Romînia Liberă, ianuarie 1962 (Anul 20, nr. 5355-5379)

1962-01-03 / nr. 5355

Pag. 2-3 1 Lista de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. ieşite la sorţ! LA TRAGEREA DE BAZA DIN 31 DECEMBRIE 1964 Lista da cîştiguri Seria obli­gaţiunii cîştigătoare N-rul obligaţiunii cîştigătoare 5S 55 55 550 550 08452 20776 36289 40909 21030 23082 26673 44792 01966 03819 06972 13199 15009 18030 10460 25855 29433 35469 54955 Terminația scriei 736 958 47 58 61 25 45 43 31 36 03 26 33 28 26 20 13 46 35 02 28 42 25 12 0220 33 28 3011 Valoarea câștigurilor Parțiali 75.000 50.000 25.000 25.000 10.000 10.000 10.00Q 10.000 5.000 5.000 5.000 5.QOO 5.000 5.000 5.00Q 5 000 5.000 5.000 5.000 2 000 2.000 2.000 80Q 800 800 tbsr - 1- în afara eîştiguFÎlOî în bani %au acorz­i!*t in nius, pts­ignr! reiat qOi­qttiqnt Q E C, tn otMects v urnjOtas-Seria Nr. Seria Nr 00316 41 45775 35 39955 39 50834 31 52307 04 25370 44 30244 36 05959 19 21385 03 18846 28 la obligaţiunile C­E,C. ieşite la sorţi La TRAGEREA SUPLIMENTARA DIN 31 DECEMBRIE 1961 8 0 Seria N-rut Valoarea cîştigurilor­­pe­o Partiam 1 31495 02 100.000 1 27734 30 50.000 1 04447 20 25.000 , 1 26345 33 25.000 1 00832 49 10.000 1 05848 03 lo.ooo 1 08606 29 10.000 1 18203 47 lo.ooo 1 22405 23 10.000 1 45603 33 lo.ooo Terminația seriei 55 103 20 s.eoo 55 092 14 2.000 55 169 10 2.000 55 247 23 2.000 55 455 44 2.000 55 800 04 2.000 i os 73 d­ 1440-— CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti (Urmare din pag. l-a) familii de ţărani se unesc, întemeia­ză rospodării colective şi se poate spune că azi apare vădit că colecti­vizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Veniţi cu toată încrederea alături da noi, de marea mulţime a ţără­nimii, de ţărănimea colectivistă. Muncind toti laolaltă in gospodării colective, pe tot întinsul ţării, vom făuri bunăstarea si fericirea pentru toti, pentru noi şi familiile noastre. Să pară in soarele lunii iunie, cînd se coace griul, tara toată poleştă in aur. Am suferit împreună în robie la moşieri. Să ne bucurăm azi tot îm­preună de belşug şi fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, fraţi ai noştri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu bel­şugul. Tovarăşi, Viaţa din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviştii, o viaţă cum nici n-a visat vreodată ţără­nimea, ne arată fără greş că gos­podăria colectivă este singura cale spre bunăstarea şi fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colec­tivişti. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuşi parcă ar cere co­lectivizarea, ca să poată avea şi el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agri­culturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nos­tru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefa­cere şi înnoire a vieţii setului, a ţărănimii, spre un avînt al agricul­turii, spre o viaţă şi mai îmbelşu­gată a poporului muncitor. Dragi tovarăşi, Pentru a întări gospodăriile co­lective prin creşterea veniturilor şi a răspunde în acelaşi timp interese­lor mari ale statului şi nevoilor populaţiei, chemăm întreaga ţără­nime şi pe toţi lucrătorii din agri­cultură să lupte pentru a obţine re­colte tot mai mari de floarea-soa­­relui, sfeclă de zahăr, cartofi, ma­zăre, fasole şi să cultive cît mai multe legume, îndeosebi în jurul oraşelor şi a centrelor muncitoreşti, pentru a putea răspunde din belşug nevoilor populaţiei­. Să nu uităm apoi, tovarăşi, că ţara noastră este deosebit de priel­nică pentru livezi şi vii. Sînt la noi multe dealuri pe care creşte doar o iarbă aspră şi spini, terenuri nisi­poase pe care nu rodesc cereale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viţă de vie şi pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le în­cununăm cu coroane înflorite de meri şi peri, de caişi şi vişini, să le incărcăm cu viţa purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plan­tăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răs­plătită. Vom crea astfel pentru în­treaga populaţie bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor de sănătate şi bogă­ţie de seamă a ţării. Colectivişti, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toţi ştim că de totdeauna regiu­nile ţării noastre sînt minunate pentru creşterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, adu­cătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a creşte cît mai multe animale. Să le păstrăm şi să Ie creştem îndeosebi pe cele din pră­­silă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci şi să căutăm a le inmulti an de an­să sporim mereu numărul de oi cu lîna fină şi semifină şi să le în­grijim astfel încît să avem cît mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de ţăran fără pă­sări, să nu existe în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti gospodă­rie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim şi să îngrijim bine anima­­lele şi păsările. Ştim doar foarte bine dintr-o experienţă de sute de ani, din moşi-strămoşi, că numai astfel putem obţine o producţie mare de lapte, de carne, de lînă, de ouă, încredinţaţi, aşadar, această mun­că celor mai pricepuţi şi harnici colectivişti, celor care prin firea lor iubesc animalele şi păsările, în­­grijiţi-vă din timp de hrana îndes­tulătoare şi bună pentru toate ani­malele. Ridicaţi-le adăposturi sănă­toase, folosind în mod chibzuit ma­terialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri şi tehnicieni din staţiunile de maşini şi tractoare. Noi, colectiviştii, Simţim sprijinul puternic pe care ni-l daţi zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolte tot mai îmbelşugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne daţi şi de aci înainte sprijinul vostru, într-o mă­sură şi mai­ mare, pentru ca îm­preună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în faţa agri­culturii. Mecanizatori, să vă îmbogăţiţi tot mai mult cunoştinţele îndeletnicirii folositoare pe care o aveţi, pentru a putea întreţine şi repara cu­ mai bine maşinile ce ne sînt atît de ne­cesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiţi din plin, cu chibzuinţă şi destoinicie, maşinile şi tractoarele, spre a obţine tot ce ele pot da­ Respectaţi cu sfin­ţenie obligaţiile ce v-aţi luat prin contractele încheiate cu gospodă­riile noastre şi faceţi lucrările cu tragere de inimă, la timp şi cît mai bine. Ingineri şi tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilităţi de neînchipuit pentru multe şi felurite ramuri de pro­ducţie agricolă. Aveţi totul pentru a desfăşura o uriaşă muncă, de un uriaş folos. Niciodată nu au existat asemenea condiţii. Niciodată nu s-a putut des­­făşura munca pe care o duceţi cu atît avînt şi cu atîta măreţie. Biruim numai cu ajutorul ştiinţei, al tuturor aplicaţiilor ei, al cunoş­tinţelor agrotehnice, care-i ştiinţa dărniciei pămîntului în care stă bel­şugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfă­tuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toţi laolaltă, in mij­locul gospodăriilor colective şi de stat, unde veţi putea aduce şi aplica pe scară mare bogăţia cunoştinţelor voastre şi veţi putea cunoaşte ma­rea bucurie şi mulţumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care aţi dus-o pînă acum, sprijinul preţios pe care ni l-aţi dat, umăr la umăr cu toţi lucrătorii ogoarelor, pe care ne în­frăţeşte într-o mare familie un ţel comun, este preţuită cu toată căl­dura de marea mulţime a colec­tiviştilor­ Veniţi cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviştilor, şi învăţaţi-ne cum să ne organizăm mai bine pro­ducţia, ce trebuie să ştim şi cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie ştiinţa. Puneţi toată înflăcărarea pe care aveţi pentru tot ce este nou şi înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agri­culturii noastre socialiste şi veţi binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de ştiinţă din agricultură, îndreptaţ­i-vă eforturile spre re­zolvarea celor mai importante pro­bleme ridicate de practică, desfăşu­raţi activitatea voastră ştiinţifică în strînsă legătură cu problemele ac­­tuale ale construirii socialismului la sate ! Luptaţi pentru introducerea şi generalizarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ! Tovarăşi, încredinţăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorşi în satele noastre, vom spune tuturor ţăranilor şi lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici şi vom găsi în noi darul de a ne transmite tot entuziasmul şi în­flăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului ade­vărului şi-l vom sădi în toate ini­mile pentru ca întreaga ţărănime să se pătrundă de puterea lui şi să vină alături de noi să întregim ma­rele front al colectiviştilor, al noii ţărănime din patria noastră­ . Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agriculturii socialiste, pentru obţi­nerea unui belşug de produse agri­cole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască alianţa dintre eroica noastră clasă muncitoare şi harnica ţărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat şi iubit al luptei troparului nostru pen­tru desăvîrşirea construcţiei socia­liste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce muncesc ! Ca o chemare de bucium, chema­rea noastră să răsune în inimile pline de avînt Şi încredere ale în­tregii ţărănim! 1 Cantităţi sporite de mărfuri vîndute la sate CONSTANŢA­­de la coresponden­tul nostru. Numai în ultimele două luni ale anului 1961, 12 colectivişti din satul Tătaru şi-au cumpărat motociclete. Faptul pare mărunt. Multiplicat însă cu alte zeci şi sute de fapte asemănătoare petrecute în fiecare din satele Dobrogei, el ilus­trează viaţa şi mai bogată a colecti­viştilor din această parte a ţării. Iată cîteva cifre concludente: Can­tităţile de zahăr, ulei, unt, orez, car­ne vîndute prin cooperative la sate au crescut în acest an cu aproape 500 tone faţă de anul trecut. Ţesăturile de bumbac, de lînă şi mătase, arti­colele electrice, tehnice, de încălţă­minte din piele etc. sunt şi ele tot mai cerute. în cursul acestui an a­­proape 2400 colectiviştii au cumpă­rat motociclete, motorete şi bicicle­te. Alte aproape 1200 familii au cum­părat maşini de cusut. A crescut de asemenea cu 3000 numărul colecti­viştilor care au cumpărat aparate de radio şi cu aproape 6000 a celor ce şi-au instalat difuzoare. In gene­ral valoarea produselor alimentare şi industriale desfăcute în 1961 prin unităţile cooperaţiei de consum la sate este cu 83 milioane lei mai mare ca anul trecut. I. R. I. MUREŞUL-Aiud str b­aterina Varga nr 1 teiefen 1104—30S l­ivrează fără repartiţii în trimestrul I­ 1902 împletituri de sirmă cu ochiuri pătrate, roobin­gj metalic, paturi, noptiere, dulapuri, etere pom etc., grilaje și por­i metalice, ţiglă categoria I îl--a. Romín­ia libera TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului dr. RAUL ROA GARCÍA Ministrul Relaţiilor Externe al Republicii Cuba Havana Vă rog să primiţi cele mai calde felicitări cu ocazia marii sărbători naţionale a poporului cuban. Vă urez sănătate, fericire perso­nală şi succese tot mai mari în ac­tivitatea dv. consacrată dezvoltă­rii prieteniei dintre ţările noastre, păcii şi progresului, CORIMEULU IVANESCU Ministrul Afacerilor Externe al R. P. Române Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecţiei poporului cuban — luni seara am­basadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Cuba la Bucu­reşti, Manuel Yepe Menendez, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) Premii de vechime pentru mineri COMANEŞTI (de la coresponden­tul nostru). Peste 1800 de mineri de la întreprinderea minieră Comă­­neşti au primit zilele acestea pre­mii anuale de vechime. Maistrul Vasile Condrea, şeful de brigadă Constantin Mocanu, maistrul miner Simion Bîlbîie, care lucrează de peste 20 de ani în subteran, au pri­mit premii în valoare de 2800—5000 lei. Valoarea totală a premiilor de vechime acordate minerilor din Va­lea Trotușului se ridică la 1.400.000 lei. Tragerea specială Lola Central PENTRU PREMIILE OBISNUITE IN BANI I 41 _ 76 — 78 - 67 — 59 — 3 ■17-12 PREMIILE SPECIALE A : 67 - 59 — 70 ; B : 12 — 76 - 17 ; C : 78 · 34 - 41 PENTRU PREMIILE­ SUPLIMENTARE Faza I : 21-76-22 Faza a II-a : 66 — 40 — 62 — 35 Faza a III-a : 14 — 4 -­ 25 — 68 — 40 Faza a IV-a : 12 — 45 — 65 — 16 — 40 Faza a V-a : 45 - 3 - 61 - 60 - 47 Faza a Vl-a : 3 - 49 — 76 - 29 -47 Faza a Vll-a : 1 — 25 — 65 - 35 7 Fond de premii: 3.840.581 lei: 70 ,­­ 34 57 1 Tragerea la sorţi a libretelor C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii CEC Cu ciş­­tiguri din 31 decembrie 1961, au ie­şit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 589 cu 250%; 673 cu 200%; 212 cu 100%, 013 cu 50%, şi 129, 176, 227, 305, 367, 446 497, 670, 753, 807, 949 cu 25%. Sumele cuvenite drept cîştig se calculează faţă de soldul mediu tri­mestrial al libretelor ieşite cîştigă­toare. ■ Scenă din spectacolul cu piesa „De Pretore Vicenzo“ de Eduard de Filippo prezentat în premieră de Teatrul pentru copii şi tineret din Capitală Foto : AGERPRES Marea de aur Se pot cita zeci de titluri ale unor volume de reportaje apărute în ul­timul timp şi epuizate, dovadă grăi­toare a faptului că acest gen se bucură de preţuirea din ce în ce mai mare a maselor, că cititorii urmă­resc paginile cronicarilor contempo­raneităţii — reporterii, pagini meni­te să oglindească tot ce e nou şi vrednic de cunoscut în viaţa nostră atît de bogată în înnoiri. Dar citi­torul de gazetă cotidiană îndrăgeşte adesea şi reportaje care nu ajung întotdeauna să fie adunate în cărţii roadele cele mai timpurii ale călăto­riilor reportericeşti, reportaje în care autorii caută să aducă mai re­pede la cunoştinţa generală faptele cele mai noi ale actualităţii noastre, care prin uluitoarele sale prefaceri solicită în fiecare clipă condeiul re­­porterului. Autorii antologiei de re­portaje „Marea de aur“ apărută de surind în Editura pentru literatură, eu pornit de la premisa unei se-,­lecţii ample în tot c­eea ce înseam­nă ,,prezenţă reportericească“ nu numai în publicaţiile­ Uniunii Scri­itorilor, ci in cele mai multe din pe­riodicele noastre, ziare şi reviste. De aici volumul a dobîndit avantajul unei multitudini de semnături şi implicit IM acoperirii unei cuprin­zătoare arii­­geografice care se în­tinde pe teritoriul întregii ţări, des­­făşurînd înaintea cititorului o ade­vărată hartă a belşugului satelor noastre, pornite pe drumul colecti­vizării agriculturii. Călătorim împreună cu autorii şi cu eroii lor pe întinderile Bărăga­nului şi pe ogoarele Dobrogei de aur, urcăm în părţile Botoşanilor şi Sucevei, de acolo trecem munţii in Maramureş, coborîm în Cîmpia Transilvană, poposim în Banat ca mai apoi, să încheiem cu Oltenia a­­cest itinerar ispititor pe care fie­care dintre noi ar fi bucuros să-l străbată oricînd aevea. Şi ca într-o călătorie adevărată, cititorul va fi atras cu precădere de fizionomia locurilor, de oamenii în­­tîlniţi în cale, de biruinţele uimitoa­re ale harnicilor colectivişti, într-un cuvînt de realităţile cunoscute, dar şi de chipul cum îi sînt înfăţişate aceste realităţi. Geo Bogza le închină un vibrant poem în proză, rîndurile lui George Călinescu ţintesc spre ample pro­*) Editura pentru literatură, Lecţii simbolice, din sesizarea amă­nuntului sugestiv, Eugen Barbu în­cearcă o replică modernă la vechea reprezentare a „vieţii la ţară“, Con­stantin Prisnea istoriseşte savuros intîlnirea cu unul din omenii zilelor noastre, Eusebiu Camilar înfiripă în grai mateom peripeţiile unui drum­­în „Ţara de Sus“. Corneliu Leu, Ilie Purcaru, confruntă realităţile cu­noscute de ei astăzi cu faptele pe larg le puteai vedea odinioară în aceleaşi Jocuri: Nicolae Vetea, Alecu Ivan Ghileg, Petru Vir­dă, Pop Si­mion, Dumitru Corbea,­ Dragoş Vi­­col, Virgil Dănelulescu, "­Cţî" se­mina­­tarii acestui volum vin fiecare ~te. parte cu propria lor manieră publi­­cistică, scriind mici monografii ale locurilor vizitate, portrete, relatări ale faptelor de seamă ale oameni­lor cu" care au stat de vorbă. Majoritatea reportajelor ai căror prof şi ale căror fapte, după cum ne asigură „cuvîntul înainte"­ al edi­turii „sînt toţi şi toate adevărate", se inspiră din realităţile întîlnite mai cu seamă după Congresul al III-lea al partidului. In felul acesta paginile cărţii sînt o oglindă a muncii des­făşurate în anii noştri sub conduce­rea partidului, pentru înfăptuirea marei opere de întărire continuă şi creştere a gospodăriilor colective, înfăţişînd cu mijloace plastice şi concludente drumul ţărănimii noas­tre spre bunăstare şi belşug. BORIS BUZI­A! f SPORT —SPORT R. P. Romina — R. S. S. Ucraineană 8-2 la hochei în cel de-al doilea meci echipa se­lecționată de hochei pe gheață a R.P. Romine a întîlnit din nou la Kiev reprezentativa R.S.S. Ucrai­nene. Hocheiștii roroîoi au terminat învingători cu scorul de 8—2 (3—1, 4-0, 1-1). Concursul inaugural al noului sezon de schi Concursul inaugural al noului se­zon de schi a reunit duminică pe pârtiile din jurul staţiunii de­­ Pre­deal peste 150 de concurenţi. Proba de slalom special care a avut toc pe Cioplea de-a lungul unui traseu în lungime de 280 m (dif. de nivel 130 m) cu 43 de porţi a revenit lui M. Bucur (Carpaţi Sinaia) care a reali­zat în cele două manşe IT­ Vio. El a fost urmat în clasament de co­­echipierii săi I. Zangor­a, 77"4h­0 şi I. Tăbăraş - 77"7/ig. Proba femini­­nă disputată pe acelaşi traseu s-a încheiat cu victoria campioanei Bona Mikloş (Dinamo Brasov), care a to­talizat timpul de ©1­00 mip Mihaela Gheoarcă a ocupat locul doi cu ca ano. Probele de fond desfășurate pe pîrtia de la Polistoacă au prilejuit întreceri spectaculoase. La seniorii pe distanta de to km a cîştigat P. Dinu (Dinamo Braşov) cu rezultatul de §7'39", iar la senioare (5 km) vic­toria a revenit Elenei Tom (Casa Ofiţerilor Braşov) la 2416'*, M • Echipa de fotbal Petrolul Plo­ieşti şi-a încheiat turneul în Indo­nezia jucînd duminică la Djakarta cu echipa Persidaya de care a dis­pus cu scorul de 7—1 (3—1) prin punctele marcate de Dridea (3), Ba­dea (2), A. Munteanu şi Babone, ca şi în celelalte întîlniri susţinute fot­baliştii români au lăsat o frumoasă impresie fiind îndelung aplaudaţi de spectatori. • Competiţia de handbal nr 7 „Cupa de iarnă“ a continuat dumi­nică în sala Dinamo. Iată rezultate­le înregistrate: I.T.B.­—Vestitorul (f) 13-5; Metalul - I.T.B. (m) 28:27; Ştiinţa — Progresul (f) 11—5; Rapid - Confecţia (f) 22—5­• Intre 6 şi 8 ianuarie va avea loc la Cluj întilnirea internaţională de tenis de masă dintre echipele C.S.M Cluj şi Borussia Düsseldorf (R.F. Germană) contînd pentru sfer­turile de finală ale „Cupei campio­nilor europeni" în acest meci echi­pa clujeană va fi alcătuită din Radu Negulescu, Gh Cebtizan, Aa, Rethi şi Dorin Giurgică. După disputarea întîlnirii oficiale echipa Borussia va mai susţină la Cluj un meci a­­mical cu o echipă de tineret. • în turneul internaţional de şah de la Hartings în runda a 6-s Boto vinnik a cîştigat în 40 de mutări la indianul Aaron, iar Bisguier l-a învins la 31 de mutări pe Grigoriei. In cea mai interesanta partidă a rundei a 6-a Biaguier şi Flohr au făcut remiză Rezultatul partidelor întrerupte din primele 5 runde. Campionul lumii Mihail Bervinnik (URJS.)a remizat cu Gligoric­ (Iugoslavia) și a cîștigat partida cu Barden (Anglia). El a trecut în fruntea clasamentului totalized 4Vi puncte. Salo Flohr (U.R.S.S.) și Bisguier (S.U.A.) se află­ ­SPORT I r­i pe tenurile următoare fiecare cu cîte 37* puncte. • Echipa maghiară de fotbal Új­pest Dózsa Budapesta şi-a început turneul în Costa Rica întîlnind la San Jose echipa Sport Heredisno de care a dispus cu scorul de 1-0 U-0). • Cea de-a 37-a ediţie a tradiţio­nalului cros internaţional care s-a desfăşurat in seara zilei de 31 de­cembrie pe străzile oraşului Sao Paolo a prilejuit o pasionantă luptă sportivă între Martjp Hyman (An­glia) şi etiopianul Bikila Abebe, ciştigătorul maratonului olimpic de la Roma- Sprintînd puternic pe ul­timele două sute de metri, Hyman a terminat învingător rea­zînd pe cei 7,400 m timpul de 21'24"7HQ (cel mai bun timp înregistrat pînă acum). După 4'U10 a sosit Bikila Abebe, urmat de Clark (Anglia) 22’03"4/1Q și francezul Bogey — 31'ia"4/10, • întilnirea triunghiulară inter­naţională de lupte libere dintre e­­chipele Iranului, R. p. Bulgaria şi Turciei desfăşurată la Teheran a fost cîştigată de gazde. Echipa R-P. Bulgaria s-a clasat pe locul doi. • Intr-un meci internaţional de fotbal disputat la München echipa iugoslavă Vojvodina a învins cu scorul de 6-­3 (1-1) echipa Bayern Hof. • In staţiunea de aporturi de iarnă de la Innsbruck a avut tot un epo­­curs de sărituri cu schiuri re­cen­tînd pentru tradiţionala competiţie „Turneul celor 4 trambuline". Vic­toria a revenit austriacului Willy Egger cy 225 puncte (săriturile sale au măsurat 80 şi respectiv 89.5 m). Pe locurile următoare s-au clasat Koba Takadze (U.R B.S.) 319,7 pun­cte (70,5 și 83,3 m) și Walter Ha­­berstter (Austria) cu 219,4 puncte- — Miercuri 3 ianuarie 1962 — nr. 5355 Cavaleria Rusticană | || Paiaţe, 19,30 | Tea­trul de Operă || Ba­let I Hoţii şi ver­m­evi Aifini distil, 19,30 : Teetrul­­ Al­it KL Muncitoresc C.F.R. — | Giuleşti I Celebrul 702, a 19,30 | Teetrul de Co-18 medie: Vinzătorul de păsări, 19,30:8 Teatrul de Stat de Operetă | Ctrl Birt8 Bora, 20 : Teatrul Evreiesc de Stet i 8 Prima Intîlnire, 20 : Teatrul pentru tine- j 8 ret și copii (Sala pentru tineret) , - 2 la aritmetică,­­4 (1 17 ; Teatrul pen- j g tru tineret și copii (Sala pentru copii); » Revista 62, 20 : Teatrul eptitlo musical 6 ,,C. Tănase“ (Sale Savoy) ; Doctoral 1 3 Aumădoare, 11 ; Testrul :„Ţăndărică­­“ (Sala Orfeu) ! Şi nu glumă... şi în se-3­rios, 20,30 : O.S.T.A. (Sale bailee) 1­3 Luminile arenei, 20­­ Ctroul de Stat-CINEMA Porto-Franco , Patria, Gh. Doja, 23 August; Agentul X 25, Repu­blica, E. Pavel ; In­­tîlnire pe cablu : I. C. Frimu, înfrăţirea îrrtre popoare: Alex. Sahia I Poveste des­pre o fată : Magheru, Donca Simo­n Caidul .* V. Alecsandri, V. Roaită, Mio­riţa, Volga I Cavalerii teutoni : Lumi­na ! Sosește circul : 8 Martie, Flacăra, N. Bălcescu . Flăcări în taiga: Maxim Gorki, Populart Aleksandr Nevski : Central ; Ultimul meu tango : Victoria­­ Rapsodia ucraineană .* Tineretului; Cir- 8 cui fărâ cupolă : Timpuri Noi » Prim- 8 gram special pentru copii » dimineaţa ! 8 Revista visurilor — după amiază : 13 8 Septembrie­­ Cazacu­­l Cultural, O. Coş- 8 buc; Ivan cel Groaznic (ambele ferii); 8 Alex. Popov ; Vikingii ; Gnvita­­­g­nate ; C. David, G. Pacovia, Aurel­­ Vlaicu ; Zece paşi spiro răsărit; Unirea, Olga Bancic ; Raidul vărgat ; T. Va­­dimirescu ; Castelul , din basme; Munca; Spectatori în pisant : Moşilor ; Cele 400 de lovituri ; 16­­Februarie ; Carmen de la Ronda ; M. Er­zi­escu­­ Vînt da libertate: I. Pintilie ,­­Til Hakim : 8 Mai , Cop­id trupei ; Plodească ; Cazul Gleiwitz : Dru­mul Serii Cînd primăvara e fierbinte : 30 pec­mbrie» Defileul: B. Delavran­­cea. 16 . Emisiunea pen­tru cluburile­­din în- I treprinderi. Șip­ag.­­prins: Telejurnalul săptămînii . Ce dorim I să realizăm în acest­­ an 1 Respectarea e*fT Cjpilor de colaborare, condiţie de bază în îndeplinirea plft- I ngliH de producţiei Mijzică u^ ră­, J " „Figuri de seamă ale teatrului românesc“ Editura Meridiane a iniţiat publi­carea unei serii de lucrări sub titlul „Figuri de seamă ale teatrului rom­î­­nesc". Fiecare lucrare va conţine un scurt text de prezentare a biogra­fiei artistului însoţită de o bogată ilustraţie. Primul volum al seriei în curs de apariţie a fost dedicat lui Tony Bulandra. Autorii săi sunt re­gretata artistă a poporului Lucia Sturdza Bulandra şi Mihai Vasiliu. Vor mai apărea volume închinate lui Matei Millo, Lucia Sturdza Bu­landra, Nicolae Bălţăţeanu etc. Revelionul în faţa micului ecran Pregătirile pentru revelion ale te­leviziunii s-au vădit a fi cu prilejul acestui an nou, mai bogate de­cil în anii precedenţi, realizind­u-se intr-o emisiune cu o întindere regi­d­­ată de ceea ce ne obişnuise în asemenea ocazii. Reuşita deplină a programului a fost nu atît pe latura lui atracti­vă, de originalitate cît mai ales de antreu. Cu un suport muzical bine ritmat şi răspunzînd celor mai felu­­rite gusturi, peripeţiile lui moş Gerin (un tînăr jovial, umblînd în talie) au constituit agreabilul comperat pentru trecerea In revistă a unor me­lodii cunoscute ca interpreţi în ma­­­joritatea lor tineri de talent (George Bunea, Marina Voica, duo Calan, Mihai ducă etc.). Apreciem con­­cursul unor artişti-oaspeli ca Leia Ivanova, cvartetul Allegro şi trio de muzicuţe Ritmus care, ca de obicei, ne-au plimbat pe aripile melodiei prin lumea largă. O parte deosebit de bine realizată a programului au constituit-o mo­mentele de dans Filmul de salut al televiziunii noa­stre conceput și realizat de Valeria lazarov pe o idee comică pe­ cit de simplă pe atît de fantezist dezvolta­tă cu concursul lui Mircea Crişan, are girul cert al succesului unui şla­găr îndrăgit de marele public („Man­dolina mea" de George Grigoriu) şi prospeţimea unei Interprete valoroase (Margareta Pâslaru). O mai bună împletire a tradiţiilor cu elanul distractiv prilejuit de a­­cest eveniment ne-a oferit-o însă Ul­mul televiziunii din Moscova. Prezentarea tuturor numerelor de program într-o imagine de mare acurateţa şi cu o montare amplă care ne-a făcut să ne simţim partici­panţi la un mare revelion colectiv,, aparţine regizorilor studioului de te­leviziune al căror efort a fost susţi­nut fără greş de o Întreagă armată de tehnicieni. Considerăm programul de revelion nu numai un succes, ci şi o promisiune pentru anul care a început. EUGEN ATANASIU ). B LA TEATRUL „C. I,r­e a intrat în repetiţie piesa „Fraţii Karamazov“, dramatizare de B N. Livanov, după Dostoievski. Regia este semnată de George Teodores­­cu, iar decorurile şi costumele de Dan Nemţeanu, în distribuţie : N. Sireteanu, Dan Nicolaie, Geo Mai­­can, Cristea Avram, Val. Sandules­­cu, Al. Ciprian, Ion Damian, Mag­dalena Buznea, Migru Avram Nico­­lau şi alţii. ÎN COMUNELE Bolşoaia, Peri­­şani, Racoviţa, Brezai, Buneu şi Căli­­măneşti din raionul Bra, Vîlcea, s-a desfăşurat zilele trecute faza comu­nală a celui de-al II­-tea Festival bie­nal de teatru „I.­­ Garagraie". Prin­tre piesele prezentate se numără : „Cel din urmă" de Gh. Ţenţuiescu, „Neamurile'' de T. Buşceau, „Gară mică" de Pan Tărchilă, ,,O noapte grea" de Lucia Demetrius şi „Aniver­sarea" de K. Endre, (CONSTANTIN APOSTOL, corespondent voluntar). PRIMELE CONCERTE ale Filar­monicii de Stat „George Enescu“ prevăzute în anul­­92, vor avea loc sîmbătă 6 ianuarie la ora 2­0 şi du­minică 7 ianuarie la orele 11 în sala Ateneului R.P­R. Va dirija Mircea Basarab, avînd ca solist pe Ştefan Ruha. Cu acest prilej se va pre­zenta în prima audiţie Simfonia a XlII a de D. Cuelin. IN CADRUL Societăţii de ştiinţe, istorie şi filologie S­faiile Botoşani -—a avrut loc conferinţa­­ „Din frumu­seţile folclorului moldovenesc, o­­glindite in arta casnică". Conferen­ţiara, prof. Aurora Turcu de la Mu­zeul etnografic din Iaşi, a vorbit des­pre frumoasele colecţii de artă popu­lară ale acestui muzeu, colecţii care trezesc admiraţia tuturor vizitato­ri­­lor. Muzeul «Biografie al Moldovei posedă 48 lăicere şi 50 covoare, rea­lizări vechi ale industriei casnice textile, majoritatea lor fiind din nor­­dul Moldovei, din valea Bistriţei şi din Vrancea. Conferinţa s-a bucurat de o deose­bită preţuire. (EMIL ANTONOVICI, corespondent voluntar) ORCHESTRA SIMFONICA A RA­­DIOTELEVIZIUNII prezintă joi, 4 ia­nuarie ora 19:45, în Studioul de con­certe un concert dirijat de Edgard Donneaux (Belgia). In programi lie­v daly; Dansuri din Galanten, Dvorak! Concert pentru vioară şi orchestră (Solist; Mihai Constantinescu şi Gre­­oryi Suita de balet; Debussy; NPCtor­­nel.s. LA TEATRUL DE OPERĂ ŞI BA­LET At. R.P.R, a îfttrpt în ţepetitie oaera „Cavalerul rozelor" de Richard Strauss. Ip distribuţie fi­gurează : Arta Florescu, Renaida Pally, Elena Cernei, Magda Ianem­ţescu, Octav Emiaărescu, Valentin Tiedorian şi alţii. Conducerea mu­zicală aparţine lui Mihai Bredi­­ceanu iar regia artistică lui Jean Rînzescu. TEATRUL DE PĂPUŞI ŞI MARIO­NETE „ŢĂNDĂRICĂ", prezintă as­tăzi, la ora 16, la Combinatul poli­grafic „Casa Scînteii, piesele „Mă­­riuca şi merele de aur” şi „Găinuşa harnică“................... NQTTARA1 a !

Next