Romînia Liberă, august 1963 (Anul 21, nr. 5845-5870)
1963-08-01 / nr. 5845
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! minte liberi OMANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Cooperar—factor Măritor nu îndeplinim planului de producţie De la înfiinţare şi pînă în prezent, Uzina metalurgică „Tudor Vladimirescu“, creaţie a regimului democrat-popular, a cunoscut o dezvoltare continuă şi impetuoasă, producţia sa din acest an marcînd o creştere de peste 7,5 ori faţă de anul 1953. Şi în anul acesta, uzina se menţine pe linia rezultatelor din anii precedenţi, realizînd planul producţiei globale pe semestrul I în proporţie de 101,3 la sută, iar producţia marfă — în proporţie de 101 la sută. De asemenea, a realizat lună de lună toate sortimentele. Trebuie să subliniem că noi nu am fi putut obţine aceste succese, dacă nu am fi fost sprijiniţi de uzinele colaboratoare. La fabricarea autovehiculelor pe care le executăm, cooperează un număr de 37 de întreprinderi din capitalăŞi din ţară. Unele întreprinderi livreazăagregate, subansamble şi diferite piese, iar altele — semifabricate din cauciuc, din mase plastice etc., care reprezintă, în producţia anului 1963 a uzinei noastre o pondere foarte însemnată. Evident că în aceste condiţii realizarea ritmică a sarcinilor de plan şi ridicarea continuă a nivelului tehnic al produselor noastre depind în mare măsură atît de modul în care este organizată cooperarea între întreprinderi cit şi de respectarea de către întreprinderile colaboratoare a obligaţiilor contractuale privind termenele de livrare şi calitatea agregatelor. In şedinţele consiliului coordonator, se soluţionează o serie de probleme constructive şi tehnologice, se analizează calitatea agregatelor şi respectarea termenelor contractuale, luîndu-se măsurile necesare pentru îmbunătăţirea cooperării şi întărirea disciplinei contractuale. Astfel, în primul semestru al anului acesta au fost soluţionate unele probleme tehnice care au dus la îmbunătăţirea calităţii produselor. S-au realizat diferenţialul consolidat pentru autobuze şi controlerul automat cu disc pentru troleibuze (Uzina de maşini electrice Bucureşti) ; radiatoarele cu ţevi cu secţiune dreptunghiulară (Fabrica de radiatoare şi cabluri Braşov); arcuri lamelare speciale pentru suspensie cu arcuri conectoare elicoidale (Fabrica „Elastic" Sibiu) ; ţevi cu secţiuni speciale pentru uşile autovehiculelor (Uzina „Republica“ Bucureşti); geamuri termoabsorbante (Fabrica de geamuri Scăeni); plafoniere dreptunghiulare (Cooperativa „Metalica“) etc. In ceea ce privește respectarea termenelor de livrare, în semestrul 1/1963 majoritatea întreprinderilor colaboratoare s-au achitat de obligaţiile contractuale, livrând la timp agregatele şi piesele prevăzute în planul de colaborare, printre aceste întreprinderi fiind Fabri Iosif Puwak director general al Uzinei „Tudor Vladimirescu“ ca. de radiatoare şi cabluri şi Fabrica „I. Fonaghi“ Braşov, întreprinderea „Electrobanat“ Timişoara, Uzina de construcţii de maşini Reşiţa şi altele. Au fost însă şi întreprinderi care n-au respectat termenele contractuale, livrînd cu întîrziere anumite agregate, piese sau materiale, fapt care a produs unele greutăţi uzinei noastre în realizarea planului de producţie. Astfel Cooperativa „Tehnometalica" ne-a livrat în fiecare lună aerotermele cu foarte mare întîrziere. Tot cu întîrziere ne-a livrat unele aparataje Cooperativa „Electrobobinajul“. Nerespectări în i « Din activitatea consiliului£ coordonator al Uzinei „Tudor Vladimiresa” Bucureşti ritmicitatea livrărilor şi uneori în calitatea pieselor şi a materialelor au avut în această perioadă şi Fabrica de oglinzi Bucureşti, Fabrica de geamuri Scăeni şi unele unităţi aparţinînd Ministerului Economiei Forestiere. Activitatea consiliului coordonator, care sesizează imediat rămînerile în urmă în ceea ce priveşte livrările şi calitatea produselor, a făcut posibil ca planul de producţie să fie realizat, aşa cum am arătat, la toţi indicatorii. Totuşi, pentru continua îmbunătăţire a activităţii, este necesar să se ia în discuţie şi să se soluţioneze cîteva probleme ridicate deseori în consiliul coordonator, care acum are o bogată experienţă. In primul rînd, este vorba de necesitatea ca unele întreprinderi aparţinînd altor ministere să ţină pasul cu ritmul de dezvoltare a întreprinderii noastre. Mă refer la faptul că Ministerul Industriei Uşoare nu a reuşit să ne livreze cantitatea contractată de geamuri securit pentru autobuze, justificînd întîrzierea prin lipsă de capacitate. Ministerul Economiei Forestiere ne-a prezentat, de mult timp, mostre de plăci fibrolemnoase înnobilate. Fabricarea lor pe scară industrială însă întîrzie. De asemenea, noi n-am extins pe măsura posibilităţilor masele plastice ca înlocuitor al metalului, deoarece fabricile ce produc asemenea materiale nu contractează piesele de care avem nevoie. în altă ordine de idei, din experienţa de pînă acum a reieşit că însuşi consiliul coordonator trebuie să-şi îmbunătăţească sistemul de lucru. Procedeul de pînă acum — într-o singură şedinţă să se dezbată mai multe probleme diferite — nu ne dă posibilitatea să le aprofundăm. Ar trebui ca, în fiecare întîlnire de lucru a consiliului coordonator, să se discute numai o categorie de probleme. Noi am folosit în mai mică măsură această metodă, deoarece ea necesită multe şedinţe, adică cel puţin una pe lună. Ne-am gîndit însă că acest procedeu poate fi aplicat cu mare eficienţă de uzina coordonatoare şi de cele colaboratoare, care au de rezolvat un număr restrîns de probleme. Desigur, consiliul coordonator are în sarcina sa rezolvarea unor probleme multiple şi variate. Aşa, de pildă, pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, uzina noastră a folosit metoda invitării delegaţilor beneficiarilor de autovehicule din întreaga ţară şi ai uzinelor colaboratoare la şedinţele în care se discută calitatea produselor. In aceste şedinţe, s-au făcut propuneri constructive şi tehnologice şi s-au dat sugestii judicioase în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii autovehiculelor. Astfel, în şedinţa ţinută la 3—4 aprilie a.c., s-a adoptat un plan de măsuri pentru ridicarea calităţii autobuzelor T.V. 2 pe baza propunerilor beneficiarilor. Din cele 40 de măsuri adoptate, 21 revin uzinelor colaboratoare, unele din ele fiind de-acum aplicate, iar altele sunt în curs de aplicare. Atenţie dăm şi creării decalajului dintre diferitele secţii de producţie. (Continuare în pag. 3-a) Creşte numărul de unităţi de deservire în regiunea Dobrogea CONSTANŢA. — Organizaţiile comerciale aparţinînd Direcţiei comerciale a sfatului popular al regiunii Dobrogea au desfăcut în prima jumătate a acestui an cu 71 la sută mai multe mărfuri decît în perioada corespunzătoare a anului 1959. Creşterea volumului de desfacere a mărfurilor şi deservirea cumpărătorilor în condiţiuni tot mai bune, au impus dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale, precum şi extinderea formelor rapide de vînzare. La parterul noilor blocuri de locuinţe din Constanţa, Tulcea, Mangalia sau Medgidia au fost date în folosinţă în ultimii ani un mare număr de magazine comerciale moderne. In oraşul Constanţa şi în staţiunile de pe litoral reţeaua comercială se măreşte anul acesta cu peste 50 de unităţi, iar în oraşul Tulcea spaţiul comercial creşte cu peste 1700 mp. Multe din unităţile vechi sunt modernizate. De asemenea, a luat o mare extindere sistemul de vînzare cu autoservire a produselor alimentare şi în alimentaţia publică. La produsele industriale se extinde în continuare sistemul de vînzare cu expunere deschisă şi alegerea liberă a mărfurilor precum şi sistemul cu plata direct la vînzător. (Agerpres). Anul XXI nr. 5845 4 pagini 20 bani Joi 1 august 1063 Printre cele mai tinere cartiere ale Capitalei se numără și „Balta Albă". Dacă la venirea constructorilor aceste locuri își meritau pe deplin denumirea — pentru întinderea de ape ce bălteau în mijlocul cartierului — astăzi celui ce vizitează „Balta Albă“ desigur că denumirea i se va părea anacronică. Blocurile de locuinţe înălţate aici vin să întregească arhitectonica nouă, luminoasă a Capitalei noastre în plină dezvoltare. In clişeu : Vedere generală a noilor construcţii de locuinţe din cartierul „Balta Albă” Foto • AGERPRES îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică PITEŞTI (Agerpres). Colectivul întreprinderii regionale de electricitate Argeş a efectuat în prima jumătate a anului însemnate lucrări de modernizare pentru îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică a industriei şi consumului casnic. In oraşul Piteşti, de exemplu, s-a terminat sistematizarea reţelelor de înaltă tensiune prin trecerea posturilor de transformare de pe stîlpii de lemn pe stîlpii de beton centrifugat, executîndu-se totodată şi o centură exterioară a oraşului. La Slatina au fost puse în funcţiune staţia de transformare de 110/15 kv şi 3 posturi de transformare a energiei electrice prin care s-a realizat trecerea la alimentarea cu energie electrică de la curent continuu la curent alternativ direct din sistemul energetic naţional. Tot aici a fost dată în exploatare linia de 15 kv. Slatina- Drăgăşani care face posibilă electrificarea satelor din raionul Slatina cît şi dublarea cantităţii de energie electrică a oraşului Drăgăşani. De asemenea, la staţia de 110 kv. Icoana-Slatina a fost montat un nou transformator care va furniza energie electrică zonei petrolifere. AZI VA INFORMĂM Sera a Ila a cursurilor de pregătire pentru admitere in invăţămîntul superior începe la 5 august Ministeri! Invăţămîntului aduce la cunoştinţă candidaţilor la concursul de admitere în învăţămîntul superior că seria a Il-a a cursurilor de pregătire începe la 5 august, în toate instituţiile. Candidaţii care doresc să urmeze cursurile de pregătire se pot înscrie pînă la data de 4 august. După această dată nu se mai primesc înscrieri. Candidaţii din provincie vor putea beneficia, contra cost, de cazare şi masă în căminele şi cantinele studenţeşti, goqcoocooooooooocooooooooooooooocc000000000000; § Astăzi se pun in vînzare o manualele şcolare i In toate librăriile din ţară începe g g astăzi vînzarea manualelor şcolare pen- g g tru clasele VIII—XL în Bucureşti, ma- 8 8 nualele vor fi difuzate prin 22 de li- 8 8 brării, a căror listă este afişată în toate 8 8 librăriile din Capitală. Cumpărătorii vor o găsi în fiecare din aceste librării listei cu manualele şcolare puse în vînzare 8 în acest an, precum şi seturi complete 8 şcolare, alcătuite pe § , cu manualele clase. Un nou succes al constructorilor din Capitală In cursul zilei de ieri, s-au terminat lucrările de construcţii la noul depou de tramvaie de pe şoseaua Alexandriei din capitală. Pentru prima dată în ţară, constructorii au executat ridicarea unui acoperiş complet montat la sol şi apoi liftat cu ajutorul verinelor utilizate şi la glisarea blocurilor de locuinţe. Acoperişul este compus din arce de beton armat, executate la sol, pe care se reazemă chesoanele de beton armat prefabricat. întregul sistem — arce, luminatoare şi chesoane — a fost montat la sol şi apoi liftat la poziţia definitivă. Soluţia prezintă un mare interes, ea constituind o inovaţie concepută de colectivul de ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea de construcţii şi montaj nr. 2, din cadrul D.G.C.M. a Sfatului popular al capitalei. Tabăra-curs pentru profesorii de geografie şi ştiinţele naturii PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.). Zilele acestea s-a deschis la Piatra Neamţ o tabără — curs organizată de Societatea de ştiinţele naturii şi geografie din R.P.R. pentru profesorii de geografie şi ştiinţele naturii din cuprinsul regiunii Bacău. Participanţii vor efectua excursii şi aplicaţii practice pe Valea Bistriţei, în zona lacului de acumulare şi pe masivul Ceahlău. Asistenţa ştiinţifică este asigurată de cadre didactice de la Universitatea din Iaşi şi de cercetători de la Staţiunea de cercetări biologice şi geografice din Fîngăraţi. Creşterea sortimentelor in industria locală GALAŢI (coresp. R.I.). In întreprinderile de industrie locală din regiunea Galaţi s-au introdus în acest an aproape 50 de sortimente noi cerute de populaţie. Printre acestea se află capace DESPRE 5 pentru aragaz, dispozitive pentru ascuţit cuţite, numeroase obiecte de tablă şi lemn pentru uz casnic. Odată cu introducerea noilor produse au fost luate măsuri de creşterea productivităţii muncii, în primul semestru al anului de exemplu, numai prin creşterea productivităţii muncii, datorită perfecţionării proceselor de producţie, introducerea micii mecanizări etc. s-a obţinut un spor de producţie în valoare de peste 050 000 lei. Noi cadre sanitare medii BAIA MARE (coresp. R.I.). Ieri, la spitalele, policlinicile, dispensarele şi circumscripţiile sanitare din oraşele şi comunele regiunii Maramureş au sosit pentru a-şi lua posturile în primire 198 de cadre sanitare medii. Sunt noii absolvenţi ai şcolilor tehnico-medicale din Satu Mare, Oradea, Tg. Mureş, Arad şi din alte localităţi. Peste tot ei au fost primiţi cu căldură de către colectivele de muncă şi organele de stat, care s-au străduit sa le asigure cele mai bune condiţii de muncă şi de viaţă. 8 . Pe ogoare, la aici, la bazele de recepţie Livrarea cerealelor se desfăşoară operativ Cînd am poposit la baza de recepţie din Lugoj, era încă destul de dimineaţă. Cu toate acestea, aici erau sosite numeroase maşini şi căruţe încărcate cu saci cu griu. — Al cui e primul camion ? — se adresă celor veniţi laborantul. — Al gospodăriei agricole colective din Darova — răspunse un colectivist care însoţea maşina. — Hai, trageţi, repede în faţa laboratorului. Un tînăr se urcă repede pe saci, făcu cîteva sondări, după care se trecu la analiza fizică, la determinarea umidităţii şi a corpurilor străine. Totul decurse în ordine şi repede. Laboranţii Lazăr Gáspár, Aurel Rubaneţ, Ion Stoica şi ceilalţi lucrează în două schimburi şi se străduiesc să facă totul aşa fel incit cei veniţi la bază să predea cerealele contractate, să fie cît mai bine serviţi şi să nu aştepte mult. Cu ajutorul numeroaselor utilaje cu care este înzestrat laboratorul, ei reuşesc să efectueze analize precise şi într-un timp foarte scurt. — Frumos grîu aduce colectiva din Darova — zise careva. De la tovarăşul Ion Pascariu, merceolog principal la baza din Lugoj, aflăm că cel mai frumos şi mai curat grîu, cu o greutate hectolitrică între 78—80 kg, au adus pînă acum colectiviştii din Darova, din Ţipari, Herendeşti, Cireşul Vechi şi din alte unităţi agricole. — Cît aţi predat pînă acum la baza de recepţie în contul contractului ? — l-am întrebat pe delegatul de la Darova. — 40 de vagoane. Trecură apoi, la rînd, prin faţa laboratorului colectivişti din comuna Coştei. — Noi aducem zilnic între 4 şi 6 vagoane de grîu — ne spuse Ion Bircescu, delegatul colectiviştilor din Coştei, după care continua : pînă acum am predat în întregime cerealele datorate pentru muncile S.M.T. şi uiumul, precum şi 43 de vagoane de grîu în contul contrac t PLOIEŞTI (coresp. R. I.). In aceste zile la bazele de recepţie şi la silozurile din regiunea Ploieşti se lucrează intens. Camioanele şi celelalte atelaje din gospodăriile colective transportă cantităţile de cereale pe care colectiviştii le-au contractat cu statul. Pînă în prezent 168 gospodării colective au predat în întregime cantităţile de grîu pe care le-au contractat. Colectiviştii din comuna Smeieni, raionul Buzău, au predat cantitatea de 446 tone de tutui, în zilele care urmează, pe măsură ce se treieră, ne vom achita în întregime obligaţiile contractuale. Şi în timp ce maşinile din capul convoiului se îndreptau spre cîntar şi spre magazii, locul lor îl luară cele de la gospodăriile de stat din Boldur şi Lugoj, ale colectiviştilor din Honorici şi din alte unităţi. Ne îndreptarăm spre magazii. Aici, ne atrase atenţia buna organizare a muncii. — Anul acesta, 80 la sută din muncile de recepţionare a cerealelor se fac cu mijloace mecanice , avem la dispoziţie trei buncăre speciale, ne-a spus şeful bazei. La una din magaziile principale, se lucra de zor la selectarea griului de consum. In altă parte, operaţia de selectare se făcea cu o vînturătoare mecanică. Magazionerii Ion Schmidt, Ioachim Petcu şi ceilalţi se îngrijesc ca cerealele primite să fie depozitate în magazii pe categorii, în funcţie de calitate, umiditate etc. Buna iluminare a interiorului bazei permite preluarea şi depozitarea cerealelor pînă seara tîrziu. Cu toate că la baza de recepţie din Lugoj predau cereale un număr de patru gospodării agricole de stat şi 16 gospodării colective din împrejurimile oraşului, totuşi, ca urmare a măsurilor luate din vreme, aici, totul decurge normal, aşa că filele condicii de reclamaţii sunt deocamdată albe. Din evidenţele bazei de recepţie, aflăm că dintre gospodăriile agricole colective, în frunte se situează unitatea din Lugojel, care în afară de cerealele pentru muncile S.M.T., şi-a achitat în întregime obligaţiile contractuale, predînd la baza de recepţie cantitatea de 206.000 kg de grîu. Cantităţi mari de cereale în contul contractului au predat pînă acum şi gospodăriile din Herendeşti, Coştei şi Lugoj. N. STRATON griu pe care au contractat-o cu statul. I-au urmat exemplul gospodăriile din Gherăseni şi Costeşti care au predat fiecare cite 396 tone contractate la începutul anului. Merită a fi evidenţiaţi şi colectiviştii din comunele din raza oraşului Ploieşti care, obţinînd o producţie sporită de grîu la hectar, faţă de cea planificată iniţial, au vîndut statului cantităţi de grîu cu aproape 16 la sută mai mari decit cele contractate. i Un însemnat număr de animale contractate BACĂU (Agerpres). Stimulaţi de noile preţuri de contractare a animalelor prevăzute în recentele hotărîri ale Consiliului de Miniştri, multe gospodării colective şi producători din regiunea Bacău au încheiat noi contracte cu statul. In perioada de la 15—25 iulie a.c., gospodăriile colective şi producătorii au contractat cu statul 1.854 animale — tineret taurin, 85 bovine adulte, 1.216 porci de grăsime, 255 ovine, G.A.C. din Ţibucani, Păstrăveni, Urecheni, din raionul Tg. Neamţ, precum şi cele din Mărgineni, Dochia, Girov, aparţinînd raionului P. Neamţ, obţin în prezent cele maimari venituri din sectorul zootehnic. • CLUJ. (Agerpres). — Gospodăriile agricole colective din regiunea Cluj au contractat anul acesta cu statul un număr însemnat de animale pentru carne — taurine, porcine, etc. Gospodăria agricolă colectivă din Apahida, bunăoară, a contractat 100 taurine, 370 porcine, 250 de miei şi 1.000 de păsări. Pînă acum, colectiviştii de aici au predat statului întreaga cantitate de miei, 220 de porci şi un însemnat număr de taurine. Fruntaşe în această acţiune sunt gospodăriile colective din raioanele Aiud şi Zalău, care au predat întreaga cantitate de taurine şi peste 50 la sută din porci. Pînă în prezent, gospodăriile agricole colective din această regiune au predat statului pe baza contractelor încheiate, peste 12.520 porci, întreaga cantitate de miei și un mare număr de taurine. ----------------------------nm0mmTrmimnmrmmimiiiiiiRBnni---------------------------- Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 august se anunță următorul timp probabil: Vreme călduroasă şi uşor instabilă. Cer variabil. Averse locale de ploaie, mai frecvente in nord-vestul ţării şi regianea de munte. Vint slab pînă la potrivit, din sectorul estic. Temperatura in general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade iar maximele între 22 şi 32 de grade. Regiunea Bucureşti a terminat treierişul Folosind la maximum capacitatea de lucru a combinelor şi batozelor, gospodăriile de stat şi gospodăriile agricole colective din regiunea Bucureşti au terminat ieri treierişul griului de pe întreaga suprafaţă de 481.580 ha. De remarcat că treierişul a fost terminat în această campanie de vară cu aproape 6 zile mai devreme faţă de anul trecut. In acelaşi timp a fost terminat şi treierişul orzului şi al mazărei. Inregistrînd zilnic viteze sporite de lucru, mecanizatorii din regiunea Bucureşti au terminat arăturile pentru însămînţările duble pe mai bine de 138.000 ha, depăşind astfel planul iniţial cu aproape 19.000 ha. * IAŞI (coresp. R.I.). — Măsurile luate de către sfaturile populare şi consiliile agricole din regiunea Iaşi au determinat ca acţiunea de treieriş să crească zilnic în intensitate. Gospodăriile de stat şi colective din raionul Paşcani au terminat complet treieratul culturilor de păioase, iar în raionul Huşi această lucrare a fost executată în proporţie de aproximativ 95 la sută. Pînă la 31 iulie era treierată cultura de păioase în regiunea Iaşi în proporţie de 90 la sută din întreaga suprafaţă cultivată. In momentul de faţă atenţia oamenilor muncii de pe ogoare este îndreptată în direcţia executării arăturilor. Rezultate bune au fost înregistrate pînă acum de către gospodăriile colective din raionul Huşi, unde s-au efectuat arături pe o suprafață de aproximativ 8.000 hectare. Recoltează şi însirozează porumbul furajer ORADEA. (Agerpres), îndrumaţi de specialişti, colectiviştii din regiunea Crişana execută recoltarea porumbului furajer în epoca optimă, atunci cînd boabele sunt în faza de lapte-ceară, pentru a se asigura astfel cantitatea maximă de unităţi nutritive în hrana animalelor. Gospodăriile de stat şi colective din regiune au cultivat în acest an peste 6 000 ha cu porumb pentru siloz, suprafaţă aproape dublă faţă de anul trecut. Aceste unităţi au prevăzut să asigure în afara altor nutreţuri fibroase şi concentrate, cite 10 000 kg nutreţuri însilozate pentru fiecare vită mare, iar pentru tineretul taurin cite 5 000 kg. In vederea grăbirii ritmului de însilozare, S.M.T. şi G.A.C. au fost dotate cu noi tocătoare mecanice şi alte utilaje necesare acestor lucrări. Numeroase G.A.C. din regiune au şi început însilozarea porumbului furajer. Colectiviştii din Ţinea,, de exemplu, au însilozat în numai 3 zile peste 5 vagoane porumb siloz. De pe cele 20 ha recoltate pînă acum din suprafaţa de 50 ha cultivată cu porumb siloz, colectiviştii au realizat o producţie de 33 000 kg la ha. * TURDA (coresp. R. I.). — Colectiviştii din numeroase comune ale raionului Turda — cei din Boian, Plăieşti, Luna — acordă în aceste zile un deosebit interes pregătirii hranei animalelor pentru timpul iernii. La Boian, unde gospodăria agricolă colectivă deţine un important număr de animale (500 bovine, 1300 ovine, peste 300 porci, etc.) zilele acestea a luat sfîrşit recoltarea şi depozitarea producţiei de pe cele 80 ha. fineţe naturale, 15 ha. trifoi, 19 ha. borceag, etc. îndată după recoltarea orzului, colectiviştii de aci au însămînţat cu porumb masă verde în mirişti o suprafaţă de 30 ha. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiîiflimntm La Institutul de cercetări pentru cultura porumbului de la Fundulea se fac şi cercetări pentru ameliorarea sorgului. In clişeu : Ing. Mihai Kraus urmărind stadiul de dezvoltare a sorgului. Foto : AGERPRES