România Liberă, iulie 1961 (Anul 19, Nr. 5198-5223)

1961-07-01 / nr. 5198

P Pag. 2-a oezia romînească în Italia S­ub egida Comunității Europene a Scriitorilor. la Ceneglisno, o localitate de lungă­ Venetio, a"a­­vut loci de curînd o infîlnire a poe­ților reprezentînd literaturile Franței, Italiei și Republicii Populare Rom­înie. "După întîlnirea e­e la Conegliano, De­­­­legația poeților din țara noastră a­ par­ticipat, timp de peste trei săptu­mâni,­­la numeroase­­ șezători literare, discuții cu scriitorii italieni, manifestări con­sacrate poeziei romîn­ești, întorși zilele acestea din Italia Mir­* Remiș și Eu­gen Jebeleanu­ ne-au împărtășit im­presiile lor din timpu­l acestei vizite, încă de la începutul convorbirii, Maria Baiul? a ținut să sublinieze uti­litatea unor întîlniri de felul aceleia la care a luat parte. — Găsesc că aceste schimburi di­recte sunt un bun prilej de cunoaștere personală a oamenilor d­e artă și de li­tere, cunoaștere menită să joace un rol de seamă în Stiffti­etm regăsufriîd­ -le prietenie între popoare, să aducă o contribuție la cauza consolidării păcii. Cu prilejul vizitei noastre în Italia, ne-am dat seama că poporul nt­strrt și literatura rom­înă contemporană au în această țară prieten sinceri în rîndurile oamenilor de litere. Per­sonalități marcante ale vieții cultu­rale din Italia cum este marele poet Salvatore Qarasîntodo, laureat al pre­miului Nobel. Giotteario Vigorefli, «e­­cretarul general al Comunității Euro­pene a Swîîturilor, eminentul crifîe fi­ttet» Silvio Ci­atnieri, criticul de artă Mario de Misihefi sînt buni d­eroscă­­tori ai literăturii noastre pe Cate o JTffe­­fittetc drept una din cele mai nobile, trist Cizelate și mai active în ansamblul literaturii europene. Ei s-au transfor­­mat în adevărați propagandiști ai țării noastre. — Știm că după intilnirea de la Conegliado, delegația poeților rom­âni a participat la o seama de manifestări culturale V-am ruga să ne vorbiți despre aceste manifestăti. — După în­tîlnirea de la C­onegism­o, din inițiativa diferitelor cercuri și ce­­lîadieri literare din Orășela Italiei, au fost organizate zece întîlniri publice precedate de conferințe, în cadrul că­rora s-a recitat din poezia romina populară, clasică și contemporană. Atît noi, poeți m­itici, cît și gazdele rlae­­stre, poeți și critici literari italieni, am citit versuri din lirica noastră actuală. Ia CoriCgîiittto. Veneția. Padova. Viter­bo. Florențo, Siena Ruverttta, Milano- M­ari­tinta. Milano. Roma. Pretutindeni poezia noastră a fost primită cu multă căldură. Aș vrea să artiinfezc aici că Una dintre cele mai reușite din aceste șezători a fost cea de la Milano), unde în­tîlnirea a fost o­rganizată de către certul de poezie contemporană „Poe­­sis", în prezentă un­or personalități de seamă ale vieții Culturale și atîtei ICC a orașului. Organizatoarea cercului, pro­fesoara universitară Măria Vallati, a creat un cad­ru deosebit de sobru și de elegant șezătorii noastre — săla Gal­leriei ne­atră modernă a muzeului din­ Milano. Cu­ prilejul acestei în­tîlniri, Salvatore Quasimodo a rostit un cuvînt elogios la adresa poeziei rom­înești con­temporane. A vorbit apoi criticul lite­rar Marin de Michell, au­tor și tradto­cator, împreuna cu Dr­ăgoș Vrincea și­­al antologiei de poezie romină apărută în limbă italiană, la editura „Parenti" din Milano. Cu acest prilej s-au reci­­tat versuri din poezia noastră. Eugen Jebeleanu a scris ch­iar În acele zile o poezie adresată lui salvatore Quasi­modo, care, recitită dii­ ocazia acestei întîlniri, a fost călduros primită de public. In Încheiere, am putut asculta cîteva ccriin­te pline de admirație pen­tru poezia noastră spuse de Maria Vai­lati care a arătat între altele că : „Din poezia romín­ească respiră un aer de înscredere în elt­. Ea demonstrează, ra­portată­ la poezia universală contempo­rană, că poezia astăzi nu este „o cauză pierdută“, ci un lucru real și folositor omului“. Majoritatea celor care au luat cu­vîn­­tul au remarcat diversitatea de stiluri, nervul dramatic, vigoarea poeziei noa­stre, — trăie ăvind la bază o nezdrun­cinată încredere în om și în forțele active ale istoriei. S-a mai remarcat ca un lucru deosebit de prețios faptul că numitorii­ comun in această varietate de stiluri este voința fermă de a c­­­­atistica cu cititorul, fiugetî Jefeelftáslti ne-a vorbit în con­tinuare despre în­tîlnirea dintre poeții rom­ini, francezi și italieni care a avut loc la Conegliano. — Cu toate că am ajuns la o oră destul de tirzie, ora unu după miezul nopții, în gara Conegliano, ne-au aștep­tat organizatorii întîlnirii și în primul rîn­d critîcul literar și profesor univer­sitar Silviu Guarnie»! — un devotat prieten al IttéiSSlorii noastre, do­­tori! Nine Ostra Zenul, dl. Roll, primarul localitățî și su­ji. " Aci ,te au intern­î­nat scriori iterozici precum F.ilto Vittoríni, Andre Zausotto, Giovanni Cam­issil, Mario de MiéfeB.­­ Apariția antologiei de poezie ro* tu­stio aparitä la Milano a­­ con­­­stitui fără îndoială un prim pas în cunoașterea de către publicul italian a literaturii române. Cate sint, mod dv., perspectivele de viitor ale popularității poeziei și prozei romi­iești în­ 'Italiat ' — Contactul direct .«L foarte fnlitistiș eu d­inducereB cîtorva edituri impot­­isnice t coft sfîtuîf undl prin capi­telele activii,idii noastre în d­sfî­ft. Am avut prilejul să discutăm în primul rînd cu directorul general al editurii „Parenti" din Milano. In legătu­ră cu perspectiva de a se publi­ca și alte cărți romînești în Italia ni s-a spus că începînd din anul viitor editu­ra „Parenti“ va inaugura o nouă colec­ție cupriinSind cele mai importante no­me ale poeților din toate țările și că ar fi înc­etată sâ poată tipări în această co­lecție o culegere din poeziile lui Tudor Arghezi. In diseuțiile noastre cu criti­cul literar Sîlvio Guarr­ieri, observind cu Horia B­nuș și lujerii le beleanu că în țara noastră literatura italiană e din ce în ce mai apreciată, ea fiind e­­ditotra în tiraje de m­asă, ni s-a spus că există perspective ca­ în Italia să se asigure o mult mai largă difuzare a literaturii romîn­ești. Astfel, editura .,Guaorra“ ar fi dispusă să publice în­deosebi volum­e de versuri. Această e­­ditură este cea care a imprimat recent volumul de Versuri alese al lui Salva­tore Quasimodo. Am întîlnit la Vene­ția pe fiul editorului Schei­viller care ne-a declarat că intră în intențiile a­­cestei edituri tipărirea cit­ivă plache­te de poezie romînească. Ne-am bucu­rat cu toțîi de apariția în limba italia­­ne a unui fragment din poemul „­Vîrs­­tele äSUH d“ de Nina Cassian în tra­­ducerea poetului UCctello. — Ce vi se pare ta a deAátituil, hi deosebi, obiectul interesului pu­blicului participant la întilnirile delegației de poeți rom­ini în Italia? — O profundă impresie, pe care nu­mai lih­imnirea cu geniu­ o poate stîrni, a produs lectură unui fragment din „împărat și proletar“ a lui Mihail E­min­escu. Poezia „Cancelaria Reichului" de Maria Jianuș s-a bucurat de un succes remarcabil. Aplauze călduroase ne-au făcut să ne dăm seama că trecutul urît nu este uitat de nici Unt Om de bună Credință și că solidaritatea tuturor M­­mnerilor cinstiți în lupta pentru pace este o realitate indiscutabilă .A plăcut foarte mult poemele lui Tudor Arghezi, versurile lui Cicerone Theodorescu de­dicate lui Ovidiu, ale Veronicăi Po­­rumbacu, Mihai Beniuc, Nina Cassian, precum și ale tînărului nostru coleg Tiberiu Utan care a făcut parte din delegație, u­n adevărat entuziasm au declanșat versurile lui Nicolae Labiș închinate dragostei. O seară de poezie romînească foarte r­eu­șită a fost aceea de la Abano (în apropiere de Padova). Saloanele d-lui Mario Iligoni Stern (iu­bitor de literatură și el însuși scriitor) au adăpostit o seamă de personalități de prim ordin, venite să salute poezia flo­­m­înească luptătoare pentru om și pen­tru pace. Am putut cunoaște, astfel, pe profesorul Massim­o Aloisi, titularul ca­tedrei de patologie generală de la U­­niversitatea din Padova, pe sculptorul Carlo Ponti, pe pictorii Alfredo To­­sello, Armando Pizzirmin, Antonio Fa­san, pe actorul și comediograful Agos­­tino Cantarello, pe arhitecții Manfre­de Massironi și Alberto Diasi etc. In legătură cu poezia noastră am auzit rrt repetate riridul, în cadrul conferințelor care precedau de obicei recitările, opi­nii unanime în a remarca evoluția sa prodigioasă. Sînt convins, după această vizită în zece cetăți italiene de mare tradiție culturală, că literatura rom­înă a cîștigat o seamă de admiratori sin­ceri. Ne-au but­ur al pe­­oți intîlnirile pfietsttesfi ca oamenii de artă și eut­­ință Italienii care se riuneau pe pozi­ții înaintate. La Milano- - Maritima am fot* emoționați a-robind­ n (întind melodii YMtfMffi pe excelent* solistă G’tsvana Mâinii. O atenție deosebită, care pentru noi a expätat semnificația unui omagiu a­­dus literatutiî noastre a fost prezența lui Salvatore Quasimodo alături de noi la multe dintre întîlnirile la care am participat După ce î-am prezentat poetului «alutul Uniunii Scriitorilor din R P.R., I»»a informat că încă în aceas­tă toamnă va apare în Rominia volu­­mul său de versuri alese în traducerea lui A. E. Baconsky. I-am inmînat ma­relui poet un album cuprinzînd tăbriă­­cîrile din opera sa interpretate cu pro­­fenul „Serii de poezie Quasimodo“ la „Casă scriitorilor Mihai­ Sadoveanu". Salvatore Quasimodo ne-a rugat să transmitem conducerii Uniunii Scriito­rilor din R.P.R, mulțumirile sale pen­tru invitația de a ne vizita țara. Spre sfirșibul Lui iulie, așadar, vom avea bucuria de a-l saluta pe Quasimodo în mijlocul nostru Eugen Jebel căstu n­e-a vorbit pe larg despre întîlnirile cu scriitori și oameni de cultură marcanți ai Italiei enume­­rînd pe prof. univ. C. Coselski, secre­tar general al Asociației pentru univer­salitatea culturii, prof. univ. Alberto Frettini, directorul Centrului italian de poezie, profesorul Francesco Paolo Romeo, secretar general al Asociației pentru relațiile culturale dintre Italia și Romînia, precum și Biagia Marniti, Lina Curci, Franco Constabile, Renza Naniti, Ellio Filippo și alți scriitori italieni. — La Roma a­ tr> Cunoscut — ne-a spus Eugen Jebeleanu—și o seamă de personalități din lumea artei și litera­turii ca poetul Leonardo Sinisgalli sau ca scriitorul spaniol Pacdedo, căruia în urmă cu cîțiva ani li apăruse în editu­ra „Coloso“ un volum de poezii in­terzise în Spania fran­cchista, precum și pe David Lejollo, biograful lui Cezar F­arise. Inepuizabilul animator al „Comuni­tății europene a scriitorilor". Giancarlo Vigotelli, i-a invitat pe toți scriitorii ro­mâni să colaboreze mai intens la re­vista „Europa Letteraria“ trimițîndu-i toate acele materiale vii (note, scurte reportaje literare, eseuri concise) care pot contribui la o mai bună cunoaște­re a fenomenului literar și artistic ro­­mînesc. Atît el, cît și soția sa Lorenza Trucchi, care este un distins critic de artă, ne-au primit ca pe niște vechi prieteni. Giancarlo Vigorelli ne-a infor­mat că încă în această toamnă va apare în traducere italiană o culegere din ver­­surile lui Mihai Berline, iar Ceva mai tîrziu un Vislum apaarținînd Mariei Ia­­nuș. Numerele viitoare ale „Europei Letteraria" vor adăposti tălmăciri din Marin Preda, Marcel Breslașu, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu etc. Redacția revistei, ni s-a spus de a­­ssemenea, așteaptă trimiterea unui gru­paj mai mare de versuri ale tinerilor poeți români pentru a-l publica în Pa­ginile revistei. Se studiază de asemenea posibilitatea ca această selecție de ver­suri din tânăra noastră poezie să fie amplificată într-un Viitor apropiat, ia­ vederea alcătuirii unei antologii a tine­rilor poeți din Romînia. — Care au fost momentele mai im­presionante din călătoria dv. î — In ce O să privește — ne răspunde Eugen Jebeleanu — aș reține momen­tul cînd la Ravenna ne-am înclinat în fața mausoleului lui Dante, depunînd e jerba de flori, din păcate pieritoare alături de florile perene ale venerației noastre. *— Dar despre semnificațiile tuturor acestor întîlniri ce ne putem­ spune ? — A fost o revelație pentru mulți dintre cei prezenți faptul că au desco­perit în lirica noastră valori artistice autentice, că au apreciat poezia noastră ca fiind o poezie realizată la un înalt nivel artistic. Concluzia generala a nu­meroaselor convorbiri pe care le-am avut cu scriitori și oameni de litere din Italia este că publicul țării pe care am vizitat-o și cei mai buni din re­prezentanții săi în domeniul artei și culturii sunt foarte interesați să cunoas­că mai mult și mai bine diverse aspec­te ale literaturii noastre de astăzi. BORIS BURILA Romînia liberă Simbătă 1 iulie 1961 — nr. 5198 m­iști mmm n mi Timp de două zile orașul Brașov a găzduit îr­ frumoasa sală a Teatru­lui de Stat formațiile artistice de amatori participante la faza irfterregi­o­­nala a celui de al șaselea concurs. Chiar și timpul g­ătit de capricios in ultima vreme, a fost de această dată mai bun, dind persi­bilitate artiștilor să prezinte o parte din programele lor și in fața unui numeros public, in Livada Poștei. In fața JUn­ULUI, și a sutelor de spectatori au răsunat cu multă voioșie cîrntece și dansuri populare din regiunile Hunedoara, Mureș-Autonomă Maghiară, Ploiești și Brașov. Iar dimineața zilei de sîmbătă, cu emoții ca la orice examen, echipele de artiști ale regiunii Hunedoara au fost primele care au deschis concursul. Ctqtecele închinate partidului, frumoasele doine de pe meleagu­rile hunedorenie, interpretarea operetei „A­­na Lugojana" au fost mult apreciate de spectatori. „Pe drumul belșugului“ și „Cu brigada prin raion“, programe interpretate de cele 2 brigăzi artistice de agitație de la căminul cultural din Geoagiu, raionul Orăștie și de la casa raională de cultură din Alba Iulia, precum și frumoasețe melodii populare interpretate la diferite instrumente de Constantin Dugășan de la casa orășenească de cultură din Hunedoara, au fost mult apreciate. . A venit apoi rîndul celor din regiu­nea Mureș-Autonomă Maghiară. Artiștii casei raionale de cultură din Odorhei exprim­ă prin cîntec viața lor tot mai îm­belșugată. Melodiile populare interpretate de Maria Matei, de la căminul­­ cultural din comuna Ibănești, raionul Reghin și de Andráș József, țăran întovărășit din Mihăileni, raio­­u­l Odorhei, s-au rem­arcat printr-o interpretare aleăst. A doua zi, prin fața juriului, au trecut formațiile artistice din regiunile Ploiești și Brașov. De un deosebit succes s-au bucurat la concurs melodiile interpretate la fluier și cimpoi de familia Udrea de la casa orășe­nească de cultură din Pucioasa. Tatăl și cei 2 băieți ai săi au fost aplaudați cu căldură rar cînd pe scenă a apărut una dintre fetițe, interpretînd din fluier o fru­moasă melodie și apoi alta și mai mică rt care nu cred că a început încă măcar să­­ dezlege buchiile) interpretînd cîntecul, atît de cunoscut, „Permită", întreaga sală a aplaudat îndelung. Cintecele popul­are. Jocurile de pe Valea Prahovei interpretate de formația de jocuri populare a casei de cultură din Sinaia și de ega a­ căminului cultural din­­ com­un­a Gura Teghii i-au cucerit pe spectatori. Concursul se apropie de sfîrșit. Pe scenă urcă formațiile artistice de amatori din regiunea Brașov începînd cu cunoscutul cor de la Săli­ște Si cel de la căminul cul­tural dirt Nochith Urmează sofiștii instru­mentiști și vocali, brigăzile artistice de agitație, dansatori, precum și formația de balet a casei orășenești de cultură din Brașov. „Cînd văd lanuri roditoare Unduinime in zare Mai bogate tot mereu Tare-s mîndru că și eu Sunt colectivișt­i Drag mi turma de m’Oate De la an la an mai mare Și văd roditoarea vie Cum să nu spun cu mindrie Sunt colectivist! Și într-adevăr, brigada de căminului cultural din Moina agitație­i are Cu CC se aflîndu­. De un deosebit succes s-a bucu­rat la concurs copilul Ion Gherec. El a interpretat la clarinet o doină și o în­­vîrtită ( Făra iritel regională a celui ac­ ăl v I-lea concurs­­ al form­ățiilor artistice de amatori de la Brașov a fost încheiată de Corul casei orășenești de cultură din Sibiu, dirijat de Fr. Dressier și Ilie Micu. GHEMADE VINțî Familia Udrea, fluterași dul­rrtlori de la Cană orățCntoecă de d­oitu­fi din Pucioasa, raionu­l Tîrgovițte MO­­­AGERPRES B­r­e­v­i­a­r LA ARENELE LIBERTĂȚII, Tea­trul „Constantin Nottara“ va pre­zenta în zilele de 7 și 8 iulie, ora 20, spectacolul „Cintă privigheto­rile“ de Lucia Demetrius iar la 9 iulie, aceiași oră, „Fîn­tîna Blandu­­ziei“. UN CONCERT de muzică ușoară refilinească și sovietică va avea loc duminică 2 iulie, ora 20 în sala A.R.L.U.S. din str. Batiște nr. 14. Vor cihta Dorina Drăgu­i și Roxana Ma­tei, Mihaela Celaru, Svetlana Pe­­trescu, Gică Petrescu, Florin Dorian, George Bunea, Ion Criftoreanuu. Pre­zentatori­i N. Stroe și St­ofan­da Cămin. UN CONCURS GHICITOARE pe teme muzicale, va avea loc dumini­că, 2 iulie, ora 20, la Casa de cultură­ a studenților „Gr. Preoteasa". Con­cursul, dotat Cu premii, Va fi­ urmat de o reuniune tovărășească a stu­denților. TEATRUL DE OPERĂ $1 BALET AL R.P.R. a prezentat aseară în pre­mieră opera „Orfeu“ de Ch. W. Gitzek. Din distribuție au­ făcut parte Elena Cernei,­ Iolanda Mărculescu și Măria Siriditaru. Printre soliștii baletului s-au­ num­ărat Irinel Liciu, Simona Ștefănes­cu, Ileana Iliescu, Galina Massini, Ga­briela Dottovski, Lizzi Lind, Gabriel Popescu, Ob. Cotovolea, Ion Alim, Gh. Constantinescu și alții. Conducerea muzicală a aparținut lui Mihai Brediceanu, regia și coregrafia lui Oleg Daftovski Decorurile au fost realizate de Roland Laab iar costumele de Ofelia Tutoveanu. Spectacolul s-a bucurat de succes. Traviata, 10,30; Tea­trul de Operă și Ba­let al R.P.R.; Cintă privighetorile, 20 ; Tea­­tru­l ,,G. NottafS“ (Grădina „9 Mai“) ; Revista 82, 20 ; Tea­trul satiric-muzical ,,C. Täftäsl“ (Sala Savoy) ; Concert expres, 20,15 ; Teatrul satiric-titurică] (Grădina „Boc­la“) ; Ít­zi, că viața e frumoasă, 20 : Teatrul de Estradă al Regiunii Bucu­rești (Teatrul de vară ,,I. v. Stalin“) , Circul Humberto din Praga, 20 : Circul de Stat. Aeroportul im­­pl­­ inește: V. Aléősáfldri, Maiitn Görki, V. Róaiti bonca Si.iöb ; _______ Örágósféa Șt pÜcltul Ä secund: Patria, Ele­­na Pavel, înfrățirea între popoare, Gh. Doja : Cerasella : Republică, I. G. Frimu, Mi­drica, Volga ; Circul: Mă­gher­u, Lumina,­­Flăcăi­a ; Vikingii : București, Arta, 30 Decem­­brie ; Straa­da săracă : Central, Grivița ; Dar­clée : Victoria, Al. Popov ; Marele cohort : tim­pul Noi ; Corabia zbu­rătoare (ai­tím­­eáte), Veneția iuria și tu (după amm­iază): 13 Septembrie ; Co­rabia zburătoare : T. Vladim­irescu, M. Eminescu . Adio copilărie : Tineretului Cultural, Popular ; Antootti pleaca la ora 9 : 8 Martie, 23 August, G. Coșbuc; Frumoasa aventu­ră : Constantin David ; Piticul vrăjitor : Chirea, Floreasca ; Otifelii : Al. Safiir, MoȘilor, Libertății; Rosemarie ; Munca : Dragostea te aș­teaptă : 16 Februarie : Volga.Volga : Ilie Pistlih­e ; La ordin, să­tranii : 8 Mai: Ciccio Lîndo : N. Bălcescu : Cerul Bal­ticei : G. fean Iovnă ; Setea : Drumul Serii: B, Delavrancea : Lady Hamilton : Olga Barb­uc,; Corabia zburătoare : Aurel Vlaicu. SIMbAtA, 1 IULIE Filmul artistic ,,Hati­­fa“ — o producție a Studiourilor De la Berlin ; 21,05 • Jurnalul televiziunii ; 21,25 . ,,O seară cu Johann Strauss“. Conducerea,­ muzicală : Iosif Conta Co­regrafia : Oleg Dahovski, artist emerit, în­ i­­cheiere : ultimele știri. DUMINICĂ, 2 IULIE 9­,00 ; Teatru pentru copii : ,,la îm­părăția trîntorilor“ de Sarina. Cassvan ; teléjurfiaíul ■ pionierilor : 10,30 ; Emisiu­nea pentru sate: 1­9,00; Ju­ffisiul tele­­viáilistii : 19,15 ; Evocare : Maxim Gorki, 20­00 : Transmisie de la Circul de Stat.­­ Spectacolul Circului Humberto din Repu­blică Socia­listă. Cehoslovacă, tot pauză . Filmul documentar­ . ..Lacu­l Roșu“ — o producție a­­ studioului ,,Alexandru Să­­hia“. In încheiere :­ ultimele știri și re­zultatele sportive. Műiéül 8é literié a Partidului. Muitciterese fteíttth. Șoseâhâ Kisé­­!éfí fir. S, Öéichih ifitré erele §—Hl, Mtt­reut dé isten« a era­șelut Bufcüféiti, B-dui 1347 fit. 2. ftéachIS ifttré ereié ti—2). Méieel V, 1. I.éftln— 1. v. Maim, șoseaua Kisileff tir 3. Des* chis între örele 9— i 8. Mfiiettl de áttd it R. i>. Rnfiitné. Calea Victoriei Ht. 33, Deschis íntré ereié II—IS. Mezen) dé artă eepuiarä al R. e ftnrtiíné Cáléá Viétöriéi nr 107. DéschiS Ihtré ereié 11—20. MüZeot Satuiul. Söséaea Kisélétf fit. 20 Desfchis írtfré öréíé IB—14 |i 16-20. bumihică id—12. Muzeul ueíHlne- Rhs. Strada Fundației nr. 4. DéschiS tft­­iré őreié 9— lS si ifi—10. MUüéul Th. A than, Str. C, A. Roseiti hr. S Deschis íntré örele 10—-13 sí 16—20 Mufenl IC, Médréa. Str. Gl Búdisteánn Or. !6. Des­chis Bitre ereié tÖ-13 SÍ 17 20. Mezén) Zatnhatclan. Str. Zaiilbacctah nr. 21 Öéé­­chíS ihtre Orele )0 16. Mnééni de iste­rie natnteKí Gr Aetipa SÓseána t<1Séléíí ét. 1. Deschis ihtré ereié Ift—10, Mntetll memortal Ulfcter Gh Tatldrésrn Str. Demriitá Áhástasía ér 7. TJéscfiis tette öréte l6—13. si ifl 20. Mnreul rieerge Bfiéséu. Caléá Victőrléi hr. 141 DeséhiS íntré őreié 10 -13 si 17 - JÓ Muzéllt dé artă ponniară Őr. Nlcoléé Mlhftvici. Str. Mtftővici ht, 3 DéschiS íntré érélé 10— lä |i 16-18 Mn*«al de artă fend alá Mineviéi a) Aéidenuei * 7 Remlne Str. Minovici nr. 3, Deschis íntré örele 16—13 și 18—18. Museul Militar Central. Str. tevet fir. 137. Deschis intre orele 10— Î9. Muierii științelor exprritliehtate. B-atil Ana tpătescu nr. 2). Deschis între ■iréle 17 -21. Mtlíeüi Cecillé șl Frédéric Stbrk, Stf. Várilé Álecsafutri fit. 16. DéschiS (fitté őreié 10-13 și 16—20. Mtt­­iéttí dé artă hHflcOVéMééseá .MoȘeȘoaia, cSiYiuna Moijösoaia. Deschis lőtté ovele 11— 18. ceiuețlrt bt. ÜOüB. Str, G-rri □ bilă hr. 12 Deschis, tĭttre o­rélé IJI-ÎO ți 18—SS. etil «temetrală Nottars. B-dul Dacia hr 51. Deschisa intre orele 10—13 ?i 16—li Muzeu­l protm. dr. Victor Babeș. Str. Andrei Mireșe'ăttit' fir. 14 A­­rhim între orele 10—13. Dies-EXROyITII pAttetit DE Cl­t- TUftA ȘI oOIMNA S. V., STANI 1 PAVILέ­OMI T. A. : Expoziția SA in­temie. grafică și virrlphîră: â Și'Otiî populare de artâ ; PAVILIONUL 6 : Ex­poziția de­ rerotirafi ■ tel cuilori ..Asfierte 6!« Parcul de cultură și ridihilă t. V. Silita“; g*06«ițitl* stflt déiiéOue «uut intre ereié s-ii. Luai închis; PAvi- LÍONÜL C. — Sala 2 : Bxjrbzitja de Ser séfié â tifiérétutui Șcdlâr ; PAVittÖNÜL c. — sala Și ExpéiitiS dé totagtafft „Viața fericită'« cSțitttet ia pátria fieas­­tră“'. Expozițiile átftl fléáchisé illaté la­tié Orele iö—18. Lufti închis. 19.00 : îilfoffftațiile I daiau amiezii­. 19,05 .­­ Album­­ artistic prezen­­­­tat de Coéa t’icAiéri­­lor din Piatra Nearhí;; 19,25 . Emisiunea ,,în _BS TELEVIZIUNE ---------------CALENDAR-------------­­ L­U­CH­IAN AU trecut 43 de anii de cînd s-a stins din viată, în grele suferințe fi­­zice, materiale și morale, autorul zguduitorului tablou „La împărțitul po­rumbului“, al gingașelor flori, al peisa­jelor triste, a expresivelor autoportrete. Continuator al ope­­relor marilor Grigo­­rescu și Aman, Lu­­chian a căutat nu numai să înfățișeze frumusețile patriei, ci să prezinte tot­odată și ceea ce ve­nea în contrast cu aceste frumuseți : crunta exploatare a oamenilor simpli. Cine privește ta­bloul „La împărțitul porumbului“ simte puternic acest con­trast: în cadrul u­­nei naturi minunate, dăruite cu soare și cu­ cer senin, apare un cortegiu de ță­rani înfometați, cu chipurile supte de nevoi, femei istovite cu pruncii in brațe și de poale. Minați din urmă de sărăcie, ei merg spre conacul boieresc să-și zălogească bra­țele în contul anului ce vine. Această mulțime zdrențăroasâ nu­ pare a fi în­vinsă îrisă de greutățile cărora trebuie să le facă față. Privirile oamenilor în­chid licăririle unei speranțe, care se va înfăptui. In compoziția „Coadă la pline“, mizeria populației sărace a orașelor e de asemenea mișcătoare. La fel și în „După muncă, spre casă“. Pînza a­­ceasta de mici dimensiuni prezintă o familie muncitorească, îndoită la pro­­priu și la figurat sub povara apăsă­toare a vieții grele. Atît bărbatul cit și soția sînt încovoiați de sacii ce-i poartă în spinare. Și nu numai de saci, ci de însăși viața amară oferită de capitalism. Mahalalele sordide de pe pînzele lui Luchian sunt de-a dreptul deprimante. Casele semiruinate, cu pereții coșcoviți sunt triste,­ întune­cate. Compoziția „Mahalaua dracului“ este concludentă prin trăsăturile amin­tite. Dar Luchian a zu­grăvit și alte aspecte ale societă­ții nedrepte în care a trăit. E vorba de scenele de huzur ale protipendadei, în „Cheful“ sau în „La curse“ se întîl­­nesc altfel de oa­meni, șifii dintre a­­cei pentru care nu se punea problema pîinii pentru ziua de mîine, acei care exploatau cu cru­zime munca oropsiților. Deși Luchian nu a ajuns la cunoaș­terea esenței realităților sociale, totuși el a sesizat racilele societății capita­liste, intuindu-le prin ceea ce aveau ele inuman și protestînd împotriva lui cu mijloacele de care dispunea. Pen­tru aceasta arta lui a rezistat timpului, fiind apreciată și iubită de mase. Cinstirea amintirii lui este un omagiu bine meritat ce i se aduce artistului, pentru ca­re viața a însemnat umilință și în ultimă instanță, uitare. Astăzi, artistul și opera lu­i au căpătat prețui­rea care se cuvine. E CRONICA MUZICALA DITH FARNADI Cunoscută îndeosebi ca interpretă a operelor pen­tru pian ale marelui compozitor maghiar Béla Bartók, Edith Farnadi a realizat foarte apreciate înregistrări cu Concertul al doilea pentru pian (sub bagheta eminentului dirijor Herman Schercheff), cu piesele din vasta culegere „Mikrokosmos“ și cu alte lucrări de mai mică întindere. Dat fiind faptul că a fost eleva și apoi asistentă lui Bartók, ea a preluat de la maestru un stil autentic de interpretare a muzicii sale. In adevăr, din întreg recitalul oferit recent la Ateneu, piesele din „Mikrokosmos“, de mică întin­dere dar excepțională concentrare a substanței muzicale, au constituit reali­zarea cea mai deplina . Edith Farnadi le-a redat cu pătrunderea, îndeosebi a ritmicii lor attt de pregnante, prin care compozi­torul a dat un exemplu de valorificare măiastră a nucleului muzical folcloric. Pianista are spontaneitate și temperament și manifestă- desigur, o înclinare către lucrările miniaturale, în care tensiunea nu se pretinde menținută pe o mare întin­dere. Chiar în Bát­tök, acolo u­nde este­ vorba de gradarea unei in­te­nsitu­țri in­te­­­­rioare,­ de conriruit cu u­nui edificiu sonor mai amplu, realizânf este­­­ mult­­ mai imper­­fectă („Dansul românesc“ în do minor,1 op. 8). Să nu uităm însă că „insula Bali“, „VariațiUttile libere“, „Dansul țărănesc“ au fost excelente. Talentul lui Edith Farnadi se realizează pe „porțiuni mici­”, in Sonata în fa diez minor, op. 2, de Brahms, au fost desigur multe m­­omente străbătute de un farmec romantic atrăgător, cu nuanță vieneză. An­umite fraze de cantilenă, u­n­ele ritmuri dansante, creează, pentru o clipă, atmosfera autentică. Dar artistei ii lipsește puterea de sinteză, gîndirea muzicală cuprinză­toare, capabilă să reunească amănuntele în­tr-un întreg unitar. De cele m­­ai multe ori, punctele culminante ale dezvoltărilor sînt rotate, și astfel lucrările interpretate apar numai parțial luminate. Este, în general, o concepție oarecum „rapsodică“ de interpretare (— adecvata, într-o măsură, „Dansurilor din Mureș“ de Kodály —) care pune pe primul plan inspi­rația de moment a interpretului, permi­țîndu-și, în redarea textului, libertăți izvorîte dintr-o înțelegere specifică a nuan­țelor de mișcare, culoare etc. Asemenea trăsături le regăsim, în oarecare măsură și în artă unei mari pianiste maghiare, și altfel colegă cu Edith Farnadi, — cum­­ este Annie Fischer — însă supuse, în a­­cest caz, unui simț stilistic mult mai sigur, mici intuiții muzicale de superioară cali­tate. Citind astăzi scrierile comentatorilor lui Franz Liszt despre stilul de interpretare al marelui compozitor și virtuoz romantic,­­Sulten ajun­ge la concluzia că și el cultiva o îmb­­inare spre caracterul improvizat OHc, extrem de spontan, al execuției muzicale, și din acest punct de vedere chipul cum a redat Edilth Farnadi Concertul în tei bemol pentru pian (­ cu acompaniamen­tul Filarmonicii „George Enescu" difi)ită d-l Constantin Jiugeanu —­) ar av­ea o valoare de document artistic interesantf. $i totuși marii interpreți de astăzi (— și în primul rînd Richter, Ghilels “­) ne-au obișnuit s cu un Liszt mult mai „esen­țial , mai sobru­, mai echilib­ate cu elanurile sale poetice. — imagine pe cum o prefe­răm, cu m­ai apropiată de sensibilitatea con­temporană. Vie și sugestivă dar inegală, arta in­ter­­pretativă a lui Edith Farnadi se cuvine Cunoscută — și de aceea ne bucurăm că am ascultăt-o pe această reputată pianistă. ALFRED HOEFMAN IN EDITURA POLITICA a apărut: V. I. LENIN - Scurtă schiță biografică Î6S pag. 3,05 lei Această carte, restansa ca velum de cUHfu'UKP o »tivite de ansam­­­blu asupra vieții lui V­ I. Lenin și a celor mai im­­po­tant­e «în­fiWMte din vasta activitate desfășurată de ma­rele condu­cător și învățător al oa­menilor m­inci din lum­ea Intreac­ă pentru ptpmil­area primului partid de tip nou al clasei muncitoare, pentru întemeierea șistului sovietic și pentru construirea socialismului De asemenea în lucrare se anal­zea­­ză succint cele mai importante ope­re ale lui V. I Lenin, în care el a dezvoltat in mod creator Invataiu­­ma­xista. Lucrarea este adresată maenir d­dw mai largi de eliliorL f­ondul Plastic editează lunar citn zece afișe de inures general destinate unităților agricole ve­­cit Artă. Inițiativa, ca și materializarea ei periodică cu concursul unor cunoscuți gra­ficieni (Eugen Tatu, Olt Dumádra», veil Cobai, Gh. Chiriac, Arno, Daru, Adrian­­ Mittel, V. Vasili­, și alții), permite urmă­rirea unei tematici din sezon, ceea ce este ăe un real folos țărănimii noastre munci­toare. Îndrătis­ind un orizont larg de preo­cupări actuale, afișele sun­t menite să explice sugestiv >i la v­reme necesitatea efectuării muncilor de acele in­ timp util, creșterea rațională a vitelor, dezvoltarea ramurilor adu­cătome de venituri etc. Unele dintre ele adoptă cu succes limbajui sati­ric pentru a contribui la stirpirea supersti­țiilor, a leneviei, a dezinteresului față de bunul obștesc și a altor manifestări de acest fel care aduc prejudicii producției agri­cole. Caracterul agitatoric este evident intr-o serie de lucrări reușite care amintesc prin­cipii agrotehnice capabile să asigu­re o pro­ducție din ce in­ ce m­ai mare Printre cele m­ai bine realizate În ultimele trei luni cităm : „Alida e o haltă să fie și fermă de păsări" de A. I.Ucaci. ..Așa­­ se transmit bolile" de L­eli Cobai ..Trei pră­șite. trei frați voinici" si „Sti pașteti oile in mărăcini" de Gh Chirtac. ..Leneșul face și ét um­bră pămîntului" de Cik Damadian. ..Mierea dulce bani aduce" de Dorn. Culo­rile Ut. de o transparență luminoasă, sub­liniază imaginea grafică cu contururi sim­ple, clare, n valorifică deopotrivă cu textul Din păcalc, există tri­st­ JÍ Unele afișe, ale căror idei piste sunt tratate fără fantezie, plat și superficial, ba chiar în totală necunoștință âe cauză Utilitatea educativă a unor astfel de­ afișe este îndoielnica, sau de-a dreptul inexis­tentă. Silit afișe care nu pot decis să-i amuze pe cei cărora le si­nt destinate gindindu-se la postura comică a creatorului care, fără să se documenteze în prealabil, dă sfaturi „de la oraș" Așa de pildă, Seli Cobar recomandă cultivarea legumelor cu... stropitoarea ca și cum lucrurile s-ar petrece în grădinița de lingă casă și nu pe tere­nuri frigate. V­lăstliu desenează planta de cartofi cu niște frunze care seamănă măi c­înd cu cele de stejar, iar A. Poch îl arata pe țărăn pornind în luna mai la întreținerea culturilor eu... secera Intr-un afiș din aprilie, Gion recomandă cultivarea legumelor în­­ sere „in orice anotimp" uitind complet de răsadnițe care tocmai atunci erau de sezon si care sorb­­ mîna colortiilJstilor bu sínt mai s".Adi­l Adrian Lucaci indică folosirea lerbicidului in iuttiți deși eate știut dă aceasti s-b­uiniilă ea fi folosită mai m­ult la păioase care s-dă copi­att suhâ funie . V Vaslim cere între­buințarea combinei la recoltatul cocaiei d­­in­trîr­gă ceea ce este realizabil doar la coacerea deplină Intr-Un alt afiț al lui Cián aținte un țăran care, cu calendarul în mină, pretinde respectarea termen­elor Calendaristice­. Natura în­sâ l-a răzbunat pe creatorul afișului cu pricina b­răz átiu­l acesta, păioasele s­ău copt mai decu­me. Lecția e cît se poate de pilduitoare : agro­tehnica trebuie aplicată diferențiai, pdtti­­­tit cafidffíilor climatice dfrnvY&t* iar nu după termene fixe notate o dată pentru totdeauna in calendar Textele ofițelor, rM&d­dte îndeobște 0U hf­ip&fttme in­ üdftti&ie, în forma unur ton ușor de memorat, suferă cUâddata dato­rită confuziilor sau chiar a gWȘelklor de gramatică. CAliiind tU offte preț rimă, un afiș nesemnat spune că vita grasă adauß belșug în emu". Lăsind la o parte imignea complet neimpirată care însoțește textul, trebuie să­ iemarcăm ca ideaé să cerea ter­­m­ulule în directă legătură nu necesită că spo­ririi avutului comun al gomodárilor tolecti­­ne cărora li să adresează afișele, neam­ după rime făclie duce in afișul semnat de Do.u­su Uzitarea pluralului „porumburi“. Intr-Un afiș de V. Vasari pe care l-am m­ai amintit, aflăm de existență gin­dacului d­­in Colorado. Tot inexact este: și tex­tul t­are exprima cerința plantării în tero­r­iară ,­ specifica­­ i tc aiinvip trebuie plantat mu mimat paiul ci și vir). Există piuă g­­ăsișe a căru­r text este C­ ontratU de imagine, e­ste greu să si conving' privito.u­i do­­.fătul dat de afinul de H Lent „Au folo­siți ir­actorul pentru u­ t­ scopon decit cele riculate" o dată te Iu­nfiș vedem că un­­ some rea trattof­ist este așteptat pe șo­­sr­a de nenumărați clienți iar toati cifirea salută și tn timpina cu veselie ,,cursu' lui. Am trecnfri celor de­ mai sus o observa­ție margimirii care nu ni se pare cititri dă puțin lipsită de interes , sunt destule afișe nesemnate, liste pare o desconsiderare a acestui gen de nuctăți grafice, a tematicii și a publicului care se așteaptă, sau mai curind o pavăză impop,ia­r.nVcH din par­­tea celor care le walimită fără simț de răspundere? Este un fapt pozitiv că n'a­­firienii novfri au început să abxirdeze o a­­a fc'valori da>­­'niune a Artiști’ar Plastici este. dutfmre — In $t,în<ă corobo­rare cu Direcți­a prinp ogandă presă din Sîi­­­­ isțeftd Agriculturii­­ sa examineze cu ■-> ai Mbhă exigență cu­hffited afișelor pe e4,n sa'e, tăcind ca ve cl’tnt această ficțiune să constituie un stimulent pentru cunoaș­terea vieții de către gratwigrit .1 totodat, un imbolld în m­aiedi­ea măiestriei lor artis­­ ­te V. c­AUSU și EUGEN ATANASIU Negru pe alb AFIȘUL AGRICOL­ tică,

Next