouri din urson pentru femei etc. In scopul remedierii unei însemnate deficiente in aprovizionarea magazinelor, au fost contractate articole pentru adolescenţi , rochiţe din stofă, paltoane, costume, fuste plisate pentru pioniere. De asemenea, întrucît desfacerea confecţiilor ,,la ultima probă“ a fost bine primită de cumpărătorii din Capitală, reprezentînd o formă superioară de deservire s-a luat măsura ca să se organizeze — începînd cu data de 1 Iulie — în principalele oraşe din tară, unităţi cu confecţii „la ultima probă". In sectorul tricotajelor, au fost contractate peste30 modele noi, printre care : bluze, jachete şi lenjerie din fire de relon, articole pentru copii, ciorapi fără cusătură pentru femei, ciorapi bărbăteşti din fire supraelastice, etc. Apreciate au fost de organele comerciale şi ţesăturile subţiri „Lira“ din fire sintetice în culori pastel, ţesăturile monoplusate din monofili, ţesăturile gofrate, imprimeurile din fire sintetice care au fost — bineînţeles — şi ele contractate. Magazinele cu produse metalochimice vor desface şi ele un sortiment de mărfuri sporit şi variat în cursul semestrului II. Faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, in viitorul semestru din acest an se vor pune in vînzare de două ori mai multe frigidere, de 5 ori mai multe resouri de aragaz, de 2,5 ori mai multe butelii de aragaz, cu 50 la sută mai multe maşini electrice de spălat rufe, cu 75 la sută mai multe acordeoane etc. In magazine Se vor pune în vînzare şi o serie de sinicolp noi de uz casnic ca : maşini de gătit format mic pentru bucătăriile din noile blocuri de locuinţe, încălzitoare pentru apă cu gaze (Boyler), rîşniţe de cafea din aluminium eloxat şi material plastic, rîşniţe de piper de tip nou, vase emanate executate tip „fagure“, damigene împletite din policlorură de vinil, făraşe cu periuţă pentru curăţatul meselor, servicii din material eloxat pentru oţet şi untdelemn, cuţit pentru pîine format fierăstrău, paturi pentru copii cu plasă laterală din material plastic, scăunele pentru copii atașabile la biciclete, aparate de tricotat, gherghefe de brodat, truse de toaletă pentru voiaj, truse de manichiură în 4 modele, palete din material plastic, apărătoare de muște etc. Se vor desface de asemenea și o serie de ambalaje noi ca : cutii din material plastic pentru Instrumente muzicale, casete speciale pentru bricege etc. ,în fiecare secţie numai produse de calitate“ MIERCUREA-CIUC (de la corespondentul nostru). Cu ocazia dezbaterii proiectului de Directive ale celui de al III-lea Congres al P.M.R., colectivul de muncă al secţiei de amidon din cadrul fabricii „Amilemn" din Sînsimion-Ciuc au lansat chemarea de a se produce IN FIECARE SECŢIE NUMAI PRODUSE DE CALITATE. Astfel ei proşi-au luat angajamentul să ducă numai amidon de calitate superioară. In cadrul aceleeaşi şedinţe s-au alăturat chemării şi muncitorii secţiilor dextrină şi glucoză, care s-au angajat să producă, începînd din luna iunie, numai dextrină și glucoză de calitate superioară. l!l!lllllll!lll!l!lllll!lll!lllllllllllllllllllll!lll Termocentrala Borzeşti se dezvolta BORZEŞTI (de la corespondentul nostru). Zilele acestea, la termocentrala din Borzeşti au început lucrările de prelungire a secţiei turbine, în vederea instalării în anul viitor a celui de al 5-lea turbogenerator de 50 Mw. Prin punerea în funcțiune a acestui agregat puterea instalată a termocentralei va spori la 175 Mw. Consfătuiri cu deputații şi cetățenii TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — Pentru ca masele cele mai largi ale oamenilor muncii din Tg. Mureş să poată aprofunda proiectul de Directive ale celui de al III-lea Congres al partidului, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc a început să organizeze în fiecare cartier consfătuiri cu deputaţii şi cetăţenii, în cadrul cărora se dezbat prevederile proiectului. Asemenea consfătuiri de dezbatere a proiectului cu alegătorii au avut loc ieri la Casa de Cultură din cartierul Mureşeni, în cartierul Remeţea, la clubul Fabricii de cărămizi din cartierul Fürst etc. ”•1"' @fristiiLet&eil de line Zadarnic am căuta în vechile anuare statistice date privitoare la felul în care trăia în trecut tînăra generaţie în ţara noastră. Reprezentanţii regimului burghezo-moşieresc se fereau să facă referiri cît de cît concrete la situaţia in care se aflau pe atunci copiii. Dar datele pe care nu le găsim în publicaţiile oficiale le aflăm în povestirile părinţilor noştri, în presa progresistă a vremii, în propriile noastre amintiri. înainte, atunci cînd plecau la muncă, oamenii de rînd se vedeau nevoiţi să-şi lase copiii în voia soartei. Ce se întîmpla cu dinşii e lesne de înţeles. Mihail Sadoveanu povesteşte într-una din lucrările sale o întîmplare înfiorătoare. El arată cum undeva, într-un sat, un copil lăsat acasă de părinţii săi plecaţi la cîmp, este sfişiat de porci. Asemenea lucruri se petreceau curent, în satele ca şi in oraşele ţării. Asistenţa medicală pentru copii era ca şi inexistentă. Din această cauză se încuibau bolile ; mortalitatea infantilă atinsese la noi adevărate recorduri. Mai tirziu, cînd copiii atingeau virsta şcolii, mulţi dintre ei nu puteau să înveţe să scrie şi să citească. Astăzi, această soartă amară o au copiii din ţările capitaliste. In Iran de pildă, ei sînt nevoiţi, pentru a-şi cîştiga o bucată de pîine neagră să înceapă a munci de la 5-6 ani. In alte ţări cum ar fi Italia, Spania, Japonia etc., sute de mii de copii rămîn analfabeţi, deoarece guvernele acestor state cheltuiesc cea mai mare parte a fondurilor pentru înarmare. In S.U.A. vagabondajul şi criminalitatea în rîndul copiilor au devenit adevărate plăgi sociale. Regimul democrat-popular a pus capăt pentru totdeauna acestor stări de lucruri. In patria noastră copiii se bucură de cea mai atentă ocrotire. Pe lingă întreprinderile socialiste au fost înfiinţate creşe sau cămine de zi. De asemenea, la sate, în cartiere s-au creat multe asemenea aşezăminte. Aici copiii oamenilor muncii îşi petrec, sub supravegherea atentă a educatoarelor, ceasurile cînd părinţii lor lucrează în uzine, în instituţii, pe ogoare. Statul se îngrijeşte ca toţii copiii să inveţe, să ajungă cetăţeni instruiţi şi luminaţi. Zeci, sute de şcoli de toate gradele au fost deschise în ultimii ani şi puse la dispoziţia lor, numeroase cadre didactice cu o înaltă calificare ii iniţiază in tainele ştiinţei şi ale culturii, pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei noastre. Felul in care sunt trataţi copiii in statul nostru democrat-popular, atrage luarea aminte a celor ce ne vizitează ţara. Doamna Raksha Saran, preşedinta Conferinţei femeilor pe întreaga Indie, mărturisea, după ce ne-a vizitat ţara, că a rămas entuziasmată de tot ceea ce a văzut. „Grija acordată copiilor, care constituie viitorul ţării — declara ea — este impresionantă. Creşele, căminele de zi, asistenţa sanitară a copiilor constituie realizări pentru care ţara dv. poate servi ca exemplu“. Copiii din Republica Populară Română au parte de o copilărie cu adevărat fericită. Intregul nostru popor se îngrijeşte de viitorul lor. Proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al Partidului cuprinde şi in ceea ce priveşte ocrotirea copilului o seamă de prevederi deosebit de importante. Astfel, in viitorii 2-3 ani nu va exista nici un copil care să ve urmeze la şcoala de 7 ani ; treptat, se va trece la învăţămintul general de 8 ani. Pentru nevoile învăţămîntului se vor investi sume de două ori mai mari decit în perioada 1954-1959. Din aceste fonduri se vor amenaja 11.000 de noi săli de clasă in sate şi 4.000 de noi săli de clasă la oraşe şi în centrele muncitoreşti. In viitorii 6 ani vor fi pregătiţi şi trimişi în producţie circa 260.000 de muncitori calificaţi, peste 100.000 de cadre tehnice medii, 54.000 de cadre cu pregătire superioară. Profesorii, comitetele de părinţi,, organizaţiile de pionieri şi U.T.M., veghează cu atenţie la educarea co, (Continuare in pag. 3-a) La grădiniţa de wpH a uzinelor textile Noiembrie” din Bucureşti.Foto: MIHAI POPESCU I Curaj 1 şi abnegaţie • Apele Trotuşului se rostogoleau i • muntoase. Ploaia abundentă din ul: • timele zile le făcuse să-şi iasă din •matcă. La termocentrala din Co : • măneşti cineva a adus vestea ei l î stîlpul nr. 5 a liniei de 35 kv. care se face interconexiunea cu termocen- j - trala Borzeşti, ameninţă să se pri. ; ? buşească. In furia lor apele'au să- i pat şi cărat la vale tot pămîntul ; j din jurul fundaţiei de beton dini î care cauză stîlpul Începu să »e In-i î cline într o parte. Dintr-un moment i j Ln altul conductorii puteau să »e • • rupă. Asta ar fi însemnat lntreru- iperea legăturii cu toate Intreprin- • l derile, şantierele şi localităţile ra- » s cordate la această linie. • j Dîndu-şi seama de urmările pe • • care le ar putea avea o asemenea • ; întrerupere, electricienii de reţea • • din echipa condusă de Toma Bu. * j zarui au pornit neintirziat la treabă. • Cufundaţi In apă pină la piept, în- • ; fruntind apele, comuniştii şi candi- • ;daţii de partid Vasile Muscă, Ion î • Stanciu, Ion Imbrea au bătut In jurul • ; st.lpului mai mulţi piloni metalici. • • S-au urcat apoi pe stîlpul cu reţea • • sub tensiune ancorindu 1 puternic • , de pilonii din jur. După aceea au 1 început să care in jurul fundaţiei i i bolovani, plăci de beton, saci cu • i pietriş, reuşind să abată in altă di. • î recţie forţa şuvoiului de apă. După • i cîteva ore de muncă neîntreruptă, • î orice pericol a fost înlăturat. Da. • ; torită curajului şi abnegaţiei de • • care a dat dovadă echipa de elec. î » trncieni, betoniştii de la sondele din î î Dofteana, constructorii de pe şan- î î tierele Combinatului de Cauciuc f • sau cei de pe şantierul Combinatu- î i lui Chimic Borzeşti au putut să-şi î • desfăşoare nestingheriţi munca ţ • pentru realizarea angajamentelor ţ î luate in cinstea celui de al HII-lea î • Congres al P.M.R. C- AZOITH corespondentul „Rominiei libere* in regiunea Bacău .jt Cultivarea legumelor timpurii aduce venituri importante ORADEA (de la trimisul nostru).— Gospodăria colectivă din comuna Borş, raionul Oradea, a reuşit, pînă în prezent să obțină prin, vînzarea produselor din grădina de zarzavat un venit de 145.000 de lei. Venituri la fel de însemnate a dobîndit de pe urma valorificării legumelor timpurii gospodăria colectivă „Dreptul Roşu“ de Salonta. Dornici să obţină o producţie mereu mai mare de legume harnicii colectivişti lucrează cu multă tragere de inimă în grădinile de zarzavat. Colectiviştii din Borş au terminat de plantat 5 ha. cu ardei şi 2 ha. curoşii, iar cei din Salonta 2 ha. cu roşii, 2 ha cu ardei gras şi 4 ha. cu ardei pentru boia. Odată cu plantările, colectiviştii continuă lucrările de întreţinere a culturilor.