România Liberă, iulie 1961 (Anul 19, Nr. 5198-5223)
1961-07-01 / nr. 5198
P Pag. 2-a oezia romînească în Italia Sub egida Comunității Europene a Scriitorilor. la Ceneglisno, o localitate de lungă Venetio, a"avut loci de curînd o infîlnire a poeților reprezentînd literaturile Franței, Italiei și Republicii Populare Romînie. "După întîlnirea ee la Conegliano, Delegația poeților din țara noastră a participat, timp de peste trei săptumâni,la numeroase șezători literare, discuții cu scriitorii italieni, manifestări consacrate poeziei romînești, întorși zilele acestea din Italia Mir* Remiș și Eugen Jebeleanu ne-au împărtășit impresiile lor din timpul acestei vizite, încă de la începutul convorbirii, Maria Baiul? a ținut să sublinieze utilitatea unor întîlniri de felul aceleia la care a luat parte. — Găsesc că aceste schimburi directe sunt un bun prilej de cunoaștere personală a oamenilor de artă și de litere, cunoaștere menită să joace un rol de seamă în Stifftietm regăsufriîd -le prietenie între popoare, să aducă o contribuție la cauza consolidării păcii. Cu prilejul vizitei noastre în Italia, ne-am dat seama că poporul ntstrrt și literatura romînă contemporană au în această țară prieten sinceri în rîndurile oamenilor de litere. Personalități marcante ale vieții culturale din Italia cum este marele poet Salvatore Qarasîntodo, laureat al premiului Nobel. Giotteario Vigorefli, «ecretarul general al Comunității Europene a Swîîturilor, eminentul crifîe fittet» Silvio Ciatnieri, criticul de artă Mario de Misihefi sînt buni deroscători ai literăturii noastre pe Cate o JTffefittetc drept una din cele mai nobile, trist Cizelate și mai active în ansamblul literaturii europene. Ei s-au transformat în adevărați propagandiști ai țării noastre. — Știm că după intilnirea de la Conegliado, delegația poeților români a participat la o seama de manifestări culturale V-am ruga să ne vorbiți despre aceste manifestăti. — După întîlnirea de la Conegismo, din inițiativa diferitelor cercuri și celîadieri literare din Orășela Italiei, au fost organizate zece întîlniri publice precedate de conferințe, în cadrul cărora s-a recitat din poezia romina populară, clasică și contemporană. Atît noi, poeți mitici, cît și gazdele rlaestre, poeți și critici literari italieni, am citit versuri din lirica noastră actuală. Ia CoriCgîiittto. Veneția. Padova. Viterbo. Florențo, Siena Ruverttta, Milano- Maritinta. Milano. Roma. Pretutindeni poezia noastră a fost primită cu multă căldură. Aș vrea să artiinfezc aici că Una dintre cele mai reușite din aceste șezători a fost cea de la Milano), unde întîlnirea a fost organizată de către certul de poezie contemporană „Poesis", în prezentă unor personalități de seamă ale vieții Culturale și atîtei ICC a orașului. Organizatoarea cercului, profesoara universitară Măria Vallati, a creat un cadru deosebit de sobru și de elegant șezătorii noastre — săla Galleriei neatră modernă a muzeului din Milano. Cu prilejul acestei întîlniri, Salvatore Quasimodo a rostit un cuvînt elogios la adresa poeziei romînești contemporane. A vorbit apoi criticul literar Marin de Michell, autor și tradtocator, împreuna cu Drăgoș Vrincea șial antologiei de poezie romină apărută în limbă italiană, la editura „Parenti" din Milano. Cu acest prilej s-au recitat versuri din poezia noastră. Eugen Jebeleanu a scris chiar În acele zile o poezie adresată lui salvatore Quasimodo, care, recitită dii ocazia acestei întîlniri, a fost călduros primită de public. In Încheiere, am putut asculta cîteva ccriinte pline de admirație pentru poezia noastră spuse de Maria Vailati care a arătat între altele că : „Din poezia romínească respiră un aer de înscredere în elt. Ea demonstrează, raportată la poezia universală contemporană, că poezia astăzi nu este „o cauză pierdută“, ci un lucru real și folositor omului“. Majoritatea celor care au luat cuvîntul au remarcat diversitatea de stiluri, nervul dramatic, vigoarea poeziei noastre, — trăie ăvind la bază o nezdruncinată încredere în om și în forțele active ale istoriei. S-a mai remarcat ca un lucru deosebit de prețios faptul că numitorii comun in această varietate de stiluri este voința fermă de a catistica cu cititorul, fiugetî Jefeelftáslti ne-a vorbit în continuare despre întîlnirea dintre poeții romini, francezi și italieni care a avut loc la Conegliano. — Cu toate că am ajuns la o oră destul de tirzie, ora unu după miezul nopții, în gara Conegliano, ne-au așteptat organizatorii întîlnirii și în primul rînd critîcul literar și profesor universitar Silviu Guarnie»! — un devotat prieten al IttéiSSlorii noastre, dotori! Nine Ostra Zenul, dl. Roll, primarul localitățî și suji. " Aci ,te au internînat scriori iterozici precum F.ilto Vittoríni, Andre Zausotto, Giovanni Camissil, Mario de MiéfeB. Apariția antologiei de poezie ro* tustio aparitä la Milano a constitui fără îndoială un prim pas în cunoașterea de către publicul italian a literaturii române. Cate sint, mod dv., perspectivele de viitor ale popularității poeziei și prozei romiiești în 'Italiat ' — Contactul direct .«L foarte fnlitistiș eu dinducereB cîtorva edituri impotisnice t coft sfîtuîf undl prin capitelele activii,idii noastre în dsfîft. Am avut prilejul să discutăm în primul rînd cu directorul general al editurii „Parenti" din Milano. In legătură cu perspectiva de a se publica și alte cărți romînești în Italia ni s-a spus că începînd din anul viitor editura „Parenti“ va inaugura o nouă colecție cupriinSind cele mai importante nome ale poeților din toate țările și că ar fi încetată sâ poată tipări în această colecție o culegere din poeziile lui Tudor Arghezi. In diseuțiile noastre cu criticul literar Sîlvio Guarrieri, observind cu Horia Bnuș și lujerii le beleanu că în țara noastră literatura italiană e din ce în ce mai apreciată, ea fiind editotra în tiraje de masă, ni s-a spus că există perspective ca în Italia să se asigure o mult mai largă difuzare a literaturii romînești. Astfel, editura .,Guaorra“ ar fi dispusă să publice îndeosebi volume de versuri. Această editură este cea care a imprimat recent volumul de Versuri alese al lui Salvatore Quasimodo. Am întîlnit la Veneția pe fiul editorului Scheiviller care ne-a declarat că intră în intențiile acestei edituri tipărirea citivă plachete de poezie romînească. Ne-am bucurat cu toțîi de apariția în limba italiane a unui fragment din poemul „Vîrstele äSUH d“ de Nina Cassian în traducerea poetului UCctello. — Ce vi se pare ta a deAátituil, hi deosebi, obiectul interesului publicului participant la întilnirile delegației de poeți romini în Italia? — O profundă impresie, pe care numai lihimnirea cu geniu o poate stîrni, a produs lectură unui fragment din „împărat și proletar“ a lui Mihail Eminescu. Poezia „Cancelaria Reichului" de Maria Jianuș s-a bucurat de un succes remarcabil. Aplauze călduroase ne-au făcut să ne dăm seama că trecutul urît nu este uitat de nici Unt Om de bună Credință și că solidaritatea tuturor Mmnerilor cinstiți în lupta pentru pace este o realitate indiscutabilă .A plăcut foarte mult poemele lui Tudor Arghezi, versurile lui Cicerone Theodorescu dedicate lui Ovidiu, ale Veronicăi Porumbacu, Mihai Beniuc, Nina Cassian, precum și ale tînărului nostru coleg Tiberiu Utan care a făcut parte din delegație, un adevărat entuziasm au declanșat versurile lui Nicolae Labiș închinate dragostei. O seară de poezie romînească foarte reușită a fost aceea de la Abano (în apropiere de Padova). Saloanele d-lui Mario Iligoni Stern (iubitor de literatură și el însuși scriitor) au adăpostit o seamă de personalități de prim ordin, venite să salute poezia flomînească luptătoare pentru om și pentru pace. Am putut cunoaște, astfel, pe profesorul Massimo Aloisi, titularul catedrei de patologie generală de la Universitatea din Padova, pe sculptorul Carlo Ponti, pe pictorii Alfredo Tosello, Armando Pizzirmin, Antonio Fasan, pe actorul și comediograful Agostino Cantarello, pe arhitecții Manfrede Massironi și Alberto Diasi etc. In legătură cu poezia noastră am auzit rrt repetate riridul, în cadrul conferințelor care precedau de obicei recitările, opinii unanime în a remarca evoluția sa prodigioasă. Sînt convins, după această vizită în zece cetăți italiene de mare tradiție culturală, că literatura romînă a cîștigat o seamă de admiratori sinceri. Ne-au butur al peoți intîlnirile pfietsttesfi ca oamenii de artă și eutință Italienii care se riuneau pe poziții înaintate. La Milano- - Maritima am fot* emoționați a-robind n (întind melodii YMtfMffi pe excelent* solistă G’tsvana Mâinii. O atenție deosebită, care pentru noi a expätat semnificația unui omagiu adus literatutiî noastre a fost prezența lui Salvatore Quasimodo alături de noi la multe dintre întîlnirile la care am participat După ce î-am prezentat poetului «alutul Uniunii Scriitorilor din R P.R., I»»a informat că încă în această toamnă va apare în Rominia volumul său de versuri alese în traducerea lui A. E. Baconsky. I-am inmînat marelui poet un album cuprinzînd tăbriăcîrile din opera sa interpretate cu profenul „Serii de poezie Quasimodo“ la „Casă scriitorilor Mihai Sadoveanu". Salvatore Quasimodo ne-a rugat să transmitem conducerii Uniunii Scriitorilor din R.P.R, mulțumirile sale pentru invitația de a ne vizita țara. Spre sfirșibul Lui iulie, așadar, vom avea bucuria de a-l saluta pe Quasimodo în mijlocul nostru Eugen Jebel căstu ne-a vorbit pe larg despre întîlnirile cu scriitori și oameni de cultură marcanți ai Italiei enumerînd pe prof. univ. C. Coselski, secretar general al Asociației pentru universalitatea culturii, prof. univ. Alberto Frettini, directorul Centrului italian de poezie, profesorul Francesco Paolo Romeo, secretar general al Asociației pentru relațiile culturale dintre Italia și Romînia, precum și Biagia Marniti, Lina Curci, Franco Constabile, Renza Naniti, Ellio Filippo și alți scriitori italieni. — La Roma a tr> Cunoscut — ne-a spus Eugen Jebeleanu—și o seamă de personalități din lumea artei și literaturii ca poetul Leonardo Sinisgalli sau ca scriitorul spaniol Pacdedo, căruia în urmă cu cîțiva ani li apăruse în editura „Coloso“ un volum de poezii interzise în Spania francchista, precum și pe David Lejollo, biograful lui Cezar Farise. Inepuizabilul animator al „Comunității europene a scriitorilor". Giancarlo Vigotelli, i-a invitat pe toți scriitorii români să colaboreze mai intens la revista „Europa Letteraria“ trimițîndu-i toate acele materiale vii (note, scurte reportaje literare, eseuri concise) care pot contribui la o mai bună cunoaștere a fenomenului literar și artistic romînesc. Atît el, cît și soția sa Lorenza Trucchi, care este un distins critic de artă, ne-au primit ca pe niște vechi prieteni. Giancarlo Vigorelli ne-a informat că încă în această toamnă va apare în traducere italiană o culegere din versurile lui Mihai Berline, iar Ceva mai tîrziu un Vislum apaarținînd Mariei Ianuș. Numerele viitoare ale „Europei Letteraria" vor adăposti tălmăciri din Marin Preda, Marcel Breslașu, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu etc. Redacția revistei, ni s-a spus de assemenea, așteaptă trimiterea unui grupaj mai mare de versuri ale tinerilor poeți români pentru a-l publica în Paginile revistei. Se studiază de asemenea posibilitatea ca această selecție de versuri din tânăra noastră poezie să fie amplificată într-un Viitor apropiat, ia vederea alcătuirii unei antologii a tinerilor poeți din Romînia. — Care au fost momentele mai impresionante din călătoria dv. î — In ce O să privește — ne răspunde Eugen Jebeleanu — aș reține momentul cînd la Ravenna ne-am înclinat în fața mausoleului lui Dante, depunînd e jerba de flori, din păcate pieritoare alături de florile perene ale venerației noastre. *— Dar despre semnificațiile tuturor acestor întîlniri ce ne putem spune ? — A fost o revelație pentru mulți dintre cei prezenți faptul că au descoperit în lirica noastră valori artistice autentice, că au apreciat poezia noastră ca fiind o poezie realizată la un înalt nivel artistic. Concluzia generala a numeroaselor convorbiri pe care le-am avut cu scriitori și oameni de litere din Italia este că publicul țării pe care am vizitat-o și cei mai buni din reprezentanții săi în domeniul artei și culturii sunt foarte interesați să cunoască mai mult și mai bine diverse aspecte ale literaturii noastre de astăzi. BORIS BURILA Romînia liberă Simbătă 1 iulie 1961 — nr. 5198 miști mmm n mi Timp de două zile orașul Brașov a găzduit îr frumoasa sală a Teatrului de Stat formațiile artistice de amatori participante la faza irfterregionala a celui de al șaselea concurs. Chiar și timpul gătit de capricios in ultima vreme, a fost de această dată mai bun, dind persibilitate artiștilor să prezinte o parte din programele lor și in fața unui numeros public, in Livada Poștei. In fața JUnULUI, și a sutelor de spectatori au răsunat cu multă voioșie cîrntece și dansuri populare din regiunile Hunedoara, Mureș-Autonomă Maghiară, Ploiești și Brașov. Iar dimineața zilei de sîmbătă, cu emoții ca la orice examen, echipele de artiști ale regiunii Hunedoara au fost primele care au deschis concursul. Ctqtecele închinate partidului, frumoasele doine de pe meleagurile hunedorenie, interpretarea operetei „Ana Lugojana" au fost mult apreciate de spectatori. „Pe drumul belșugului“ și „Cu brigada prin raion“, programe interpretate de cele 2 brigăzi artistice de agitație de la căminul cultural din Geoagiu, raionul Orăștie și de la casa raională de cultură din Alba Iulia, precum și frumoasețe melodii populare interpretate la diferite instrumente de Constantin Dugășan de la casa orășenească de cultură din Hunedoara, au fost mult apreciate. . A venit apoi rîndul celor din regiunea Mureș-Autonomă Maghiară. Artiștii casei raionale de cultură din Odorhei exprimă prin cîntec viața lor tot mai îmbelșugată. Melodiile populare interpretate de Maria Matei, de la căminul cultural din comuna Ibănești, raionul Reghin și de Andráș József, țăran întovărășit din Mihăileni, raioul Odorhei, s-au remarcat printr-o interpretare aleăst. A doua zi, prin fața juriului, au trecut formațiile artistice din regiunile Ploiești și Brașov. De un deosebit succes s-au bucurat la concurs melodiile interpretate la fluier și cimpoi de familia Udrea de la casa orășenească de cultură din Pucioasa. Tatăl și cei 2 băieți ai săi au fost aplaudați cu căldură rar cînd pe scenă a apărut una dintre fetițe, interpretînd din fluier o frumoasă melodie și apoi alta și mai mică rt care nu cred că a început încă măcar să dezlege buchiile) interpretînd cîntecul, atît de cunoscut, „Permită", întreaga sală a aplaudat îndelung. Cintecele populare. Jocurile de pe Valea Prahovei interpretate de formația de jocuri populare a casei de cultură din Sinaia și de ega a căminului cultural din comuna Gura Teghii i-au cucerit pe spectatori. Concursul se apropie de sfîrșit. Pe scenă urcă formațiile artistice de amatori din regiunea Brașov începînd cu cunoscutul cor de la Săliște Si cel de la căminul cultural dirt Nochith Urmează sofiștii instrumentiști și vocali, brigăzile artistice de agitație, dansatori, precum și formația de balet a casei orășenești de cultură din Brașov. „Cînd văd lanuri roditoare Unduinime in zare Mai bogate tot mereu Tare-s mîndru că și eu Sunt colectiviști Drag mi turma de m’Oate De la an la an mai mare Și văd roditoarea vie Cum să nu spun cu mindrie Sunt colectivist! Și într-adevăr, brigada de căminului cultural din Moina agitației are Cu CC se aflîndu. De un deosebit succes s-a bucurat la concurs copilul Ion Gherec. El a interpretat la clarinet o doină și o învîrtită ( Făra iritel regională a celui ac ăl v I-lea concurs al formățiilor artistice de amatori de la Brașov a fost încheiată de Corul casei orășenești de cultură din Sibiu, dirijat de Fr. Dressier și Ilie Micu. GHEMADE VINțî Familia Udrea, fluterași dulrrtlori de la Cană orățCntoecă de doitufi din Pucioasa, raionul Tîrgovițte MOAGERPRES Breviar LA ARENELE LIBERTĂȚII, Teatrul „Constantin Nottara“ va prezenta în zilele de 7 și 8 iulie, ora 20, spectacolul „Cintă privighetorile“ de Lucia Demetrius iar la 9 iulie, aceiași oră, „Fîntîna Blanduziei“. UN CONCERT de muzică ușoară refilinească și sovietică va avea loc duminică 2 iulie, ora 20 în sala A.R.L.U.S. din str. Batiște nr. 14. Vor cihta Dorina Drăgui și Roxana Matei, Mihaela Celaru, Svetlana Petrescu, Gică Petrescu, Florin Dorian, George Bunea, Ion Criftoreanuu. Prezentatorii N. Stroe și Stofanda Cămin. UN CONCURS GHICITOARE pe teme muzicale, va avea loc duminică, 2 iulie, ora 20, la Casa de cultură a studenților „Gr. Preoteasa". Concursul, dotat Cu premii, Va fi urmat de o reuniune tovărășească a studenților. TEATRUL DE OPERĂ $1 BALET AL R.P.R. a prezentat aseară în premieră opera „Orfeu“ de Ch. W. Gitzek. Din distribuție au făcut parte Elena Cernei, Iolanda Mărculescu și Măria Siriditaru. Printre soliștii baletului s-au numărat Irinel Liciu, Simona Ștefănescu, Ileana Iliescu, Galina Massini, Gabriela Dottovski, Lizzi Lind, Gabriel Popescu, Ob. Cotovolea, Ion Alim, Gh. Constantinescu și alții. Conducerea muzicală a aparținut lui Mihai Brediceanu, regia și coregrafia lui Oleg Daftovski Decorurile au fost realizate de Roland Laab iar costumele de Ofelia Tutoveanu. Spectacolul s-a bucurat de succes. Traviata, 10,30; Teatrul de Operă și Balet al R.P.R.; Cintă privighetorile, 20 ; Teatrul ,,G. NottafS“ (Grădina „9 Mai“) ; Revista 82, 20 ; Teatrul satiric-muzical ,,C. Täftäsl“ (Sala Savoy) ; Concert expres, 20,15 ; Teatrul satiric-titurică] (Grădina „Bocla“) ; Ítzi, că viața e frumoasă, 20 : Teatrul de Estradă al Regiunii București (Teatrul de vară ,,I. v. Stalin“) , Circul Humberto din Praga, 20 : Circul de Stat. Aeroportul impl inește: V. Aléősáfldri, Maiitn Görki, V. Róaiti bonca Si.iöb ; _______ Örágósféa Șt pÜcltul Ä secund: Patria, Elena Pavel, înfrățirea între popoare, Gh. Doja : Cerasella : Republică, I. G. Frimu, Midrica, Volga ; Circul: Măgheru, Lumina,Flăcăia ; Vikingii : București, Arta, 30 Decembrie ; Straada săracă : Central, Grivița ; Darclée : Victoria, Al. Popov ; Marele cohort : timpul Noi ; Corabia zburătoare (aitímeáte), Veneția iuria și tu (după ammiază): 13 Septembrie ; Corabia zburătoare : T. Vladimirescu, M. Eminescu . Adio copilărie : Tineretului Cultural, Popular ; Antootti pleaca la ora 9 : 8 Martie, 23 August, G. Coșbuc; Frumoasa aventură : Constantin David ; Piticul vrăjitor : Chirea, Floreasca ; Otifelii : Al. Safiir, MoȘilor, Libertății; Rosemarie ; Munca : Dragostea te așteaptă : 16 Februarie : Volga.Volga : Ilie Pistlihe ; La ordin, sătranii : 8 Mai: Ciccio Lîndo : N. Bălcescu : Cerul Balticei : G. fean Iovnă ; Setea : Drumul Serii: B, Delavrancea : Lady Hamilton : Olga Barbuc,; Corabia zburătoare : Aurel Vlaicu. SIMbAtA, 1 IULIE Filmul artistic ,,Hatifa“ — o producție a Studiourilor De la Berlin ; 21,05 • Jurnalul televiziunii ; 21,25 . ,,O seară cu Johann Strauss“. Conducerea, muzicală : Iosif Conta Coregrafia : Oleg Dahovski, artist emerit, în icheiere : ultimele știri. DUMINICĂ, 2 IULIE 9,00 ; Teatru pentru copii : ,,la împărăția trîntorilor“ de Sarina. Cassvan ; teléjurfiaíul ■ pionierilor : 10,30 ; Emisiunea pentru sate: 19,00; Juffisiul televiáilistii : 19,15 ; Evocare : Maxim Gorki, 2000 : Transmisie de la Circul de Stat. Spectacolul Circului Humberto din Republică Socialistă. Cehoslovacă, tot pauză . Filmul documentar . ..Lacul Roșu“ — o producție a studioului ,,Alexandru Săhia“. In încheiere : ultimele știri și rezultatele sportive. Műiéül 8é literié a Partidului. Muitciterese fteíttth. Șoseâhâ Kisé!éfí fir. S, Öéichih ifitré erele §—Hl, Mttreut dé isten« a erașelut Bufcüféiti, B-dui 1347 fit. 2. ftéachIS ifttré ereié ti—2). Méieel V, 1. I.éftln— 1. v. Maim, șoseaua Kisileff tir 3. Des* chis între örele 9— i 8. Mfiiettl de áttd it R. i>. Rnfiitné. Calea Victoriei Ht. 33, Deschis íntré ereié II—IS. Mezen) dé artă eepuiarä al R. e ftnrtiíné Cáléá Viétöriéi nr 107. DéschiS Ihtré ereié 11—20. MüZeot Satuiul. Söséaea Kisélétf fit. 20 Desfchis írtfré öréíé IB—14 |i 16-20. bumihică id—12. Muzeul ueíHlne- Rhs. Strada Fundației nr. 4. DéschiS tftiré őreié 9— lS si ifi—10. MUüéul Th. A than, Str. C, A. Roseiti hr. S Deschis íntré örele 10—-13 sí 16—20 Mufenl IC, Médréa. Str. Gl Búdisteánn Or. !6. Deschis Bitre ereié tÖ-13 SÍ 17 20. Mezén) Zatnhatclan. Str. Zaiilbacctah nr. 21 ÖééchíS ihtre Orele )0 16. Mnééni de isterie natnteKí Gr Aetipa SÓseána t<1Séléíí ét. 1. Deschis ihtré ereié Ift—10, Mntetll memortal Ulfcter Gh Tatldrésrn Str. Demriitá Áhástasía ér 7. TJéscfiis tette öréte l6—13. si ifl 20. Mnreul rieerge Bfiéséu. Caléá Victőrléi hr. 141 DeséhiS íntré őreié 10 -13 si 17 - JÓ Muzéllt dé artă ponniară Őr. Nlcoléé Mlhftvici. Str. Mtftővici ht, 3 DéschiS íntré érélé 10— lä |i 16-18 Mn*«al de artă fend alá Mineviéi a) Aéidenuei * 7 Remlne Str. Minovici nr. 3, Deschis íntré örele 16—13 și 18—18. Museul Militar Central. Str. tevet fir. 137. Deschis intre orele 10— Î9. Muierii științelor exprritliehtate. B-atil Ana tpătescu nr. 2). Deschis între ■iréle 17 -21. Mtlíeüi Cecillé șl Frédéric Stbrk, Stf. Várilé Álecsafutri fit. 16. DéschiS (fitté őreié 10-13 și 16—20. Mttiéttí dé artă hHflcOVéMééseá .MoȘeȘoaia, cSiYiuna Moijösoaia. Deschis lőtté ovele 11— 18. ceiuețlrt bt. ÜOüB. Str, G-rri □ bilă hr. 12 Deschis, tĭttre orélé IJI-ÎO ți 18—SS. etil «temetrală Nottars. B-dul Dacia hr 51. Deschisa intre orele 10—13 ?i 16—li Muzeul protm. dr. Victor Babeș. Str. Andrei Mireșe'ăttit' fir. 14 Arhim între orele 10—13. Dies-EXROyITII pAttetit DE Clt- TUftA ȘI oOIMNA S. V., STANI 1 PAVILÎOMI T. A. : Expoziția SA intemie. grafică și virrlphîră: â Și'Otiî populare de artâ ; PAVILIONUL 6 : Expoziția de rerotirafi ■ tel cuilori ..Asfierte 6!« Parcul de cultură și ridihilă t. V. Silita“; g*06«ițitl* stflt déiiéOue «uut intre ereié s-ii. Luai închis; PAvi- LÍONÜL C. — Sala 2 : Bxjrbzitja de Ser séfié â tifiérétutui Șcdlâr ; PAVittÖNÜL c. — sala Și ExpéiitiS dé totagtafft „Viața fericită'« cSțitttet ia pátria fieastră“'. Expozițiile átftl fléáchisé illaté latié Orele iö—18. Lufti închis. 19.00 : îilfoffftațiile I daiau amiezii. 19,05 . Album artistic prezentat de Coéa t’icAiérilor din Piatra Nearhí;; 19,25 . Emisiunea ,,în _BS TELEVIZIUNE ---------------CALENDAR------------- LUCHIAN AU trecut 43 de anii de cînd s-a stins din viată, în grele suferințe fizice, materiale și morale, autorul zguduitorului tablou „La împărțitul porumbului“, al gingașelor flori, al peisajelor triste, a expresivelor autoportrete. Continuator al operelor marilor Grigorescu și Aman, Luchian a căutat nu numai să înfățișeze frumusețile patriei, ci să prezinte totodată și ceea ce venea în contrast cu aceste frumuseți : crunta exploatare a oamenilor simpli. Cine privește tabloul „La împărțitul porumbului“ simte puternic acest contrast: în cadrul unei naturi minunate, dăruite cu soare și cu cer senin, apare un cortegiu de țărani înfometați, cu chipurile supte de nevoi, femei istovite cu pruncii in brațe și de poale. Minați din urmă de sărăcie, ei merg spre conacul boieresc să-și zălogească brațele în contul anului ce vine. Această mulțime zdrențăroasâ nu pare a fi învinsă îrisă de greutățile cărora trebuie să le facă față. Privirile oamenilor închid licăririle unei speranțe, care se va înfăptui. In compoziția „Coadă la pline“, mizeria populației sărace a orașelor e de asemenea mișcătoare. La fel și în „După muncă, spre casă“. Pînza aceasta de mici dimensiuni prezintă o familie muncitorească, îndoită la propriu și la figurat sub povara apăsătoare a vieții grele. Atît bărbatul cit și soția sînt încovoiați de sacii ce-i poartă în spinare. Și nu numai de saci, ci de însăși viața amară oferită de capitalism. Mahalalele sordide de pe pînzele lui Luchian sunt de-a dreptul deprimante. Casele semiruinate, cu pereții coșcoviți sunt triste, întunecate. Compoziția „Mahalaua dracului“ este concludentă prin trăsăturile amintite. Dar Luchian a zugrăvit și alte aspecte ale societății nedrepte în care a trăit. E vorba de scenele de huzur ale protipendadei, în „Cheful“ sau în „La curse“ se întîlnesc altfel de oameni, șifii dintre acei pentru care nu se punea problema pîinii pentru ziua de mîine, acei care exploatau cu cruzime munca oropsiților. Deși Luchian nu a ajuns la cunoașterea esenței realităților sociale, totuși el a sesizat racilele societății capitaliste, intuindu-le prin ceea ce aveau ele inuman și protestînd împotriva lui cu mijloacele de care dispunea. Pentru aceasta arta lui a rezistat timpului, fiind apreciată și iubită de mase. Cinstirea amintirii lui este un omagiu bine meritat ce i se aduce artistului, pentru care viața a însemnat umilință și în ultimă instanță, uitare. Astăzi, artistul și opera lui au căpătat prețuirea care se cuvine. E CRONICA MUZICALA DITH FARNADI Cunoscută îndeosebi ca interpretă a operelor pentru pian ale marelui compozitor maghiar Béla Bartók, Edith Farnadi a realizat foarte apreciate înregistrări cu Concertul al doilea pentru pian (sub bagheta eminentului dirijor Herman Schercheff), cu piesele din vasta culegere „Mikrokosmos“ și cu alte lucrări de mai mică întindere. Dat fiind faptul că a fost eleva și apoi asistentă lui Bartók, ea a preluat de la maestru un stil autentic de interpretare a muzicii sale. In adevăr, din întreg recitalul oferit recent la Ateneu, piesele din „Mikrokosmos“, de mică întindere dar excepțională concentrare a substanței muzicale, au constituit realizarea cea mai deplina . Edith Farnadi le-a redat cu pătrunderea, îndeosebi a ritmicii lor attt de pregnante, prin care compozitorul a dat un exemplu de valorificare măiastră a nucleului muzical folcloric. Pianista are spontaneitate și temperament și manifestă- desigur, o înclinare către lucrările miniaturale, în care tensiunea nu se pretinde menținută pe o mare întindere. Chiar în Báttök, acolo unde este vorba de gradarea unei intensituțri interioare, de conriruit cu unui edificiu sonor mai amplu, realizânf este mult mai imperfectă („Dansul românesc“ în do minor,1 op. 8). Să nu uităm însă că „insula Bali“, „VariațiUttile libere“, „Dansul țărănesc“ au fost excelente. Talentul lui Edith Farnadi se realizează pe „porțiuni mici”, in Sonata în fa diez minor, op. 2, de Brahms, au fost desigur multe momente străbătute de un farmec romantic atrăgător, cu nuanță vieneză. Anumite fraze de cantilenă, unele ritmuri dansante, creează, pentru o clipă, atmosfera autentică. Dar artistei ii lipsește puterea de sinteză, gîndirea muzicală cuprinzătoare, capabilă să reunească amănuntele într-un întreg unitar. De cele mai multe ori, punctele culminante ale dezvoltărilor sînt rotate, și astfel lucrările interpretate apar numai parțial luminate. Este, în general, o concepție oarecum „rapsodică“ de interpretare (— adecvata, într-o măsură, „Dansurilor din Mureș“ de Kodály —) care pune pe primul plan inspirația de moment a interpretului, permițîndu-și, în redarea textului, libertăți izvorîte dintr-o înțelegere specifică a nuanțelor de mișcare, culoare etc. Asemenea trăsături le regăsim, în oarecare măsură și în artă unei mari pianiste maghiare, și altfel colegă cu Edith Farnadi, — cum este Annie Fischer — însă supuse, în acest caz, unui simț stilistic mult mai sigur, mici intuiții muzicale de superioară calitate. Citind astăzi scrierile comentatorilor lui Franz Liszt despre stilul de interpretare al marelui compozitor și virtuoz romantic,Sulten ajunge la concluzia că și el cultiva o îmbinare spre caracterul improvizat OHc, extrem de spontan, al execuției muzicale, și din acest punct de vedere chipul cum a redat Edilth Farnadi Concertul în tei bemol pentru pian ( cu acompaniamentul Filarmonicii „George Enescu" difi)ită d-l Constantin Jiugeanu —) ar avea o valoare de document artistic interesantf. $i totuși marii interpreți de astăzi (— și în primul rînd Richter, Ghilels “) ne-au obișnuit s cu un Liszt mult mai „esențial , mai sobru, mai echilibate cu elanurile sale poetice. — imagine pe cum o preferăm, cu mai apropiată de sensibilitatea contemporană. Vie și sugestivă dar inegală, arta interpretativă a lui Edith Farnadi se cuvine Cunoscută — și de aceea ne bucurăm că am ascultăt-o pe această reputată pianistă. ALFRED HOEFMAN IN EDITURA POLITICA a apărut: V. I. LENIN - Scurtă schiță biografică Î6S pag. 3,05 lei Această carte, restansa ca velum de cUHfu'UKP o »tivite de ansamblu asupra vieții lui V I. Lenin și a celor mai impotante «înfiWMte din vasta activitate desfășurată de marele conducător și învățător al oamenilor minci din lumea Intreacă pentru ptpmilarea primului partid de tip nou al clasei muncitoare, pentru întemeierea șistului sovietic și pentru construirea socialismului De asemenea în lucrare se analzează succint cele mai importante opere ale lui V. I Lenin, în care el a dezvoltat in mod creator Invataiumaxista. Lucrarea este adresată maenir ddw mai largi de eliliorL fondul Plastic editează lunar citn zece afișe de inures general destinate unităților agricole vecit Artă. Inițiativa, ca și materializarea ei periodică cu concursul unor cunoscuți graficieni (Eugen Tatu, Olt Dumádra», veil Cobai, Gh. Chiriac, Arno, Daru, Adrian Mittel, V. Vasili, și alții), permite urmărirea unei tematici din sezon, ceea ce este ăe un real folos țărănimii noastre muncitoare. Îndrătisind un orizont larg de preocupări actuale, afișele sunt menite să explice sugestiv >i la vreme necesitatea efectuării muncilor de acele in timp util, creșterea rațională a vitelor, dezvoltarea ramurilor aducătome de venituri etc. Unele dintre ele adoptă cu succes limbajui satiric pentru a contribui la stirpirea superstițiilor, a leneviei, a dezinteresului față de bunul obștesc și a altor manifestări de acest fel care aduc prejudicii producției agricole. Caracterul agitatoric este evident intr-o serie de lucrări reușite care amintesc principii agrotehnice capabile să asigure o producție din ce in ce mai mare Printre cele mai bine realizate În ultimele trei luni cităm : „Alida e o haltă să fie și fermă de păsări" de A. I.Ucaci. ..Așa se transmit bolile" de Leli Cobai ..Trei prășite. trei frați voinici" si „Sti pașteti oile in mărăcini" de Gh Chirtac. ..Leneșul face și ét umbră pămîntului" de Cik Damadian. ..Mierea dulce bani aduce" de Dorn. Culorile Ut. de o transparență luminoasă, subliniază imaginea grafică cu contururi simple, clare, n valorifică deopotrivă cu textul Din păcalc, există trist JÍ Unele afișe, ale căror idei piste sunt tratate fără fantezie, plat și superficial, ba chiar în totală necunoștință âe cauză Utilitatea educativă a unor astfel de afișe este îndoielnica, sau de-a dreptul inexistentă. Silit afișe care nu pot decis să-i amuze pe cei cărora le sint destinate gindindu-se la postura comică a creatorului care, fără să se documenteze în prealabil, dă sfaturi „de la oraș" Așa de pildă, Seli Cobar recomandă cultivarea legumelor cu... stropitoarea ca și cum lucrurile s-ar petrece în grădinița de lingă casă și nu pe terenuri frigate. Vlăstliu desenează planta de cartofi cu niște frunze care seamănă măi cînd cu cele de stejar, iar A. Poch îl arata pe țărăn pornind în luna mai la întreținerea culturilor eu... secera Intr-un afiș din aprilie, Gion recomandă cultivarea legumelor în sere „in orice anotimp" uitind complet de răsadnițe care tocmai atunci erau de sezon si care sorb mîna colortiilJstilor bu sínt mai s".Adil Adrian Lucaci indică folosirea lerbicidului in iuttiți deși eate știut dă aceasti s-buiniilă ea fi folosită mai mult la păioase care s-dă copiatt suhâ funie . V Vaslim cere întrebuințarea combinei la recoltatul cocaiei dintrîrgă ceea ce este realizabil doar la coacerea deplină Intr-Un alt afiț al lui Cián aținte un țăran care, cu calendarul în mină, pretinde respectarea termenelor Calendaristice. Natura însâ l-a răzbunat pe creatorul afișului cu pricina brăz átiul acesta, păioasele său copt mai decume. Lecția e cît se poate de pilduitoare : agrotehnica trebuie aplicată diferențiai, pdttitit cafidffíilor climatice dfrnvY&t* iar nu după termene fixe notate o dată pentru totdeauna in calendar Textele ofițelor, rM&ddte îndeobște 0U hfip&fttme in üdftti&ie, în forma unur ton ușor de memorat, suferă cUâddata datorită confuziilor sau chiar a gWȘelklor de gramatică. CAliiind tU offte preț rimă, un afiș nesemnat spune că vita grasă adauß belșug în emu". Lăsind la o parte imignea complet neimpirată care însoțește textul, trebuie să iemarcăm ca ideaé să cerea termulule în directă legătură nu necesită că sporirii avutului comun al gomodárilor tolectine cărora li să adresează afișele, neam după rime făclie duce in afișul semnat de Do.usu Uzitarea pluralului „porumburi“. Intr-Un afiș de V. Vasari pe care l-am mai amintit, aflăm de existență gindacului din Colorado. Tot inexact este: și textul tare exprima cerința plantării în teroriară , specifica i tc aiinvip trebuie plantat mu mimat paiul ci și vir). Există piuă găsișe a cărur text este C ontratU de imagine, este greu să si conving' privito.ui do.fătul dat de afinul de H Lent „Au folosiți iractorul pentru u t scopon decit cele riculate" o dată te Iunfiș vedem că un some rea trattofist este așteptat pe șosra de nenumărați clienți iar toati cifirea salută și tn timpina cu veselie ,,cursu' lui. Am trecnfri celor de mai sus o observație margimirii care nu ni se pare cititri dă puțin lipsită de interes , sunt destule afișe nesemnate, liste pare o desconsiderare a acestui gen de nuctăți grafice, a tematicii și a publicului care se așteaptă, sau mai curind o pavăză impop,iar.nVcH din partea celor care le walimită fără simț de răspundere? Este un fapt pozitiv că n'afirienii novfri au început să abxirdeze o aa fc'valori da>'niune a Artiști’ar Plastici este. dutfmre — In $t,în<ă coroborare cu Direcția prinp ogandă presă din Sîi isțeftd Agriculturii sa examineze cu ■-> ai Mbhă exigență cuhffited afișelor pe e4,n sa'e, tăcind ca ve cl’tnt această ficțiune să constituie un stimulent pentru cunoașterea vieții de către gratwigrit .1 totodat, un imbolld în maiediea măiestriei lor artis te V. cAUSU și EUGEN ATANASIU Negru pe alb AFIȘUL AGRICOL tică,