Romînia Liberă, august 1963 (Anul 21, nr. 5845-5870)

1963-08-01 / nr. 5845

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! minte liberi OMANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Cooperar—factor Măritor nu îndeplinim planului de producţie D­e la înfiinţare şi pînă în prezent, Uzina metalurgică „Tudor Vla­­dimirescu“, creaţie a regimului democrat-popular, a cunoscut o dezvol­tare continuă şi impetuoasă, producţia sa din acest an marcînd o creştere de peste 7,5 ori faţă de anul 1953. Şi în anul acesta, uzina se menţine pe linia rezultatelor din anii precedenţi, realizînd planul producţiei globale pe semestrul I în proporţie de 101,3 la sută, iar producţia marfă — în proporţie de 101 la sută. De asemenea, a realizat lună de lună toate sortimentele. Trebuie să subliniem că noi nu am fi putut obţine aceste succese, dacă nu am fi fost sprijiniţi de uzinele colabo­ratoare. La fabricarea autovehiculelor pe care le executăm, cooperează un nu­măr de 37 de întreprinderi din capitală­­Şi din ţară. Unele întreprinderi livrează­­agregate, subansamble şi diferite piese, iar altele — semifabricate din cauciuc, din mase plastice etc., care reprezintă, în producţia anului 1963 a uzinei noas­tre o pondere foarte însemnată. Evident că în aceste condiţii reali­zarea ritmică a sarcinilor de plan şi ridicarea continuă a nivelului tehnic al produselor noastre depind în mare mă­sură atît de modul în care este orga­nizată cooperarea între întreprinderi cit şi de respectarea de către întreprin­derile colaboratoare a obligaţiilor con­tractuale privind termenele de livrare şi calitatea agregatelor. In şedinţele consiliului coordonator, se soluţionează o serie de probleme constructive şi tehnologice, se analizează calitatea agregatelor şi respectarea termenelor contractuale, luîndu-se măsurile nece­sare pentru îmbunătăţirea cooperării şi întărirea disciplinei contractuale. Ast­fel, în primul semestru al anului acesta au fost soluţionate unele probleme teh­nice care au dus la îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. S-au realizat diferen­ţialul consolidat pentru autobuze şi controlerul automat cu disc pentru troleibuze (Uzina de maşini electri­ce Bucureşti) ; radiatoarele cu ţevi cu secţiune dreptunghiulară (Fabri­ca de radiatoare şi cabluri Braşov); arcuri lamelare speciale pentru suspen­sie cu arcuri conectoare elicoidale (Fa­brica „Elastic" Sibiu) ; ţevi cu secţiuni speciale pentru uşile autovehiculelor (Uzina „Republica“ Bucureşti); gea­muri termoabsorbante (Fabrica de gea­muri Scăeni); plafoniere dreptunghiu­lare (Cooperativa „Metalica“) etc. In ceea ce privește respectarea ter­menelor de livrare, în semestrul 1/1963 majoritatea întreprinderilor colaboratoa­re s-au achitat de obligaţiile contrac­tuale, livrând la timp agregatele şi pie­sele prevăzute în planul de colaborare, printre aceste întreprinderi fiind Fabri­ Iosif Puwak director general al Uzinei „Tudor Vladimirescu“ ca. de radiatoare şi cabluri şi Fabrica „I. Fonaghi“ Braşov, întreprinderea „Electrobanat“ Timişoara, Uzina de construcţii de maşini Reşiţa şi altele. Au fost însă şi întreprinderi care n-au respectat termenele contractuale, livrînd cu întîrziere anumite agregate, piese sau materiale, fapt care a produs unele greutăţi uzinei noastre în realiza­rea planului de producţie. Astfel Cooperativa „Tehnometalica" ne-a livrat în fiecare lună aerotermele cu foarte mare întîrziere. Tot cu întîrzie­re ne-a livrat unele aparataje Coopera­tiva „Electrobobinajul“. Nerespectări în i «­­ Din activitatea consiliului£ coordonator al Uzinei „Tudor Vladimiresa” Bucureşti ritmicitatea livrărilor şi uneori în cali­tatea pieselor şi a materialelor au avut în această perioadă şi Fabrica de oglinzi Bucureşti, Fabrica de geamuri Scăeni şi unele unităţi aparţinînd Mi­nisterului Economiei Forestiere. Activitatea consiliului coordonator, care sesizează imediat rămînerile în urmă în ceea ce priveşte livrările şi calitatea produselor, a făcut posibil ca planul de producţie să fie realizat, aşa cum am arătat, la toţi indicatorii. Totuşi, pentru continua îmbunătăţi­re a activităţii, este necesar să se ia în discuţie şi să se soluţioneze cîteva probleme ridicate deseori în consiliul coordonator, care acum are o bogată experienţă. In primul rînd, este vorba de necesi­tatea ca unele întreprinderi aparţinînd altor ministere să ţină pasul cu ritmul de­ dezvoltare a întreprinderii noastre. Mă refer la faptul că Ministerul Industriei Uşoare nu a reuşit să ne livreze cantitatea contractată de gea­muri securit pentru autobuze, justificînd întîrzierea prin lipsă de capacitate. Mi­nisterul Economiei Forestiere ne-a pre­zentat, de mult timp, mostre de plăci fibrolemnoase înnobilate. Fabricarea lor pe scară industrială însă întîrzie. De a­­semenea, noi n-am extins pe măsura po­sibilităţilor masele plastice ca înlocuitor al metalului, deoarece fabricile ce pro­duc asemenea materiale nu contractează piesele de care avem nevoie. în altă ordine de idei, din experien­ţa de pînă acum a reieşit că însuşi con­siliul coordonator trebuie să-şi îmbu­nătăţească sistemul de lucru. Procedeul de pînă acum — într-o singură şedin­ţă să se dezbată mai multe probleme diferite — nu ne dă posibilitatea să le aprofundăm. Ar trebui ca, în fiecare întîlnire de lucru a consiliului coordo­nator, să se discute numai o categorie de probleme. Noi am folosit în mai mică măsură această metodă, deoarece ea necesită multe şedinţe, adică cel puţin una pe lună. Ne-am­ gîndit însă că acest procedeu poate fi aplicat cu mare eficienţă de uzina coordonatoare şi de cele colaboratoare, care au de re­zolvat un număr restrîns de probleme. Desigur, consiliul coordonator are în sarcina sa rezolvarea unor probleme multiple şi variate. Aşa, de pildă, pen­tru ridicarea nivelului tehnic şi calita­tiv al produselor, uzina noastră a folo­sit metoda invitării delegaţilor benefi­ciarilor de autovehicule din întreaga ţară şi ai uzinelor colaboratoare la şe­dinţele în care se discută calitatea pro­duselor. In aceste şedinţe, s-au făcut propuneri constructive şi tehnologice şi s-au dat sugestii judicioase în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii auto­vehiculelor. Astfel, în şedinţa ţinută la 3—4 aprilie a.c., s-a adoptat un plan de măsuri pentru ridicarea calită­ţii autobuzelor T.V. 2 pe baza propu­nerilor beneficiarilor. Din cele 40 de măsuri adoptate, 21 revin uzinelor co­laboratoare, unele din ele fiind de-a­­cum aplicate, iar altele sunt în curs de aplicare. Atenţie dăm şi creării decalajului dintre diferitele secţii de producţie. (Continuare în pag. 3-a) Creşte numărul de unităţi de deservire în regiunea Dobrogea CONSTANŢA. — Organizaţiile co­merciale aparţinînd Direcţiei comercia­le a sfatului popular al regiunii Dobro­gea au desfăcut în prima jumătate a acestui an cu 71 la sută mai multe mărfuri decît în perioada corespunză­toare a anului 1959. Creşterea volumu­lui de desfacere a mărfurilor şi deser­virea cumpărătorilor în condiţiuni tot mai bune, au impus dezvoltarea şi mo­dernizarea reţelei comerciale, precum şi extinderea formelor rapide de vînzare. La parterul noilor blocuri de locuinţe din Constanţa, Tulcea, Mangalia sau Medgidia au fost date în folosinţă în ultimii ani un mare număr de magazine comerciale moderne. In oraşul Constan­ţa şi în staţiunile de pe litoral reţeaua comercială se măreşte anul acesta cu peste 50 de unităţi, iar în oraşul Tul­cea spaţiul comercial creşte cu peste 1700 m­p. Multe din unităţile vechi sunt modernizate. De asemenea, a luat o mare extindere sistemul de vînzare cu autoservire a produselor ali­mentare şi în alimentaţia publică. La produsele industriale se extinde în con­tinuare sistemul de vînzare cu expunere deschisă şi alegerea liberă a mărfurilor precum şi sistemul cu plata direct la vînzător. (Agerpres). Anul XXI nr. 5845 4 pagini 20 bani Joi 1 august 1063 Printre cele mai tinere cartiere ale Capitalei se numără și „Balta Albă". Dacă la venirea constructorilor a­­ceste locuri își meritau pe deplin denumirea — pentru întinderea de ape ce bălteau în mijlocul cartieru­lui — astăzi celui ce vizitează „Balta Albă“ desigur că denumirea i se va părea anacronică. Blocurile de locuinţe înălţate aici vin să în­tregească arhitectonica nouă, lu­minoasă a Capitalei noastre în pli­nă dezvoltare. In clişeu : Vedere generală a noilor construcţii de lo­cuinţe din cartierul „Balta Albă” Foto • AGERPRES îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică PITEŞTI (Agerpres).­­ Colecti­vul întreprinderii regionale de e­­lectricitate Argeş a efectuat în pri­ma jumătate a anului însemnate lu­crări de modernizare pentru îmbu­nătăţirea alimentării cu energie e­­lectrică a industriei şi consumului casnic. In oraşul Piteşti, de exem­plu, s-a terminat sistematizarea re­ţelelor de înaltă tensiune prin tre­cerea posturilor de transformare de pe stîlpii de lemn pe stîlpii de be­ton centrifugat, executîndu-se tot­odată şi o centură exterioară a ora­şului. La Slatina au fost puse în func­ţiune staţia de transformare de 110/15 kv şi 3 posturi de trans­formare a energiei electrice prin care s-a realizat trecerea la alimen­tarea cu energie electrică de la cu­rent continuu la curent alternativ direct din sistemul energetic na­ţional. Tot aici a fost dată în ex­ploatare linia de 15 kv. Slatina- Drăgăşani care face posibilă electri­ficarea satelor din raionul Slatina cît şi dublarea cantităţii de energie electrică a oraşului Drăgăşani. De asemenea, la staţia de 110 kv. Icoana-Slatina a fost montat un nou transformator care va furniza ener­gie electrică zonei petrolifere. AZI VA INFORMĂM Sera a Ila a cursurilor de pregătire pentru admitere in invăţămîntul superior începe la 5 august Ministeri! Invăţămîntului aduce la cunoştinţă candidaţilor la concursul de ad­mitere în învăţămîntul superior că seria a Il-a a cursurilor de pregătire începe la 5 august, în toate instituţiile. Candidaţii care doresc să urmeze cursurile de pregătire se pot înscrie pînă la data de 4 august. După această dată nu se mai primesc înscrieri. Candidaţii din provincie vor putea beneficia, contra cost, de cazare şi masă în căminele şi cantinele studenţeşti, goqcoocooooooooocooooooooooooooocc000000000000; § Astăzi se pun in vînzare o manualele şcolare i In toate librăriile din ţară începe g g astăzi vînzarea manualelor şcolare pen- g g tru clasele VIII—XL în Bucureşti, ma- 8 8 nualele vor fi difuzate prin 22 de li- 8 8 brării, a căror listă este afişată în toate 8 8 librăriile din Capitală. Cumpărătorii vor­­ o găsi în fiecare din aceste librării liste­i cu manualele şcolare puse în vînzare 8 în acest an, precum şi seturi complete 8 şcolare, alcătuite pe § , cu manualele­­ clase. Un nou succes al constructorilor din Capitală In cursul zilei de ieri, s-au terminat lu­crările de construcţii la noul depou de tramvaie de pe şoseaua Alexandriei din capitală. Pentru prima dată în ţară, constructorii au executat ridicarea unui acoperiş com­plet montat la sol şi apoi liftat cu ajutorul verinelor utilizate şi la glisarea blocurilor de locuinţe. Acoperişul este compus din arce de be­ton armat, executate la sol, pe care se reazemă chesoanele de beton armat prefa­bricat. întregul sistem — arce, luminatoare şi chesoane — a fost montat la sol şi apoi liftat la poziţia definitivă. Soluţia prezintă un mare interes, ea con­stituind o inovaţie concepută de colectivul de ingineri şi tehnicieni de la întreprin­derea de construcţii şi montaj nr. 2, din cadrul D.G.C.M. a Sfatului popular al ca­pitalei. Tabăra-curs pentru profesorii de geografie şi ştiinţele naturii PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.). Zilele acestea s-a deschis la Piatra Neamţ o ta­bără — curs organizată de Societatea de ştiinţele naturii şi geografie din R.P.R. pen­tru profesorii de geografie şi ştiinţele na­turii din cuprinsul regiunii Bacău. Partici­panţii vor efectua excursii şi aplicaţii prac­tice pe Valea Bistriţei, în zona lacului de acumulare şi pe masivul Ceahlău. Asistenţa ştiinţifică este asigurată de cadre didactice de la Universitatea din Iaşi şi de cercetători de la Staţiunea de cerce­tări biologice şi geografice din Fîngăraţi. Creşterea sortimentelor in industria locală GALAŢI (coresp. R.I.). In întreprin­derile de industrie locală din regiu­nea Galaţi s-au introdus în acest an a­­proape 50 de sortimente noi cerute de populaţie. Printre acestea se află capace DESPRE 5 pentru aragaz, dispozitive pentru ascuţit cuţite, numeroase obiecte de tablă şi lemn pentru uz casnic. Odată cu introducerea noilor produse au fost luate măsuri de creşterea productivităţii muncii, în primul semestru al anului de exemplu, numai prin creşterea productivităţii muncii, datorită perfecţionării proceselor de producţie, in­troducerea micii mecanizări etc. s-a obţi­nut un spor de producţie în valoare de peste 050 000 lei. Noi cadre sanitare medii BAIA MARE (coresp. R.I.). Ieri, la spi­­talele, policlinicile, dispensarele şi circum­scripţiile sanitare din oraşele şi comunele regiunii Maramureş au sosit pentru a-şi lua posturile în primire 198 de cadre sanitare medii. Sunt noii absolvenţi ai şcolilor teh­­nico-medicale din Satu Mare, Oradea, Tg. Mureş, Arad şi din alte localităţi. Peste tot ei au fost primiţi cu căldură de către colectivele de muncă şi organele de stat, care s-au străduit sa le asigure cele mai bune condiţii de muncă şi de viaţă. 8 . Pe ogoare, la aici, la bazele de recepţie Livrarea cerealelor se desfăşoară operativ Cînd am poposit la baza de recepţie din Lugoj, era încă destul de dimineaţă. Cu toate acestea, aici erau sosite nume­roase maşini şi căruţe încărcate cu saci cu griu. — Al cui e primul camion ? — se adresă celor veniţi laborantul. — Al gospodăriei agricole colective din Darova — răspunse un colectivist care însoţea maşina. — Hai, trageţi, repede în faţa labo­ratorului. Un tînăr se urcă repede pe saci, făcu cîteva sondări, după care se trecu la a­­naliza fizică, la determinarea umidităţii şi a corpurilor străine. Totul decurse în ordine şi repede. Laboranţii Lazăr Gás­pár, Aurel Rubaneţ, Ion Stoica şi cei­lalţi lucrează în două schimburi şi se străduiesc să facă totul aşa fel incit cei veniţi la bază să predea cerealele con­tractate, să fie cît mai bine serviţi şi să nu aştepte mult. Cu ajutorul numeroa­selor utilaje cu care este înzestrat labo­ratorul, ei reuşesc să efectueze analize precise şi într-un timp foarte scurt. — Frumos grîu aduce colectiva din Darova — zise careva. De la tovarăşul Ion Pascariu, merceo­log principal la baza din Lugoj, aflăm că cel mai frumos şi mai curat grîu, cu o greutate hectolitrică între 78—80 kg, au adus pînă acum colectiviştii din Da­rova, din Ţipari, Herendeşti, Cireşul Vechi şi din alte unităţi agricole. — Cît aţi predat pînă acum la baza de recepţie în contul contractului ? — l-am întrebat pe delegatul de la Darova. — 40 de vagoane. Trecură apoi, la rînd, prin faţa labo­ratorului colectivişti din comuna Coştei. — Noi aducem zilnic între 4 şi 6 va­goane de grîu — ne spuse Ion Bircescu, delegatul colectiviştilor din Coştei, după care continua : pînă acum am predat în întregime cerealele datorate pentru muncile S.M.T. şi uiumul, precum şi 43 de vagoane de grîu în contul contrac­­ t PLOIEŞTI (coresp. R. I.). In aceste zile la bazele de recepţie şi la silozu­rile din regiunea Ploieşti se lucrează intens. Camioanele şi celelalte atelaje din gospodăriile colective transportă cantităţile de cereale pe care colecti­viştii le-au contractat cu statul. Pînă în prezent 168 gospodării colective au predat în întregime cantităţile de grîu pe care le-au contractat. Colectiviştii din comuna Smeieni, raionul Buzău, au predat cantitatea de 446 tone de tutui, în zilele care urmează, pe măsu­ră ce se treieră, ne vom achita în în­tregime obligaţiile contractuale. Şi în timp ce maşinile din capul con­voiului se îndreptau spre cîntar şi spre magazii, locul lor îl luară cele de la gos­podăriile de stat din Boldur şi Lugoj, ale colectiviştilor din Honorici şi din alte unităţi. Ne îndreptarăm spre magazii. Aici, ne atrase atenţia buna organizare a muncii. — Anul acesta, 80 la sută din mun­cile de recepţionare a cerealelor se fac cu mijloace mecanice , avem la dispo­ziţie trei buncăre speciale, ne-a spus şeful bazei. La una din magaziile principale, se lucra de zor la selectarea griului de consum. In altă parte, operaţia de selec­tare se făcea cu o vînturătoare mecani­că. Magazionerii Ion Schmidt, Ioachim Petcu şi ceilalţi se îngrijesc ca cerealele primite să fie depozitate în magazii pe categorii, în funcţie de calitate, umidi­tate etc. Buna iluminare a interiorului bazei permite preluarea şi depozitarea cerealelor pînă seara tîrziu. Cu toate că la baza de recepţie din Lugoj predau cereale un număr de pa­tru gospodării agricole de stat şi 16 gospodării colective din împrejurimile oraşului, totuşi, ca urmare a măsurilor luate din vreme, aici, totul decurge nor­mal, aşa că filele condicii de reclamaţii sunt deocamdată albe. Din evidenţele bazei de recepţie, a­­flăm că dintre gospodăriile agricole co­lective, în frunte se situează unitatea din Lugojel, care în afară de cerealele pentru muncile S.M.T., şi-a achitat în întregime obligaţiile contractuale, pre­­dînd la baza de recepţie cantitatea de 206.000 kg de grîu. Cantităţi mari de cereale în contul contractului au predat pînă acum şi gospodăriile din Heren­­deşti, Coştei şi Lugoj. N. STRATON griu pe care au contractat-o cu statul. I-au urmat exemplul gospodăriile din Gherăseni şi Costeşti care au predat fiecare cite 396 tone contractate la în­ceputul anului. Merită a fi evidenţiaţi şi colectiviştii din comunele din raza oraşului Plo­ieşti care, obţinînd o producţie sporită de grîu la hectar, faţă de cea plani­ficată iniţial, au vîndut statului canti­tăţi de grîu cu aproape 16 la sută mai mari decit cele contractate. i­ Un însemnat număr de animale contractate BACĂU (Agerpres).­­ Stimulaţi de noile preţuri de contractare a animale­lor prevăzute în recentele hotărîri ale Consiliului de Miniştri, multe gospodă­rii colective şi producători din regiunea Bacău au încheiat noi contracte cu statul. In perioada de la 15—25 iulie a.c., gospodăriile colective şi producă­torii au contractat cu statul 1.854 ani­male — tineret taurin, 85 bovine adul­te, 1.216 porci de grăsime, 255 ovine, G.A.C. din Ţibucani, Păstrăveni, Ure­­cheni, din raionul Tg. Neamţ, precum şi cele din Mărgineni, Dochia, Girov, aparţinînd raionului P. Neamţ, obţin în prezent cele mai­­mari venituri din sec­torul zootehnic. •­ CLUJ. (Agerpres). — Gospodăriile agricole colective din regiunea Cluj au contractat anul acesta cu statul un nu­măr însemnat de animale pentru carne — taurine, porcine, etc. Gospodăria agricolă colectivă din Apahida, bună­oară, a contractat 100 taurine, 370 porcine, 250 de miei şi 1.000 de păsări. Pînă acum, colectiviştii de aici au pre­dat statului întreaga cantitate de miei, 220 de porci şi un însemnat număr de taurine. Fruntaşe în această acţiune sunt gospodăriile colective din raioanele Aiud şi Zalău, care au predat întreaga cantitate de taurine şi peste 50 la sută din porci. Pînă în prezent, gospodăriile agricole colective din această regiune au pre­dat statului pe baza contractelor înche­iate, peste 12.520 porci, întreaga canti­tate de miei și un mare număr de taurine. ----------------------------nm0­mmTrmimnmrmmimiiiiiiRBnni----------------------------­ Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 august se a­­nunță următorul timp probabil: Vre­me călduroasă şi uşor instabilă. Cer variabil. Averse lo­cale de ploaie, mai frecvente in nord-vestul ţării şi regia­­nea de munte. Vint slab pînă la po­trivit, din sectorul estic. Temperatura in general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade iar maximele între 22 şi 32 de grade. Regiunea Bucureşti a terminat treierişul Folosind la maximum capacitatea de lucru a combinelor şi batozelor, gospodăriile de stat şi gospodăriile agricole colective din regiunea Bucu­reşti au terminat ieri treierişul griu­lui de pe întreaga suprafaţă de 481.580 ha. De remarcat că treierişul a fost terminat în această campanie de vară cu aproape 6 zile mai de­vreme faţă de anul trecut. In acelaşi timp a fost terminat şi treierişul or­zului şi al mazărei. Inregistrînd zilnic viteze sporite de lucru, mecanizatorii din regiunea Bucureşti au terminat arăturile pen­tru însămînţările duble pe mai bine de 138.000 ha, depăşind astfel planul iniţial cu aproape 19.000 ha. * IAŞI (coresp. R.I.). — Măsurile luate de către sfaturile populare şi consiliile agricole din regiunea Iaşi au determinat ca acţiunea de treieriş să crească zilnic în intensitate. Gos­podăriile de stat şi colective din ra­ionul Paşcani au terminat complet treieratul culturilor de păioase, iar în raionul Huşi această lucrare a fost executată în proporţie de aproxima­tiv 95 la sută. Pînă la 31 iulie era treierată cultura de păioase în re­giunea Iaşi în proporţie de 90 la sută din întreaga suprafaţă culti­vată. In momentul de faţă atenţia oa­menilor muncii de pe ogoare este îndreptată în direcţia executării ară­turilor. Rezultate bune au fost înre­gistrate pînă acum de către gospo­dăriile colective din raionul Huşi, unde s-au efectuat arături pe o su­prafață de aproximativ 8.000 hec­tare. Recoltează şi însirozează porumbul furajer ORADEA. (Agerpres), îndrumaţi de specialişti, colectiviştii din regiunea Cri­­şana execută recoltarea porumbului fu­rajer în epoca optimă, atunci cînd boa­bele sunt în faza de lapte-ceară, pentru a se asigura astfel cantitatea maximă de unităţi nutritive în hrana animalelor. Gospodăriile de stat şi colective din re­giune au cultivat în acest an peste 6 000 ha cu porumb pentru siloz, suprafaţă a­­proape dublă faţă de anul trecut. A­­ceste unităţi au prevăzut să asigure în afara altor nutreţuri fibroase şi concen­trate, cite 10 000 kg nutreţuri însilozate pentru fiecare vită mare, iar pentru ti­neretul taurin cite 5 000 kg. In vederea grăbirii ritmului de însilozare, S.M.T. şi G.A.C. au fost dotate cu noi tocătoare mecanice şi alte utilaje necesare acestor lucrări. Numeroase G.A.C. din regiune au şi început însilozarea porumbului furajer. Colectiviştii din Ţinea,, de exemplu, au însilozat în numai 3 zile peste 5 va­goane porumb siloz. De pe cele 20 ha recoltate pînă acum din suprafaţa de 50 ha cultivată cu porumb siloz, colecti­viştii au realizat o producţie de 33 000 kg la ha. * TURDA (coresp. R. I.). — Colecti­viştii din numeroase comune ale ra­ionului Turda — cei din Boian, Plă­­ieşti, Luna — acordă în aceste zile un deosebit interes pregătirii hranei ani­malelor pentru timpul iernii. La Boian, unde gospodăria agricolă colectivă de­ţine un important număr de animale (500 bovine, 1300 ovine, peste 300 porci, etc.) zilele acestea a luat sfîrşit recoltarea şi depozitarea producţiei de pe cele 80 ha. fineţe naturale, 15 ha. trifoi, 19 ha. borceag, etc. îndată după recoltarea orzului, colectiviştii de aci au însămînţat cu porumb masă verde în mirişti o suprafaţă de 30 ha. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiîiflimntm La Institutul de cercetări pentru cultura porumbului de la Fundulea se fac şi cercetări pentru ameliorarea sorgului. In clişeu : Ing. Mihai Kraus urmărind stadiul de dezvoltare a sorgului. Foto : AGERPRES

Next