Romînia Liberă, octombrie 1960 (Anul 18, nr. 4965-4990)

1960-10-01 / nr. 4965

Proletari din toate tarile, unifi-v&!­ ­omnia libera ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XVII­ nr.4965 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 1 octombrie 1960 La deschiderea noului an universitar Astăzi în toate Instituţiile noastre de învăţământ superior se deschid cursurile noului an universitar. Stu­denţii şi cadrele didactice se află în faţa unei noi etape de muncă, în care eforturile lor conjugate sunt­ îndreptate spre o cit mai temeinică însuşire a cunoştinţelor necesare tinerilor viitori specialişti. Pe drumul desăvîrşirii construirii­ socialismului în ţara noastră forma-r rea cadrelor cu o înaltă calificare­ este o problemă de însemnătate ca­pitală pentru economia şi cultura noastră în continuă dezvoltare. Pentru a asigura specialiştii nece­sari economiei noastre naţionale, cel de-al III-lea Congres al P.M.R. a încredinţat învăţămîntului superior sarcina de a pregăti pînă în 1965 circa 54.000 de cadre superioare.­­ Pe linia aplicării Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R., Ho­tărârea C.C. a P.M.R. şi a Consil­­liului de Miniştri ai R.P. Române cu privire la pregătirea şi promovarea cadrelor, a trasat ca sarcină Comi­tetului de Stat al Planificării, Mini­sterului învățământului şi Culturii şi­ ministerelor economice, de a elabora un program de perspectivă pentru pregătirea cadrelor cu studii supe­rioare tehnice și economice. Astfel pînă la finele anului 1965 se pre­vede ca să se asigure în cea mai mare parte, ocuparea cu cadre co­respunzătoare a posturilor care cer pregătire superioară, încă din acest an universitar instituţiile de invăţă­­mînt superior au primit un număr mult sporit de studenţi. Cifra tineri­lor înscrişi astăzi în anul I al facul­tăţilor a crescut de două ori faţă de anul precedent, numărul total al stu­denţilor care învaţă în cele 42 de instituţii de învăţămint superior a­­jungînd astfel la 56.575. Acestora li se adaugă tinerii care urmează cursurile facultăţilor fără să-şi părăsească locul de producţie. Intr-adevăr şi in acest an vor fi cu­prinşi în învăţăm­întul seral şi fără frecvenţă numeroşi oameni care lu­crează direct în producţie, asigurîn­­du-şi astfel continua ridicare a cali­ficării lor. Dar pentru ca aceste for­me de învăţămint să îndeplinească cu prisosinţă scopul pentru care au fost create este necesar ca metodele de predare să fie perfecţionate, ţinîn­du-se seama de experienţa de producţie, maturitatea şi sarcinile pa care le au de rezolvat la locul de muncă cei care participă la aceste cursuri. Cu alte cuvinte, se impune o mai mare diferenţiere între meto­dele de predare la învăţămîntul seral şi fără frecvenţă faţă de cele apli­cate la cursurile de zi. Dar nu este de ajuns de a avea numeroase cadre cu înaltă calificare, ci este necesar ca acestea să fie pro­filate pe diferite specialităţi, cerute de actuala dezvoltare a tehnicii noi. In acest sens Congresul al III-lea al P.M.R sublinia necesitatea conti­nuării­­profilării institutelor de învă­­tămînt superior — îndeosebi prin dezvoltarea ramurilor legate de ex­­tinderea tehnicii moderne. Răspun­­zindu-se acestei cerinţe, în acest an universitar au luat fiinţă pe lingă diferite institute şi universităţi, noi facultăţi şi secţii. Legarea cit mai temeinică a cunoştinţelor teoretice predate la cursuri şi seminarii de prac­tica producţiei a devenit astăzi o necesitate stringentă. In actuala dezvoltare a economiei noastre nu putem numi specialist pe acel tînăr care ştie să se descurce doar în tra­tate şi manuale, fără să cunoască bine şi problemele practice de pro­ducţie ale specialităţii sale. Doar îmbinînd cele două laturi şi răspun­­zînd la fel de bine fiecăreia, el poate constitui un factor activ şi înaintat în uzina sau pe şantierul unde va lucra. Cunoscînd aceasta, progra­mele şi planurile de învăţămint ale facultăţilor au fost îmbunătăţite în acest an, pumîndu-se accent pe cu­prinderea in cursuri a celor mai noi realizări ale tehnicii. Totodată pentru a da studenţilor posibilitatea de a efectua experienţe practice complexe, laboratoarele de mecanică, electrotehnică, ştiinţe na­turale, chimie, etc., de la institutele din Bucureşti, Iaşi, Cluj, au fost dotate cu noi utilaje şi aparate mo­derne. Continua lărgire a bazei materiale creează şi posibilităţi sporite activi­tăţii de cercetare ştiinţifica din în­­văţămîntul superior. Dezvoltarea planificată a acestei activităţi, orien­tarea ei spre problemele de interes primordial pentru economia noastră şi antrenarea Întregului personal didactic in munca de cercetare sunt în măsură să aducă o contribuţie însemnată la realizarea sarcinii pe care cel de-al III-lea Congres al P.M.R. a trasat-o oamenilor de şti­inţă din ţara noastră. Urmărind consecvent dezvoltarea continuă a bazei materiale necesare învăţămîntului superior, partidul şi guvernul nostru au creat studenţilor şi in acest an condiţii bune de trai şi de studiu. In anul universitar 1960—1964 vor fi acordate 32.500 de burse dintre care 50 la sută vor fi atribuite studenţilor din anul 1, iar alte 264 de burse vor fi acordate pentru merite excepţionale. Totodată Căminele studenţeşti şi-au mărit simţitor numărul de locuri Numai căminele din Bucureşti vor găz­dui cu peste 2500 de studenţi, mai mult decât în anul prece­dent. Bilanţ­ul în acest sens este bo­gat şi ilustrează odată mai mult grija statului nostru de a pune la dispozi­ţia tineretului toate condiţiile pentru ca acesta­­să-şi dezvolte talentele multilaterale, şi să-şi valorifice ener­gia creatoare. Din partea studenţi­lor se cere doar să înveţe, să acu­muleze cu­ mai multe şi variate cu­noştinţe, să depună toate străduin­ţele pentru a se pregăti temeinic şi a putea fructifica apoi, în viitorul lor loc de muncă, cele învăţate. Se cere să-şi însuşească acele deprin­deri ale unui om întreg şi adevărat, ale omului zilelor noastre care par­ticipă cu tot sufletul şi mintea şi îşi închină toate eforturile măreţului ţel apropiat spre care păşeşte în­tregul nostru popor muncind cu ab­negaţie şi elan: desăvîrşirea con­strucţiei socialiste în patria noastră. Măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu gaze lichefiate In ultima vreme au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea apro­vizionării consumatorilor pe timpul iernii cu gaze lichefiate (aragaz) şi cu combustibil pentru calorifer. Pentru deservirea mai operativă la domiciliu a consumatorilor din Capi­tală cu butelii de aragaz, unităţile de desfacere a gazelor lichefiate­ au fost dotate în ultimul timp cu încă 26 de furgonete fabricate la Uzinele „Tudor Vladimirescu“, în cartierele mărginaşe ale Capitalei s-au înfiin­ţat recent noi centre de desfacere a gazelor lichefiate, urmînd ca al­tele să se deschidă in curînd. S-au luat de asemenea măsuri pentru sporirea capacităţii staţiilor de im­­buteliere din Bucureşti şi Ploieşti. în vederea îmbunătăţirii aprovi­zionării populaţiei din alte părţi ale ţării se află în construcţie două staţii noi de imbuteliere, una la Ti­mişoara şi alta la Constanţa, care vor fi date în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Incepînd din toamna acestui an, rafinăria nr. 1 din Ploieşti pune la dispoziţia populaţiei şi a instituţiilor un combustibil special pentru calo­rifer, la un preţ mai redus, în scopul îmbunătăţirii deservirii populaţiei cu combustibil pentru în­călzit, în Capitală urmează să fie organizate noi centre de primire a comenzilor, iar parcul de auto­cisterne va fi sporit. Totodată, au fost luate măsuri pentru sporirea capacităţii de depozitare a combu­stibilului de calorifer. (Agerpres) TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chinez© Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 * Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al cnsiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al Prezidiului tarii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne, şi al poporului imin vă transmitem calde felicitări cu ocazia celei de a 11-a aniven­­iri a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul romin se bucură din toată inima de realizările re­­arcabile p° care harnicul popor chinez le-a obţinut sub conducerea artidului Comunist Chinez în dezvoltarea economiei şi culturii, in iub­rea visţii sale noi, socialiste şi urează Republicii Populare Chi­­eze noi şi mari succese in construirea socialismului Ne exprimăm conv­ingerea că relaţiile de prietenie, colaborare şi intr-ajutorare frăţească ■ litre ţarii? noastre se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor in­­■rna+ionalismului proletar, in interesul popoarelor noastre, al întăririi artei şi unităţii lagărului socialist In frunte cu Uniunea Sovietică, al ■luirfului principiilor coexistenţei paşnice şi al victoriei cauzei păcii î­­ntreaga lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Mari! Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne HEORGHIU-DEJ prim-sec­retar al emitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne GHEORGHE Primirea ministrului Franţei la Bucureşti, de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Cl­ivu Stoica Vineri 30­­septembrie 1960, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Chivu Stoica«, a primit în audienţă «pe noul trimis extraordinar şi ministru ple­nipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Pierre Paul Bouffanais. La audienţă a asistat ministrul Afacerilor Externe, Avram Bunaciu. Alte blocuri la Oneşti ONEŞTI (de la corespondentul nostru). La Oneşti se face în pre­zent recepţia unui număr de 6 noi blocuri cu 144 de apartamente, care urmează să fie date în curînd în fo­losinţă. Cu aceste noi blocuri, numă­rul apartamentelor din blocurile construite şi date în folosinţă pînă acum în acest centru Industrial, a ajuns la 2.235. Pînă la sfîrşitul a­­nului se vor mai termina şi da în folosinţă încă 15 blocuri cu 391 de apartamente. înainte de termen TURDA (de la corespondentul nostru). — In urma măsurilor tehni­­co-organizatorice luate și a efortu­rilor depuse de către colectivul de muncă al fabricii de produse refrac­tare ,,Proletarul“ din Turda, planul acestei întreprinderi pe primele trei trimestre ale anului a fost îndeplinit cu trei săptămîni înainte de termen, dîndu-se peste planul iniţial o can­­­titate de peste 900 tone produse re­fractare. In prezent, colectivul acestei între­prinderi lucrează în contul celei de a doua jumătăţi a lunii octombrie O nouă linia (ia frolsk­a in Capitală incepînd de luni 3 octombrie I.T.B. dă in exploatare noua linie de troleibuse nr. 1 5, ce va circula pe următorul traseu : la ducere : Şcoala Iancului — Bulevardele Tol­­buhin, Republicii, 6 Martie — Strada Vasile Pârvan - Calea Plevnei — Strada Ștefan Furtună — Aleea Pa­latului C.F.R. — Gara de Nord. La întoarcere traseul noii linii va fi următorul: Gara de Nord — Strada Viting — Calea Plevnei şi apoi rein­tră pe acelaşi traseu ca şi la ducere. Pentru pace şi colaborare intre popoare Dineul oferit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej NEW YORK 30. — Coresponden­ţă specială : Joi seara sediul misiunii permanente a R.P. Romíné a găz­duit oaspeţi remarcabili: tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful de­legaţiei R. P. Romíné la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dineu în cinstea reprezentanților noilor state independente, care au devenit mem­bre ale O.N.U. la actuala sesiune. Ca dineu au participat — Toura­­gaba, ministrul Afacerilor Externe al CIADULUI, Maurice Dejean, mi­nistrul Afacerilor Externe al Repu­blicii AFRICA CENTRALĂ, Dou­­dou- Ihian, ministrul Afacerilor Ex­terne al SENEGALULUI, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Exter­ne al TOGOULUI, François Aplo­­gan, ministrul de Finanțe al DA­­HOMEYULUI, Mamadou Aw, mi­nistrul Economiei al REPUBLICII MALI, Hagi Farah Ali Omar, mi­nistrul Economiei al SOMALIEI, Zenon Rossides, ambasador al RE­PUBLICII CIPRU, Louis Rakoto­­malala, ambasador al REPUBLICII MALGAȘE. De asemenea au luat parte Ferdi­nand Oyono, reprezentantul perma­nent al CAMERUNULUI la O.N.U., Mathieu Okra, membru în parla­mentul COASTEI DE FILDEŞ şi Albert Balima, director al Departa­mentului Politic din Ministerul A­­facerilor Externe al VOLTEI SU­PERIOARE. La dineu au participat tovarăşii : Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi tovarăşii Bazil Şerban, Mihai Magheru, Mircea Maliţa şi Stanciu Stoian. ^In cadrul întîlnirii, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române s-au întreţinut amical cu oaspeţii. în timpul dineului s-a toastat pentru prietenia dintre poporul ro­mân şi popoarele ţărilor noi membre ale O.N.U., pentru dezvoltarea rela­ţiilor multilaterale între Republica Populară Romînă şi aceste ţări. g %­&: *­­ De la stingă la dreapta: Ștefan Voitec, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Albert Balima, director al departamentului politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare (Telefoto de la New York) Toastul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a toastat, spunînd printre altele: „Permiteţi-mi prieteni, ca în nume­le guvernului român şi în numele meu personal să adresez prin dv. guvernelor şi popoarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate. întrebuinţez cuvîntul prieteni pentru că noi considerăm că dv. sînteţi mai mult decit invitaţii noş­tri, sinteţi prietenii noştri. Ţara noastră, poporul şi guvernul român au urmărit cu multă simpa­tie şi au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru libertate şi dreptul la o organizare statală de sine stătătoare, şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut, cu preţul luptei, in­dependenţa. Lupta tuturor popoare­lor din colonii pentru libertate şi independenţă s-a bucurat şi se bu­cură de cea mai adîncă simpatie a poporului şi guvernului român, în ceea ce priveşte relaţiile de viitor între ţările noastre, desigur, aceasta este o problemă care depin­de de ambele părţi. Din partea Republicii Populare Comune există dorinţa de a stabili legături diplomatice cu ţările dv. şi de a dezvolta de asemenea re­laţii economice şi culturale. închin acest toast pentru priete­nia dintre popoarele noastre şi pen­tru ca relaţiile dintre ţările noastre să se dezvolte. Dorim guvernelor ţărilor şi po­poarelor dv. deplină înflorire mate­rială şi spirituală şi multă fericire". Paulin Freitas, ministrul Aface­rilor Externe al Togo-ului, a mulţu­mit călduros pentru cuvintele adre­sate de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej guvernelor şi popoarelor ţărilor africane recent admise în O.N.U. Această întilnire nu este numai o manifestare de prietenie, ci totoda­tă expresia unor relaţii frăţeşti. Toţi invitaţii se simt deosebit de bine în mijlocul delegaţiei române, a spus Paulin Freitas. El a comparat noile ţări indepen­dente cu un copil nou născut care are nevoie de sprijin. Vorbitorul a subliniat necesitatea unui sprijin NEW YORK 30 (Agerpres). — De la trimisul special Al Gheorghiu: Ca niciodată în trecut, actuala cesiune a Adunării Generale a O.N.U. prilejuieşte în afara lucră­rilor propriu zise şi o serie de con­tacte personale, întîlniri între dele­gaţii din diferite ţări, în cursul că­rora au loc schimburi ele vederi, atît asupra problemelor sesiunii, cit şi în legătură cu relaţiile reciproce Faptul că la această sesiune par­ticipă numeroşi oameni de stat cu cea mai mare răspundere şi autori­tate, face ca astfel de contacte şi în­tîlniri să capete o importanţă mai mare, fiind urmărite cu interes de opinia publică. În cursul acestei săptămâni tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut întrevederi cu N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor so­cialiste. O îndelungată şi amicală convor­bire a avut tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu premierul cuban Fidel Castro în timpul dineului dat de p­remierul Nehru în cinstea şefi­lor delegaţiilor participante la se­siune. In cursul convorbirii, Fidel Castro s-a interesat de evoluţia dez­voltării economiei ţării noastre. El a pus întrebări privind economia fo­restieră, industria petroliferă, orga­nizarea şi rezultatele obţinute în do­meniul agriculturii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a răspuns pe larg la aceste în­trebări şi s-a referit la rezultatele obţinute pînă în prezent şi la prevederile planului de şase ani în industriile siderurgică, petroli­feră, chimică cît şi în domeniul a­­griculturii. Fidel Castro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rîndul său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat de lupta poporului cuban pentru apărarea in­dependenţei ţării şi dezvoltarea eco­nomiei. Şeful delegaţiei R. P. Romíne s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor economice între cele două ţări. Tovarăşul Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi ex­perţi economici români, care vor dis­cuta concret această problemă. Pre­mierul Fidel Castro a spus că a au­zit despre frumuseţile ţării noastre şi s-a interesat de diferitele aspecte ale peisajului românesc. El a decla­rat că acceptă invitaţia de a vizita în cursul anului viitor R. P. Romî­nă şi l-a invitat pe tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej să viziteze Cuba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. (Continuare in pas. 4-a) ■­­ Convorbirea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Fidel Castro Artă, viaţă, pace! In toamna anului trecut un grup de creatori pe tărâmul artelor plastice au venit la Constanţa. Şederea în regiu­nea colectivizată a marcat pentru meşterii daliei şi ai penelului un început frumos şi promiţător. De atunci încoa­ce se dovedeşte din ce in ce mai mult că doar expoziţiile din marile oraşe sunt un mijloc neîndestulător pentru a face ca operele de artă să ajungă la­ indemina maselor avide de lumină. Au început să apară muzeele săteşti, expoziţiile volante... Şi în acelaşi timp s-a afirmat şi con­tinuă­­ să se afirme tot mai mult, ideea unor opere de artă menite să intre a­­dînc în viaţa oamenilor muncii, să le înfrumuseţeze traiul, să la înalţe sim­ firea. Intr-o discuţie la care am fost de faţă ieri la­­ Uniunea Artiştilor plastici, cu ctteva minute înainte de începerea "unei adunări a artiştilor şi studenţilor in arte plastice vorbea sculptorul Ciucă despre opera căreia şi-a consacrat cîţiva ani de ■ viaţă — o sculptură in mozaic inspirată din folclor.­Aceas­tă sculptură va înfrumuseţa un­ parc sau va sta in faţa unei clădiri noi dintr-o staţiune de odihnă amintind trecătorilor despre folclorul nostru, această oglindă a sufletului poporului nostru iubitor de pace şi de frumuseţe... Şi dînd glas parcă gindurilor sculpto­rului care vorbise şi ale tuturor celor de faţă unul din cei care au luat cuvîn­tul la adunare, artistul emerit Ştefan Szony, spunea::, Sarcinile care revin artiştilor noştri sunt măreţe, ele vor impune crearea unor opere la care generaţiile anterioa­re nici nu visau... Volumul construc­­ţiilor viitoare ridică probleme noi, com­plexe de sistematizare­­şi urbanistică, nu numai arhitecţilor, inginerilor şi muncitorilor constructori, ci şi artiştilor plastici care vor înfrumuseţa acel cadru în care trăieşte omul societăţii socia­liste. Realizarea unei înţelegeri între po­goare pe baza propunerilor ţărilor so­cialiste, a propunerilor tovarăşului Nikita Hruşciov, a propunerilor tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej ar crea pretutindeni condiţiile cele mai bune desfăşurării vieţii şi activităţii. Cuvin­­te­lor­­exprimate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej li se alătură cu căldură întregul popor. Adeziunea noastră la spusele sale o vom dovedi­­cu­ operele noastre închinate poporului și înțele­gerii intre oameni. Trecătorii se actuala sesiun opresc în faţa panoului din piaţa Universităţii din Capitală. Aici sunt expuse imagini de la e­a O.N.U., ale cărei lucrări sunt urmărite cu viu interes de către oamenii muncii din patria noastră «=-*- ■ Foto­­ NICU VASILE Sprijinim prin fapte activitatea delegaţiei ţării noastre In adunările care au loc în în­treaga ţară, oamenii muncii continuă să manifeste adeziunea totală, spri­jinul neprecupeţit faţă de propune­rile cuprinse in cuvintarea tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, faţă de istoricele propuneri făcute de tov. N. S. Hruşciov în numele guver­nului sovietic îşi exprimă Hotărîrea de a sprijini activitatea delegaţiei ţării noastre prin noi realizări în munca lor paşnică. La adunarea de la Combinatul si­derurgic de la HUNEDOARA au luat cuvîntul numeroşi oţelari, jur­­nalişti, laminatori. Oamenii muncii de pretutindeni îşi pun mari spe­ranţe în actuala sesiune a O.N.U. — a spus laminatorul Ioan Voivoda, — şi aşteaptă ca problema dezarmării să fie rezolvată, ca omenirea să, fie izbăvită de primejdia unui război mondial, aşteaptă să se facă paşi în­semnaţi spre făurirea unei lumi în care să nu mai existe sărăcie şi foamete, în care să înflorească pacea şi prietenia intre popoare. Noi so­cotim că toate acestea pot şi trebuie să fie înfăptuite. Noi sprijinim prin fapte activita­tea delegaţiei noastre la O.N.U. — a spus apoi topitorul oţelar Ştefan Gi­dai’. Utilizind raţional cuptoarele, în luna aceasta noi am dat peste plan 4.250 tone de metal. Acest succes, ca şi cele viitoare, noi le închinăm cauzei păcii. La o adunare a mecanizatorilor din staţiunea de maşini şi tractoare SIBIOARA din Regiunea Constanţa, ing. Aurel Pop a spus : Citind acele pasaje din cuvintarea rostită de to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în care se referă la roadele muncii de construcţie paşnică a poporului nos­tru nu poţi să nu fii cuprins de o înaltă mindrie patriotică. Azi , noi sîntem stăpîni pa bogăţiile ţării şi ne bucurăm de o viaţă din ce in ce mai înfloritoare. Poporul nostru îşi dedică întreaga sa muncă creatoare ridicării continue a bunăstării sale. Colectivul de mecanizatori ai S.M.T.­­ului nostru, ca semn al deplinei sale adeziuni la politica partidului şi gu­vernului nostru, raportează că zilele acestea și-a îndeplinit planul anual de muncă cu mai mult de 3 luni înainte. Adunări asemănătoare, au mai avut loc la rafinăria nr. 1 din PLO­EŞTI, în schela petroliferă din CIMPINA, la Uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din TIRGOVIŞTE, „I. C. Frimu“-SINAIA, termocen­trala OVIDIU II, întreprinderea mi­nieră TELIUC, complexul C.F.R. SIMERIA, precum şi în numeroase alte întreprinderi, instituţii, unităţi socialiste ale agriculturii din în­treaga ţară. (Agerpres) # Să fie lichidat colonialismul! Propunerea pre­zentată de N. S. Hruşciov la a 15-a sesiune a Adună­rii Generale a O.N.U. de a se li­chida definitiv şi radical rînduielile colonialiste trezeşte un ecou hotărî­­tor în conştiinţa oricărui om. In­cu­vintarea pe care a rostit-o la tri­buna celui mai înalt for internaţio­nal, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a exprimat cu privire la această problemă,­­ gîndurile şi dorinţele noastre. Poporul român, care secole întregi a luptat pentru a scăpa de jugul otoman, a continuat apoi lupta pentru a se elibera de dependenţa faţă de monopolurile străine impe­rialiste, cunoaşte mai bine ca multe alte, popoare ce înseamnă pentru un popor jugul străin şi are oroare de el. Ca medici, noi cunoaştem ce în­seamnă pentru sănătatea şi viaţa oa­menilor colonialismul, căci în ţările coloniale indicii crescuţi ai morbi­dităţii şi ai mortalităţii oglindesc înapoierea, mizeria şi foametea care există în aceste ţări ca urmare a do­minaţiei coloniale. Noi, medicii, ne dăm adeziunea completă la cererea formulată de dele­gaţiile ţărilor so­cialiste la O.N.U. cu privire la acor- d_ darea independen­ţei tuturor ţărilor coloniale considerând că întreaga omenire are dreptul la o viaţă liberă. Cele spuse de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Poporul român se pronunţă cu hotărîre pentru aboli­rea definitivă şi neîntirziată a aces­tui sistem blestemat care face să se cutremure de ruşine pe oricine se simte om“, reprezintă redarea exac­tă a simţămintelor fiecărui muncitor din fabrici, de pe ogoare sau de pe tărîm ştiinţific din ţara noastră şi ne mîndrim că a fost rostit cu hotă­rîre de cel mai autorizat reprezen­ta­nt al poporului român, în faţa înal­tului for. Ca medic şi profesor, mă alătur cu totul cuvintelor rostite de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuvinte rostite în apărarea vieţii şi demnităţii oamenilor, care cer să se înlăture sclavia şi războiul. Realizarea cit mai rapidă a pro­punerilor ţărilor socialiste privitoare la lichidarea războiului colonial ar reprezenta o importantă contribuţie la întărirea păcii în lumea întreagă. Prof. dr. I. Mesrobeanu Director adjunct ştiinţific al Institutului ,,dr. I. Cantacuzino“

Next