România Liberă, iulie 1961 (Anul 19, Nr. 5198-5223)

1961-07-01 / nr. 5198

1 BTBUOTECA I »-dit fi MiiNJIâ Cil* lĂȘi Proletari din toate țările, uniți-vă ! Să efectuăm la timp lucrările agricole! A Întreținerea culturilor prăsitoare Pe ogoarele gospodăriei de stat Brebeni, regiunea Argeș, se desfă­șoară o activitate intensă. De cîteva zile a început strîngerea recoltei de mazăre și orz. Terenurile eliberate sînt imediat pregătite pentru toam­nă sau în vederea însămînțării cu porumb în cultură dublă. Paralel cu aceste lucrări, mecanizatorii se stră­duiesc să îngrijească cu­ mai bine culturile prășitoare. Porumbul, bu­năoară, a fost prășit de trei ori a­­proape pe întreaga suprafață. O a­s­­semenea preocupare pentru execu­­t­­­tarea lucrărilor de întreținere nece­­­­­­sare culturilor prășitoare există în­­­ă numeroase alte gospodării de stat­­­t și gospodării colective. ? Din păcate, în unele regiuni cum ț­î ar fi : Brașov, Hunedoara, Bacău și­­­f Suceava, prășitul porumbului se ? .? desfășoară cu încetineală. Comite­­n­­­tele executive ale sfaturilor popu­­­­­­lare și conducerile trusturilor re­­l ?­gionale Gostat trebuie să intervină ? i de îndată, să organizeze astfel rați­­­r i ca ca toate lucrările să fie făcute j­i la timp și în bune condițiuni. Dis­ f­­­trugerea crustei — în Vederea îm­ ? i piedicării evaporării apei din sol —­­ I formația unui strat afinat la supra-­f­a față, avea urmări bune asupra ? I producției la hectar.­­ I Temperatura ridicată înregistrată f î în ultimul timp în deosebi în șesul | f, Olteniei, cîmpia Dunării și în­că­? .| răgan. impune ca pe terenurile a­ ? i menajate pentru irigație (însămîn­­? țațe cu porumb, lucerna, trifoi etc.),,­­ să se facă udări pentru a mări re­­­­­zervele de apă din sol. Pentru ca* I irigarea să înceapă la timp și să se,, i distribuie plantelor cantități de apă” ! optime este necesar să se facă ana- ]­ •liza umidității din sol. Atunci cînd­­ la irigare se folosesc instalațiile de­­ aspersiune cu jet mediu, să se lucreze­­ de dimineață pînă seara tîrziu. La­­ unitățile agricole socialiste unde se­­ lucrează cu instalații cu jetul lung ] * se va organiza și schimbul I­ astfel ;­­ ca să se facă irigarea și în timpul­­ nopții. Experiențele efectuate de I­­nstitutul de cercetări pentru cultu­­r­­­ra porumbului de la Fundulea au­­­ demonstrat că irigînd cu debite mai­­­ mari de apă, chiar în zilele cu tem­­­ î­peraturi ridicate, plantele nu au­­­n avut de suferit ci, dimpotrivă, au i­e dat producții ridicate. f Prin cîteva baze de recepție argeșene La baza de recepție Radomirești din regiunea Argeș au sosit conform contractelor încheiate primele 4000 kg. de cereale. Ele au fost trimise de colectiviștii din Stoicănești și Cră­­ciunei. Deci, înmagazinarea produse­lor contractate a devenit aici o pro­blemă actuală. Să vedem care este stadiul pregătirilor în acest sector. La regiunea Argeș există 27 baze care vor primi noile produse. In ge­neral, magaziilor li s-au reparat aco­perișurile, pardoselile ; s-a efectuat curățirea și dezinfectarea lor , s-a re­­­vizuit utilajul necesar. Spunem „în general“, deoarece la unele baze — Găești, Miroși, Corbu — lipsesc încă o seamă de lucruri ca geamuri, bala­male, pe care C.R.R. Argeș nu le-a a­­sigurat din vreme. Pentru deservirea în bune condi­țiuni a celor care vin să-și predea produsele, C.R.R. Argeș a instruit oa­menii care vor lucra în această peri­oadă. C.R.R. Argeș a luat apoi mă­suri pentru asigurarea fondului de semințe din soiuri valoroase, în a­­cest scop s-au întocmit grafice, re­­partizîndu-se unitățile agricole pe baze. De asemenea, pentru anul acesta s-a planificat să se construiască la Potcoava, Mihăești și Drăga­­nești-Olt încă cinci magazii cu o ca­pacitate totală de 15.000 tone. Dat­ele nu sînt nici acum gata, deoarece Institutul de proiectări din Direcția regională C.R.R. a întîrziat­ avizarea proiectelor, iar T.R.C.­Argeș lucrează într-un ritm nesatisfăcător. Situația pregătirilor în bazele de recepție din regiunea Argeș nu este mulțumitoare. Se impune ca comite­tul executiv al statului popular re­gional, împreună cu C.R.R. să ia mă­suri urgente pentru a remedia lipsu­rile semnalate. B. DANILA ctiespondent voluntar Peste puțin timp și pe ogoarele regiunii Cluj va Începe din plin strîngerea recoltei de cereale păioase. Pînă atunci se fac ultimele pre­gătiri in această privință și se execută lucrările de întreținere a dife­­rtelor culturi.­­Fotografia îl reprezintă pe mecanizatorul Vasile Gotoman prășind cultura de cartofi pe ogoarele gospodăriei de stat din Cluj). O seamă de gospodării de stat, precum și gospodăriile colective din Plăești, rairăslău, Luncani și altele sînt „la zi“ cu prășitul. Munca a fost astfel organizată încît lucrările să nu rămînă în urmă. Intr-o seamă de unități însă, cum ar fi gospodăria de stat Mihai Viteazu, gospodăriile colective din Nima, Războieni, Lopsdea Veche, prășitul culturilor se tărăgănează de pe o zi pe alta. Specialiștii care răspund de aceste unități motivează rămînerea în urmă prin aceea că... timpul a fost nefavorabil. Se pune întrebarea : cum au putut uni­tățile fruntașe în această privință să învingă aceste greutăți ? Foto 1 AGERPRES SOFIA 30 (Agerpres). — B.T.A. trans­mite : La Sofia se desfășoară concursul internațional al tinerilor cîntăreți de operă. La 29 iunie au fost anunțate rezultatele primei etape eliminatorii. Printre candidații admiși la etapa a doua se află și concurenții romîni — Dumitru Brebenel, Mihaela Botez, Ma­ri­eta Grebenișan și Iulia Buciuceanu. La etapa a doua au fost admiși direct posesorii medaliilor de aur ale festiva­lurilor internaționale, printre care Teodora Lucaciu și Cornel Fînățeanu — din R. P. Romina, zile­ plăcute PITEȘTI (de la corespondentul nostru). In cuprinsul regiunii Argeș sînt orga­nizate 25 tabere școlare, 17 colonii de preșcolari și 14 tabere turistice, unde își petrec o bună parte din vacanță peste 14.000 de pionieri și școlari. La Cozia, la Curtea de Argeș, la Cîmpu­lung, la Costești și Horezu sînt tot atîtea tabere unde pionierii și școlarii petrec neuitate zile de vacanță. CONCERT DAT DE ELEVI BRAȘOV (de la corespondentul nostru), Ieri, 30 iunie, Filarmonica de Stat „Gh. Dima“ din Brașov, a prezentat în sala Teatrului de stat din localitate, un con­cert dat de elevi ai școlii de muzică de 12 ani și elevi ai Școlii populare de artă. MARINARII DE PE ..IRKUTSK” NU VIZITĂ LA CONSTANȚA CONSTANȚA (de la corespondentul no­stru). Nava sovietică „Irkutsk“ se află de cîteva zile la Constanța. Pen­tru ca membrii echipajului să petreacă timpul liber în mod cît mai plăcut, Con­siliul Regional A.R.L.U.S. a luat iniția­­tiva organizării unui program de vi­zite și întîlniri. Pînă acum, marinarii sovietici au vizitat orașul Constanta . Muzeul regional și acvariul. O NOUĂ CABANĂ IN MUNȚII HARGHITA Agenția Tg. Mureș a O.N.T. Carpați a dat în folosință cabana „Harghita“ din munții cu același nume. Cabana se află la cota 1.400 m. și are 100 de locuri. La „Harghita“ se ajunge luînd trenul pînă la Miercurea Ciuc, de unde restul drumului se face cu mașinile I.R.T.A. PORUMB FURAJER IN MIRIȘTE IAȘI (de la corespondentul nostru). ~ La gospodăria agricolă colectivă din Potîngeni, raionul Iași, se seceră orzul dat în pîrgă. In miriștea eliberată de cultură, mecanizatorii au intrat cu tractoarele și au făcut aritură. O su­prafață de 6 ha. a fost însămînțată cu porumb furajer. I­NTERURBAN 7 =— Alo ? Interurban 7, fră rog ! — Imediat ș i Apelul la interurban 7, și­ are nevoie să fie însoțit de cunoscuta mențiune „urgent“ sau „fulger", deși solicitantul care formează acest număr este întot­deauna grăbit. Indiferent de vocea care cheamă, te­lefonistele conectează ime­diat legătura la numărul care deservește o nouă sta­ție de salvare. Este prima stație de salvare înființa­tă într-o comună și care-și începe activitatea astăzi, 1 iulie. De ce a fost nevoie de „Salvare“ în comuna Domnești ? La această în­trebare și la alte 3—4 pe care curiozitatea și dorința de a informa pe cititori ne-a îndemnat să le pu­nem, ne-a răspuns dr. I. Leon, directorul „Salvării“ din Capitală. — Stația a fost înființa­tă pentru a se crea condi­ții și mai bune de îngri­jire a sănătății locuitorilor din comunele Ciorogîrla, Vîrteju, Cornetu și altele. Ne-am gîndit că Domneș­tii, fiind situat în centrul unui teritoriu de 40 de km. și avînd acces spre Capi­tală prin 3 șosele asfal­tate, va fi comuna cea mai potrivită pentru înființa­rea în cuprinsul ei a unei stații de salvare, care să deservească întregul teri­toriu. — Ce se urmărește prin noua unitate sanitară ? — Ea va asigura asis­tența de urgență, trimi­­țînd autosanitarele cu per­sonal medico-sanitar la lo­cul chemării în minimum de timp și va efectua tra­tamentele de urgență. — In ce ore funcțio­nează ? — Serviciul este asigu­rat zi și noapte. Stația a fost înzestrată cu 4 auto­sanitare și personal în â schimburi. — Cum este înzestrată? — Este bine să vedeți chiar dvs. Am vizitat deci noua unitate, de fapt o minia­tură a Stației centrale de salvare din Capitală. Ca­mera pentru dispeceri, ca­mera pentru șoferi, cabi­netul medical, totul poar­tă amprenta noului. Steri­lizatoarele lucrează în plin, siringile sunt închise er­metic, tuburile de oxigen stau la locul lor, trusei de urgență r,u-i lipsește ni­mic, cearșafurile sunt de un alb imaculat, iar te­lefonul așteaptă apelul... Astăzi își începe activi­tatea prima stație de sal­vare dintr-o comună oare­care. In lunile următoare, a doua unitate sanitară de acest fel va lua ființă în comuna Cernica. Este un început care — urmărind în permanență îmbunătă­țirea condițiilor de asis­tență medicală nu va râ­­mîne numai un început... ALICE MIHALCEA 0 delegație a G. C. al P. M. R. și a guvernului R. P. Romíno a plecat în R. P. Mongolă Vineri dimineața a părăsit Capita­la, îndreptîndu-se spre Ulan-Bator, delegația Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român și guver­nului R.P. Române, condusă de tova­rășul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, invitată să participe la lucră­rile celui de-al 14-lea Congres al Partidului Popular Revoluționar Mongol și la cea de-a 40-a aniversa­re a revoluției populare mongole. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegației au fost conduși de tovarășii Petre Borilă, Leontin Sălăjan, de membri ai C.C. al P.M.R., activiști de partid. A fost de față ambasadorul Uniu­nii Sovietice la București, I.K. Jega­­lin. ★ In trecerea prin Moscova pe aero­portul Șeremetievo membrii delega­ției au fost salutați de Piotr Pos­­pelov, membru supleant al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., activiști cu munci de răspundere ai C C. al P.C.U.S., precum și de Sonomin Luvian, ambasadorul R. P. Mongole în Uniunea Sovietică și Gheorghe Stoian, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R. P. Romíne și membri ai ambasadei. (Agerpres) Prin controlul în lanț se îmbunătățește calitatea Încălțămintei Metoda controlului în lanț, iniția­tă de colectivul întreprinderii „Ște­fan Plavăț“ din Timișoara este apli­cată în prezent in majoritatea fabri­cilor de încălțăminte din țară. Po­trivit aprecierilor Ministerului In­dustriei Ușoare, aplicarea acestei me­tode s-a resfrînt pozitiv asupra îm­bunătățirii calității în industria de încălțăminte. In numeroase fabrici controlul tehnic de calitate a consta­tat creșterea­ cantității produselor executate la un nivel calitativ su­perior. Indicele de calitate a cres­cut peste valorile planificate în a­­cest an cu 3 la sută la pantofi băr­bătești, cu 4 la sută la încălțăminte pentru femei și cu 2 la sută la în­călțăminte pentru copii. (Agerpres) Covoare de cea mai bună calitate SIBIU (de la corespondentul nostru).­­ Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fabrica „Dumbrava" din Sibiu, a obținut frumoase realizări. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent la această fabrică s-au pro­dus peste plan mai mult de 7.000 me­tri pătrați covoare de cea mai bună ca­litate și circa 3.500 kg. fire. In aceeași perioadă s-au economisit peste 1700 kg. materie primă. Rezultate deosebite a obținut Faraschiva Zugravu și Elena Țibu. Utilajul fabricat la uzinele „Unirea“ din Cluj, pentru caracteristicile sale tehnice superioare, este apreciat în in­dustria textilă. In clișeu : Echipa con­dusă de Nicolae Dee montînd un nou lot de carde destinat filaturilor. Foto : AGERPRES O întîlnire binevenită — De la „Feroemail“ a venit ci­neva ? — Cum să nu ! Sunt șapte tovarăși. Dialogul acesta scurt ca și altele asemănătoare puteau fi surprinse mai zilele trecute în hala atelierului experi­mental de prefabricate din Calea Gri­­viței. Multă hîrtie s-a consumat în schim­bul de scrisori și adrese care a avut loc între instalatori și întreprinderile care produc materiale tehnico-sanitare și de instalații. Discuțiile purtate pe calea scrisului dezbateau necontenit aceeași problemă : calitatea slabă a unora sau a altora dintre produsele li­vrate șantierelor de către „Armătura“­­Cluj, „Feroemail“ sau „Ceramica“ Plo­iești, I.C.M.A.-București ș.a.m.d. Iată însă că datorită inițiativei De­partamentului construcțiilor și mate­rialelor de construcții, s-au întîlnit la București, ca să pună capăt îndelunga­tei „dispute“, producătorii materialelor de instalații cu cei ce le montează în noile apartamente. Și ceea ce trebuie mai ales reținut este faptul că la această întîlnire n-au venit numai con­ducătorii întreprinderilor, și-au îm­părtășit reciproc greutățile și succesele în convorbiri apropiate Ion Dumitru — turnător fruntaș de la „Feroemail“ Ploiești, Alexandru Fruth-instalator din Brașov, Iuliu Pojar, Gavril Vereș, Alexandru Moraru — muncitori la .,Armătura“­Cluj, Mihai Kardoș și Mircea Briceag ' — instalatori di­n București și mulți alții. Schimbul bogat de păreri a depășit limitele unei consfătuiri obișnuite. Fiindcă în afara referatelor prezentate și a cuvîntului celor 25 de participanți (din circa 120), restul acestui schimb de păreri s-a dezvăluit mai precis pe șantiere, în fața standurilor cu mate­riale defecte, în efectuarea „pe viu“ a unor probe, în sfîrșit așa cum amin­team mai sus — în convorbirile dintre cei ce produc aceste materiale și cei care le montează. Iată numai cîteva instantanee sur­prinse: In fața unor lavoare din faian­ță strîmbe ca niște bărci, s-a oprit un grup de instalatori în mijlocul cărora se află și ing. Anișoara Iancu — șefa serviciului producție de la Uzinele „Ce­ramica“ Ploiești. Defectul lavoarelor e atît de vizibil nicit nu suportă comen­tarii. Și totuși se-ncearcă o explicație : cum au putut să plece din fabrică ase­menea produse ? Pînă la urmă, șefa serviciului producție de la „Ceramica“ își notează în carnet : „lavoarele tur­nate strîmb au părăsit fabrica datorită lipsei de exigență a controloar­ei cu nu­mărul 5“... La întoarcerea în uzină, probabil că această controloare a fost identificată... Tovarășul Constantin Pavel, inginer șef al întreprinderii „Armătura“-Cluj, privește cu atenție un robinet de reglaj al cărui corp e crăpat la margini. In cele din urmă conchide : Construcț­iilor, materiale tehnico-sanitare de calitate superioară ,defecțiunea nu provine din fabricație.­ Noi am făcut probele mecanice ale robinetelor. S-au folosit după părerea mea chei necorespunzătoare la mon­taj“... In alt punct al standului sunt expuse elemente de radiatoare presărate cu porozități, cu fisuri sau pur și simplu înfundate parțial ori chiar total. ■— Vedeți, dragi tovarăși de la „Feroemail“, multe dintre aceste defec­te nu sunt vizibile și ies la iveală abia­ după ce se mută locatarii în noile lo­cuințe. Așa, am primit reclamații de la blocurile din Calea Griviței 277, de la blocurile I. O. R., de la locatari ai blocurilor de pe Bd. Ma­­gheru nr 34-44 etc. Din cauza fisuri­lor pe care instalatorii nu le-au putut depista, apa a țîșnit pe neașteptate în odăi, stricînd parchetul, covoarele... Aceste neajunsuri provocate de cali­tatea necorespunzătoare a unor radia­toare sau tuburi din fontă pentru scurgere precum și a altor materiale, au făcut obiectul unui studiu amănun­țit asupra cauzelor care le generează. La consfătuire s-au discutat, după cum era și normal, mai ales deficien­țele care mai­ există în calitatea produ­selor de instalații. Dar este incontes­tabil că, mai ales în ultima vreme, atît la „Feroemail" și „Ceramica“ Ploiești cît și la „Armătura“-Cluj și la alte în­treprinderi, s-au făcut eforturi substan­țiale pentru remediarea defectelor se­sizate. Rezultatele bune sînt și ele vi­zibile, nu contestă această realitate nici instalatorii. La consfătuire s-a clarificat și răs­punsul la mult discutata întrebare : „Să se folosească în continuare baterii de băi și lavoare cu corp de porțelan sau să se revină la bateriile de fontă ?“ Cu toate că reclamațiile spargerilor erau multe în perioada cînd aceste mate­riale abia începuseră să se producă­ dintr-o statistică recentă, reiese că nu­mărul lor a scăzut simțitor în ultima vreme. Aceasta datorită îmbunătățirii calității produselor respective­­ la „Ar­­mătura“-Cluj a­ intrat­­ ,în fabricație al IV-lea tip de baterie care rezistă mult mai bine la șocuri termice, la șocuri de p­esiune etc., așa după cum recunosc și instalatorii). Cu toate că acest pro­dus nou mai trebuie, să învingă, proba­bil, unele deficiențe pe care la vremea lor le-au cunoscut și alte asemenea p­roduse noi de instalații, aspectul plă­cut al bateriilor de porțelan, îndeplini­rea cerințelor de exploatare, prețul scăzut și economisirea unor materiale deficitare pledează pentru folosirea lor în continuare. In vederea ușurării muncii instalatorilor, întreprinderea clujană a alcătuit chiar un prospect în care sunt cuprinse condițiile unui mon­taj corect a acestor baterii. Și pentru că a venit vorba de acti­vitatea instalatorilor, e bine să nu tre­cem cu vederea nici modul cum sunt păstrate uneori pe șantier materialele de instalații. S-a pomenit de pildă în discuțiile consfătuirii, că la șantierul Turda-Cluj varul era stins în băile emailate , căzile de baie ovale erau presate în căzi pătrate fără nici un fel de protecție. De asemenea, la unul din șantierele de la Iași, o baie făcea oficiul unei adevărate căruțe, iar cor­purile de radiator se basculau în vraf, ca un material oarecare. Deseori chiu­vetele și alte obiecte fragile sînt depo­zitate una într-alta provocînd degrada­rea emailului. Se desprinde deci ca o con­cluzie necesitatea îmbunătățirii în con­tinuare a calității materialelor tehnice­­sanitare și de instalații, dar în același timp și păstrarea lor la unitățile care le utilizează, în condițiile­ cerute. Numai în ultimii trei ani s-au pro­dus la noi în țară 62 tipuri noi de ma­teriale pentru instalații. Numărul lor trebuie sporit concomitent cu ridicarea pe o treaptă superioară a calității pro­duselor existente. Intilnirea între cei ce fabrică mate­rialele și cei ce le montează în apar­tamentele noi pentru crearea unui con­fort cît mai complet viitorilor locatari, a fost deosebit de utilă și de bogată în învățăminte. Ea s-a încheiat de altfel cu propunerea instalatorilor de a se întoarce vizita întreprinderilor producătoare. Nădăjduim că promi­siunea va fi pusă în practică și va avea urmări pozitive. VIORICA CIORBAGIU TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a înființării Partidului Comunist Chinez, trimitem partidului dv. și întregului popor chinez un salut frățesc și calde felicitări. De la înființarea sa, Partidul Comunist Chinez a străbătut un drum glorios de luptă pentru interesele vitale ale poporului, pentru libertatea și independența națională a țării. El a condus marele popor chinez la vic­toria revoluției populare care a deschis oamenilor muncii din China calea trecerii la construirea societății socialiste. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, harnicul popor chinez a înfăptuit adinci transfor­mări revoluționare în toate domeniile vieții sociale. Poporul nostru se bucură sincer de marile realizări ale poporului frate chinez. Relațiile de strînsă prietenie și o colaborare dintre popoarele roman și chinez, care se dezvoltă continuu, reprezintă o contribuție de seamă la întărirea forței și unității puternicului lagăr socialist, la lupta pentru triumful ideilor păcii și socialismului. In numele Partidului Muncitoresc Român și al tuturor oamenilor muncii din țara noastră, urăm Partidului Comunist Chinez și întregului popor chinez noi și mari succese în construirea socialismului. Trăiască cea de-a 40-a aniversare a Partidului Comunist Chinez ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul român și poporul chinez ! Trăiască unitatea marxist-leninistă a puternicului lagăr socialist și a mișcării comuniste mondiale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Printre orașele care au îmbrăcat în ul­timul timp haitie noi este și Pitești. 1 n clișeu noi blocuri din centrul orașu­lui ce vor fi date curînd în folosință. F010 . n. scarlet j lin ■ Pregătiri la fabricile de zahăr BACĂU (de la corespondentul nos­tru).­­­ La cele două fabrici de zahăr din cuprinsul regiunii Bacău pregăti­rile in vederea începerii noului sezon de fabricație au început încă cu vreo trei luni de zile în urmă. La fabrica de zahăr din Sascut pînă la sfârșitul lunii iunie a fost executat aproape S0 la suta din planul de re­­mont. Bateria de difuzie, cele două corpuri de evaporare, un număr de 7 aparate vacuum sunt gata­­­ să intre din nou în funcțiune. Intr-un stadiu avansat se găsesc­­ pre­gătirile și la fabrica de zahăr din Ro­man. In afara lucrărilor obișnuite de revizuire și reparare a instalațiilor, la cele două fabrici se fac și unele lucrări în vederea îmbunătățirii procesului tehnologic. La Sascut, de pildă, se con­fecționează din resurse interne încă un vacuum, un uscător și un sortator de cristale, precum și o instalație de fil­trare a cristalelor în sala rafinăriei. Și la fabrica de zahăr din Roman au fost aduse îmbunătățiri la instalațiile de ambalare și sortare. T­ELEGRAME Excelenței sale Domnului KWAME NKRUMAH Președintele Republicii Ghana Cu ocazia primei aniversări a proclamării Republicii Ghana și alegerii Excelenței Voastre în funcția de Președinte al statului, transmit poporului ghanez prieten și Excelenței Voastre personal cele mai sincere felicitări și urări de fericire, îmi exprim convingerea că între țările noastre vor continua să se dezvolte relații de colaborare în folosul popoarelor noastre și al cauzei păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ACCRA Excelenței sale Domnului ABDI RAȘID ALI­SERMARK primul ministru al Republicii Somalia MOGADISCIO Cu prilejul primei aniversări a proclamării independenței Republicii Somalia, vă rog să primiți, Excelență, sincerele mele felicitări și cele mai bune urări pentru bunăstarea poporului somalez și pentru fericirea dv. personală, îmi exprim convingerea că între țările noastre se vor dezvolta relații de prietenie spre binele popoarelor somalez și român, ai păcii și cola­borării internaționale. ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne

Next