Romînia Liberă, iunie 1960 (Anul 18, nr. 4861-4886)

1960-06-01 / 4861. szám

Pag. 2­0. Proiectul de Directive ale celui de al IV-lea Congres al P.M.R. prevede sarcini importante pentru lucrătorii din industria de petrol.­­Așa după cum se arată de altfel și în proiectul de Di­rective pentru realizarea acestor sar­cini este necesar să se studieze cele mai bune metode care să asigure o exploatare raţională a sondelor de ţi­ţei şi gaze. Una dintre metodele de înaltă efica­citate tehnico-economică care a fost folosită cu rezultate bune în cadrul schelelor Trustului Petrolifer Ploeşti este şi aceea de recuperare secundară prin menţinerea presiunii de fund la sondele din şantierele noi şi refacerea presiunii de strat la sondele din şan­tierele vechi, folosindu-se în acest scop injecţia cu apă şi gaze în strat. Astfel, ca efect al procesului de recu­perare secundară s a obţinut numai în anul 1959 în cadrul schelelor din Trus­tul nostru un plus de producţie de circa 270.900 tone ţiţei. De asemenea trebuie subliniat că în zonele în care s-au aplicat procedee de recuperare secundară, producţia extrasă a fost cu 20—30 la sută mai mare decît cea care s-ar fi realizat fără efectuarea lor. Iată de ce petroliştii din schelele Trustului Petrolifer Ploeşti sînt ho­­tărîţi să dea viaţă sarcinii prevăzute în proiectul de Directive, extinzînd tot mai mult folosirea procedeelor de recuperare secundară. în acest scop, cu sprijinul Institutului de­­­ercetări pentru foraj şi extracţie din Gîmpina, am şi întocmit un plan concret de ac­ţiune. Pe baza acestui plan, va trebui să se înceapă injecţia intraconturală ex­perimentată cu apă într-un­ nou strat la Boldeşti, injecţia experimentală cu apă la Arbănaşi —­ schela Berea, in­jecţia cu gaze la Berca-Nord şi Dră­­găneasa — schela Cîmpina, injecţia ex­­traconturală cu apă prin sonde nou săpate special la schelele Urlaţi în blocul Ceptura-Sud etc. De asemenea vom începe injecţia într-o serie de zăcăminte vechi de la Cîmpina (Buştenari şi Mislea). Din a­­ceste obiective au fost începute imediat acelea pentru care n-a fost necesar să se foreze sonde noi sau să se facă lu­crări mari de investiţii. In prezent se lucrează intens la Urlaţi pentru săparea şi pregătirea sondelor din blocul Ceptura-Sud şi se fac pregătiri pentru începerea forajului grupului experimental de sonde de la Runcu. Proiectarea şi realizarea unui grup de sonde noi săpate pentru injecţii în zona Ri­ncu, pe lingă perspectivele de recuperare secundară, este posibil să ne indice rent­abilitatea săpării de noi sonde , de exploatare pe un şantier vechi şi declarat epuizat. Socotesc posibil şi necesar ca ma­joritatea lucrărilor de recuperare se­cundară sa fie efectuate cu posibilită­ţile interne din schele şi trusturi. La schela Boldeşti este posibilă ex­tinderea­ injecţiei de apă fără a se fora sonde noi ci ,folosindu-se sondele 778, 830, 761 în măsura în care menţinerea acestora în­ producţie nu va mai fi eco-­­nomică. Pentru schela Boldeşti mai consider necesar ca Institutul de cer­cetări pentru foraj şi extracţie din Cîmpina să studieze procedeele de in­jecţie extra-centurată de apă. Se va putea obţine în acest fel o mărire a eficacităţii injecţiei. De exemplu, la Urlaţi este posibil să se extindă in­jecţia intraconturală de apă prin sonda 156 care este îin curs de recondiţio­­nare. In general în blocurile care se vor aplica procedee de injecţii cu apă sau gaze se scontează la ridicarea procentului final de recuperare a ţi­ţeiului din strat, în următorii 5—6 ani, de la circa 20 la sută pînă la aproxi­mativ 40 la sută. Pentru obţinerea a­­cestor rezultate noi sîntem hotărîţi ca atît la nivelul trustului cit şi la cel al schelelor să mobilizăm toate forţele, să folosim toate rezervele interne e­­xistente la fiecare loc de muncă. Socotesc de asemenea util ca meto­dele de recuperare secundară să fie larg utilizate nu numai în schelele din regiunea Ploeşti ci şi in celelalte şan­tiere din ţară. Aceasta va contribui la îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce stau în faţa industriei noastre petro­lifere. N. PUŞCOIU inginer şef al Trustului Petrolifer Ploeşti IN INTIMPINAREA CELUI DE AL III-LEA CONGRES AL P.M.R. Oamenii muncii dezbat proiectul de Directive Să extindem recuperarea secundară în extracţia ţiţeiului i­b­i Industrializarea lucrărilor de construcţii (Urmare din pag.­ l-a) totul : nu se vor mai vedea mormane de nisip de azi, de pietriş, de balast, magazii de ciment etc., ci un simplu bunker care primeşte betonul (de o ca­litate atent verificată), adus de la o fabrică, iar pompa de beton îl distri­buie prin tuburi la punctul de­ turnare. Odată cu introducerea fabricilor cen­tralizate de beton care transportă cu maşinile sale automalaxoare betonul pină la şantier, iar de aici prin pompe pînă la locul de betonat, va însemna că,dintr-adevăr, construcţiile iau carac­terul­­industrial necesar timpurilor de azi. Ştirbele economiilor de ciment şi de cherestea vor înregistra şi ele creş­teri mari. Prin aceasta nu numai că preţul de Cost va scădea sensibil, ci se va îmbunătăţi mult şi calitatea be­­toanelor. Pe linia mecanizării şantierelor de construcţii, proiectul de Directive arată că se vor con­strui autovehicule şi va­goane de transportat ciment, care nu­ numai că vor îmbunătăţi mult condi­ţiile de lucru ale muncitorilor, dar vor contribui direct la reducerea con­sumului de ciment. O altă prevedere de mare importanţă­­a proiectului de Directive, este­ construirea de macarale de 40 şi 100 tbrţţ­ n­etri. Pe baza practicii ce-o avem din con­strucţia Hunedoarei, unde am dispus de macarale mici de 10 şi 30 tone­ me­­tri, precum şi de macarale mari de 600—800 tone­ metri..­.macaraua­­medie de 100 tone metri vine să umple un gol important în aplicarea tehnicii noi. Vreau în acest sens să sugerez proiec­tanţilor două tipuri de­ macarale de 100 tone-m­etri a cărei lipsă am sim­­­ţit-o cel mai mult. O macara utilă pentru montajul halelor metalice obiş­nuite de 30—35 m. deschidere ar fi o macara de 20 m. braţ şi o putere la cîrlig de 5 tone. O astfel de macara amplasată pe axul halei are posibilita­tea cea mai bună de a monta atît am­bele şiruri de stilpi şi căi de rulare cit şi fermele. O altă macara de această capacitate care pe marile şantiere so­vietice este utilizată în mod curent, este macaraua cu braţ de 40 metri şi forţa la cîrlig de 2—2,5 tone, cu pisica alunecătoare. Două asemenea macara­le puse de o parte şi de alta a unei con­strucţii de hală siderurgică mare — oţelarie, laminor, turnătorie etc. — ar acoperi o lăţime de şantier de 80 m. In interiorul căreia se pot face beto­­nări de fundaţii masive, atît de curente in industria grea. Pentru rezolvarea acestor aspecte ale mecanizării de care am vorbit, se m­ai impune şi luarea unei măsuri de altă natură : soluţionarea în mod echi­tabil a problemei amortismentelor şi chiriilor care se plătesc pentru utilaje­­le folosite de către şantiere. Trebuie arătat că, pentru unele maşini, amor­tismentele şi chiriile sînt mari, îneît constructorul făcîndu-şi socotelile, ajun­ge la concluzia că iese mai ieftin dacă recurge la soluţii meşteşugăreşti. Cu cit această situaţie anormală va dis­pare mai repede, cu atît va fi mai bine. Proiectul de Directive ale Gongre­­swhii al III-lea al P.M.R. mai arată că e necesară o micşorare a duratei de construcţie a lucrărilor, ridicînd pentru locuinţe 4—5 luni, iar pentru obiective industriale grele, maximum 24 luni. Pentru noi, constructorii, această indi­caţie trebuie înţeleasă în modul cel mai serios: construim uneori prea încet şi aceasta ne împiedică să reali­zăm costuri mai scăzute de lucrări. Scurtarea termenelor de dare în func­ţiune este pe deplini posibilă. Construc­ţia oţel­ariei noi din Hunedoara, com­pusă din trei cuptoare de 185 tone, s-a făcut în etapa I in 55 luni — pe cînd etapa a II-a, care cuprinde trei cuptoare de 400 tone, se va realiza în 25 de luni. Este adevărat că rezolva­rea scurtării termenelor nu stă exclu­siv în mina constructorilor. In mare parte, aceasta depinde de modul cu­­n uzinele furnizoare livrează utilajele comandate. Dar şi în această direcţie, proiectul de Directive a trasat sarcini pe care uzinele trebuie să le aibă în centrul atenţiei : respectarea termene­lor contractuale şi respectarea mărcii fabricii în ceea ce priveşte calitatea.­. Credem că s-ar putea face încă un pas înainte şi în această direcţie, dacă s-ar folosi următoarea practică : un agre­gat complex să fie contractat la o sin­gură uzină care în cadrul planului de colaborare să facă comenzile,anexă la 4—5 întreprinderi de specialitate. In acest fel, o singură uzină ar avea răs­punderea executării unui agregat, iar constructorii de pe şantiere şi-ar putea îndrepta întregul lor efort pentru mon­taje bune şi la timp şi nu ar fi nevoiţi să străbată ţara de la un capăt la al­tul ca să-şi adune ce le trebuie. Desigur, cele arătate pînă acum nu sunt decit unele aspecte ale importan­tei probleme a industrializării lucrări­lor de construcţii. Totuşi, acestea cred că au o mare însemnătate pentru reali­­zarea unor construcţii mai bune şi mai ieftine, prin folosirea pe scară tot mai largă a metodelor industriale de construcție. 1 Putem pescui mai mult Multe gospodării agricole colective din sudul Olteniei au organizat bri­găzi de pescari. Brigada gospodăriei noastre îşi desfăşoară activitatea în apele Dunării. Şi trebuie să spun că pescarii noştri au căpătat experienţă în această muncă. Dar nu toate brigăzile de pescari colectivişti pescuiesc în Du­năre. Unele gospodării colective au în folosinţă bălţi. Cînd însă, pescuitul nu este favorabil pe bălţi, brigăzile respec­tive ar putea lucra pe Dunăre. Dar ele nu pot face acest lucru pentru că le lipseşte calificarea necesară. lată de ce propun să se organizeze centre de ca­lificare pentru pescari în raioanele in­teresate. in cadrul acestor centre, pes­cari cu mai multă experienţă ar putea instrui tineri destoinici din rîndul co­lectiviştilor. in felul acesta s-ar putea lărgi acti­vitatea brigăzilor de pescari din cadrul gospodăriilor colective, s-ar valorifica mai bine resursele piscicole ale Dună­­rii şi ar creşte veniturile colectiviştilor. NICOLAE BIRCA brigadier piscicol la gospodăria colectivă „Gheorghi Dimitrov" din Bechet, raionul Gura Jiului Arh. ALEXANDRU COGAN director general al întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara In lumina prevederilor proiectu­lui de Directive ale celui de-al III-lea Congres al partidului, în secţia noastră centrală termică ar fi bine să se construiască şi să funcţioneze un cuptor pentru topi­rea materialelor neferoase care ar da posibilitatea economisirii de circa 40.000 lei anual. Pentru asi­gurarea cadrelor cu muncitori ca­lificaţi pe lingă combinat este ne­cesară înfiinţarea unei şcoli pro­fesionale şi a unui liceu seral. '’ ION MILCA ■o tehnician ION POPA maistru , combinatul ■ de cauciuc Jilava Ne propunem să cîştigăm cut mai mult spaţiu prin reamplasarea mo­bilierului metalic şi a utilajelor din secţia noastră, astfel încît să pu­tem organiza două sau chiar trei linii tehnologice în atelierul unde se construiesc autobuzele­ şi troleibu­zele. Pentru a realiza o producţie sporită este totodată necesar ca atelierul nostru să m­­ai fie dotat cu încă un ciocan pneumatic pemtrî a bombat colţurile la t­able de la acoperişul autobuzelor şi troleibu­zelor. , ,, Dacă acum executarea unor operaţii se face cu ajutorul Şabloa­nelor şi altor dispozitive propun ca în viitor să se dea o mai mare aten­ţie asigurării,­rin timp a S.D.V.­­urilor care măresc mult productivi­tatea şi­ contribuie la îmbunătăţirea ^calităţii. 8.PURGAREA mecanic secţia III autobuze Uzinele „Tudor Vladimirescu"-Bucureşti ,,în ultimul timp cartierul de locuinţe de la Floreasca a fost In­zestrat cu două noi unităţi „Ali­mentara“­ şi două centre de pîine. In prezent aici funcţionează 3 ma­gazine „Alimentara" şi 3 centre de pîine îmbunătăţindu-se mult deser­virea populaţiei din acest cartier. Mult simţită se face însă lipsa u­­nor centre de reparat încălţămin­tea, îmbrăcămintea, chiar şi a unui magazin de încălţăminte. Neavînd la dispoziţie astfel de centre popu­laţia de aici este nevoită să apeleze la serviciile unităţilor similare din centrul oraşului, lucru care reclamă deplasări şi pierderi de timp“. ELISABETA CREŢU gospodină — Bucureşti „Unitatea de care răspund des­ face numai încălţăminte pentru co­pii, de toate numerele şi modelele. Venind în contact direct cu cum­părătorii am sezisat unele din ce­rinţele lor mai frecvente. Aşa, bună­oară, este foarte mult solicitată în­călţămintea albă şi de lac pentru copii pînă la nr 25 spre care in­­dustria ar ar trebui să-şi îndrepte mai mult ate­­ţia în sensul sporirii pro­ducţiei.­­ Propun totodată ca industria sa treacă la producerea încălţămintei ortopedice pentru copii“., GH. NICULESCU responsabil de magazin *­ Bucureşti Există premise pentru ca şi în ra­ionul nostru, Olteţu, să se dezvolte mai mult piscicultura. Pentru aceas­ta ar fi bine să existe un excavator pentru amenajarea lacurilor şi băl­ţilor. De asemenea, raionul Olteţu este cunoscut pentru abundenţa diferite­lor soiuri de fructe. Ar fi necesară valorificarea lor de către o fabrică de preparat compoturi, dulceţuri sau marmeladă. MARIN GH. MARIN activist de sfat popular raional Olteţu In anii puterii populare faţa ora­şului Tulcea s-a schimbat rapid. S-au construit fabrici, a crescut populaţia, s-a dezvoltat reţeaua co­mercială. Dată fiind această înflorire, se observă necesitatea introducerii unor mijloace de transport cores­punzătoare actualelor cerinţe ale oraşului nostru. 1. NICOLESCU pensionar — Tulcea Din discuţiile avute cu părinţii a reieşit că pentru fete ar fi bine să se introducă in anul şcolar viitor la clasele V—Vii, săptămînal, cite două ore de lucru şi gospodărie iar pentru clasele VIII-XI cîte o oră. Aceasta le-ar ajuta mult în pre­gătirea lor pentru viaţă, ca şi pen­tru cunoaşterea şi aprecierea crea­ţiilor noastre populare. VIRGINIA CRISTEA profesoară — Corabia Maşinie de spălat rufe produse de întreprinderile ,,Electrobobinajul" şi ,,Feroemail“-P­oeşti, sunt mult solicitate de cumpărători ca şi noile frigidere „Fram“. Ar fi bine ca în­treprinderile producătoare de aceste bunuri să lucreze mai ritmic şi să trimită aceste produse la termenele planificate stabilite conform con­tractelor, pentru a se evita aglome­raţia la magazine. ION PETRICA responsabilul magazinului O.C.L. Tehnometal nr. 102 din Calea Victoriei. „Proiectul de Directive arată că în anii viitori reţeaua de transport în comun, cea de apă şi canal, precum şi iluminatul public se vor extinde serios. Locuiesc în cartierul Gherase (Colentina) din Capitală împreună cu alte sute de muncitori de la Uzinele „Vasile Roaită“, „Electro­nica“, fabrica de mase plastice „Bucureşti“, „Map Tze-dun“ etc. In prezent sîntem nevoiţi să mergem pe jos circa 2 km, deoarece linia de tramvai şi cea de autobuze sunt de­parte. Cred că ar fi bine ca din Bu­levardul Armatei Sovietice şi pînă în strada Eliade între Vii să se pre­lungească traseul actualei linii de autobuze, iar canalizarea să se facă pe o porţiune de încă 500 metri. AUREL BUTUCEA matriţei la uzinele „21 De­cembrie" — Bucureşti In cazul existenţei mai multor întreprinderi alăturate să se înfiin­ţeze cantine sau cantine,restaurant comune. In cartierul Baroului din Bucureşti s-ar putea crea asemenea unităţi deoarece aci, există între­prinderi ca „Biruinţa“, „Electro­nica“, ,, Placajul“, Întreprinderea chimico-farmaceutică nr. 4 şi între­prinderea de reparaţii auto nr. 1. AL BARBU muncitor — Bucureşti Cititorii propun 1 In lumina proiectu­lui de Directive ale celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R., colec­tivului centrului de creaţie îi revin sar­cini sporite. Pe aceas­tă linie, noi, creatorii, sîntem chemaţi să pro­iectăm produse care să satisfacă exigenţele cumpărătorilor dar ca­re în acelaşi timp să aibă la bază o concep­ţie raţională, prin a­­ceasta contribuind la reducerea consumului de materii prime şi la îmbunătăţirea calităţii tricotajelor. Experien­ţa din ultima perioadă de timp ne-a arătat că acest lucru este pe de­plin posibil. In vede­rea introducerii în fabricaţie în cit mai bune condiţiuni a noi­lor modele create în centrul nostru, aş a­­vea de făcut cîteva propuneri. Aşa bunăoară comisia mixtă de aviza­re ar trebui să avize­ze modelele noi crea­te pe m­ăsura prezentă­rii lor şi nu numai de două ori pe lună cum se procedează în pre­zent. În anumite ca­zuri poate ar fi util ca această comisie să se deplaseze chiar la sediul întreprinderilor producătoare. Consider că trebuie să se avan­seze data de avizare a colecţiei de modele pentru a permite între­prinderilor să pregă­tească în mod cores­punzător introducerea în fabricaţie a modele­lor contractate la ter­menul stabilit. O ultimă problemă este felul încă destul de greoi în care se ob­ţin aprobările de pre­ţuri la noile produse De cele mai multe ori stabilirea acestor preţuri se face cu mare întîrziere, împie­­dicând introducerea noilor produse în fa­bricaţie. In luna a­­prilie a.c. de pildă co­lectivul centrului nos­tru a creat o serie de modele noi de bluze al căror preţ a fost a­­probat abia la sfîrşitul lunii mai, introduce­rea lor în fabricaţie fiind din această cau­ză posibilă abia în lu­na iunie. Rezolvarea acestor cîtorva probleme ri­dicate consider că ar putea să mărească efi­cacitatea muncii co­lectivului nostru de creaţie care este ho­­tărît să contribuie în­tr-o măsură mult spo­rită la îmbogăţirea sor­timentelor de trico­taje. Ing. ARITINA IONESCU şef atelier de creaţie de­ pe Ungă întreprin­derea „Tricotajul Roşu"-București Sortimente tot mai variate de tricotaje A30ocooooooooooooooooococx3cx5oooooooooooooocx3ooocf Romín ia liberă | Mobile mai multe,­­ mai bune­­ şi mai ieftine | „Pentru a contribui şi noi la rea- % I Uzarea sarcinii din proiectul de Di-8 ! rective de a se spori de trei ori pro- % iducţia de mobile pină in anul 1965, 1j % trebuie să trecem in toate secţiile la 8 I fabricarea in serie şi in sistem de 8 I bandă rulantă a mobilei. Incepind g 8 din acest an, propun să folosim nu­ 8 1 mai plăci aglomerate din lemn la 8 % fabricarea dulapurilor, studiourilor, g 8 pat­urilor şi meselor, reducind la mi- |­­nimum folosirea lemnului brut, în 8 8 acest sens, trebuie revizuite şi im­ g 8 bunătăţite proiectele mobilelor. " Pentru îmbunătăţirea calităţii pro- pr­o­duselor, propun introducerea talo­ g ^ nului de calitate" la fiecare fază de I I muncă, sistem care a fost iniţiat cu 8 8 mult succes la fabrica de mobile „23 g j1 August" din Tg. Mureş in cinstea 8 cineva pro- 8 defectă sau rebu- 8 ! Congresului. g duce Dacă o piesă jj tată, să i se ia un talon de caii- jj p tate". De altfel, această metodă 8 O O 3 cred că ar trebui generalizată la § 8 toate fabricile de n­obile din tară. § 0 c . ‘ ...O g Pentru ieftinirea şi îmbunătăţirea 8 1 calităţii mobilelor, propun şi extin- 8 8 derea folosirii la tapiţerie a arcu- 8 g rilor de oţel transversale, in locul g I arcurilor spirale, sistem costisitor ji 8 şi învechit. Arcurile transversale din 8 g oţel să fie fabricate nu numai pen-f 8 tru tapiţeria scaunelor, ci şi pentru 1 8 cea a fotoliilor, studiourilor şi so- 8 g mierelor. Astfel, se reduce cu 30 la l ^ sută preţul de cost al tapiţeriei, jj 8 sporind in acelaşi timp atît produc- 8 g tivitatea muncii la această operaţie, f jj cit şi aspectul estetic al mobilei“. § KEREKES GABOR 86 tehnician la fabrica de mobilă g I.L.E.F.O.R.-Tg. Mureş 8 jjooooooooeoooocoooeoooooooooooooooooooooooooooo Miercuri 1 iunie 1960 ras, 480t Utilizarea materialelor recuperabile însemnată sursă de economii Proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R. cuprinde cifre care sunt semnificative pen­tru perspectivele ce se deschid econo­miei noastre naţionale în anii 1960- 1965 ca şi în programul economic de perspectivă. Printre acestea, cifrele privitoare la construcţiile de locuinţe dovedesc grija partidului nostru pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit a oamenilor muncii. Vor fi construite circa 300.000 apartamente in urmă­torii 6 ani, adică un volum de peste 3 ori mai mare decît cel realizat în anii 1954—1959. Oamenii muncii vor avea mai mu­lte locuinţe noi şi con-, fortabile, se vor bucura de condiţii mai bune de viaţă. In Capitala patriei noastre se construieşte într-un ritm­ necunoscut pina acum. In cinstea Congresului partidului vor fi terminate 3.500 apartamente noi. Nu putem vorbi despre activitatea comitetului executiv al sfatului popu­lar al raionului V. I. Lenin în această privinţă, fără a aminti de urmările bune pe care­ le-a avut adoptarea noii forme organizatorice : crearea celor două întreprinderi, I.A.L. şi I.R.C.R. (întreprinderea de administraţie loca­­tivă şi întreprinderea raională de construcţii şi reparaţii) în ceea ce pri­veşte folosirea cu eficienţă a fondurilor prin înlăturarea unor soluţii neecono­­mice în proiectare, înlăturarea risipei de materiale, executarea unor lucrări de bună calitate, reducerea costului lucrărilor. Din socotelile făcute în primul trimestru al acestui an, se poate aprecia că angajamentul luat de a reduce cu 25 la sută costul lucrărilor se îndeplineşte. Desigur că la realizarea acestui an­gajament concură mai mulţi factori. Voi accentua asupra importanţei uti­lizării materialelor recuperate. Ce în­seamnă acest lucru ? La o serie de lu­crări cum ar fi învelitori de tablă, ţi­glă, olane, reparaţii de duşumele, par­chete, diverse reparaţii de tîmplărie, instalaţii, pot fi recuperate mare parte din materialele existente. In felul a­­cesta lucrarea costă mai puţin, se fac economii. Cifra economiilor făcute anul trecut pe această cale se ridică la pe­ste 900.000 lei. In această direcţie cred că trebuie să ne sporim eforturile. Şi posibilităţi există. O altă sursă importantă de econo­mii este utilizarea materialelor de la casele demolate pe locurile unde se construiesc noi blocuri de locuinţe. Pînă acum au fost folosite de pildă­ circa 200.000 cărămizi provenite de la demolări ca şi tîmplărie recondiţionată în atelierul de recondiţionare al I.R.C.R. Este o problemă asupra că­reia ne vom îndrepta şi pe viitor aten­ţia.­ Aceasta cu atît mai mult cu cit sfatul popular al raionului Lenin s-a angajat — pe firn­­a păstrării şi între­ţinerii fondului de locuinţe — să rea­lizeze în cinstea Congresului al III-lea al P.M.R. 110.000 lei economii, să re­facă 14 faţade şi 12 garduri peste plan. Pentru a avea lucrări de bună cali­tate ,este urmărită execuţia lucrărilor, iar recepţionarea se face cu multă exi­genţă. Au fost cazuri cînd lucrări prezentate la recepţie au fost res­pinse, executantul fiind nevoit să facă o serie de remedieri: în B-dul 1907 nr. 2­4, str. Popa 52, Dr. Atanasiu 21, Lăzureanu 4. Munca legată de întreţinerea fondu­lui de locuinţe are însă multiple aspecte. Am relevat pe acela care ne creează mai multe posibilităţi de a ne aduce contribuţia la munca întregului popor pentru realizări de­­seamă în inti­mpinarea Congresului. Aş vrea să mai amintesc însă de sprijinul impor­tant pe ca­re-l primeşte sfatul popular al raionului Lenin în această privinţă din partea deputaţilor, a cetăţenilor. Cu sprijinul comisiei permanente ra­ionale de gospodărie locativă, I.A.L. a putut depista o serie de lucrări de reparaţii urgente. Membrii comisiei participă şi la­ recepţionarea lucrări­lor. Apoi, în sprijinul întreprinderii vin şi cele 323 comitete de bloc ca şi administratorii imobilelor în privinţa întreţinerii curăţeniei în blocuri, exe­cutării de către locatari a unor lucrări mai mici, încasării chiriilor. Munca unor­­comitete, de bloc ca cele din B-dul 6 Martie nr. 5 şi nr. 60 se oglindeşte în făptui că locuinţele su­­t curate şi­ bine îngrijite, locatarii îşi au chiriile plătite la zi. Antrenarea a­­cestor comitete­ de bloc în activitatea noastră de păstrare şi întreţinere a fondului de locuinţe­, constituie pentru noi o îndatorire. Cu sprijinul lor în­treprinderea realizează şi economii importante şi poate întreţine in con­diţii bune spaţiul de locuit, trăgînd la răspundere pe locatarii neglijenţi. Problemele legate­­ de buna întreţi­nere a locuinţelor vor constitui şi de acum înainte unul din obiectivele prin­cipale ale muncii noastre, ele se în­cadrează în­ preocupările de viitor pen-, tru îmbunătăţirea continuă a activită­ţii noastre. ANTON BALANESCU vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular ra­ional ,,V. I. Lenin“ din Capitală Producţia de lînă fină şi semifină poate fi sporită In proiectul de Directive ale Con­gresului al III-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei na­ţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă se pune un accent deosebit pe extinderea creşterii oilor cu lînă fină şi semifină. Printre unităţile agricole socialiste care au acumulat o bună experienţă în creşterea oilor este şi staţiunea experi­mentală zootehnică Palas din regiunea Constanţa. Aici se creşte un mare e­­fectiv de oi din rasa merinos. Anul tre­cut s-a realizat o producţie medie pe lur­mă de 7,480 kg. lină brută (sau 8,5 kg. la randament) pe cap de ani­mal. S-au înregistrat şi recorduri : berbecul nr. matr. 917 a dat o pro­ducţie de aproape 25 kg. de lină, iar de la oaia nr. matr. 16.759 s-a tuns 12 kg. de lină. Datorită acestor rezultate, în anul 1959, producţia de lină la 100 ha. te­ren agricol a fost de 928 kg., iar pre­ţul de cost al unui kg. de lină a scă­zut la 20,20 lei. Aceste cifre ne demon­strează că, atunci cînd se cresc rase su­perioare de ovine de la care se obţin producţii ridicate de lînă, rentabilitatea acestei ramuri zootehnice nu poate fi pusă la îndoială. Cele 2.732 de oi me­rinos din staţiunea noastră au produs o cantitate de lină egală cu cea care se poate obţine de la 10.000 de oi ţi­­găi (cu o producţie medie de 2,2 kg. lînă pe cap de oaie). Evident că in cazul oilor ţurcane, superioritatea merinosu­­lui este mai mare. De aceea, paralel cu mărimea efectivelor de oi, trebuie să dăm cea mai mare atenţie amelio­rării lor, pentru ca şi următorii 4-5 ani să obţinem de la acelaşi efectiv o cantitate dublă de Ună fină. Vrem să explicăm unele rezultate ob­ţinute de staţiunea noastră. De la bun început trebuie să precizăm că la baza obţinerii producţiei de lină record şi la un preţ de cost scăzut, n-a stat un preparat sintetic (testosteron, cazeina iodată etc.) ci numai nutreţuri natu­rale, de calitate bună Prin urmare, creşterea ovinelor din staţiunea Palas s-a făcut prin aplicarea unui com­plex de măsuri tehnico-organizato­­rice. Pentru realizarea acestor prin­cipii, s-au creat mai întîi condiţii de creştere cit mai apropiate de cele natu­rale, iar hrănirea ovinelor s-a făcut pe categorii, după producţie şi starea fizio­logică astfel că întreg procesul de pro­ducţie s-a desfăşurat, am putea spune, ritmic. Berbecii reproducători destinaţi pen­tru însăm­nţarea artificială, precum şi oile de reproducţie au fost pregătite cu 5­6 saptăm­ni înainte de concepţia noului produs, în perioada a II-a de gestaţie, cînd se produc foliculii pitoşi (de care depinde desimea linii) oile au fost hrănite cu cea mai mare atenţie. După fătare, mieii s-au crescut în cîr­­duri de 250—300 capete ; la înţărcare ei cîntăresc în medie 30 kg. Ca urmare a acestei măsuri ciobanii fruntaşi Mihai Grama, Vlad Vasile, Vasile Constantin, împreună cu ajutoarele lor de la bri­găzile de oi fătătoare, au reuşit să crească in anul 1959 un număr de peste 1.700 miei, pină la înţărcare, lichidind cu­ totul mortalitatea. Dar faptul cel mai important pe care vrem să-l subliniem e acela că staţiu­nea noastră a organizat pentru ei o bază furajeră trainică. Astfel, s-au ex­tns suprafeţele cu borceag, cu iarbă di Sudan şi lucernierele şi s-a organiza un conveier sistematic, pe secţii. De a­semenea, au fost pregătite'' cantităţi de nutreţ murat din porumb, porumb şi amestec cu floarea-soarelui şi fasoli soia. La toate acestea, dacă mai adăugăm şi munca continuă a selecţiei pentru în­­bunătăţirea oilor merinos de Palas (prin creşterea în rasă curată şi prin infu­zia cu rasa merinos de Caucaz şi me­­rinos de Stavropol) în direcţia une constituţii robuste, precocităţii, măriri producţiei de lînă şi lapte, atunci con­statăm că ceea ce am realizat nu este deloc întîmplător şi se poate aplica în toate unităţile agricole socialiste. Dr. SAVU TIMARIU şi ing- zoot. JUSTIN PAUNESCU de la Staţiunea experimentală zootehnică din Palas, regiunea Constanţa Furnaliştilor, o cantitate sporită de minereu Colectivul de muncă de la întreprin­derea minieră Tiliuc a căutat şi pină acum să trimită furnaliştilor din Hune­doara şi Călan minereu mai mult şi mai bun. Faţă de anul 1955, produc­ţia de minereu a crescut de circa 5 ori, iar pe parcurs s­-a îmbogăţit con­ţinutul in fier al minereului. In raport cu perspectivele de viitor şi chiar faţă de necesităţile actuale, realizările noas­tre nu sunt însă pe măsura cerinţelor şi va trebui să se ia o serie de măsuri pentru dezvoltarea extracţiei şi îmbu­nătăţirii calităţii minereurilor. De fapt, s-au preconizat unele acţiuni bune. Spre exemplu, in anii următori, la Te­­liuc se va construi o instalaţie de pre­parare a sideritei prin prăjire magneti­­zantă şi separare magnetică. Aceasta va duce la îmbunătăţirea calităţii mi­nereului. Conform unor calcule preliminarii reiese ca dacă instalaţia va intra în funcţiune numai cu o lună mai de­vreme se cîştigă peste 16.000 tone her. Dacă in momentul de faţă sterilul se alege cu ajutorul benzilor de dăubaj, realizarea unei producţii mai mari şi mai ales de calitate superioară devine un fapt imposibil fără noua instalaţie de pregătire. Există la Teliuc şi unele minereuri sărace — respectiv ancheritele — care nu sunt bine folosite.. Eu socotesc ne­cesar ca Institutul de Cercetări Minie­re şi jurnaliştii să se preocupe mai mult ca împreună să găsească noi pro­cedee pentru a valorifica şi aceste re­zerve de minereu care se irosesc za­darnic. Minerii de la Teliuc nu vor pu­tea face faţă sarcinilor care le revin dacă nu vor primi un sprijin temei­nic şi din partea altor unităţi şi orga-­ ne cu care avem legătură directă. Ar fi bine ca LP.R.O.M.LN. să termine ur­gent documentaţia tehnică, iar Trus­tul de Prospecţiuni şi Explorări Mi­niere să ia măsuri operative pentru deschiderea lucrărilor în partea, de Est a zăcămintelor din Teliuc. Rezolvarea acestei probleme ar contribui mult la mărirea producţiei şi îmbunătăţirea ca­lităţii minereurilor. Acum la întreprinderea noastră se mai ridică şi alte probleme. In ultima vreme s-a construit un funicular pentru transportul minereului pină la Hune­doara. Dar acesta nu poate fi folosit în condiţii bune­, iar în ultimele zile nu e folosit de loc, datorită unor defec­ţiuni tehnice de proiectare şi execuţie. Proiectanţii de la I.P.R.OM.I.N. (şef de proiect ing. Andrei Mihăilă) n-au ţi­nut seama iniţial de unele propuneri bune făcute de minerii şi tehnicienii de la Teliuc pentru realizarea funicularu­­lui. Noi solicităm să se asigure de urgenţă funcţionarea lui. Colectivul de mineri, ingineri şi teh­nicieni de la Teliuc va căuta să aplice cele mai bune metode pentru dezvol­tarea extracţiei şi îmbogăţirea minereu­rilor de fier. In acest sens urmărim să exploatăm in masă minereul şi vom lua toate măsurile pentru extinderea ex­ploatării în cariere. Dealtfel, n­e-am angajat ca anul acesta să dăm jurna­liștilor 7.000 tone minereu de bună calitate peste plan și pină la 20 iunie să realizăm 650.000 lei economii. Pină acum am extras 4.600­ tone minereu peste prevederile planului. N. JURCOANE jdirectorul întreprinderii Miniere Teliuc.

Next