Romînia Liberă, ianuarie 1962 (Anul 20, nr. 5355-5379)
1962-01-03 / nr. 5355
Pag. 2-3 1 Lista de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. ieşite la sorţ! LA TRAGEREA DE BAZA DIN 31 DECEMBRIE 1964 Lista da cîştiguri Seria obligaţiunii cîştigătoare N-rul obligaţiunii cîştigătoare 5S 55 55 550 550 08452 20776 36289 40909 21030 23082 26673 44792 01966 03819 06972 13199 15009 18030 10460 25855 29433 35469 54955 Terminația scriei 736 958 47 58 61 25 45 43 31 36 03 26 33 28 26 20 13 46 35 02 28 42 25 12 0220 33 28 3011 Valoarea câștigurilor Parțiali 75.000 50.000 25.000 25.000 10.000 10.000 10.00Q 10.000 5.000 5.000 5.000 5.QOO 5.000 5.000 5.00Q 5 000 5.000 5.000 5.000 2 000 2.000 2.000 80Q 800 800 tbsr - 1- în afara eîştiguFÎlOî în bani %au acorzi!*t in nius, ptsignr! reiat qOiqttiqnt Q E C, tn otMects v urnjOtas-Seria Nr. Seria Nr 00316 41 45775 35 39955 39 50834 31 52307 04 25370 44 30244 36 05959 19 21385 03 18846 28 la obligaţiunile CE,C. ieşite la sorţi La TRAGEREA SUPLIMENTARA DIN 31 DECEMBRIE 1961 8 0 Seria N-rut Valoarea cîştigurilorpeo Partiam 1 31495 02 100.000 1 27734 30 50.000 1 04447 20 25.000 , 1 26345 33 25.000 1 00832 49 10.000 1 05848 03 lo.ooo 1 08606 29 10.000 1 18203 47 lo.ooo 1 22405 23 10.000 1 45603 33 lo.ooo Terminația seriei 55 103 20 s.eoo 55 092 14 2.000 55 169 10 2.000 55 247 23 2.000 55 455 44 2.000 55 800 04 2.000 i os 73 d 1440-— CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti (Urmare din pag. l-a) familii de ţărani se unesc, întemeiază rospodării colective şi se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Veniţi cu toată încrederea alături da noi, de marea mulţime a ţărănimii, de ţărănimea colectivistă. Muncind toti laolaltă in gospodării colective, pe tot întinsul ţării, vom făuri bunăstarea si fericirea pentru toti, pentru noi şi familiile noastre. Să pară in soarele lunii iunie, cînd se coace griul, tara toată poleştă in aur. Am suferit împreună în robie la moşieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belşug şi fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, fraţi ai noştri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu belşugul. Tovarăşi, Viaţa din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviştii, o viaţă cum nici n-a visat vreodată ţărănimea, ne arată fără greş că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea şi fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectivişti. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuşi parcă ar cere colectivizarea, ca să poată avea şi el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere şi înnoire a vieţii setului, a ţărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viaţă şi mai îmbelşugată a poporului muncitor. Dragi tovarăşi, Pentru a întări gospodăriile colective prin creşterea veniturilor şi a răspunde în acelaşi timp intereselor mari ale statului şi nevoilor populaţiei, chemăm întreaga ţărănime şi pe toţi lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obţine recolte tot mai mari de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole şi să cultive cît mai multe legume, îndeosebi în jurul oraşelor şi a centrelor muncitoreşti, pentru a putea răspunde din belşug nevoilor populaţiei. Să nu uităm apoi, tovarăşi, că ţara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi şi vii. Sînt la noi multe dealuri pe care creşte doar o iarbă aspră şi spini, terenuri nisipoase pe care nu rodesc cereale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viţă de vie şi pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de meri şi peri, de caişi şi vişini, să le incărcăm cu viţa purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populaţie bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor de sănătate şi bogăţie de seamă a ţării. Colectivişti, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toţi ştim că de totdeauna regiunile ţării noastre sînt minunate pentru creşterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a creşte cît mai multe animale. Să le păstrăm şi să Ie creştem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci şi să căutăm a le inmulti an de ansă sporim mereu numărul de oi cu lîna fină şi semifină şi să le îngrijim astfel încît să avem cît mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de ţăran fără păsări, să nu existe în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim şi să îngrijim bine animalele şi păsările. Ştim doar foarte bine dintr-o experienţă de sute de ani, din moşi-strămoşi, că numai astfel putem obţine o producţie mare de lapte, de carne, de lînă, de ouă, încredinţaţi, aşadar, această muncă celor mai pricepuţi şi harnici colectivişti, celor care prin firea lor iubesc animalele şi păsările, îngrijiţi-vă din timp de hrana îndestulătoare şi bună pentru toate animalele. Ridicaţi-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri şi tehnicieni din staţiunile de maşini şi tractoare. Noi, colectiviştii, Simţim sprijinul puternic pe care ni-l daţi zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolte tot mai îmbelşugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne daţi şi de aci înainte sprijinul vostru, într-o măsură şi mai mare, pentru ca împreună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în faţa agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogăţiţi tot mai mult cunoştinţele îndeletnicirii folositoare pe care o aveţi, pentru a putea întreţine şi repara cu mai bine maşinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiţi din plin, cu chibzuinţă şi destoinicie, maşinile şi tractoarele, spre a obţine tot ce ele pot da Respectaţi cu sfinţenie obligaţiile ce v-aţi luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre şi faceţi lucrările cu tragere de inimă, la timp şi cît mai bine. Ingineri şi tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilităţi de neînchipuit pentru multe şi felurite ramuri de producţie agricolă. Aveţi totul pentru a desfăşura o uriaşă muncă, de un uriaş folos. Niciodată nu au existat asemenea condiţii. Niciodată nu s-a putut desfăşura munca pe care o duceţi cu atît avînt şi cu atîta măreţie. Biruim numai cu ajutorul ştiinţei, al tuturor aplicaţiilor ei, al cunoştinţelor agrotehnice, care-i ştiinţa dărniciei pămîntului în care stă belşugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toţi laolaltă, in mijlocul gospodăriilor colective şi de stat, unde veţi putea aduce şi aplica pe scară mare bogăţia cunoştinţelor voastre şi veţi putea cunoaşte marea bucurie şi mulţumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care aţi dus-o pînă acum, sprijinul preţios pe care ni l-aţi dat, umăr la umăr cu toţi lucrătorii ogoarelor, pe care ne înfrăţeşte într-o mare familie un ţel comun, este preţuită cu toată căldura de marea mulţime a colectiviştilor Veniţi cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviştilor, şi învăţaţi-ne cum să ne organizăm mai bine producţia, ce trebuie să ştim şi cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie ştiinţa. Puneţi toată înflăcărarea pe care aveţi pentru tot ce este nou şi înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste şi veţi binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de ştiinţă din agricultură, îndreptaţi-vă eforturile spre rezolvarea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfăşuraţi activitatea voastră ştiinţifică în strînsă legătură cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate ! Luptaţi pentru introducerea şi generalizarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ! Tovarăşi, încredinţăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorşi în satele noastre, vom spune tuturor ţăranilor şi lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici şi vom găsi în noi darul de a ne transmite tot entuziasmul şi înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului adevărului şi-l vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga ţărănime să se pătrundă de puterea lui şi să vină alături de noi să întregim marele front al colectiviştilor, al noii ţărănime din patria noastră . Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agriculturii socialiste, pentru obţinerea unui belşug de produse agricole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască alianţa dintre eroica noastră clasă muncitoare şi harnica ţărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat şi iubit al luptei troparului nostru pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce muncesc ! Ca o chemare de bucium, chemarea noastră să răsune în inimile pline de avînt Şi încredere ale întregii ţărănim! 1 Cantităţi sporite de mărfuri vîndute la sate CONSTANŢAde la corespondentul nostru. Numai în ultimele două luni ale anului 1961, 12 colectivişti din satul Tătaru şi-au cumpărat motociclete. Faptul pare mărunt. Multiplicat însă cu alte zeci şi sute de fapte asemănătoare petrecute în fiecare din satele Dobrogei, el ilustrează viaţa şi mai bogată a colectiviştilor din această parte a ţării. Iată cîteva cifre concludente: Cantităţile de zahăr, ulei, unt, orez, carne vîndute prin cooperative la sate au crescut în acest an cu aproape 500 tone faţă de anul trecut. Ţesăturile de bumbac, de lînă şi mătase, articolele electrice, tehnice, de încălţăminte din piele etc. sunt şi ele tot mai cerute. în cursul acestui an aproape 2400 colectiviştii au cumpărat motociclete, motorete şi biciclete. Alte aproape 1200 familii au cumpărat maşini de cusut. A crescut de asemenea cu 3000 numărul colectiviştilor care au cumpărat aparate de radio şi cu aproape 6000 a celor ce şi-au instalat difuzoare. In general valoarea produselor alimentare şi industriale desfăcute în 1961 prin unităţile cooperaţiei de consum la sate este cu 83 milioane lei mai mare ca anul trecut. I. R. I. MUREŞUL-Aiud str baterina Varga nr 1 teiefen 1104—30S livrează fără repartiţii în trimestrul I 1902 împletituri de sirmă cu ochiuri pătrate, roobingj metalic, paturi, noptiere, dulapuri, etere pom etc., grilaje și pori metalice, ţiglă categoria I îl--a. Romínia libera TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului dr. RAUL ROA GARCÍA Ministrul Relaţiilor Externe al Republicii Cuba Havana Vă rog să primiţi cele mai calde felicitări cu ocazia marii sărbători naţionale a poporului cuban. Vă urez sănătate, fericire personală şi succese tot mai mari în activitatea dv. consacrată dezvoltării prieteniei dintre ţările noastre, păcii şi progresului, CORIMEULU IVANESCU Ministrul Afacerilor Externe al R. P. Române Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecţiei poporului cuban — luni seara ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Menendez, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) Premii de vechime pentru mineri COMANEŞTI (de la corespondentul nostru). Peste 1800 de mineri de la întreprinderea minieră Comăneşti au primit zilele acestea premii anuale de vechime. Maistrul Vasile Condrea, şeful de brigadă Constantin Mocanu, maistrul miner Simion Bîlbîie, care lucrează de peste 20 de ani în subteran, au primit premii în valoare de 2800—5000 lei. Valoarea totală a premiilor de vechime acordate minerilor din Valea Trotușului se ridică la 1.400.000 lei. Tragerea specială Lola Central PENTRU PREMIILE OBISNUITE IN BANI I 41 _ 76 — 78 - 67 — 59 — 3 ■17-12 PREMIILE SPECIALE A : 67 - 59 — 70 ; B : 12 — 76 - 17 ; C : 78 · 34 - 41 PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE Faza I : 21-76-22 Faza a II-a : 66 — 40 — 62 — 35 Faza a III-a : 14 — 4 - 25 — 68 — 40 Faza a IV-a : 12 — 45 — 65 — 16 — 40 Faza a V-a : 45 - 3 - 61 - 60 - 47 Faza a Vl-a : 3 - 49 — 76 - 29 -47 Faza a Vll-a : 1 — 25 — 65 - 35 7 Fond de premii: 3.840.581 lei: 70 , 34 57 1 Tragerea la sorţi a libretelor C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii CEC Cu ciştiguri din 31 decembrie 1961, au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 589 cu 250%; 673 cu 200%; 212 cu 100%, 013 cu 50%, şi 129, 176, 227, 305, 367, 446 497, 670, 753, 807, 949 cu 25%. Sumele cuvenite drept cîştig se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare. ■ Scenă din spectacolul cu piesa „De Pretore Vicenzo“ de Eduard de Filippo prezentat în premieră de Teatrul pentru copii şi tineret din Capitală Foto : AGERPRES Marea de aur Se pot cita zeci de titluri ale unor volume de reportaje apărute în ultimul timp şi epuizate, dovadă grăitoare a faptului că acest gen se bucură de preţuirea din ce în ce mai mare a maselor, că cititorii urmăresc paginile cronicarilor contemporaneităţii — reporterii, pagini menite să oglindească tot ce e nou şi vrednic de cunoscut în viaţa nostră atît de bogată în înnoiri. Dar cititorul de gazetă cotidiană îndrăgeşte adesea şi reportaje care nu ajung întotdeauna să fie adunate în cărţii roadele cele mai timpurii ale călătoriilor reportericeşti, reportaje în care autorii caută să aducă mai repede la cunoştinţa generală faptele cele mai noi ale actualităţii noastre, care prin uluitoarele sale prefaceri solicită în fiecare clipă condeiul reporterului. Autorii antologiei de reportaje „Marea de aur“ apărută de surind în Editura pentru literatură, eu pornit de la premisa unei se-,lecţii ample în tot ceea ce înseamnă ,,prezenţă reportericească“ nu numai în publicaţiile Uniunii Scriitorilor, ci in cele mai multe din periodicele noastre, ziare şi reviste. De aici volumul a dobîndit avantajul unei multitudini de semnături şi implicit IM acoperirii unei cuprinzătoare ariigeografice care se întinde pe teritoriul întregii ţări, desfăşurînd înaintea cititorului o adevărată hartă a belşugului satelor noastre, pornite pe drumul colectivizării agriculturii. Călătorim împreună cu autorii şi cu eroii lor pe întinderile Bărăganului şi pe ogoarele Dobrogei de aur, urcăm în părţile Botoşanilor şi Sucevei, de acolo trecem munţii in Maramureş, coborîm în Cîmpia Transilvană, poposim în Banat ca mai apoi, să încheiem cu Oltenia acest itinerar ispititor pe care fiecare dintre noi ar fi bucuros să-l străbată oricînd aevea. Şi ca într-o călătorie adevărată, cititorul va fi atras cu precădere de fizionomia locurilor, de oamenii întîlniţi în cale, de biruinţele uimitoare ale harnicilor colectivişti, într-un cuvînt de realităţile cunoscute, dar şi de chipul cum îi sînt înfăţişate aceste realităţi. Geo Bogza le închină un vibrant poem în proză, rîndurile lui George Călinescu ţintesc spre ample pro*) Editura pentru literatură, Lecţii simbolice, din sesizarea amănuntului sugestiv, Eugen Barbu încearcă o replică modernă la vechea reprezentare a „vieţii la ţară“, Constantin Prisnea istoriseşte savuros intîlnirea cu unul din omenii zilelor noastre, Eusebiu Camilar înfiripă în grai mateom peripeţiile unui drumîn „Ţara de Sus“. Corneliu Leu, Ilie Purcaru, confruntă realităţile cunoscute de ei astăzi cu faptele pe larg le puteai vedea odinioară în aceleaşi Jocuri: Nicolae Vetea, Alecu Ivan Ghileg, Petru Virdă, Pop Simion, Dumitru Corbea, Dragoş Vicol, Virgil Dănelulescu, "Cţî" seminatarii acestui volum vin fiecare ~te. parte cu propria lor manieră publicistică, scriind mici monografii ale locurilor vizitate, portrete, relatări ale faptelor de seamă ale oamenilor cu" care au stat de vorbă. Majoritatea reportajelor ai căror prof şi ale căror fapte, după cum ne asigură „cuvîntul înainte" al editurii „sînt toţi şi toate adevărate", se inspiră din realităţile întîlnite mai cu seamă după Congresul al III-lea al partidului. In felul acesta paginile cărţii sînt o oglindă a muncii desfăşurate în anii noştri sub conducerea partidului, pentru înfăptuirea marei opere de întărire continuă şi creştere a gospodăriilor colective, înfăţişînd cu mijloace plastice şi concludente drumul ţărănimii noastre spre bunăstare şi belşug. BORIS BUZIA! f SPORT —SPORT R. P. Romina — R. S. S. Ucraineană 8-2 la hochei în cel de-al doilea meci echipa selecționată de hochei pe gheață a R.P. Romine a întîlnit din nou la Kiev reprezentativa R.S.S. Ucrainene. Hocheiștii roroîoi au terminat învingători cu scorul de 8—2 (3—1, 4-0, 1-1). Concursul inaugural al noului sezon de schi Concursul inaugural al noului sezon de schi a reunit duminică pe pârtiile din jurul staţiunii de Predeal peste 150 de concurenţi. Proba de slalom special care a avut toc pe Cioplea de-a lungul unui traseu în lungime de 280 m (dif. de nivel 130 m) cu 43 de porţi a revenit lui M. Bucur (Carpaţi Sinaia) care a realizat în cele două manşe IT Vio. El a fost urmat în clasament de coechipierii săi I. Zangora, 77"4h0 şi I. Tăbăraş - 77"7/ig. Proba feminină disputată pe acelaşi traseu s-a încheiat cu victoria campioanei Bona Mikloş (Dinamo Brasov), care a totalizat timpul de ©100 mip Mihaela Gheoarcă a ocupat locul doi cu ca ano. Probele de fond desfășurate pe pîrtia de la Polistoacă au prilejuit întreceri spectaculoase. La seniorii pe distanta de to km a cîştigat P. Dinu (Dinamo Braşov) cu rezultatul de §7'39", iar la senioare (5 km) victoria a revenit Elenei Tom (Casa Ofiţerilor Braşov) la 2416'*, M • Echipa de fotbal Petrolul Ploieşti şi-a încheiat turneul în Indonezia jucînd duminică la Djakarta cu echipa Persidaya de care a dispus cu scorul de 7—1 (3—1) prin punctele marcate de Dridea (3), Badea (2), A. Munteanu şi Babone, ca şi în celelalte întîlniri susţinute fotbaliştii români au lăsat o frumoasă impresie fiind îndelung aplaudaţi de spectatori. • Competiţia de handbal nr 7 „Cupa de iarnă“ a continuat duminică în sala Dinamo. Iată rezultatele înregistrate: I.T.B.—Vestitorul (f) 13-5; Metalul - I.T.B. (m) 28:27; Ştiinţa — Progresul (f) 11—5; Rapid - Confecţia (f) 22—5• Intre 6 şi 8 ianuarie va avea loc la Cluj întilnirea internaţională de tenis de masă dintre echipele C.S.M Cluj şi Borussia Düsseldorf (R.F. Germană) contînd pentru sferturile de finală ale „Cupei campionilor europeni" în acest meci echipa clujeană va fi alcătuită din Radu Negulescu, Gh Cebtizan, Aa, Rethi şi Dorin Giurgică. După disputarea întîlnirii oficiale echipa Borussia va mai susţină la Cluj un meci amical cu o echipă de tineret. • în turneul internaţional de şah de la Hartings în runda a 6-s Boto vinnik a cîştigat în 40 de mutări la indianul Aaron, iar Bisguier l-a învins la 31 de mutări pe Grigoriei. In cea mai interesanta partidă a rundei a 6-a Biaguier şi Flohr au făcut remiză Rezultatul partidelor întrerupte din primele 5 runde. Campionul lumii Mihail Bervinnik (URJS.)a remizat cu Gligoric (Iugoslavia) și a cîștigat partida cu Barden (Anglia). El a trecut în fruntea clasamentului totalized 4Vi puncte. Salo Flohr (U.R.S.S.) și Bisguier (S.U.A.) se află SPORT I ri pe tenurile următoare fiecare cu cîte 37* puncte. • Echipa maghiară de fotbal Újpest Dózsa Budapesta şi-a început turneul în Costa Rica întîlnind la San Jose echipa Sport Heredisno de care a dispus cu scorul de 1-0 U-0). • Cea de-a 37-a ediţie a tradiţionalului cros internaţional care s-a desfăşurat in seara zilei de 31 decembrie pe străzile oraşului Sao Paolo a prilejuit o pasionantă luptă sportivă între Martjp Hyman (Anglia) şi etiopianul Bikila Abebe, ciştigătorul maratonului olimpic de la Roma- Sprintînd puternic pe ultimele două sute de metri, Hyman a terminat învingător reazînd pe cei 7,400 m timpul de 21'24"7HQ (cel mai bun timp înregistrat pînă acum). După 4'U10 a sosit Bikila Abebe, urmat de Clark (Anglia) 22’03"4/1Q și francezul Bogey — 31'ia"4/10, • întilnirea triunghiulară internaţională de lupte libere dintre echipele Iranului, R. p. Bulgaria şi Turciei desfăşurată la Teheran a fost cîştigată de gazde. Echipa R-P. Bulgaria s-a clasat pe locul doi. • Intr-un meci internaţional de fotbal disputat la München echipa iugoslavă Vojvodina a învins cu scorul de 6-3 (1-1) echipa Bayern Hof. • In staţiunea de aporturi de iarnă de la Innsbruck a avut tot un epocurs de sărituri cu schiuri recentînd pentru tradiţionala competiţie „Turneul celor 4 trambuline". Victoria a revenit austriacului Willy Egger cy 225 puncte (săriturile sale au măsurat 80 şi respectiv 89.5 m). Pe locurile următoare s-au clasat Koba Takadze (U.R B.S.) 319,7 puncte (70,5 și 83,3 m) și Walter Haberstter (Austria) cu 219,4 puncte- — Miercuri 3 ianuarie 1962 — nr. 5355 Cavaleria Rusticană | || Paiaţe, 19,30 | Teatrul de Operă || Balet I Hoţii şi vermevi Aifini distil, 19,30 : Teetrul Alit KL Muncitoresc C.F.R. — | Giuleşti I Celebrul 702, a 19,30 | Teetrul de Co-18 medie: Vinzătorul de păsări, 19,30:8 Teatrul de Stat de Operetă | Ctrl Birt8 Bora, 20 : Teatrul Evreiesc de Stet i 8 Prima Intîlnire, 20 : Teatrul pentru tine- j 8 ret și copii (Sala pentru tineret) , - 2 la aritmetică,4 (1 17 ; Teatrul pen- j g tru tineret și copii (Sala pentru copii); » Revista 62, 20 : Teatrul eptitlo musical 6 ,,C. Tănase“ (Sale Savoy) ; Doctoral 1 3 Aumădoare, 11 ; Testrul :„Ţăndărică“ (Sala Orfeu) ! Şi nu glumă... şi în se-3rios, 20,30 : O.S.T.A. (Sale bailee) 13 Luminile arenei, 20 Ctroul de Stat-CINEMA Porto-Franco , Patria, Gh. Doja, 23 August; Agentul X 25, Republica, E. Pavel ; Intîlnire pe cablu : I. C. Frimu, înfrăţirea îrrtre popoare: Alex. Sahia I Poveste despre o fată : Magheru, Donca Simon Caidul .* V. Alecsandri, V. Roaită, Mioriţa, Volga I Cavalerii teutoni : Lumina ! Sosește circul : 8 Martie, Flacăra, N. Bălcescu . Flăcări în taiga: Maxim Gorki, Populart Aleksandr Nevski : Central ; Ultimul meu tango : Victoria Rapsodia ucraineană .* Tineretului; Cir- 8 cui fărâ cupolă : Timpuri Noi » Prim- 8 gram special pentru copii » dimineaţa ! 8 Revista visurilor — după amiază : 13 8 Septembrie Cazacul Cultural, O. Coş- 8 buc; Ivan cel Groaznic (ambele ferii); 8 Alex. Popov ; Vikingii ; Gnvitagnate ; C. David, G. Pacovia, Aurel Vlaicu ; Zece paşi spiro răsărit; Unirea, Olga Bancic ; Raidul vărgat ; T. Vadimirescu ; Castelul , din basme; Munca; Spectatori în pisant : Moşilor ; Cele 400 de lovituri ; 16Februarie ; Carmen de la Ronda ; M. Erziescu Vînt da libertate: I. Pintilie ,Til Hakim : 8 Mai , Copid trupei ; Plodească ; Cazul Gleiwitz : Drumul Serii Cînd primăvara e fierbinte : 30 pecmbrie» Defileul: B. Delavrancea. 16 . Emisiunea pentru cluburiledin în- I treprinderi. Șipag.prins: Telejurnalul săptămînii . Ce dorim I să realizăm în acest an 1 Respectarea e*fT Cjpilor de colaborare, condiţie de bază în îndeplinirea plft- I ngliH de producţiei Mijzică u^ ră, J " „Figuri de seamă ale teatrului românesc“ Editura Meridiane a iniţiat publicarea unei serii de lucrări sub titlul „Figuri de seamă ale teatrului romînesc". Fiecare lucrare va conţine un scurt text de prezentare a biografiei artistului însoţită de o bogată ilustraţie. Primul volum al seriei în curs de apariţie a fost dedicat lui Tony Bulandra. Autorii săi sunt regretata artistă a poporului Lucia Sturdza Bulandra şi Mihai Vasiliu. Vor mai apărea volume închinate lui Matei Millo, Lucia Sturdza Bulandra, Nicolae Bălţăţeanu etc. Revelionul în faţa micului ecran Pregătirile pentru revelion ale televiziunii s-au vădit a fi cu prilejul acestui an nou, mai bogate decil în anii precedenţi, realizindu-se intr-o emisiune cu o întindere regidată de ceea ce ne obişnuise în asemenea ocazii. Reuşita deplină a programului a fost nu atît pe latura lui atractivă, de originalitate cît mai ales de antreu. Cu un suport muzical bine ritmat şi răspunzînd celor mai felurite gusturi, peripeţiile lui moş Gerin (un tînăr jovial, umblînd în talie) au constituit agreabilul comperat pentru trecerea In revistă a unor melodii cunoscute ca interpreţi în majoritatea lor tineri de talent (George Bunea, Marina Voica, duo Calan, Mihai ducă etc.). Apreciem concursul unor artişti-oaspeli ca Leia Ivanova, cvartetul Allegro şi trio de muzicuţe Ritmus care, ca de obicei, ne-au plimbat pe aripile melodiei prin lumea largă. O parte deosebit de bine realizată a programului au constituit-o momentele de dans Filmul de salut al televiziunii noastre conceput și realizat de Valeria lazarov pe o idee comică pe cit de simplă pe atît de fantezist dezvoltată cu concursul lui Mircea Crişan, are girul cert al succesului unui şlagăr îndrăgit de marele public („Mandolina mea" de George Grigoriu) şi prospeţimea unei Interprete valoroase (Margareta Pâslaru). O mai bună împletire a tradiţiilor cu elanul distractiv prilejuit de acest eveniment ne-a oferit-o însă Ulmul televiziunii din Moscova. Prezentarea tuturor numerelor de program într-o imagine de mare acurateţa şi cu o montare amplă care ne-a făcut să ne simţim participanţi la un mare revelion colectiv,, aparţine regizorilor studioului de televiziune al căror efort a fost susţinut fără greş de o Întreagă armată de tehnicieni. Considerăm programul de revelion nu numai un succes, ci şi o promisiune pentru anul care a început. EUGEN ATANASIU ). B LA TEATRUL „C. I,re a intrat în repetiţie piesa „Fraţii Karamazov“, dramatizare de B N. Livanov, după Dostoievski. Regia este semnată de George Teodorescu, iar decorurile şi costumele de Dan Nemţeanu, în distribuţie : N. Sireteanu, Dan Nicolaie, Geo Maican, Cristea Avram, Val. Sandulescu, Al. Ciprian, Ion Damian, Magdalena Buznea, Migru Avram Nicolau şi alţii. ÎN COMUNELE Bolşoaia, Perişani, Racoviţa, Brezai, Buneu şi Călimăneşti din raionul Bra, Vîlcea, s-a desfăşurat zilele trecute faza comunală a celui de-al II-tea Festival bienal de teatru „I. Garagraie". Printre piesele prezentate se numără : „Cel din urmă" de Gh. Ţenţuiescu, „Neamurile'' de T. Buşceau, „Gară mică" de Pan Tărchilă, ,,O noapte grea" de Lucia Demetrius şi „Aniversarea" de K. Endre, (CONSTANTIN APOSTOL, corespondent voluntar). PRIMELE CONCERTE ale Filarmonicii de Stat „George Enescu“ prevăzute în anul92, vor avea loc sîmbătă 6 ianuarie la ora 20 şi duminică 7 ianuarie la orele 11 în sala Ateneului R.PR. Va dirija Mircea Basarab, avînd ca solist pe Ştefan Ruha. Cu acest prilej se va prezenta în prima audiţie Simfonia a XlII a de D. Cuelin. IN CADRUL Societăţii de ştiinţe, istorie şi filologie Sfaiile Botoşani -—a avrut loc conferinţa „Din frumuseţile folclorului moldovenesc, oglindite in arta casnică". Conferenţiara, prof. Aurora Turcu de la Muzeul etnografic din Iaşi, a vorbit despre frumoasele colecţii de artă populară ale acestui muzeu, colecţii care trezesc admiraţia tuturor vizitatorilor. Muzeul «Biografie al Moldovei posedă 48 lăicere şi 50 covoare, realizări vechi ale industriei casnice textile, majoritatea lor fiind din nordul Moldovei, din valea Bistriţei şi din Vrancea. Conferinţa s-a bucurat de o deosebită preţuire. (EMIL ANTONOVICI, corespondent voluntar) ORCHESTRA SIMFONICA A RADIOTELEVIZIUNII prezintă joi, 4 ianuarie ora 19:45, în Studioul de concerte un concert dirijat de Edgard Donneaux (Belgia). In programi liev daly; Dansuri din Galanten, Dvorak! Concert pentru vioară şi orchestră (Solist; Mihai Constantinescu şi Greoryi Suita de balet; Debussy; NPCtornel.s. LA TEATRUL DE OPERĂ ŞI BALET At. R.P.R, a îfttrpt în ţepetitie oaera „Cavalerul rozelor" de Richard Strauss. Ip distribuţie figurează : Arta Florescu, Renaida Pally, Elena Cernei, Magda Ianemţescu, Octav Emiaărescu, Valentin Tiedorian şi alţii. Conducerea muzicală aparţine lui Mihai Brediceanu iar regia artistică lui Jean Rînzescu. TEATRUL DE PĂPUŞI ŞI MARIONETE „ŢĂNDĂRICĂ", prezintă astăzi, la ora 16, la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii, piesele „Măriuca şi merele de aur” şi „Găinuşa harnică“................... NQTTARA1 a !