Romînia Liberă, iunie 1960 (Anul 18, nr. 4861-4886)
1960-06-01 / 4861. szám
Pag. 20. Proiectul de Directive ale celui de al IV-lea Congres al P.M.R. prevede sarcini importante pentru lucrătorii din industria de petrol.Așa după cum se arată de altfel și în proiectul de Directive pentru realizarea acestor sarcini este necesar să se studieze cele mai bune metode care să asigure o exploatare raţională a sondelor de ţiţei şi gaze. Una dintre metodele de înaltă eficacitate tehnico-economică care a fost folosită cu rezultate bune în cadrul schelelor Trustului Petrolifer Ploeşti este şi aceea de recuperare secundară prin menţinerea presiunii de fund la sondele din şantierele noi şi refacerea presiunii de strat la sondele din şantierele vechi, folosindu-se în acest scop injecţia cu apă şi gaze în strat. Astfel, ca efect al procesului de recuperare secundară s a obţinut numai în anul 1959 în cadrul schelelor din Trustul nostru un plus de producţie de circa 270.900 tone ţiţei. De asemenea trebuie subliniat că în zonele în care s-au aplicat procedee de recuperare secundară, producţia extrasă a fost cu 20—30 la sută mai mare decît cea care s-ar fi realizat fără efectuarea lor. Iată de ce petroliştii din schelele Trustului Petrolifer Ploeşti sînt hotărîţi să dea viaţă sarcinii prevăzute în proiectul de Directive, extinzînd tot mai mult folosirea procedeelor de recuperare secundară. în acest scop, cu sprijinul Institutului deercetări pentru foraj şi extracţie din Gîmpina, am şi întocmit un plan concret de acţiune. Pe baza acestui plan, va trebui să se înceapă injecţia intraconturală experimentată cu apă într-un nou strat la Boldeşti, injecţia experimentală cu apă la Arbănaşi — schela Berea, injecţia cu gaze la Berca-Nord şi Drăgăneasa — schela Cîmpina, injecţia extraconturală cu apă prin sonde nou săpate special la schelele Urlaţi în blocul Ceptura-Sud etc. De asemenea vom începe injecţia într-o serie de zăcăminte vechi de la Cîmpina (Buştenari şi Mislea). Din aceste obiective au fost începute imediat acelea pentru care n-a fost necesar să se foreze sonde noi sau să se facă lucrări mari de investiţii. In prezent se lucrează intens la Urlaţi pentru săparea şi pregătirea sondelor din blocul Ceptura-Sud şi se fac pregătiri pentru începerea forajului grupului experimental de sonde de la Runcu. Proiectarea şi realizarea unui grup de sonde noi săpate pentru injecţii în zona Rincu, pe lingă perspectivele de recuperare secundară, este posibil să ne indice rentabilitatea săpării de noi sonde , de exploatare pe un şantier vechi şi declarat epuizat. Socotesc posibil şi necesar ca majoritatea lucrărilor de recuperare secundară sa fie efectuate cu posibilităţile interne din schele şi trusturi. La schela Boldeşti este posibilă extinderea injecţiei de apă fără a se fora sonde noi ci ,folosindu-se sondele 778, 830, 761 în măsura în care menţinerea acestora în producţie nu va mai fi eco-nomică. Pentru schela Boldeşti mai consider necesar ca Institutul de cercetări pentru foraj şi extracţie din Cîmpina să studieze procedeele de injecţie extra-centurată de apă. Se va putea obţine în acest fel o mărire a eficacităţii injecţiei. De exemplu, la Urlaţi este posibil să se extindă injecţia intraconturală de apă prin sonda 156 care este îin curs de recondiţionare. In general în blocurile care se vor aplica procedee de injecţii cu apă sau gaze se scontează la ridicarea procentului final de recuperare a ţiţeiului din strat, în următorii 5—6 ani, de la circa 20 la sută pînă la aproximativ 40 la sută. Pentru obţinerea acestor rezultate noi sîntem hotărîţi ca atît la nivelul trustului cit şi la cel al schelelor să mobilizăm toate forţele, să folosim toate rezervele interne existente la fiecare loc de muncă. Socotesc de asemenea util ca metodele de recuperare secundară să fie larg utilizate nu numai în schelele din regiunea Ploeşti ci şi in celelalte şantiere din ţară. Aceasta va contribui la îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce stau în faţa industriei noastre petrolifere. N. PUŞCOIU inginer şef al Trustului Petrolifer Ploeşti IN INTIMPINAREA CELUI DE AL III-LEA CONGRES AL P.M.R. Oamenii muncii dezbat proiectul de Directive Să extindem recuperarea secundară în extracţia ţiţeiului ibi Industrializarea lucrărilor de construcţii (Urmare din pag. l-a) totul : nu se vor mai vedea mormane de nisip de azi, de pietriş, de balast, magazii de ciment etc., ci un simplu bunker care primeşte betonul (de o calitate atent verificată), adus de la o fabrică, iar pompa de beton îl distribuie prin tuburi la punctul de turnare. Odată cu introducerea fabricilor centralizate de beton care transportă cu maşinile sale automalaxoare betonul pină la şantier, iar de aici prin pompe pînă la locul de betonat, va însemna că,dintr-adevăr, construcţiile iau caracterulindustrial necesar timpurilor de azi. Ştirbele economiilor de ciment şi de cherestea vor înregistra şi ele creşteri mari. Prin aceasta nu numai că preţul de Cost va scădea sensibil, ci se va îmbunătăţi mult şi calitatea betoanelor. Pe linia mecanizării şantierelor de construcţii, proiectul de Directive arată că se vor construi autovehicule şi vagoane de transportat ciment, care nu numai că vor îmbunătăţi mult condiţiile de lucru ale muncitorilor, dar vor contribui direct la reducerea consumului de ciment. O altă prevedere de mare importanţăa proiectului de Directive, este construirea de macarale de 40 şi 100 tbrţţ netri. Pe baza practicii ce-o avem din construcţia Hunedoarei, unde am dispus de macarale mici de 10 şi 30 tone metri, precum şi de macarale mari de 600—800 tone metri...macarauamedie de 100 tone metri vine să umple un gol important în aplicarea tehnicii noi. Vreau în acest sens să sugerez proiectanţilor două tipuri de macarale de 100 tone-metri a cărei lipsă am simţit-o cel mai mult. O macara utilă pentru montajul halelor metalice obişnuite de 30—35 m. deschidere ar fi o macara de 20 m. braţ şi o putere la cîrlig de 5 tone. O astfel de macara amplasată pe axul halei are posibilitatea cea mai bună de a monta atît ambele şiruri de stilpi şi căi de rulare cit şi fermele. O altă macara de această capacitate care pe marile şantiere sovietice este utilizată în mod curent, este macaraua cu braţ de 40 metri şi forţa la cîrlig de 2—2,5 tone, cu pisica alunecătoare. Două asemenea macarale puse de o parte şi de alta a unei construcţii de hală siderurgică mare — oţelarie, laminor, turnătorie etc. — ar acoperi o lăţime de şantier de 80 m. In interiorul căreia se pot face betonări de fundaţii masive, atît de curente in industria grea. Pentru rezolvarea acestor aspecte ale mecanizării de care am vorbit, se mai impune şi luarea unei măsuri de altă natură : soluţionarea în mod echitabil a problemei amortismentelor şi chiriilor care se plătesc pentru utilajele folosite de către şantiere. Trebuie arătat că, pentru unele maşini, amortismentele şi chiriile sînt mari, îneît constructorul făcîndu-şi socotelile, ajunge la concluzia că iese mai ieftin dacă recurge la soluţii meşteşugăreşti. Cu cit această situaţie anormală va dispare mai repede, cu atît va fi mai bine. Proiectul de Directive ale Gongreswhii al III-lea al P.M.R. mai arată că e necesară o micşorare a duratei de construcţie a lucrărilor, ridicînd pentru locuinţe 4—5 luni, iar pentru obiective industriale grele, maximum 24 luni. Pentru noi, constructorii, această indicaţie trebuie înţeleasă în modul cel mai serios: construim uneori prea încet şi aceasta ne împiedică să realizăm costuri mai scăzute de lucrări. Scurtarea termenelor de dare în funcţiune este pe deplini posibilă. Construcţia oţelariei noi din Hunedoara, compusă din trei cuptoare de 185 tone, s-a făcut în etapa I in 55 luni — pe cînd etapa a II-a, care cuprinde trei cuptoare de 400 tone, se va realiza în 25 de luni. Este adevărat că rezolvarea scurtării termenelor nu stă exclusiv în mina constructorilor. In mare parte, aceasta depinde de modul cun uzinele furnizoare livrează utilajele comandate. Dar şi în această direcţie, proiectul de Directive a trasat sarcini pe care uzinele trebuie să le aibă în centrul atenţiei : respectarea termenelor contractuale şi respectarea mărcii fabricii în ceea ce priveşte calitatea.. Credem că s-ar putea face încă un pas înainte şi în această direcţie, dacă s-ar folosi următoarea practică : un agregat complex să fie contractat la o singură uzină care în cadrul planului de colaborare să facă comenzile,anexă la 4—5 întreprinderi de specialitate. In acest fel, o singură uzină ar avea răspunderea executării unui agregat, iar constructorii de pe şantiere şi-ar putea îndrepta întregul lor efort pentru montaje bune şi la timp şi nu ar fi nevoiţi să străbată ţara de la un capăt la altul ca să-şi adune ce le trebuie. Desigur, cele arătate pînă acum nu sunt decit unele aspecte ale importantei probleme a industrializării lucrărilor de construcţii. Totuşi, acestea cred că au o mare însemnătate pentru realizarea unor construcţii mai bune şi mai ieftine, prin folosirea pe scară tot mai largă a metodelor industriale de construcție. 1 Putem pescui mai mult Multe gospodării agricole colective din sudul Olteniei au organizat brigăzi de pescari. Brigada gospodăriei noastre îşi desfăşoară activitatea în apele Dunării. Şi trebuie să spun că pescarii noştri au căpătat experienţă în această muncă. Dar nu toate brigăzile de pescari colectivişti pescuiesc în Dunăre. Unele gospodării colective au în folosinţă bălţi. Cînd însă, pescuitul nu este favorabil pe bălţi, brigăzile respective ar putea lucra pe Dunăre. Dar ele nu pot face acest lucru pentru că le lipseşte calificarea necesară. lată de ce propun să se organizeze centre de calificare pentru pescari în raioanele interesate. in cadrul acestor centre, pescari cu mai multă experienţă ar putea instrui tineri destoinici din rîndul colectiviştilor. in felul acesta s-ar putea lărgi activitatea brigăzilor de pescari din cadrul gospodăriilor colective, s-ar valorifica mai bine resursele piscicole ale Dunării şi ar creşte veniturile colectiviştilor. NICOLAE BIRCA brigadier piscicol la gospodăria colectivă „Gheorghi Dimitrov" din Bechet, raionul Gura Jiului Arh. ALEXANDRU COGAN director general al întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara In lumina prevederilor proiectului de Directive ale celui de-al III-lea Congres al partidului, în secţia noastră centrală termică ar fi bine să se construiască şi să funcţioneze un cuptor pentru topirea materialelor neferoase care ar da posibilitatea economisirii de circa 40.000 lei anual. Pentru asigurarea cadrelor cu muncitori calificaţi pe lingă combinat este necesară înfiinţarea unei şcoli profesionale şi a unui liceu seral. '’ ION MILCA ■o tehnician ION POPA maistru , combinatul ■ de cauciuc Jilava Ne propunem să cîştigăm cut mai mult spaţiu prin reamplasarea mobilierului metalic şi a utilajelor din secţia noastră, astfel încît să putem organiza două sau chiar trei linii tehnologice în atelierul unde se construiesc autobuzele şi troleibuzele. Pentru a realiza o producţie sporită este totodată necesar ca atelierul nostru să mai fie dotat cu încă un ciocan pneumatic pemtrî a bombat colţurile la table de la acoperişul autobuzelor şi troleibuzelor. , ,, Dacă acum executarea unor operaţii se face cu ajutorul Şabloanelor şi altor dispozitive propun ca în viitor să se dea o mai mare atenţie asigurării,rin timp a S.D.V.urilor care măresc mult productivitatea şi contribuie la îmbunătăţirea ^calităţii. 8.PURGAREA mecanic secţia III autobuze Uzinele „Tudor Vladimirescu"-Bucureşti ,,în ultimul timp cartierul de locuinţe de la Floreasca a fost Inzestrat cu două noi unităţi „Alimentara“ şi două centre de pîine. In prezent aici funcţionează 3 magazine „Alimentara" şi 3 centre de pîine îmbunătăţindu-se mult deservirea populaţiei din acest cartier. Mult simţită se face însă lipsa unor centre de reparat încălţămintea, îmbrăcămintea, chiar şi a unui magazin de încălţăminte. Neavînd la dispoziţie astfel de centre populaţia de aici este nevoită să apeleze la serviciile unităţilor similare din centrul oraşului, lucru care reclamă deplasări şi pierderi de timp“. ELISABETA CREŢU gospodină — Bucureşti „Unitatea de care răspund des face numai încălţăminte pentru copii, de toate numerele şi modelele. Venind în contact direct cu cumpărătorii am sezisat unele din cerinţele lor mai frecvente. Aşa, bunăoară, este foarte mult solicitată încălţămintea albă şi de lac pentru copii pînă la nr 25 spre care industria ar ar trebui să-şi îndrepte mai mult ateţia în sensul sporirii producţiei. Propun totodată ca industria sa treacă la producerea încălţămintei ortopedice pentru copii“., GH. NICULESCU responsabil de magazin * Bucureşti Există premise pentru ca şi în raionul nostru, Olteţu, să se dezvolte mai mult piscicultura. Pentru aceasta ar fi bine să existe un excavator pentru amenajarea lacurilor şi bălţilor. De asemenea, raionul Olteţu este cunoscut pentru abundenţa diferitelor soiuri de fructe. Ar fi necesară valorificarea lor de către o fabrică de preparat compoturi, dulceţuri sau marmeladă. MARIN GH. MARIN activist de sfat popular raional Olteţu In anii puterii populare faţa oraşului Tulcea s-a schimbat rapid. S-au construit fabrici, a crescut populaţia, s-a dezvoltat reţeaua comercială. Dată fiind această înflorire, se observă necesitatea introducerii unor mijloace de transport corespunzătoare actualelor cerinţe ale oraşului nostru. 1. NICOLESCU pensionar — Tulcea Din discuţiile avute cu părinţii a reieşit că pentru fete ar fi bine să se introducă in anul şcolar viitor la clasele V—Vii, săptămînal, cite două ore de lucru şi gospodărie iar pentru clasele VIII-XI cîte o oră. Aceasta le-ar ajuta mult în pregătirea lor pentru viaţă, ca şi pentru cunoaşterea şi aprecierea creaţiilor noastre populare. VIRGINIA CRISTEA profesoară — Corabia Maşinie de spălat rufe produse de întreprinderile ,,Electrobobinajul" şi ,,Feroemail“-Poeşti, sunt mult solicitate de cumpărători ca şi noile frigidere „Fram“. Ar fi bine ca întreprinderile producătoare de aceste bunuri să lucreze mai ritmic şi să trimită aceste produse la termenele planificate stabilite conform contractelor, pentru a se evita aglomeraţia la magazine. ION PETRICA responsabilul magazinului O.C.L. Tehnometal nr. 102 din Calea Victoriei. „Proiectul de Directive arată că în anii viitori reţeaua de transport în comun, cea de apă şi canal, precum şi iluminatul public se vor extinde serios. Locuiesc în cartierul Gherase (Colentina) din Capitală împreună cu alte sute de muncitori de la Uzinele „Vasile Roaită“, „Electronica“, fabrica de mase plastice „Bucureşti“, „Map Tze-dun“ etc. In prezent sîntem nevoiţi să mergem pe jos circa 2 km, deoarece linia de tramvai şi cea de autobuze sunt departe. Cred că ar fi bine ca din Bulevardul Armatei Sovietice şi pînă în strada Eliade între Vii să se prelungească traseul actualei linii de autobuze, iar canalizarea să se facă pe o porţiune de încă 500 metri. AUREL BUTUCEA matriţei la uzinele „21 Decembrie" — Bucureşti In cazul existenţei mai multor întreprinderi alăturate să se înfiinţeze cantine sau cantine,restaurant comune. In cartierul Baroului din Bucureşti s-ar putea crea asemenea unităţi deoarece aci, există întreprinderi ca „Biruinţa“, „Electronica“, ,, Placajul“, Întreprinderea chimico-farmaceutică nr. 4 şi întreprinderea de reparaţii auto nr. 1. AL BARBU muncitor — Bucureşti Cititorii propun 1 In lumina proiectului de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R., colectivului centrului de creaţie îi revin sarcini sporite. Pe această linie, noi, creatorii, sîntem chemaţi să proiectăm produse care să satisfacă exigenţele cumpărătorilor dar care în acelaşi timp să aibă la bază o concepţie raţională, prin aceasta contribuind la reducerea consumului de materii prime şi la îmbunătăţirea calităţii tricotajelor. Experienţa din ultima perioadă de timp ne-a arătat că acest lucru este pe deplin posibil. In vederea introducerii în fabricaţie în cit mai bune condiţiuni a noilor modele create în centrul nostru, aş avea de făcut cîteva propuneri. Aşa bunăoară comisia mixtă de avizare ar trebui să avizeze modelele noi create pe măsura prezentării lor şi nu numai de două ori pe lună cum se procedează în prezent. În anumite cazuri poate ar fi util ca această comisie să se deplaseze chiar la sediul întreprinderilor producătoare. Consider că trebuie să se avanseze data de avizare a colecţiei de modele pentru a permite întreprinderilor să pregătească în mod corespunzător introducerea în fabricaţie a modelelor contractate la termenul stabilit. O ultimă problemă este felul încă destul de greoi în care se obţin aprobările de preţuri la noile produse De cele mai multe ori stabilirea acestor preţuri se face cu mare întîrziere, împiedicând introducerea noilor produse în fabricaţie. In luna aprilie a.c. de pildă colectivul centrului nostru a creat o serie de modele noi de bluze al căror preţ a fost aprobat abia la sfîrşitul lunii mai, introducerea lor în fabricaţie fiind din această cauză posibilă abia în luna iunie. Rezolvarea acestor cîtorva probleme ridicate consider că ar putea să mărească eficacitatea muncii colectivului nostru de creaţie care este hotărît să contribuie într-o măsură mult sporită la îmbogăţirea sortimentelor de tricotaje. Ing. ARITINA IONESCU şef atelier de creaţie de pe Ungă întreprinderea „Tricotajul Roşu"-București Sortimente tot mai variate de tricotaje A30ocooooooooooooooooococx3cx5oooooooooooooocx3ooocf Romín ia liberă | Mobile mai multe, mai bune şi mai ieftine | „Pentru a contribui şi noi la rea- % I Uzarea sarcinii din proiectul de Di-8 ! rective de a se spori de trei ori pro- % iducţia de mobile pină in anul 1965, 1j % trebuie să trecem in toate secţiile la 8 I fabricarea in serie şi in sistem de 8 I bandă rulantă a mobilei. Incepind g 8 din acest an, propun să folosim nu 8 1 mai plăci aglomerate din lemn la 8 % fabricarea dulapurilor, studiourilor, g 8 paturilor şi meselor, reducind la mi- |nimum folosirea lemnului brut, în 8 8 acest sens, trebuie revizuite şi im g 8 bunătăţite proiectele mobilelor. " Pentru îmbunătăţirea calităţii pro- produselor, propun introducerea talo g ^ nului de calitate" la fiecare fază de I I muncă, sistem care a fost iniţiat cu 8 8 mult succes la fabrica de mobile „23 g j1 August" din Tg. Mureş in cinstea 8 cineva pro- 8 defectă sau rebu- 8 ! Congresului. g duce Dacă o piesă jj tată, să i se ia un talon de caii- jj p tate". De altfel, această metodă 8 O O 3 cred că ar trebui generalizată la § 8 toate fabricile de nobile din tară. § 0 c . ‘ ...O g Pentru ieftinirea şi îmbunătăţirea 8 1 calităţii mobilelor, propun şi extin- 8 8 derea folosirii la tapiţerie a arcu- 8 g rilor de oţel transversale, in locul g I arcurilor spirale, sistem costisitor ji 8 şi învechit. Arcurile transversale din 8 g oţel să fie fabricate nu numai pen-f 8 tru tapiţeria scaunelor, ci şi pentru 1 8 cea a fotoliilor, studiourilor şi so- 8 g mierelor. Astfel, se reduce cu 30 la l ^ sută preţul de cost al tapiţeriei, jj 8 sporind in acelaşi timp atît produc- 8 g tivitatea muncii la această operaţie, f jj cit şi aspectul estetic al mobilei“. § KEREKES GABOR 86 tehnician la fabrica de mobilă g I.L.E.F.O.R.-Tg. Mureş 8 jjooooooooeoooocoooeoooooooooooooooooooooooooooo Miercuri 1 iunie 1960 ras, 480t Utilizarea materialelor recuperabile însemnată sursă de economii Proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R. cuprinde cifre care sunt semnificative pentru perspectivele ce se deschid economiei noastre naţionale în anii 1960- 1965 ca şi în programul economic de perspectivă. Printre acestea, cifrele privitoare la construcţiile de locuinţe dovedesc grija partidului nostru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit a oamenilor muncii. Vor fi construite circa 300.000 apartamente in următorii 6 ani, adică un volum de peste 3 ori mai mare decît cel realizat în anii 1954—1959. Oamenii muncii vor avea mai multe locuinţe noi şi con-, fortabile, se vor bucura de condiţii mai bune de viaţă. In Capitala patriei noastre se construieşte într-un ritm necunoscut pina acum. In cinstea Congresului partidului vor fi terminate 3.500 apartamente noi. Nu putem vorbi despre activitatea comitetului executiv al sfatului popular al raionului V. I. Lenin în această privinţă, fără a aminti de urmările bune pe care le-a avut adoptarea noii forme organizatorice : crearea celor două întreprinderi, I.A.L. şi I.R.C.R. (întreprinderea de administraţie locativă şi întreprinderea raională de construcţii şi reparaţii) în ceea ce priveşte folosirea cu eficienţă a fondurilor prin înlăturarea unor soluţii neeconomice în proiectare, înlăturarea risipei de materiale, executarea unor lucrări de bună calitate, reducerea costului lucrărilor. Din socotelile făcute în primul trimestru al acestui an, se poate aprecia că angajamentul luat de a reduce cu 25 la sută costul lucrărilor se îndeplineşte. Desigur că la realizarea acestui angajament concură mai mulţi factori. Voi accentua asupra importanţei utilizării materialelor recuperate. Ce înseamnă acest lucru ? La o serie de lucrări cum ar fi învelitori de tablă, ţiglă, olane, reparaţii de duşumele, parchete, diverse reparaţii de tîmplărie, instalaţii, pot fi recuperate mare parte din materialele existente. In felul acesta lucrarea costă mai puţin, se fac economii. Cifra economiilor făcute anul trecut pe această cale se ridică la peste 900.000 lei. In această direcţie cred că trebuie să ne sporim eforturile. Şi posibilităţi există. O altă sursă importantă de economii este utilizarea materialelor de la casele demolate pe locurile unde se construiesc noi blocuri de locuinţe. Pînă acum au fost folosite de pildă circa 200.000 cărămizi provenite de la demolări ca şi tîmplărie recondiţionată în atelierul de recondiţionare al I.R.C.R. Este o problemă asupra căreia ne vom îndrepta şi pe viitor atenţia. Aceasta cu atît mai mult cu cit sfatul popular al raionului Lenin s-a angajat — pe firna păstrării şi întreţinerii fondului de locuinţe — să realizeze în cinstea Congresului al III-lea al P.M.R. 110.000 lei economii, să refacă 14 faţade şi 12 garduri peste plan. Pentru a avea lucrări de bună calitate ,este urmărită execuţia lucrărilor, iar recepţionarea se face cu multă exigenţă. Au fost cazuri cînd lucrări prezentate la recepţie au fost respinse, executantul fiind nevoit să facă o serie de remedieri: în B-dul 1907 nr. 24, str. Popa 52, Dr. Atanasiu 21, Lăzureanu 4. Munca legată de întreţinerea fondului de locuinţe are însă multiple aspecte. Am relevat pe acela care ne creează mai multe posibilităţi de a ne aduce contribuţia la munca întregului popor pentru realizări deseamă în intimpinarea Congresului. Aş vrea să mai amintesc însă de sprijinul important pe care-l primeşte sfatul popular al raionului Lenin în această privinţă din partea deputaţilor, a cetăţenilor. Cu sprijinul comisiei permanente raionale de gospodărie locativă, I.A.L. a putut depista o serie de lucrări de reparaţii urgente. Membrii comisiei participă şi la recepţionarea lucrărilor. Apoi, în sprijinul întreprinderii vin şi cele 323 comitete de bloc ca şi administratorii imobilelor în privinţa întreţinerii curăţeniei în blocuri, executării de către locatari a unor lucrări mai mici, încasării chiriilor. Munca unorcomitete, de bloc ca cele din B-dul 6 Martie nr. 5 şi nr. 60 se oglindeşte în făptui că locuinţele sut curate şi bine îngrijite, locatarii îşi au chiriile plătite la zi. Antrenarea acestor comitete de bloc în activitatea noastră de păstrare şi întreţinere a fondului de locuinţe, constituie pentru noi o îndatorire. Cu sprijinul lor întreprinderea realizează şi economii importante şi poate întreţine in condiţii bune spaţiul de locuit, trăgînd la răspundere pe locatarii neglijenţi. Problemele legate de buna întreţinere a locuinţelor vor constitui şi de acum înainte unul din obiectivele principale ale muncii noastre, ele se încadrează în preocupările de viitor pen-, tru îmbunătăţirea continuă a activităţii noastre. ANTON BALANESCU vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular raional ,,V. I. Lenin“ din Capitală Producţia de lînă fină şi semifină poate fi sporită In proiectul de Directive ale Congresului al III-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă se pune un accent deosebit pe extinderea creşterii oilor cu lînă fină şi semifină. Printre unităţile agricole socialiste care au acumulat o bună experienţă în creşterea oilor este şi staţiunea experimentală zootehnică Palas din regiunea Constanţa. Aici se creşte un mare efectiv de oi din rasa merinos. Anul trecut s-a realizat o producţie medie pe lurmă de 7,480 kg. lină brută (sau 8,5 kg. la randament) pe cap de animal. S-au înregistrat şi recorduri : berbecul nr. matr. 917 a dat o producţie de aproape 25 kg. de lină, iar de la oaia nr. matr. 16.759 s-a tuns 12 kg. de lină. Datorită acestor rezultate, în anul 1959, producţia de lină la 100 ha. teren agricol a fost de 928 kg., iar preţul de cost al unui kg. de lină a scăzut la 20,20 lei. Aceste cifre ne demonstrează că, atunci cînd se cresc rase superioare de ovine de la care se obţin producţii ridicate de lînă, rentabilitatea acestei ramuri zootehnice nu poate fi pusă la îndoială. Cele 2.732 de oi merinos din staţiunea noastră au produs o cantitate de lină egală cu cea care se poate obţine de la 10.000 de oi ţigăi (cu o producţie medie de 2,2 kg. lînă pe cap de oaie). Evident că in cazul oilor ţurcane, superioritatea merinosului este mai mare. De aceea, paralel cu mărimea efectivelor de oi, trebuie să dăm cea mai mare atenţie ameliorării lor, pentru ca şi următorii 4-5 ani să obţinem de la acelaşi efectiv o cantitate dublă de Ună fină. Vrem să explicăm unele rezultate obţinute de staţiunea noastră. De la bun început trebuie să precizăm că la baza obţinerii producţiei de lină record şi la un preţ de cost scăzut, n-a stat un preparat sintetic (testosteron, cazeina iodată etc.) ci numai nutreţuri naturale, de calitate bună Prin urmare, creşterea ovinelor din staţiunea Palas s-a făcut prin aplicarea unui complex de măsuri tehnico-organizatorice. Pentru realizarea acestor principii, s-au creat mai întîi condiţii de creştere cit mai apropiate de cele naturale, iar hrănirea ovinelor s-a făcut pe categorii, după producţie şi starea fiziologică astfel că întreg procesul de producţie s-a desfăşurat, am putea spune, ritmic. Berbecii reproducători destinaţi pentru însămnţarea artificială, precum şi oile de reproducţie au fost pregătite cu 56 saptămni înainte de concepţia noului produs, în perioada a II-a de gestaţie, cînd se produc foliculii pitoşi (de care depinde desimea linii) oile au fost hrănite cu cea mai mare atenţie. După fătare, mieii s-au crescut în cîrduri de 250—300 capete ; la înţărcare ei cîntăresc în medie 30 kg. Ca urmare a acestei măsuri ciobanii fruntaşi Mihai Grama, Vlad Vasile, Vasile Constantin, împreună cu ajutoarele lor de la brigăzile de oi fătătoare, au reuşit să crească in anul 1959 un număr de peste 1.700 miei, pină la înţărcare, lichidind cu totul mortalitatea. Dar faptul cel mai important pe care vrem să-l subliniem e acela că staţiunea noastră a organizat pentru ei o bază furajeră trainică. Astfel, s-au extns suprafeţele cu borceag, cu iarbă di Sudan şi lucernierele şi s-a organiza un conveier sistematic, pe secţii. De asemenea, au fost pregătite'' cantităţi de nutreţ murat din porumb, porumb şi amestec cu floarea-soarelui şi fasoli soia. La toate acestea, dacă mai adăugăm şi munca continuă a selecţiei pentru înbunătăţirea oilor merinos de Palas (prin creşterea în rasă curată şi prin infuzia cu rasa merinos de Caucaz şi merinos de Stavropol) în direcţia une constituţii robuste, precocităţii, măriri producţiei de lînă şi lapte, atunci constatăm că ceea ce am realizat nu este deloc întîmplător şi se poate aplica în toate unităţile agricole socialiste. Dr. SAVU TIMARIU şi ing- zoot. JUSTIN PAUNESCU de la Staţiunea experimentală zootehnică din Palas, regiunea Constanţa Furnaliştilor, o cantitate sporită de minereu Colectivul de muncă de la întreprinderea minieră Tiliuc a căutat şi pină acum să trimită furnaliştilor din Hunedoara şi Călan minereu mai mult şi mai bun. Faţă de anul 1955, producţia de minereu a crescut de circa 5 ori, iar pe parcurs s-a îmbogăţit conţinutul in fier al minereului. In raport cu perspectivele de viitor şi chiar faţă de necesităţile actuale, realizările noastre nu sunt însă pe măsura cerinţelor şi va trebui să se ia o serie de măsuri pentru dezvoltarea extracţiei şi îmbunătăţirii calităţii minereurilor. De fapt, s-au preconizat unele acţiuni bune. Spre exemplu, in anii următori, la Teliuc se va construi o instalaţie de preparare a sideritei prin prăjire magnetizantă şi separare magnetică. Aceasta va duce la îmbunătăţirea calităţii minereului. Conform unor calcule preliminarii reiese ca dacă instalaţia va intra în funcţiune numai cu o lună mai devreme se cîştigă peste 16.000 tone her. Dacă in momentul de faţă sterilul se alege cu ajutorul benzilor de dăubaj, realizarea unei producţii mai mari şi mai ales de calitate superioară devine un fapt imposibil fără noua instalaţie de pregătire. Există la Teliuc şi unele minereuri sărace — respectiv ancheritele — care nu sunt bine folosite.. Eu socotesc necesar ca Institutul de Cercetări Miniere şi jurnaliştii să se preocupe mai mult ca împreună să găsească noi procedee pentru a valorifica şi aceste rezerve de minereu care se irosesc zadarnic. Minerii de la Teliuc nu vor putea face faţă sarcinilor care le revin dacă nu vor primi un sprijin temeinic şi din partea altor unităţi şi orga- ne cu care avem legătură directă. Ar fi bine ca LP.R.O.M.LN. să termine urgent documentaţia tehnică, iar Trustul de Prospecţiuni şi Explorări Miniere să ia măsuri operative pentru deschiderea lucrărilor în partea, de Est a zăcămintelor din Teliuc. Rezolvarea acestei probleme ar contribui mult la mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii minereurilor. Acum la întreprinderea noastră se mai ridică şi alte probleme. In ultima vreme s-a construit un funicular pentru transportul minereului pină la Hunedoara. Dar acesta nu poate fi folosit în condiţii bune, iar în ultimele zile nu e folosit de loc, datorită unor defecţiuni tehnice de proiectare şi execuţie. Proiectanţii de la I.P.R.OM.I.N. (şef de proiect ing. Andrei Mihăilă) n-au ţinut seama iniţial de unele propuneri bune făcute de minerii şi tehnicienii de la Teliuc pentru realizarea funicularului. Noi solicităm să se asigure de urgenţă funcţionarea lui. Colectivul de mineri, ingineri şi tehnicieni de la Teliuc va căuta să aplice cele mai bune metode pentru dezvoltarea extracţiei şi îmbogăţirea minereurilor de fier. In acest sens urmărim să exploatăm in masă minereul şi vom lua toate măsurile pentru extinderea exploatării în cariere. Dealtfel, ne-am angajat ca anul acesta să dăm jurnaliștilor 7.000 tone minereu de bună calitate peste plan și pină la 20 iunie să realizăm 650.000 lei economii. Pină acum am extras 4.600 tone minereu peste prevederile planului. N. JURCOANE jdirectorul întreprinderii Miniere Teliuc.