Romînia Liberă, octombrie 1960 (Anul 18, nr. 4965-4990)
1960-10-01 / nr. 4965
Proletari din toate tarile, unifi-v&! omnia libera ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XVII nr.4965 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 1 octombrie 1960 La deschiderea noului an universitar Astăzi în toate Instituţiile noastre de învăţământ superior se deschid cursurile noului an universitar. Studenţii şi cadrele didactice se află în faţa unei noi etape de muncă, în care eforturile lor conjugate sunt îndreptate spre o cit mai temeinică însuşire a cunoştinţelor necesare tinerilor viitori specialişti. Pe drumul desăvîrşirii construirii socialismului în ţara noastră forma-r rea cadrelor cu o înaltă calificare este o problemă de însemnătate capitală pentru economia şi cultura noastră în continuă dezvoltare. Pentru a asigura specialiştii necesari economiei noastre naţionale, cel de-al III-lea Congres al P.M.R. a încredinţat învăţămîntului superior sarcina de a pregăti pînă în 1965 circa 54.000 de cadre superioare. Pe linia aplicării Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R., Hotărârea C.C. a P.M.R. şi a Consilliului de Miniştri ai R.P. Române cu privire la pregătirea şi promovarea cadrelor, a trasat ca sarcină Comitetului de Stat al Planificării, Ministerului învățământului şi Culturii şi ministerelor economice, de a elabora un program de perspectivă pentru pregătirea cadrelor cu studii superioare tehnice și economice. Astfel pînă la finele anului 1965 se prevede ca să se asigure în cea mai mare parte, ocuparea cu cadre corespunzătoare a posturilor care cer pregătire superioară, încă din acest an universitar instituţiile de invăţămînt superior au primit un număr mult sporit de studenţi. Cifra tinerilor înscrişi astăzi în anul I al facultăţilor a crescut de două ori faţă de anul precedent, numărul total al studenţilor care învaţă în cele 42 de instituţii de învăţămint superior ajungînd astfel la 56.575. Acestora li se adaugă tinerii care urmează cursurile facultăţilor fără să-şi părăsească locul de producţie. Intr-adevăr şi in acest an vor fi cuprinşi în învăţămîntul seral şi fără frecvenţă numeroşi oameni care lucrează direct în producţie, asigurîndu-şi astfel continua ridicare a calificării lor. Dar pentru ca aceste forme de învăţămint să îndeplinească cu prisosinţă scopul pentru care au fost create este necesar ca metodele de predare să fie perfecţionate, ţinîndu-se seama de experienţa de producţie, maturitatea şi sarcinile pa care le au de rezolvat la locul de muncă cei care participă la aceste cursuri. Cu alte cuvinte, se impune o mai mare diferenţiere între metodele de predare la învăţămîntul seral şi fără frecvenţă faţă de cele aplicate la cursurile de zi. Dar nu este de ajuns de a avea numeroase cadre cu înaltă calificare, ci este necesar ca acestea să fie profilate pe diferite specialităţi, cerute de actuala dezvoltare a tehnicii noi. In acest sens Congresul al III-lea al P.M.R sublinia necesitatea continuăriiprofilării institutelor de învătămînt superior — îndeosebi prin dezvoltarea ramurilor legate de extinderea tehnicii moderne. Răspunzindu-se acestei cerinţe, în acest an universitar au luat fiinţă pe lingă diferite institute şi universităţi, noi facultăţi şi secţii. Legarea cit mai temeinică a cunoştinţelor teoretice predate la cursuri şi seminarii de practica producţiei a devenit astăzi o necesitate stringentă. In actuala dezvoltare a economiei noastre nu putem numi specialist pe acel tînăr care ştie să se descurce doar în tratate şi manuale, fără să cunoască bine şi problemele practice de producţie ale specialităţii sale. Doar îmbinînd cele două laturi şi răspunzînd la fel de bine fiecăreia, el poate constitui un factor activ şi înaintat în uzina sau pe şantierul unde va lucra. Cunoscînd aceasta, programele şi planurile de învăţămint ale facultăţilor au fost îmbunătăţite în acest an, pumîndu-se accent pe cuprinderea in cursuri a celor mai noi realizări ale tehnicii. Totodată pentru a da studenţilor posibilitatea de a efectua experienţe practice complexe, laboratoarele de mecanică, electrotehnică, ştiinţe naturale, chimie, etc., de la institutele din Bucureşti, Iaşi, Cluj, au fost dotate cu noi utilaje şi aparate moderne. Continua lărgire a bazei materiale creează şi posibilităţi sporite activităţii de cercetare ştiinţifica din învăţămîntul superior. Dezvoltarea planificată a acestei activităţi, orientarea ei spre problemele de interes primordial pentru economia noastră şi antrenarea Întregului personal didactic in munca de cercetare sunt în măsură să aducă o contribuţie însemnată la realizarea sarcinii pe care cel de-al III-lea Congres al P.M.R. a trasat-o oamenilor de ştiinţă din ţara noastră. Urmărind consecvent dezvoltarea continuă a bazei materiale necesare învăţămîntului superior, partidul şi guvernul nostru au creat studenţilor şi in acest an condiţii bune de trai şi de studiu. In anul universitar 1960—1964 vor fi acordate 32.500 de burse dintre care 50 la sută vor fi atribuite studenţilor din anul 1, iar alte 264 de burse vor fi acordate pentru merite excepţionale. Totodată Căminele studenţeşti şi-au mărit simţitor numărul de locuri Numai căminele din Bucureşti vor găzdui cu peste 2500 de studenţi, mai mult decât în anul precedent. Bilanţul în acest sens este bogat şi ilustrează odată mai mult grija statului nostru de a pune la dispoziţia tineretului toate condiţiile pentru ca acestasă-şi dezvolte talentele multilaterale, şi să-şi valorifice energia creatoare. Din partea studenţilor se cere doar să înveţe, să acumuleze cu mai multe şi variate cunoştinţe, să depună toate străduinţele pentru a se pregăti temeinic şi a putea fructifica apoi, în viitorul lor loc de muncă, cele învăţate. Se cere să-şi însuşească acele deprinderi ale unui om întreg şi adevărat, ale omului zilelor noastre care participă cu tot sufletul şi mintea şi îşi închină toate eforturile măreţului ţel apropiat spre care păşeşte întregul nostru popor muncind cu abnegaţie şi elan: desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. Măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu gaze lichefiate In ultima vreme au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării consumatorilor pe timpul iernii cu gaze lichefiate (aragaz) şi cu combustibil pentru calorifer. Pentru deservirea mai operativă la domiciliu a consumatorilor din Capitală cu butelii de aragaz, unităţile de desfacere a gazelor lichefiate au fost dotate în ultimul timp cu încă 26 de furgonete fabricate la Uzinele „Tudor Vladimirescu“, în cartierele mărginaşe ale Capitalei s-au înfiinţat recent noi centre de desfacere a gazelor lichefiate, urmînd ca altele să se deschidă in curînd. S-au luat de asemenea măsuri pentru sporirea capacităţii staţiilor de imbuteliere din Bucureşti şi Ploieşti. în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei din alte părţi ale ţării se află în construcţie două staţii noi de imbuteliere, una la Timişoara şi alta la Constanţa, care vor fi date în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Incepînd din toamna acestui an, rafinăria nr. 1 din Ploieşti pune la dispoziţia populaţiei şi a instituţiilor un combustibil special pentru calorifer, la un preţ mai redus, în scopul îmbunătăţirii deservirii populaţiei cu combustibil pentru încălzit, în Capitală urmează să fie organizate noi centre de primire a comenzilor, iar parcul de autocisterne va fi sporit. Totodată, au fost luate măsuri pentru sporirea capacităţii de depozitare a combustibilului de calorifer. (Agerpres) TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chinez© Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 * Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al cnsiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al Prezidiului tarii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne, şi al poporului imin vă transmitem calde felicitări cu ocazia celei de a 11-a aniveniri a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul romin se bucură din toată inima de realizările rearcabile p° care harnicul popor chinez le-a obţinut sub conducerea artidului Comunist Chinez în dezvoltarea economiei şi culturii, in iubrea visţii sale noi, socialiste şi urează Republicii Populare Chieze noi şi mari succese in construirea socialismului Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie, colaborare şi intr-ajutorare frăţească ■ litre ţarii? noastre se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor in■rna+ionalismului proletar, in interesul popoarelor noastre, al întăririi artei şi unităţii lagărului socialist In frunte cu Uniunea Sovietică, al ■luirfului principiilor coexistenţei paşnice şi al victoriei cauzei păcii întreaga lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Mari! Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne HEORGHIU-DEJ prim-secretar al emitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne GHEORGHE Primirea ministrului Franţei la Bucureşti, de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Clivu Stoica Vineri 30septembrie 1960, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Chivu Stoica«, a primit în audienţă «pe noul trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Pierre Paul Bouffanais. La audienţă a asistat ministrul Afacerilor Externe, Avram Bunaciu. Alte blocuri la Oneşti ONEŞTI (de la corespondentul nostru). La Oneşti se face în prezent recepţia unui număr de 6 noi blocuri cu 144 de apartamente, care urmează să fie date în curînd în folosinţă. Cu aceste noi blocuri, numărul apartamentelor din blocurile construite şi date în folosinţă pînă acum în acest centru Industrial, a ajuns la 2.235. Pînă la sfîrşitul anului se vor mai termina şi da în folosinţă încă 15 blocuri cu 391 de apartamente. înainte de termen TURDA (de la corespondentul nostru). — In urma măsurilor tehnico-organizatorice luate și a eforturilor depuse de către colectivul de muncă al fabricii de produse refractare ,,Proletarul“ din Turda, planul acestei întreprinderi pe primele trei trimestre ale anului a fost îndeplinit cu trei săptămîni înainte de termen, dîndu-se peste planul iniţial o cantitate de peste 900 tone produse refractare. In prezent, colectivul acestei întreprinderi lucrează în contul celei de a doua jumătăţi a lunii octombrie O nouă linia (ia frolska in Capitală incepînd de luni 3 octombrie I.T.B. dă in exploatare noua linie de troleibuse nr. 1 5, ce va circula pe următorul traseu : la ducere : Şcoala Iancului — Bulevardele Tolbuhin, Republicii, 6 Martie — Strada Vasile Pârvan - Calea Plevnei — Strada Ștefan Furtună — Aleea Palatului C.F.R. — Gara de Nord. La întoarcere traseul noii linii va fi următorul: Gara de Nord — Strada Viting — Calea Plevnei şi apoi reintră pe acelaşi traseu ca şi la ducere. Pentru pace şi colaborare intre popoare Dineul oferit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej NEW YORK 30. — Corespondenţă specială : Joi seara sediul misiunii permanente a R.P. Romíné a găzduit oaspeţi remarcabili: tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful delegaţiei R. P. Romíné la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dineu în cinstea reprezentanților noilor state independente, care au devenit membre ale O.N.U. la actuala sesiune. Ca dineu au participat — Touragaba, ministrul Afacerilor Externe al CIADULUI, Maurice Dejean, ministrul Afacerilor Externe al Republicii AFRICA CENTRALĂ, Doudou- Ihian, ministrul Afacerilor Externe al SENEGALULUI, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al TOGOULUI, François Aplogan, ministrul de Finanțe al DAHOMEYULUI, Mamadou Aw, ministrul Economiei al REPUBLICII MALI, Hagi Farah Ali Omar, ministrul Economiei al SOMALIEI, Zenon Rossides, ambasador al REPUBLICII CIPRU, Louis Rakotomalala, ambasador al REPUBLICII MALGAȘE. De asemenea au luat parte Ferdinand Oyono, reprezentantul permanent al CAMERUNULUI la O.N.U., Mathieu Okra, membru în parlamentul COASTEI DE FILDEŞ şi Albert Balima, director al Departamentului Politic din Ministerul Afacerilor Externe al VOLTEI SUPERIOARE. La dineu au participat tovarăşii : Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi tovarăşii Bazil Şerban, Mihai Magheru, Mircea Maliţa şi Stanciu Stoian. ^In cadrul întîlnirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române s-au întreţinut amical cu oaspeţii. în timpul dineului s-a toastat pentru prietenia dintre poporul român şi popoarele ţărilor noi membre ale O.N.U., pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale între Republica Populară Romînă şi aceste ţări. g %&: * De la stingă la dreapta: Ștefan Voitec, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Albert Balima, director al departamentului politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare (Telefoto de la New York) Toastul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a toastat, spunînd printre altele: „Permiteţi-mi prieteni, ca în numele guvernului român şi în numele meu personal să adresez prin dv. guvernelor şi popoarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate. întrebuinţez cuvîntul prieteni pentru că noi considerăm că dv. sînteţi mai mult decit invitaţii noştri, sinteţi prietenii noştri. Ţara noastră, poporul şi guvernul român au urmărit cu multă simpatie şi au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru libertate şi dreptul la o organizare statală de sine stătătoare, şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut, cu preţul luptei, independenţa. Lupta tuturor popoarelor din colonii pentru libertate şi independenţă s-a bucurat şi se bucură de cea mai adîncă simpatie a poporului şi guvernului român, în ceea ce priveşte relaţiile de viitor între ţările noastre, desigur, aceasta este o problemă care depinde de ambele părţi. Din partea Republicii Populare Comune există dorinţa de a stabili legături diplomatice cu ţările dv. şi de a dezvolta de asemenea relaţii economice şi culturale. închin acest toast pentru prietenia dintre popoarele noastre şi pentru ca relaţiile dintre ţările noastre să se dezvolte. Dorim guvernelor ţărilor şi popoarelor dv. deplină înflorire materială şi spirituală şi multă fericire". Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, a mulţumit călduros pentru cuvintele adresate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej guvernelor şi popoarelor ţărilor africane recent admise în O.N.U. Această întilnire nu este numai o manifestare de prietenie, ci totodată expresia unor relaţii frăţeşti. Toţi invitaţii se simt deosebit de bine în mijlocul delegaţiei române, a spus Paulin Freitas. El a comparat noile ţări independente cu un copil nou născut care are nevoie de sprijin. Vorbitorul a subliniat necesitatea unui sprijin NEW YORK 30 (Agerpres). — De la trimisul special Al Gheorghiu: Ca niciodată în trecut, actuala cesiune a Adunării Generale a O.N.U. prilejuieşte în afara lucrărilor propriu zise şi o serie de contacte personale, întîlniri între delegaţii din diferite ţări, în cursul cărora au loc schimburi ele vederi, atît asupra problemelor sesiunii, cit şi în legătură cu relaţiile reciproce Faptul că la această sesiune participă numeroşi oameni de stat cu cea mai mare răspundere şi autoritate, face ca astfel de contacte şi întîlniri să capete o importanţă mai mare, fiind urmărite cu interes de opinia publică. În cursul acestei săptămâni tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut întrevederi cu N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor socialiste. O îndelungată şi amicală convorbire a avut tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu premierul cuban Fidel Castro în timpul dineului dat de premierul Nehru în cinstea şefilor delegaţiilor participante la sesiune. In cursul convorbirii, Fidel Castro s-a interesat de evoluţia dezvoltării economiei ţării noastre. El a pus întrebări privind economia forestieră, industria petroliferă, organizarea şi rezultatele obţinute în domeniul agriculturii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a răspuns pe larg la aceste întrebări şi s-a referit la rezultatele obţinute pînă în prezent şi la prevederile planului de şase ani în industriile siderurgică, petroliferă, chimică cît şi în domeniul agriculturii. Fidel Castro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rîndul său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat de lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei ţării şi dezvoltarea economiei. Şeful delegaţiei R. P. Romíne s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor economice între cele două ţări. Tovarăşul Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi experţi economici români, care vor discuta concret această problemă. Premierul Fidel Castro a spus că a auzit despre frumuseţile ţării noastre şi s-a interesat de diferitele aspecte ale peisajului românesc. El a declarat că acceptă invitaţia de a vizita în cursul anului viitor R. P. Romînă şi l-a invitat pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Cuba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. (Continuare in pas. 4-a) ■ Convorbirea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Fidel Castro Artă, viaţă, pace! In toamna anului trecut un grup de creatori pe tărâmul artelor plastice au venit la Constanţa. Şederea în regiunea colectivizată a marcat pentru meşterii daliei şi ai penelului un început frumos şi promiţător. De atunci încoace se dovedeşte din ce in ce mai mult că doar expoziţiile din marile oraşe sunt un mijloc neîndestulător pentru a face ca operele de artă să ajungă la indemina maselor avide de lumină. Au început să apară muzeele săteşti, expoziţiile volante... Şi în acelaşi timp s-a afirmat şi continuă să se afirme tot mai mult, ideea unor opere de artă menite să intre adînc în viaţa oamenilor muncii, să le înfrumuseţeze traiul, să la înalţe sim firea. Intr-o discuţie la care am fost de faţă ieri la Uniunea Artiştilor plastici, cu ctteva minute înainte de începerea "unei adunări a artiştilor şi studenţilor in arte plastice vorbea sculptorul Ciucă despre opera căreia şi-a consacrat cîţiva ani de ■ viaţă — o sculptură in mozaic inspirată din folclor.Această sculptură va înfrumuseţa un parc sau va sta in faţa unei clădiri noi dintr-o staţiune de odihnă amintind trecătorilor despre folclorul nostru, această oglindă a sufletului poporului nostru iubitor de pace şi de frumuseţe... Şi dînd glas parcă gindurilor sculptorului care vorbise şi ale tuturor celor de faţă unul din cei care au luat cuvîntul la adunare, artistul emerit Ştefan Szony, spunea::, Sarcinile care revin artiştilor noştri sunt măreţe, ele vor impune crearea unor opere la care generaţiile anterioare nici nu visau... Volumul construcţiilor viitoare ridică probleme noi, complexe de sistematizareşi urbanistică, nu numai arhitecţilor, inginerilor şi muncitorilor constructori, ci şi artiştilor plastici care vor înfrumuseţa acel cadru în care trăieşte omul societăţii socialiste. Realizarea unei înţelegeri între pogoare pe baza propunerilor ţărilor socialiste, a propunerilor tovarăşului Nikita Hruşciov, a propunerilor tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ar crea pretutindeni condiţiile cele mai bune desfăşurării vieţii şi activităţii. Cuvintelorexprimate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej li se alătură cu căldură întregul popor. Adeziunea noastră la spusele sale o vom dovedicu operele noastre închinate poporului și înțelegerii intre oameni. Trecătorii se actuala sesiun opresc în faţa panoului din piaţa Universităţii din Capitală. Aici sunt expuse imagini de la ea O.N.U., ale cărei lucrări sunt urmărite cu viu interes de către oamenii muncii din patria noastră «=-*- ■ Foto NICU VASILE Sprijinim prin fapte activitatea delegaţiei ţării noastre In adunările care au loc în întreaga ţară, oamenii muncii continuă să manifeste adeziunea totală, sprijinul neprecupeţit faţă de propunerile cuprinse in cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, faţă de istoricele propuneri făcute de tov. N. S. Hruşciov în numele guvernului sovietic îşi exprimă Hotărîrea de a sprijini activitatea delegaţiei ţării noastre prin noi realizări în munca lor paşnică. La adunarea de la Combinatul siderurgic de la HUNEDOARA au luat cuvîntul numeroşi oţelari, jurnalişti, laminatori. Oamenii muncii de pretutindeni îşi pun mari speranţe în actuala sesiune a O.N.U. — a spus laminatorul Ioan Voivoda, — şi aşteaptă ca problema dezarmării să fie rezolvată, ca omenirea să, fie izbăvită de primejdia unui război mondial, aşteaptă să se facă paşi însemnaţi spre făurirea unei lumi în care să nu mai existe sărăcie şi foamete, în care să înflorească pacea şi prietenia intre popoare. Noi socotim că toate acestea pot şi trebuie să fie înfăptuite. Noi sprijinim prin fapte activitatea delegaţiei noastre la O.N.U. — a spus apoi topitorul oţelar Ştefan Gidai’. Utilizind raţional cuptoarele, în luna aceasta noi am dat peste plan 4.250 tone de metal. Acest succes, ca şi cele viitoare, noi le închinăm cauzei păcii. La o adunare a mecanizatorilor din staţiunea de maşini şi tractoare SIBIOARA din Regiunea Constanţa, ing. Aurel Pop a spus : Citind acele pasaje din cuvintarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în care se referă la roadele muncii de construcţie paşnică a poporului nostru nu poţi să nu fii cuprins de o înaltă mindrie patriotică. Azi , noi sîntem stăpîni pa bogăţiile ţării şi ne bucurăm de o viaţă din ce in ce mai înfloritoare. Poporul nostru îşi dedică întreaga sa muncă creatoare ridicării continue a bunăstării sale. Colectivul de mecanizatori ai S.M.T.ului nostru, ca semn al deplinei sale adeziuni la politica partidului şi guvernului nostru, raportează că zilele acestea și-a îndeplinit planul anual de muncă cu mai mult de 3 luni înainte. Adunări asemănătoare, au mai avut loc la rafinăria nr. 1 din PLOEŞTI, în schela petroliferă din CIMPINA, la Uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din TIRGOVIŞTE, „I. C. Frimu“-SINAIA, termocentrala OVIDIU II, întreprinderea minieră TELIUC, complexul C.F.R. SIMERIA, precum şi în numeroase alte întreprinderi, instituţii, unităţi socialiste ale agriculturii din întreaga ţară. (Agerpres) # Să fie lichidat colonialismul! Propunerea prezentată de N. S. Hruşciov la a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. de a se lichida definitiv şi radical rînduielile colonialiste trezeşte un ecou hotărîtor în conştiinţa oricărui om. Incuvintarea pe care a rostit-o la tribuna celui mai înalt for internaţional, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a exprimat cu privire la această problemă, gîndurile şi dorinţele noastre. Poporul român, care secole întregi a luptat pentru a scăpa de jugul otoman, a continuat apoi lupta pentru a se elibera de dependenţa faţă de monopolurile străine imperialiste, cunoaşte mai bine ca multe alte, popoare ce înseamnă pentru un popor jugul străin şi are oroare de el. Ca medici, noi cunoaştem ce înseamnă pentru sănătatea şi viaţa oamenilor colonialismul, căci în ţările coloniale indicii crescuţi ai morbidităţii şi ai mortalităţii oglindesc înapoierea, mizeria şi foametea care există în aceste ţări ca urmare a dominaţiei coloniale. Noi, medicii, ne dăm adeziunea completă la cererea formulată de delegaţiile ţărilor socialiste la O.N.U. cu privire la acor- d_ darea independenţei tuturor ţărilor coloniale considerând că întreaga omenire are dreptul la o viaţă liberă. Cele spuse de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Poporul român se pronunţă cu hotărîre pentru abolirea definitivă şi neîntirziată a acestui sistem blestemat care face să se cutremure de ruşine pe oricine se simte om“, reprezintă redarea exactă a simţămintelor fiecărui muncitor din fabrici, de pe ogoare sau de pe tărîm ştiinţific din ţara noastră şi ne mîndrim că a fost rostit cu hotărîre de cel mai autorizat reprezentant al poporului român, în faţa înaltului for. Ca medic şi profesor, mă alătur cu totul cuvintelor rostite de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuvinte rostite în apărarea vieţii şi demnităţii oamenilor, care cer să se înlăture sclavia şi războiul. Realizarea cit mai rapidă a propunerilor ţărilor socialiste privitoare la lichidarea războiului colonial ar reprezenta o importantă contribuţie la întărirea păcii în lumea întreagă. Prof. dr. I. Mesrobeanu Director adjunct ştiinţific al Institutului ,,dr. I. Cantacuzino“