Romînia Liberă, iunie 1960 (Anul 18, nr. 4861-4886)

1960-06-01 / 4861. szám

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA PROIECTUL DE DIRECTIVE Puternic imbold spre noi înfăptuiri O problema la ordinea zilei Industrializarea lucrărilor de construcţii Anul acesta, întreprinderea de con- atracţii siderurgice din Hunedoara îm­plineşte zece ani de activitate. Zece ani de activitate în slujba, refacerii şi dezvoltării marelui combinat side­rurgic, în slujba înfloririi oraşului. Contribuind la înfăptuirea politicii în­ţelepte a partidului de industrializare socialistă a ţării, constructorii au înălţat la Hunedoara noi furnale, o uzină cocso-chimică, o fabrică de aglo­merare a minereului, o termocentrală, o nouă oţel­ărie electrică, o altă oţelă­­rie Martin cu cuptoare de mare capa­citate, două laminoare şi numeroase lucrări social-culturale. De asemenea, la Calam, au fost construite două fur­nale, o uzină de semi-cocs şi în curînd va fi gata cea mai modernă turnăto­rie de lingotiere di­n ţară. Acum,­­prin proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R., partidul pune în faţa noastră, a con­structorilor, sarcini şi mai de seamă. Pentru perioada 1960—1965, se pre­vede u­n volum de investiţii din fondu­rile statului de 170—180 miliarde lei, da circa două ori mai mare faţă de perioada 1954—1959. Din aceste inves­tiţii, 58—59 la sută vor fi îndreptate spre continuarea dezvoltării industriei şi îndeosebi a ramurilor industriale h­otărîtoare ale economiei naţionale. La Hunedoara, de pildă, avem de con­struit o secţie de furnale de mare ca­pacitate, încă, o baterie la uzina cocso­­chimică, trei cuptoare Martin de 400 tonne oţel pe şarjă, o nouă secţie de laminoare. Este evident că lucrări de aseme­nea proporţii impun de pe acum mă­suri pentru a construi într-un timp mai scurt şi la un preţ de cost cit mai redus. Pentru atingerea acestor obiective, de o mare atenţie trebuie să se bucure problema industrializării construcţiilor, problemă subliniată şi de proiectul de Directive. Bazat pe experienţa colectivului nostru, vreau să scot în evidenţă în nodurile de faţă cîteva aspecte ale acestei impor­tante probleme. Care sînt în primul rînd cauzele care determină pe unele şantiere un nivel scăzut al productivităţii muncii, folosirea unui număr mare de munci­tori necalificaţi ? Cercetînd faptele, constatăm că lucrările care consumă cele mai multe forţe de muncă sînt săpăturile de pămînt, manipulările de materiale şi turnarea betoanelor. Cînd am vorbit de săpăturile de pă­­mînt, nu rr­-am referit la acelea care cuprind zeci de mii de m­­oubi. Aces­tea au fost rezolvate încă de mult timp, cînd toate marile șantiere de pe cuprinsul patriei au fost dotate cu excavatoare puternice care au înlocuit munca grea a oamenilor. Mă refer însă la acele săpături de ordinul a sute de metri cubi, pentru care nu poate fi adus un excavator mare, căci deplasarea lui se face anevoios și cu cheltuială mare. Atunci, şantierul re­curge în mod curent la săpătura ma­nuală. Şi aceasta nu este un caz izolat­ Avem nevoie, deci, de excavatoare mici cu cupă de 0,2—0,3 m. c. montate pe pneuri. Uzinele „Progresul“ Brăila au început anul trecut producerea acestor excavatoare. Dacă ţinem seama însă că întreaga ţară este un şantier, ajun­gem la concluzia că este o necesitate imperioasă să se grăbească producţia acestor excavatoare un număr suficient de mare, pentru a deveni o sculă u­­zuală la îndemîna tuturor şantierelor. Manipularea de materiale este a doua sursă de consum mare de mano­peră, ca­re trebuie înlăturată cît mai repede. Dacă pentru manipularea pe verticală, industria noastră construc­toare de maşini a rezolvat aproape radical problema despre care vorbim acum, prin construirea ,,Pionier“-ului — piesă uşoară, robustă şi care este as­tăzi pretutindeni apreciat de con­structori,—pentru manipularea pe ori­zontală nu s-a găsit încă un dispozi­tiv de eficacitate practică generală. Actualele benzi, transbordoare sunt mult prea greoaie, se* * adaptează greu­ situaţiei de pe teren şi tehnicienii şan­tierelor renunţă de multe ori să le uti­lizeze Benzi scurte, aşezate eventual pe roţi de cauciuc cu diametru mic, care s-ar putea pune cite 3—4 în releu şi s-ar putea urca uşor pe orice schelă, cred că ar rezolva radical problema manipulărilor de materiale pe şantiere. Trecînd la cea de­ a trei­a sursă de consum mare de manoperă, turnarea betoanelor, trebuie să spunem că şantierele noastre, faţă de progresele obţinute sub alte aspecte, sub acesta bat pasul pe loc. Tradiţionalele schele, aceste mâncătoare nesăţioase de che­restea, transportul betonului cu roaba, vagonetul şi tomberonul sînt încă as­pecte întîlnite pe şantierele noastre. Hotărît că a sosit momentul să pără­sim cît mai repede aceste practici ne­­economicoase. Cel mai frumos dar pe care-l poate face constructorilor în acest sens industria noastră de ma­şini este pompa de transport beton. Această piesă, introdusă pe scară lar­gă, va aduce după sine importante rezultate în creşterea productivităţii muncii şi a scăderii preţului de cost. Aspectul şantierelor s-ar schimba cu Arh. ALEXANDRU COGAN director general al Întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara (Continuări in pag. 2-a) Colectivul sectorului de turnătorie al uzinelor „Vasile Roaită“ din Capitală s-a angajat ca în cinstea Congresului partidului, să reali­zeze economii in valoare de 30.000 lei la materii prime neferoase şi alte materiale auxiliare. Harnicii muncitori au şi realizat angaja­mentul. Printre cei care şi-au adus o importantă contribuţie se numără şi tinărul comunist Moise Ernest, turnător, pe care vi-l pre­zentăm în fotografia de mai sus. Foto : MIHaI POPESCU AMENAJAREA UNUI LAC ARTIFICIAL LA BĂILE VICTORIA ORADEA (de la trimisul nostru) — De curând, a Început la băile Victoria din Oradea o importantă lucrare, prin care se extinde considerabil posibili­tatea de folosire a băilor. Este vorba de amenajarea unui lac artificial cu o suprafaţă de 5.000 m­p, alimentat cu apă termală. Proiectul, întocmit de I.R.P. Oradea, a ţinut seama de În­cadrarea lacului în ambianţa naturală a parcului, fără să neglijeze în acelaşi timp cerinţele de confort. Astfel, o porţiune a lacului, rezervată copiilor, va avea numai 30 cm. adîncime, în vreme ce pentru iubitorii de înnot o altă parte a sa va avea dimensionarea reglementară a unei piscine pentru în­treceri. Vestiarul şi instalaţiile afe­rente sunt calculate la o capacitate de 4.500 de persoane. O EXPOZIŢIE A FOTOGRAFILOR AMATORI TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru).­­ Fotoamatorii din Tg. Mu­reş, au deschis ieri o expoziţie de fo­tografii, care reprezintă imagini din munca şi lupta pentru construirea so­­cialismului din patria noastră. Cei 36 de fotoamatori au prezentat la expo­ziţie 180 de fotografii reprezentînd as­pecte de muncă de pe marile­­şantiere, uzine şi fabrici moderne, activitatea culturală, socială, medicală, din ţara noastră portrete ale fruntaşilor în pro­­ducţie, precum şi vederi din cele mai pitoreşti colţuri ale regiunii şi ţării. Expoziţia — iniţiată de cercul foto­­amatorilor din cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor din Tg. Mureş — ilus­trează marile prefaceri din viaţa oa­­menilor muncii, succesele construcţiei socialiste dobindite sub conducerea P. M. R. MANIFESTĂRI CULTURALE ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru). — Ansamblul de cin­­tece şi dansuri „Erich Weinert" al ar­matei populare naţionale din R.D.G. decorat cu „Ordinul pentru merite pa­­triotice“, care se află în turneu în ţara noastră, a dat ieri seară la Oraşul Stalin un reuşit spectacol de cîntece şi dansuri, care s-a bucurat de succes. ★ Filarmonica de Stat din Oradea, avînd ca solist pe Ştefan Ruha, a dat ieri seară un spectacol în sala Teatru­lui de Stat. In cadrul concertului, care s-­a bucurat de un mare succes, au CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie se pre­vede următorul timp probabil : In Bucureşti , vre­mea se menţine in­stabilă, la început, apoi se va ameliora uşor. Cerul va fi schimbător, tempo­rar noros cînd vor cădea ploi izo­late de scurtă durată. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura aeru­lui în creştere uşoară. In ţară , vremea se menţine in­stabilă la început, apoi se va ame­liora uşor. Cerul va fi schimbător, temporar noros, cînd vor cădea ploi izolate de scurtă durată. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit din sec­torul nord-est. Temperatura aerului va creşte uşor, fost prezentate în primă audiţie ,,Sir­­ba“ de Paul Constantinescu şi Con­certul pentru vioară de Glazunov. ★ La Teatrul maghiar de stat din Satu Mare a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Zboară cocorii“ de Viktor Rozov, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a artistului emerit Deési Jeno. Reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, delegaţii de oameni ai muncii şi de pionieri au fe­licitat pe sărbătorit. Mulţumind pentru sărbătorire, Deé­ şi Jeno a vorbit despre înalta preţuire de care se bucură astăzi artiştii în ţara noastră. NOI UNITĂŢI DE DESERVIRE PE LITORAL In scopul asigurării unei bune deserviri a oamenilor muncii veniţi la odihnă pe litoral, organele co­merciale au luat o serie de însem­nate măsuri. Astfel, s-au înfiinţat patru secţii-pensiune şi anume pe lingă restaurantele „Modern" şi „Dobrogea“ din Constanţa, „Vraja mării" din Eforia şi pe lingă Cazi­noul din Vasile Roaită. In oraşul Constanţa s-a deschis o bodegă­­cramă, în diferite staţiuni de pe litoral au fost amenajate cînci uni­tăţi lacto-vegetariene. Tot pe litoral — şi în special pe plajă — s-au înfiinţat 20 de puncte pentru desfacerea îngheţatei. In acest scop, T.A.P.L.-ului Constanţa i s-au repartizat 100 bucăţi caso­­lete izoterme pentru desfacerea în­gheţatei şi 25 autosaturatoare pen­tru sifon şi sirop. SW MMiH MH U -------iiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiii----------------------------------------------­ Proletari 'din toate ţările, uniţi-văl mie libera Anul XVIII nr.4861 4 pagini 20 bani Miercuri 1 iunie 1960 Iniţiativa instalatorilor BACAU (de la corespondentul nostru). Brigada de instalatori con­dusă de comunistul Vasile Ungurea­­nu de pe şantierul marelui complex petrochimic Oneşti-Borzeşti se nu­mără printre brigăzile fruntaşe. In cinstea celui de al III-lea Congres al partidului, cel 15 Instalatori din care este alcătuită brigada s-au an­gajat să-şi depăşească zilnic planul cu 30 la sută, să execute numai lu­crări de bună calitate, să realizeze economii în valoare de 11.320 lei. Pentru a-şi îndeplini angajamen­tele luate, ei au hotărît să-şi însu­şească şi să aplice metodele de muncă avansate. Printre altele, şi-au propus să se constituie în brigadă complexă, pentru a putea executa tot felul de lucrări de instalaţii ce­rute de şantier, să îşi organizeze munca după metoda brigăzilor de calitate etc. Odată cu aceasta, ei au adresat o chemare tuturor brigăzilor şi echi­pelor de pe marele şantier sub lo­zinca „SA APLICAM LA FIECARE LOC DE MUNCA CEL PUŢIN DOUA METODE ÎNAINTATE”. Iniţiativa instalatorilor din brigada lui Vasile Ungureanu a fost îmbră­ţişată In scurtă vreme de încă 10 brigăzi de Instalatori, de trei­­bri­găzi de constructori de pe şantie­rul Combinatului de cauciuc sinte­tic, precum şi de numeroase brigăzi de pe şantierul nr. 3. TELEGRAME --------------------------------------------------------------*----­ Excelenței Sate * " Domnului ARTURO FRONDIZI Preşedintele Republicii Argentina r.'-'Spenos Aires Cu prilejul marii vǎrbatori a­­ Republicii Argentina, cea de-a 150-a aniversări a Revoluţiei perSt­ru Independenţa naţională, vă rog să primiţi, Excelenţă, calde urări, pentru progresul şi prosperitatea poporului argentinian prieten şi p­entru fericirea dv. personală. ION GH­EORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Mari Adunări Naţionale a Republicii Populare Române --------V.,­­' ir. f.-'.; Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Bucureşti In numele poporului şi guvernului argentinian şi In numele meu personal mulţumesc profund pentru amabilele dv. felicitări şi urări pe care aţi binevoit să mi le transmiteţi cu prilejul sărbătorii naţionale a ţării mele. ARTURO ~FRONDIZI Preşedin­tele­ Naţiunii Argentina Sortimente şi mărfuri pentru semestrul II • 845 mostre de confecţii • Extinderea in ţară a magazine­lor cu „confecţii la ultima probă“ • Peste 230 modele noi de tricotaje • Articole noi de uz casnic. Ţinînd seama de cerinţele şi de pre­ferinţele exprimate de cumpărători, or­ganele comerţului cu ridicata au con­tractat cu reprezentanţii industriei o serie de noi sortimente de mărfuri, care vor fi puse în vînzare in maga­zine în cursul semestrului II 1960. Cu prilejul operaţiunilor de con­­­­tractare a confecţiilor, cei 20 de fur­nizori ai confecţiilor au prezentat nu mai puţin de 845 mostre de diferite articole de confecţii. Mult apreciate au fost modelele de paltoane, pardesie, jachete, mantouri şi cămăşi expuse de fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“, rachetele şi costumaşele din stofă pentru copii executate de fa­brica „Mondiala“, noile articole de confecţii prezentate de întreprinderile producătoare din Arad, Brăila şi altele. În cadrul fondului de marfă apar o serie de articole mult solicitate de cumpărători, ca : fuste pentru femei şi pantaloni bărbăteşti din tergal, pal­toane cu guler de urson şi mantouri din urson pentru femei etc. In sco­pul remedierii unei însemnate deficiente in aprovizionarea ma­gazinelor, au fost contractate articole pentru adolescenţi , rochiţe din stofă, paltoane, costume, fuste plisate pentru pioniere. De asemenea, întrucît desfa­cerea confecţiilor ,,la ultima probă“ a fost bine primită de cumpărătorii din Capitală, reprezentînd o formă supe­rioară de deservire s-a luat măsura ca să se organizeze — începînd cu data de 1 Iulie — în principalele oraşe din­­ tară, unităţi cu confecţii „la ultima probă". In sectorul tricotajelor, au fost con­tractate peste­­30 modele noi, printre care : bluze, jachete şi lenjerie din fire de relon, articole pentru copii, ciorapi fără cusătură pentru femei, ciorapi bărbăteşti din fire supraelas­­tice, etc. Apreciate au fost de orga­nele comerciale şi ţesăturile subţiri „Lira“ din fire sintetice în culori pas­tel, ţesăturile monoplusate din mono­­fili, ţesăturile gofrate, imprimeurile din fire sintetice care au fost — bine­înţeles — şi ele contractate. Magazinele cu produse metalochi­­mice vor desface şi ele un sortiment de mărfuri sporit şi variat în cursul semestrului II. Faţă de aceeaşi pe­rioadă din anul precedent, in viitorul semestru din acest an se vor pune in vînzare de două ori mai multe fri­gidere, de 5 ori mai multe resouri de aragaz, de 2,5 ori mai multe butelii de aragaz, cu 50 la sută mai multe maşini electrice de spălat rufe, cu 75 la sută mai multe acordeoane etc. In magazine Se vor pune în vînzare şi o serie de sinicolp noi de uz casnic ca : maşini de gătit format mic pen­tru bucătăriile din noile blocuri de locuinţe, încălzitoare pentru apă cu gaze (Boyler), rîşniţe de cafea din aluminium eloxat şi material plastic, rîşniţe de piper de tip nou, vase e­­ma­na­te executate tip „fagure“, da­migene împletite din policlorură de vinil, făraşe cu periuţă pentru cură­ţatul meselor, servicii din material eloxat pentru oţet şi untdelemn, cuţit pentru pîine format fierăstrău, paturi pentru copii cu plasă laterală din ma­terial plastic, scăunele pentru copii atașabile la biciclete, aparate de tricotat, gherghefe de brodat, truse de toaletă pentru voiaj, truse de mani­­chiură în 4 modele, palete din mate­rial plastic, apărătoare de muște etc. Se vor desface de asemenea și o se­rie de ambalaje noi ca : cutii din material plastic pentru Instrumente muzicale, casete speciale pentru bri­­cege etc. ,în fiecare secţie numai produse de calitate“ MIERCUREA-CIUC (de la corespon­dentul nostru). Cu ocazia dezbaterii proiectului de Directive ale celui de al III-lea Congres al P.M.R., colecti­vul de muncă al secţiei de amidon din cadrul fabricii „Amilemn" din Sînsimion-Ciuc au lansat chemarea de a se produce IN FIECARE SECŢIE NU­MAI PRODUSE DE CALITATE. Astfel ei pro­şi-au luat angajamentul să ducă numai amidon de calitate su­perioară. In cadrul aceleeaşi şedinţe s-au a­­lăturat chemării şi muncitorii secţii­lor dextrină şi glucoză, care s-au an­gajat să producă, începînd din luna iunie, numai dextrină și glucoză de calitate superioară. ­l!l!lllllll!lll!l!lllll!lll!lllllllllllllllllllll!lll­ Termocentrala Borzeşti se dezvolta BORZEŞTI (de la corespondentul nostru).­­ Zilele acestea, la termo­centrala din Borzeşti au început lucrările de prelungire a secţiei turbine, în vederea instalării în anul viitor a celui de al 5-lea turbogenerator de 50 Mw. Prin punerea în funcțiune a acestui agregat puterea instalată a ter­mocentralei va spori la 175 Mw. Consfătuiri cu deputații şi cetățenii TG. MUREŞ (de la corespondentul nos­tru). — Pentru ca masele cele mai largi ale oamenilor mun­cii din Tg. Mureş să poată aprofunda pro­­iectul de Directive ale celui de al III-lea Congres al partidului, comitetul executiv al sfatului popular oră­şenesc a început să organizeze în fiecare cartier consfătuiri cu deputaţii şi cetăţenii, în cadrul cărora se dezbat prevederile pro­iectului. Asemenea consfă­tuiri de dezbatere a proiectului cu alegăto­rii au avut loc ieri la Casa de Cultură din cartierul Mureşeni, în cartierul Remeţea, la clubul Fabricii­ de că­rămizi din cartierul Fürst etc. ”•1"' @fristiiLet&eil de line Z­adarnic am căuta în vechile anuare statistice date privitoare la felul în care trăia în trecut tînăra generaţie în ţara noastră. Repre­zentanţii regimului burghezo-moşieresc se fereau să facă referiri cît de cît con­crete la situaţia in care se aflau pe atunci copiii. Dar datele pe care nu le găsim în publicaţiile oficiale le aflăm în povestirile părinţilor noştri, în presa progresistă a vremii, în pro­priile noastre amintiri. înainte, atunci cînd plecau la muncă, oamenii de rînd se vedeau nevoiţi să-şi lase co­piii în voia soartei. Ce se întîmpla cu dinşii e lesne de înţeles. Mihail Sa­­doveanu povesteşte într-una din lucră­rile sale o întîmplare înfiorătoare. El arată cum undeva, într-un sat, un co­pil lăsat acasă de părinţii săi plecaţi la cîmp, este sfişiat de porci. Aseme­nea lucruri se petreceau curent, în sa­tele ca şi in oraşele ţării. Asistenţa medicală pentru copii era ca şi inexistentă. Din această cauză se încuibau bolile ; mortalitatea in­fantilă atinsese la noi adevărate re­corduri. Mai tirziu, cînd copiii atin­geau virsta şcolii, mulţi dintre ei nu puteau să înveţe să scrie şi să ci­tească. Astăzi, această soartă amară o au copiii din ţările capitaliste. In Iran de pildă, ei sînt nevoiţi, pentru a-şi cîşti­­ga o bucată de pîine neagră să în­ceapă a munci de la 5-6 ani. In alte ţări cum ar fi Italia, Spania, Japonia etc., sute de mii de copii rămîn anal­fabeţi, deoarece guvernele acestor state cheltuiesc cea mai mare parte a fondurilor pentru înarmare. In S.U.A. vagabondajul şi criminalitatea în rîn­­dul copiilor au devenit adevărate plăgi sociale. Regimul democrat-popular a pus capăt pentru totdeauna acestor stări de lucruri. In patria noastră copiii se bucură de cea mai atentă ocrotire. Pe lingă întreprinderile socialiste au fost înfiinţate creşe sau cămine de zi. De asemenea, la sate, în cartiere s-au creat multe asemenea aşezăminte. Aici copiii oamenilor muncii îşi petrec, sub supravegherea atentă a educa­toarelor, ceasurile cînd părinţii lor lucrează în uzine, în instituţii, pe ogoare. Statul se îngrijeşte ca­­ toţii copiii să inveţe, să ajungă cetăţeni instruiţi şi luminaţi. Zeci, sute de şcoli de toate gradele au fost deschise în ultimii ani şi puse la dispoziţia lor, nume­roase cadre didactice cu o înaltă ca­lificare ii iniţiază in tainele ştiinţei şi ale culturii, pentru dezvoltarea şi în­florirea patriei noastre. Felul in care sunt trataţi copiii in statul nostru democrat-popular, atra­ge luarea aminte a celor ce ne vizi­tează ţara. Doamna Raksha Saran, preşedinta Conferinţei femeilor pe în­treaga Indie, mărturisea, după ce ne-a vizitat ţara, că a rămas entuziasmată de tot ceea ce a văzut. „Grija acor­dată copiilor, care constituie viitorul ţării — declara ea — este impresio­nantă. Creşele, căminele de zi, asis­tenţa sanitară a copiilor constituie realizări pentru care ţara dv. poate servi ca exemplu“. Copiii din Republica Populară Ro­­mână au parte de o copilărie cu ade­vărat fericită. Intregul nostru popor se îngrijeşte de viitorul lor. Proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al Partidului cuprinde şi in ceea ce priveşte ocrotirea copilului o sea­mă de prevederi deosebit de im­portante. Astfel, in viitorii 2-3 ani nu va exista nici un copil care să ve ur­meze la şcoala de 7 ani ; treptat, se va trece la învăţămintul general de 8 ani. Pentru nevoile învăţămîntului se vor investi sume de două ori mai mari decit în perioada 1954-1959. Din a­­ceste fonduri se vor amenaja 11.000 de noi săli de clasă in sate şi 4.000 de noi săli de clasă la oraşe şi în cen­trele muncitoreşti. In viitorii 6 ani vor fi pregătiţi şi trimişi în producţie circa 260.000 de muncitori calificaţi, peste 100.000 de cadre tehnice medii, 54.000 de cadre cu pregătire supe­rioară. Profesorii, comitetele de părinţi,, or­ganizaţiile de pionieri şi U.T.M., ve­ghează cu atenţie la educarea co­, (Continuare in pag. 3-a) La grădiniţa de wpH a uzinelor textile Noiembrie” din Bucureşti.­­Foto: MIHAI POPESCU I Curaj 1­ şi abnegaţie • Apele Trotuşului se rostogoleau i • muntoase. Ploaia abundentă din ul­: • timele zile le făcuse să-şi iasă din­­ •matcă. La termocentrala din Co : • măneşti cineva a adus vestea ei l î stîlpul nr. 5 a liniei de 35 kv. care s­e face interconexiunea cu termocen- j - trala Borzeşti, ameninţă să se pri. ; ? buşească. In furia lor apele'au să-­­ i pat şi cărat la vale tot pămîntul ; j din jurul fundaţiei de beton dini î care cauză stîlpul Începu să »e In-i î cline într o parte. Dintr-un moment i j Ln altul conductorii puteau să »e • • rupă. Asta ar fi însemnat lntreru- i­­­perea legăturii cu toate Intreprin- • l derile, şantierele şi localităţile ra- » s cordate la această linie. • j Dîndu-şi seama de urmările pe • • care le ar putea avea o asem­enea • ; întrerupere, electricienii de reţea • • din echipa condusă de Tom­a Bu. * j zarui au pornit neintirziat la treabă. •­­ Cufundaţi In apă pină la piept, în- • ; fruntind apele, comuniştii şi candi- • ;­daţii de partid Vasile Muscă, Ion î • Stanciu, Ion Imbrea au bătut In jurul • ; st.lpului mai mulţi piloni metalici. • • S-au urcat apoi pe stîlpul cu reţea • • sub tensiune ancorindu 1 puternic • , de pilonii din jur. După aceea au 1­­ început să care in jurul fundaţiei i i bolovani, plăci de beton, saci cu • i pietriş, reuşind să abată in altă di. • î recţie forţa şuvoiului de apă. După • i cîteva ore de muncă neîntreruptă, • î orice pericol a fost înlăturat. Da. • ; torită curajului şi abnegaţiei de • • care a dat dovadă echipa de elec. î » trncieni, betoniştii de la sondele din î î Dofteana, constructorii de pe şan- î î tierele Combinatului de Cauciuc f • sau cei de pe şantierul Combinatu- î i lui Chimic Borzeşti au putut să-şi î • desfăşoare nestingheriţi munca ţ • pentru realizarea angajamentelor ţ î luate in cinstea celui de al HII-lea î • Congres al P.M.R. C- AZOITH corespondentul „Rominiei libere* in regiunea Bacău .jt Cultivarea legumelor timpurii aduce venituri importante ORADEA (de la trimisul nostru).— Gospodăria colectivă din comuna Borş, raionul Oradea, a reuşit, pînă în pre­zent să obțină prin, vînzarea produ­selor din grădina de zarzavat un venit de 145.000 de lei. Venituri la fel de însemnate a dobîndit de pe urma va­lorificării legumelor timpurii gospodă­ria colectivă „Drept­ul Roşu“ d­e Sal­onta. Dornici să obţină o producţie me­reu mai mare de legume harnicii co­lectivişti lucrează cu multă tragere de inimă în grădinile de zarzavat. Colec­tiviştii din Borş au terminat de plan­tat 5 ha. cu ardei şi 2 ha. cu­­roşii, iar cei din Salonta 2 ha. cu roşii, 2 ha cu ardei gras şi 4 ha. cu ardei pentru boia. Odată cu plantările, colectiviştii continuă lucrările de întreţinere a cul­turilor.

Next