Romînia Liberă, ianuarie 1964 (Anul 22, nr. 5976-6000)

1964-01-03 / nr. 5976

/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XXII nr. 5976 4 pagini — 20 bani Vineri 3 ianuarie 1964 Cuvîntarea tovarăşului Gheorghie Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune, cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul Nou ne *» trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, VjjRtexA'itSf. tovarăşilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a do­­bîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Na­ţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea producţiei industriale şi agricole, în ridi­carea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri impor­tante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei ma­teriale a agriculturii socialiste, s-au construit noi car­tiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună cre­dinţă, care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiecti­velor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom săr­bători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai în­destulată. In viaţa internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi so­cialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest­­an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii interna­ţionale şi promovării unor relaţii multilaterale intre toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state so­cialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pen­tru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut ome­nirea. în vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea cres­­cîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsă­tura caracteristică fundamentală a relaţiilor interna­ţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adresez eroicei clase mun­citoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fa­brici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, între­gului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou ! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănă­tate şi fericire ! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume ! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani ! Primirea la Consiliul da a şef­ilor misiunilor diplomatice din R. P. Romina­­ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romina, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consi­liului de Stat, pe şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi în R. P. Romî­nă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări, a proclamării R. P. Romíne şi cu prilejul Anului Nou şi urări de prosperitate poporului român, amba­sadorii : R. P. Chineze — Siu Gien­­guo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milato­­vici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi Gyer­­meni, Indoneziei — Sukrisno, Cubei — Manuel Yepe- Menendez, R. P. Ungare — Jenő Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coree­ne — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wies­­law Sobierajski, Finlandei — Martti J. Salomies, Indiei — K.R.F. Khim­­­ani, R. P. Mongole — Togood­in Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, Bulgaria — Gheorghi Bogda­­nov,'ReputSikW-Arsbein'; — Mo­hamed Fahmy Hamad,""' Pierre Paul Bouffanais­­, miniștrii: Italiei — Alberto Paveli Fontana, Marii Britanii — James Dalton Mur­ray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford , Statelor Uni­te de ale Braziliei — Carlos Jacyntho Barros ; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai­­ Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului — J. P. Bastarrica, Israelului — Israel I-Iaviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţu­mit pentru felicitările şi urările ex­primate şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, priete­nească, cu şefii misiunilor diploma­tice. Adresîndu-se celor de faţă, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan in­ternaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexisten­ţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe vii­tor întregul sprijin oricărui pas în direcţia destinderii relaţiilor inter­naţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase in­ternaţionale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor pre­­zenţe urări­ de fericire şi prosperi­tate. Apoi s-au fotografiat împreu­nă cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. (Agerpres) La Palatul Consiliului de Stat, In timpul primirii şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă AL TELEGRAMĂ Celui de al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia STOCKHOLM Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român adresează dele­gaţilor la cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia un cald salut frăţesc şi urează în­tregului partid noi succese în acti­vitatea sa închinată luptei pentru pace, democraţie, progres social şi un viitor luminos al poporului suedez. COMITETUL CENTRAL PARTIDULUI MUNCITORESC român DIN ÎNTREPRINDERI REGIUNEA BRAŞOV BRAŞOV (coresp. R.L). — La u­­nele întreprinderi din regiunea Braşov unde cuptoarele, marile in­stalaţii şi agregate nu se opresc de­cit cu prilejul reparaţiilor capitale. DIN PRIMA ZI A ANULUI COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNEDOARA HUNEDOARA (coresp. R. I.). — In ziua de anul nou la marile agregate siderurgice din Hunedoara flăcările au rămas nestinse. Aşa-i rînduiala producţiei, iar oţelarii, jurnaliştii, la­­minatorii şi ceilalţi siderurgişti au ţi­nut ca din prima zi de muncă să ob­ţină realizări frumoase. Cînd în jurul mesei se ciocneau pa­harele în cinstea noului an, oţelarii au elaborat întîile şarje. Ieri di­mineaţă la serviciul producţiei al combinatului s-a făcut întîiul bilanţ al muncii din anul care a început. Furnaliştii hunedoreni au produs pri­mele cantităţi de fontă peste prevede­rile planului, afirmîndu-se mai ales colectivul de muncă de la secţia II furnale. Pregătiţi din timp pentru bu­nul mers al producţiei, oţelarii de la cuptoarele Martin au obţinut depă­şiri de plan la fiecare cuptor, în pri­ma zi de muncă şi-au depăşit de ase­menea planul colectivele de munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la bate­riile de cocs, de la aglomeratorul­­nr.—1, de --îi'.—- lavi­­ne-srele- de 80S şi LOGO mm şi din alte secţii, mulţi muncitori, maiştri şi ingineri au sărbătorit noaptea de revelion şi primele zile ale anului la locurile lor de muncă. La combinatul chimic din­­ Făgă­raş cele mai frumoase realizări au fost obţinute de către maiştrii N. Boer şi Iosif Darie, de operatorii chimişti V. Liseanu şi Gheorghe Pătraşcu şi de muncitorii Dumitru Niciu şi I. Ciocloş iar de la combi­natul chimic din oraşul Victoria de colectivele conduse de maiştrii Sitea Savu, Ion Pălescu, Aurel Stroie şi Lică Pop. în aceeaşi zi la fabrica de ciment Temelia din Braşov s-au realizat primele tone de ciment şi clincher iar la comple­xul industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara cele dintîi articole de st­iclă. Frumoase rezultate s-au obţinut şi la fabrica de geamuri din Mediaş şi la alte întreprinderi din regiune. Ion Bălănucă, Gheorghe Mureşan, Nicolae Mazăre de la instalaţia de clorură de calciu şi alţii, cursul zilei de 1 ianuarie şi cele din dimineaţa de 2 ianuarie au fost ela­borate într-un timp mai scurt ca de obicei. Foto : In secţia turnă­torie de fontă a U­­zinelor „23 Au­gust“, lucrul n-a fost întrerupt nici atunci cînd anul 1963 preda ştafeta noului an. De a­­tunci s-au turnat sute de tone de metal. Clişeul nos­tru vă prezintă un moment din acti­vitatea echipei de serviciu din ziua de 2 ianuarie 1964. Şeful de echipă Grigore Moraru. Împreună cu tur­nătorii Tudor Du­mitru şi Vasile Gheorghiade ela­borează o nouă şarjă. MIHAI POPESCU TELEGRAMA Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guver­nului şi poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv şi prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră pr­e­nie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea ţării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatie, şi frăţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare stator­nicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ­­ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne COMBINATUL CHIMIC BORZEŞTI BACĂU (coresp. R. I.). Cea din­ţii zi­­a noului an i­-a găsit pe mun­citorii marelui Combinat chimic din Borzeşti la datorie. Ei au vegheat cu atenţie ca toată instalaţia să func­ţioneze în cele mai bune condiţii. Conştiinciozitatea şi însufleţirea cu care chimiştii au păşit la muncă în noul an reiese şi din consemnarea laconică făcută la sfîrşitul zilei de dispecer în raportul său: „In a­­ceastă zi nu s-a înregistrat nici o abse­vţă, nici o întîrziere de la lucru, nici o defecţiune tehnică“. La instalaţia de condiţionare a in­secticidelor s-a depăşit planul, în prima zi de lucru. Importante succese au obţinut în această zi şi operatorii Ştefan Gherman şi Roza Deneş de la instalaţia de electroliză. OŢELUL ROŞU ŞI REŞIŢA TIMIŞOARA (coresp. R.I.). La uzi­nele „Oţelul Roşu“, din raionul Ca­ransebeş şi la Combinatul siderurgic din Reşiţa, în secţiile unde focul nu se stinge niciodată, colectivele de muncitori de la cuptoarele Siemens- Martin sau de la furnale au obţinut în ziua de 1 ianuarie primele succe­se ale noului an. La „Oţelul Roşu“, la ora 5:40 dimineaţa a fost elaborată prima şarjă din 1964, de către echipa prim-topitorului Pavel Barna. La numai două ore apoi, ortacii lui Tu­dor Simeria au elaborat a doua şarjă. In tot cursul zilei capacitatea cuptoarelor a fost folosită la maxi­mum, iar durata de elaborare a şar­jelor a fost redusă simţitor. La furnalele Reşiţei, prima şarjă a noului an a fost elaborată de echipa condusă de Gros Velemir. Realizări deosebite s-au obţinut şi la cuptorul nr. 2 unde toate şarjele elaborate în FABRICA DE ANTIBIOTICE DIN IAŞI IAŞI (coresp. R. I.). Schimbul de lucru din noaptea de 31 decembrie al Fabricii de antibiotice din Iaşi a înscris în bilanţul de activitate al în­treprinderii pe noul an realizări im­portante. O asemenea realizare a fost înregistrată bunăoară la secto­rul III fabricaţie, rod al strădaniei depuse de către muncitorii şi tehni­cienii de aici. Sub îndrumarea ing. Constantin Cojocaru, sectorul a reu­şit să elaboreze o şarjă cu cea mai mare concentraţie de streptomicină dintre toate şarjele elaborate în ul­timul timp. Calde felicitări a primit totodată şi operatorul principal Gheorghe Burlaciuc de la sectorul I fermenta­ţie, care, punînd pasiune şi pricepere în muncă, a elaborat o şarjă de tetraciclină cu un randament ridicat. La bordul lui 067 Abia s-a stins ecoul sirenelor din depou şi în staţia C.F.R. Fe­teşti se opreşte trenul remorcat de locomoti­va Diesel cu iniţialele D.A. 060 067. Ion Coman, mecani­cul din Bucureşti Triaj care şi-a petrecut ul­timele ore ale anului trecut pe drumul de fier, îşi îmbrăţişează cu căldură tovarăşul care va conduce garni­tura mai departe spre Constanţa, îi urează la mulţi ani şi se duce să se odihnească. Primul schimb al a­­nului 1964 de la depoul C.F.R. Feteşti îşi ia în primire postul. Du­pă ce se verifică func­ţionarea motorului şi agregatelor şi se face o revizie amănunţită, mecanicul de locomo­tivă Ion Dobre, se pregăteşte de plecare. La ora cînd în case­le oamenilor se cioc­nesc încă toasturi, cînd­­urătorii se opresc cu pluguşorul din casă în casă, sus în cabina turn unde se află masa de comandă electro­dinamică de fabricaţie romînească, — dată în folosinţă în ajun —­­impiegatul dă cale li­beră primului tren din anul 1964. Folosind cu chibzu­inţă forţa pe pante, dieselistul Ion Dobre urcă trenul fără loco­motivă de rezervă, cu un supratonaj de 229 de tone,, la Cernavodă unde rampa este ma­ximă şi goneşte apoi mai departe spre des­tinaţie. V. LUNTRAŞU Constelaţia satelor O întîlnire cu intelectualii satelor dobrogene, în anul 1963, mă interesa în mod deosebit, cum de altfel m-ar fi interesat o întîlnire cu intelec­tualii satelor oricărei regiuni. O în­tîlnire însă cu intelectualii unor vechi şi faimoase locuri de exil mi se părea şi binevenită. în trecut, cînd un intelectual era trimis în Dobrogea, se ştia că el era trimis acolo să moară, pe încetul, într-o lungă agonie, în uitare. Intr-o vreme nu prea îndepărtată, observam cu strîngere de inimă cum mulţi dintre cei care creşteau şi se formau în şcolile Dobrogei îşi luau apoi zborul grăbit. Dobrogea era o mamă bună, o mamă modestă care îşi creştea nişte copii buni pe care apoi îi pierdea. Apoi s-a produs un adevărat mi­racol : în Dobrogea răsăriră şan­tiere mari, se înălţară uzine. Do­brogea realiză — prima pe ţară — colectivizarea totală a agriculturii. Dobrogea deveni ţara romantismului înflăcărat, vast cîmp de afirmare. Astfel, marele patos al construcţiei şi al creaţiei declanşat de partid în această regiune începu să aprindă şi să atragă aici, ca într-un fluviu uriaş, năzuinţa de participare la o operă uriaşă, începură să se întoarcă în Dobrogea, la pieptul mamei lor de piatră şi de foc, feciorii ei. Şi cu ei o dată începură să vină intelec­tuali tineri, entuziaşti, din toate colţurile ţării. Era firesc, prin urmare, interesul pentru o întîlnire cu intelectualii, mai ales cu intelectualii satelor. Pe mulţi dintre intelectualii aceş­tia îi cunoscusem, în satele lor, la locul lor de muncă ; despre unii scri­sesem. Urmărisem îndelung şi cu în­dreptăţită pasiune strădania entu­ziastă şi inspirată a acelui geolog tînăr — Vasile Bacalu — care, cu ciocanul lui, ca o baghetă magică, ciocănise în coastele dealurilor De- Traian Coşovei brogei, ca în porţile ferecate ale unor cetăţi industriale şi reuşise să le des­chidă. Observasem de asemenea, timp mai mult şi cu legitimă tulbu­rare, viaţa şi munca unu­i alt inte­lectual — inginerul agronom Gheor­ghe Lozoveanu, trimis să înnobileze şi să umanizeze dealurile Dobrogei, în zona actualului bazin viticol Sa­­rica-Niculiţel-Bădila. Am urmărit cu un an de an dealurile acelea pă­­răginite, ruinate şi dezolante, în mijlocul cărora fusese instalat din tî­năr ieşit de pe băncile facultăţii, în­cepeau să-şi schimbe înfăţişarea, în­tinerind, acoperindu-se treptat cu plantaţii, cu podgorii­ tinere. Ingine­rul lucra cu oameni mulţi şi, ca şi geologul, el îi însufleţea, trezea în ei pasiunea pentru plantaţii, îi in­struia, îi iniţia, îi pregătea neobosit în domeniul ştiinţei agricole şi al vi­ticulturii. La un lectorat cu părinţii, la şcoa­la din Somova, am ascultat emoţio­nat cuvîntul tinerei directoare E­­lena Jalbu-Caraman , „fata lui Jalbu“, cum îi spun sătenii, pentru că o ştiu de copilă, de cînd se juca în ţărîna drumurilor, cu vrăbiile. Cit de frumos, cit de competent şi cu ce ton liniştit, cald şi la inima pă­rinţilor ştia să vorbească această tî­­nără directoare ! Sala plină de lume o asculta şi o sorbea din priviri. Şi în liniştea cu care lumea o asculta era nu numai interesul pentru ceea ce spunea ea, ci erau şi mîndria şi bucuria sătenilor, admiraţia şi­­dra­gostea pentru un vlăstar al lor care acum îi ajută în educaţia copiilor. M-a atras într-un mod deosebit spiritul tineresc, energic, prestigiul, demnitatea cu care şi-a dus sarcina , de preşedinte de gospodărie, într-un sătuc mai izolat, la Parcheş, tînărul agronom Alexandru Volcov, atrăgînd în jurul lui toate elementele bune, pregătindu-le, şi reuşind să aducă înflorirea gospodăriei. Priceperea şi ener­gia lui, metodele lui de muncă s-au întipărit puternic în sufletul oamenilor, în stilul lor de muncă. Am, îndrăgit de asemenea mult pe un alt tînăr agronom , Ioan Buzea, pasionat om al agriculturii ştiinţifi­ce, al agriculturii socialiste, care a înţeles­­că este de datoria lui să mear­gă în mai multe sate,­in mai multe gospodării colective, unde era ne­voie de sprijinul lui şi să ajute la consolidarea acestor gospodării. Mulţi intelectuali ai satelor aş pu­tea să mai amintesc încă : profesori, învăţători, directori de cămine cul­turale, medici, medici veterinari, zootehnişti, ingineri constructori. Aşa că mergeam la o întîlnire cu intelectualii satelor, la Constanţa, ducînd în sufletul meu chipul unui număr mare de intelectuali, bucu­ros să-i văd pe mai mulţi şi din diferite colţuri ale regiu­nii adunaţi laolaltă, veniţi să-şi împărtăşească experienţa. Şi ex­perienţa lor s-a arătat bogată, plină de frumuseţi, pasionantă. Tînărul profesor N­­ie Zugravu lu­crează de cinci ani la şcoala experi­mentală din Basarabi. El este toto­dată şi directorul căminului cultural şi împreună cu colectivul căminului, cu întregul colectiv de intelectuali din sat au pregătit pînă acum opt programe artistice pentru brigada de agitaţie a căminului. In cadrul şcolii face cercetări în problemele educaţiei , studiază biologia şi ţine cursuri cu colectiviştii în probleme de agricultură şi zootehnie. Studiile de biologie îl ajută să ţină colecţi­iContinuare in pag 3 a1

Next