Romînia Liberă, ianuarie 1964 (Anul 22, nr. 5976-6000)
1964-01-03 / nr. 5976
/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XXII nr. 5976 4 pagini — 20 bani Vineri 3 ianuarie 1964 Cuvîntarea tovarăşului Gheorghie Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune, cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul Nou ne *» trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, VjjRtexA'itSf. tovarăşilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea producţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă, care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată. In viaţa internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acestan a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale intre toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. în vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relaţiilor internaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou ! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire ! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume ! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani ! Primirea la Consiliul da a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romina Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romina, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări, a proclamării R. P. Romíne şi cu prilejul Anului Nou şi urări de prosperitate poporului român, ambasadorii : R. P. Chineze — Siu Gienguo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi Gyermeni, Indoneziei — Sukrisno, Cubei — Manuel Yepe- Menendez, R. P. Ungare — Jenő Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti J. Salomies, Indiei — K.R.F. Khimani, R. P. Mongole — Togoodin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, Bulgaria — Gheorghi Bogdanov,'ReputSikW-Arsbein'; — Mohamed Fahmy Hamad,""' Pierre Paul Bouffanais, miniștrii: Italiei — Alberto Paveli Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford , Statelor Unite de ale Braziliei — Carlos Jacyntho Barros ; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului — J. P. Bastarrica, Israelului — Israel I-Iaviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan internaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistenţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcţia destinderii relaţiilor internaţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase internaţionale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor prezenţe urări de fericire şi prosperitate. Apoi s-au fotografiat împreună cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. (Agerpres) La Palatul Consiliului de Stat, In timpul primirii şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă AL TELEGRAMĂ Celui de al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia STOCKHOLM Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român adresează delegaţilor la cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia un cald salut frăţesc şi urează întregului partid noi succese în activitatea sa închinată luptei pentru pace, democraţie, progres social şi un viitor luminos al poporului suedez. COMITETUL CENTRAL PARTIDULUI MUNCITORESC român DIN ÎNTREPRINDERI REGIUNEA BRAŞOV BRAŞOV (coresp. R.L). — La unele întreprinderi din regiunea Braşov unde cuptoarele, marile instalaţii şi agregate nu se opresc decit cu prilejul reparaţiilor capitale. DIN PRIMA ZI A ANULUI COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNEDOARA HUNEDOARA (coresp. R. I.). — In ziua de anul nou la marile agregate siderurgice din Hunedoara flăcările au rămas nestinse. Aşa-i rînduiala producţiei, iar oţelarii, jurnaliştii, laminatorii şi ceilalţi siderurgişti au ţinut ca din prima zi de muncă să obţină realizări frumoase. Cînd în jurul mesei se ciocneau paharele în cinstea noului an, oţelarii au elaborat întîile şarje. Ieri dimineaţă la serviciul producţiei al combinatului s-a făcut întîiul bilanţ al muncii din anul care a început. Furnaliştii hunedoreni au produs primele cantităţi de fontă peste prevederile planului, afirmîndu-se mai ales colectivul de muncă de la secţia II furnale. Pregătiţi din timp pentru bunul mers al producţiei, oţelarii de la cuptoarele Martin au obţinut depăşiri de plan la fiecare cuptor, în prima zi de muncă şi-au depăşit de asemenea planul colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la bateriile de cocs, de la aglomeratorulnr.—1, de --îi'.—- lavine-srele- de 80S şi LOGO mm şi din alte secţii, mulţi muncitori, maiştri şi ingineri au sărbătorit noaptea de revelion şi primele zile ale anului la locurile lor de muncă. La combinatul chimic din Făgăraş cele mai frumoase realizări au fost obţinute de către maiştrii N. Boer şi Iosif Darie, de operatorii chimişti V. Liseanu şi Gheorghe Pătraşcu şi de muncitorii Dumitru Niciu şi I. Ciocloş iar de la combinatul chimic din oraşul Victoria de colectivele conduse de maiştrii Sitea Savu, Ion Pălescu, Aurel Stroie şi Lică Pop. în aceeaşi zi la fabrica de ciment Temelia din Braşov s-au realizat primele tone de ciment şi clincher iar la complexul industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara cele dintîi articole de sticlă. Frumoase rezultate s-au obţinut şi la fabrica de geamuri din Mediaş şi la alte întreprinderi din regiune. Ion Bălănucă, Gheorghe Mureşan, Nicolae Mazăre de la instalaţia de clorură de calciu şi alţii, cursul zilei de 1 ianuarie şi cele din dimineaţa de 2 ianuarie au fost elaborate într-un timp mai scurt ca de obicei. Foto : In secţia turnătorie de fontă a Uzinelor „23 August“, lucrul n-a fost întrerupt nici atunci cînd anul 1963 preda ştafeta noului an. De atunci s-au turnat sute de tone de metal. Clişeul nostru vă prezintă un moment din activitatea echipei de serviciu din ziua de 2 ianuarie 1964. Şeful de echipă Grigore Moraru. Împreună cu turnătorii Tudor Dumitru şi Vasile Gheorghiade elaborează o nouă şarjă. MIHAI POPESCU TELEGRAMA Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv şi prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră prenie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea ţării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatie, şi frăţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare statornicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne COMBINATUL CHIMIC BORZEŞTI BACĂU (coresp. R. I.). Cea dinţii zia noului an i-a găsit pe muncitorii marelui Combinat chimic din Borzeşti la datorie. Ei au vegheat cu atenţie ca toată instalaţia să funcţioneze în cele mai bune condiţii. Conştiinciozitatea şi însufleţirea cu care chimiştii au păşit la muncă în noul an reiese şi din consemnarea laconică făcută la sfîrşitul zilei de dispecer în raportul său: „In această zi nu s-a înregistrat nici o absevţă, nici o întîrziere de la lucru, nici o defecţiune tehnică“. La instalaţia de condiţionare a insecticidelor s-a depăşit planul, în prima zi de lucru. Importante succese au obţinut în această zi şi operatorii Ştefan Gherman şi Roza Deneş de la instalaţia de electroliză. OŢELUL ROŞU ŞI REŞIŢA TIMIŞOARA (coresp. R.I.). La uzinele „Oţelul Roşu“, din raionul Caransebeş şi la Combinatul siderurgic din Reşiţa, în secţiile unde focul nu se stinge niciodată, colectivele de muncitori de la cuptoarele Siemens- Martin sau de la furnale au obţinut în ziua de 1 ianuarie primele succese ale noului an. La „Oţelul Roşu“, la ora 5:40 dimineaţa a fost elaborată prima şarjă din 1964, de către echipa prim-topitorului Pavel Barna. La numai două ore apoi, ortacii lui Tudor Simeria au elaborat a doua şarjă. In tot cursul zilei capacitatea cuptoarelor a fost folosită la maximum, iar durata de elaborare a şarjelor a fost redusă simţitor. La furnalele Reşiţei, prima şarjă a noului an a fost elaborată de echipa condusă de Gros Velemir. Realizări deosebite s-au obţinut şi la cuptorul nr. 2 unde toate şarjele elaborate în FABRICA DE ANTIBIOTICE DIN IAŞI IAŞI (coresp. R. I.). Schimbul de lucru din noaptea de 31 decembrie al Fabricii de antibiotice din Iaşi a înscris în bilanţul de activitate al întreprinderii pe noul an realizări importante. O asemenea realizare a fost înregistrată bunăoară la sectorul III fabricaţie, rod al strădaniei depuse de către muncitorii şi tehnicienii de aici. Sub îndrumarea ing. Constantin Cojocaru, sectorul a reuşit să elaboreze o şarjă cu cea mai mare concentraţie de streptomicină dintre toate şarjele elaborate în ultimul timp. Calde felicitări a primit totodată şi operatorul principal Gheorghe Burlaciuc de la sectorul I fermentaţie, care, punînd pasiune şi pricepere în muncă, a elaborat o şarjă de tetraciclină cu un randament ridicat. La bordul lui 067 Abia s-a stins ecoul sirenelor din depou şi în staţia C.F.R. Feteşti se opreşte trenul remorcat de locomotiva Diesel cu iniţialele D.A. 060 067. Ion Coman, mecanicul din Bucureşti Triaj care şi-a petrecut ultimele ore ale anului trecut pe drumul de fier, îşi îmbrăţişează cu căldură tovarăşul care va conduce garnitura mai departe spre Constanţa, îi urează la mulţi ani şi se duce să se odihnească. Primul schimb al anului 1964 de la depoul C.F.R. Feteşti îşi ia în primire postul. După ce se verifică funcţionarea motorului şi agregatelor şi se face o revizie amănunţită, mecanicul de locomotivă Ion Dobre, se pregăteşte de plecare. La ora cînd în casele oamenilor se ciocnesc încă toasturi, cîndurătorii se opresc cu pluguşorul din casă în casă, sus în cabina turn unde se află masa de comandă electrodinamică de fabricaţie romînească, — dată în folosinţă în ajun —impiegatul dă cale liberă primului tren din anul 1964. Folosind cu chibzuinţă forţa pe pante, dieselistul Ion Dobre urcă trenul fără locomotivă de rezervă, cu un supratonaj de 229 de tone,, la Cernavodă unde rampa este maximă şi goneşte apoi mai departe spre destinaţie. V. LUNTRAŞU Constelaţia satelor O întîlnire cu intelectualii satelor dobrogene, în anul 1963, mă interesa în mod deosebit, cum de altfel m-ar fi interesat o întîlnire cu intelectualii satelor oricărei regiuni. O întîlnire însă cu intelectualii unor vechi şi faimoase locuri de exil mi se părea şi binevenită. în trecut, cînd un intelectual era trimis în Dobrogea, se ştia că el era trimis acolo să moară, pe încetul, într-o lungă agonie, în uitare. Intr-o vreme nu prea îndepărtată, observam cu strîngere de inimă cum mulţi dintre cei care creşteau şi se formau în şcolile Dobrogei îşi luau apoi zborul grăbit. Dobrogea era o mamă bună, o mamă modestă care îşi creştea nişte copii buni pe care apoi îi pierdea. Apoi s-a produs un adevărat miracol : în Dobrogea răsăriră şantiere mari, se înălţară uzine. Dobrogea realiză — prima pe ţară — colectivizarea totală a agriculturii. Dobrogea deveni ţara romantismului înflăcărat, vast cîmp de afirmare. Astfel, marele patos al construcţiei şi al creaţiei declanşat de partid în această regiune începu să aprindă şi să atragă aici, ca într-un fluviu uriaş, năzuinţa de participare la o operă uriaşă, începură să se întoarcă în Dobrogea, la pieptul mamei lor de piatră şi de foc, feciorii ei. Şi cu ei o dată începură să vină intelectuali tineri, entuziaşti, din toate colţurile ţării. Era firesc, prin urmare, interesul pentru o întîlnire cu intelectualii, mai ales cu intelectualii satelor. Pe mulţi dintre intelectualii aceştia îi cunoscusem, în satele lor, la locul lor de muncă ; despre unii scrisesem. Urmărisem îndelung şi cu îndreptăţită pasiune strădania entuziastă şi inspirată a acelui geolog tînăr — Vasile Bacalu — care, cu ciocanul lui, ca o baghetă magică, ciocănise în coastele dealurilor De- Traian Coşovei brogei, ca în porţile ferecate ale unor cetăţi industriale şi reuşise să le deschidă. Observasem de asemenea, timp mai mult şi cu legitimă tulburare, viaţa şi munca unui alt intelectual — inginerul agronom Gheorghe Lozoveanu, trimis să înnobileze şi să umanizeze dealurile Dobrogei, în zona actualului bazin viticol Sarica-Niculiţel-Bădila. Am urmărit cu un an de an dealurile acelea părăginite, ruinate şi dezolante, în mijlocul cărora fusese instalat din tînăr ieşit de pe băncile facultăţii, începeau să-şi schimbe înfăţişarea, întinerind, acoperindu-se treptat cu plantaţii, cu podgorii tinere. Inginerul lucra cu oameni mulţi şi, ca şi geologul, el îi însufleţea, trezea în ei pasiunea pentru plantaţii, îi instruia, îi iniţia, îi pregătea neobosit în domeniul ştiinţei agricole şi al viticulturii. La un lectorat cu părinţii, la şcoala din Somova, am ascultat emoţionat cuvîntul tinerei directoare Elena Jalbu-Caraman , „fata lui Jalbu“, cum îi spun sătenii, pentru că o ştiu de copilă, de cînd se juca în ţărîna drumurilor, cu vrăbiile. Cit de frumos, cit de competent şi cu ce ton liniştit, cald şi la inima părinţilor ştia să vorbească această tînără directoare ! Sala plină de lume o asculta şi o sorbea din priviri. Şi în liniştea cu care lumea o asculta era nu numai interesul pentru ceea ce spunea ea, ci erau şi mîndria şi bucuria sătenilor, admiraţia şidragostea pentru un vlăstar al lor care acum îi ajută în educaţia copiilor. M-a atras într-un mod deosebit spiritul tineresc, energic, prestigiul, demnitatea cu care şi-a dus sarcina , de preşedinte de gospodărie, într-un sătuc mai izolat, la Parcheş, tînărul agronom Alexandru Volcov, atrăgînd în jurul lui toate elementele bune, pregătindu-le, şi reuşind să aducă înflorirea gospodăriei. Priceperea şi energia lui, metodele lui de muncă s-au întipărit puternic în sufletul oamenilor, în stilul lor de muncă. Am, îndrăgit de asemenea mult pe un alt tînăr agronom , Ioan Buzea, pasionat om al agriculturii ştiinţifice, al agriculturii socialiste, care a înţelescă este de datoria lui să meargă în mai multe sate,in mai multe gospodării colective, unde era nevoie de sprijinul lui şi să ajute la consolidarea acestor gospodării. Mulţi intelectuali ai satelor aş putea să mai amintesc încă : profesori, învăţători, directori de cămine culturale, medici, medici veterinari, zootehnişti, ingineri constructori. Aşa că mergeam la o întîlnire cu intelectualii satelor, la Constanţa, ducînd în sufletul meu chipul unui număr mare de intelectuali, bucuros să-i văd pe mai mulţi şi din diferite colţuri ale regiunii adunaţi laolaltă, veniţi să-şi împărtăşească experienţa. Şi experienţa lor s-a arătat bogată, plină de frumuseţi, pasionantă. Tînărul profesor Nie Zugravu lucrează de cinci ani la şcoala experimentală din Basarabi. El este totodată şi directorul căminului cultural şi împreună cu colectivul căminului, cu întregul colectiv de intelectuali din sat au pregătit pînă acum opt programe artistice pentru brigada de agitaţie a căminului. In cadrul şcolii face cercetări în problemele educaţiei , studiază biologia şi ţine cursuri cu colectiviştii în probleme de agricultură şi zootehnie. Studiile de biologie îl ajută să ţină colecţiiContinuare in pag 3 a1