Romînia Liberă, aprilie 1964 (Anul 22, nr. 6052-6077)

1964-04-01 / nr. 6052

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Primăvara pe păşuni şi pe fineţe întărirea bazei furajere, sporirea producţiei de nu­treţuri, prin folosirea resur­selor existente, constituie o sarcină foarte importantă pentru cei ce muncesc pe o­­goare, îndeplinirea ei în bune condiţiuni contribuie la sporirea continuă a efec­tivelor de animale, creşterea producţiei de lapte, de car­ne, de lină şi de ouă. Articolele pe care le pu­blicăm aici oglindesc cîteva din acţiunile ce se desfăşoară în prezent în diferite re­giuni ale ţării pentru îmbunătăţirea bazei furajere, pen­tru asigurarea, şi în acest an, a nutreţurilor, în canti­tăţile şi în sortimentele necesare, pentru toate speciile de animale. Însămîn£eaDă culturi furajere In gospodăria agricolă de stat Tărtăşeşti, regiunea Bucureşti, există o preocupare deosebită pentru asi­gurarea furajelor necesare efectivelor de animale. Pînă acum s-au însămînţat lucernă pe 40 de hec­tare, 20 de hectare de borceag şi 15 hectare cu mazăre pentru siloz, în clişeu . Aspect din timpul în­sămînţării culturilor furajere. Foto : nicu vasile Proletar* dir* toate ţările, uniţi-vă! ­minis libert în regiunea Cluj. SUPRAFEŢELE — MAI BINE FOLOSITE Păşunile şi fîneţele naturale con­stituie o sursă de furaje dintre cele mai importante. Buna gospodărire a acestor terenuri, prin aplicarea ce­lor mai noi recomandări ale ştiinţei, extinderea experienţei pozitive a gospodăriilor colective fruntaşe sunt căi care duc nemijlocit la o tot mai eficientă valorificare a lor. în rîndurile de faţă, mă voi ocupa de cîteva lucrări deosebit de utile pentru ridicarea productivităţii pă­şunilor, mai ales în anotimpul pri­măverii. Dintre ele, aş aminti cu­răţirea terenurilor de tufărişul dău­nător. Lucrarea aceasta este deose­bit de importantă, deoarece prin efectuarea ei se readuce în circuitul zooeconomic întreg fondul funciar de păşuni şi fineţe naturale. Tufări­şul se taie o dată cu începerea pe­rioadei active de vegetaţie, îndepăr­­tîndu-se catifele, se pot aplica în con­tinuare­ alte lucrări ca supraînsă­­rîmbţarea, fertilizarea etc., dînd­ po­sibilitate solului să se acopere re­pede cu vegetaţia ierboasă. Esenţele de foioase se scot cu co­let şi cu 10—12 cm din lungimea ră­dăcinilor. Foioasele lăstăresc foarte puternic, ocupînd terenul chiar mai masiv decît înainte de curăţire în cazul cînfi nu sînt scoase cu coletul. După îndepărtarea acestor esenţe, este recomandabil să se supraînsă­­mînţeze un amestec de ierburi po­trivit zonei geografice, să se împrăş­tie îngrăşăminte, după care se va discut, se va grăpa şi se va tăvălugi. Acolo unde s-a curăţat tufărişul în anii anteriori trebuie să se ardă materialul depozitat în grămezi, să nu-l ţinem să ocupe locul mai mulţi ani. Din păcate, această indicaţie nu se respectă totdeauna. La Rogojel, raionul Huedin, 80 ha sunt sustrase de la păşunat tocmai din cauza gră­mezilor de cioate şi de alte resturi lemnoase rezultate de la curăţirea păşunii, cioate şi resturi care nici pînă acum nu au fost arse. Arderea grămezilor de cioate pri­măvara prezintă avantajul că redăm în folosinţă — pentru vară — tot te­renul curăţat, că se instalează din primul an mai uşor vegetaţia ierboa­să semănată sau cea spontană. Prin ardere rezultă cenuşa, care trebuie uniform împrăştiată deoarece în fe­lul acesta cenuşa acţionează ca un îngrăşămînt. Atît pe păşuni cît şi pe fineţe se dezvoltă scaieţi, buruieni etc., care aduc pierderi economiei zoopasto­­rale. Pe de o parte, scaieţii sustrag de la păşunat suprafeţe întinse, iau mari cantităţi de hrană minerală şi apă din sol, iar pe de altă parte, de­­preciază lîna oilor. Fabricile de pre­lucrare a lînii au destule neajun­suri din această cauză. In anul 1963, numeroase gospodării din regiunea Cluj au curăţat de scaieţi şi de alte buruieni o suprafaţă apreciabilă de păşuni. Totuşi, au fost şi gospodării care nu au curăţat păşunile de sca­ieţi, aşa cum sunt cele din Vîlcele şi din Tritenii de Jos, raionul Turda, din Cămăraş, raionul Gherla. O altă lucrare este curăţirea de Ing. I. RĂSMERIŢĂ de la Oficiul regional de proiectare şi organizare a teritoriului Cluj (Continuare în pag. 2-a) reşterea an de an a producţiei de ţiţei în ţara noastră a fost însoţita­­ şi de sporirea cantităţilor de gaze, ceea ce a impus crearea posibilită­ţilor pentru transportul lor la distanţe mari, în vederea consumului în centre industriale. . . . . Pentru efectuarea transportului gazelor separate din ţiţei, au fost construite în şantierele petroliere instalaţii pentru comprimarea gazelor. Astfel, pentru captarea şi evacuarea gazelor de la Ţicleni, au fost puse în funcţiune două staţii de turbocompresoare la Ţicleni şi Bărbăteşti. Aceste staţii sunt echipate cu agregate de mare capacitate folosind compresoare centrifugale acţionate de turbine cu gaze, cu randament ridicat. Debitul dezvoltat de un asemenea agregat este de circa 700 000 metri cubi pe zi, la presiunea de 6­25 atmosfere. Folosirea acestor compresoare centrifugale în exploatare, limitează numă­rul de intervenţii pentru întreţinere şi permite o funcţionare neîntreruptă timp îndelungat. Ceea ce caracterizează de asemenea aceste instalaţii este gradul înalt de automatizare a operaţiunilor de pornire, oprire şi asigurarea STAIN DE TURBOCOMPRESOARE PENTRU CAPTAREA GAZELOR • Instalaţiile de la Ţi­cleni şi Bărbăteşti • A­­gregate de mare capa­citate şi înalt nivel teh­nic • Sisteme automate de ungere sub presiune, etanşare şi reglare • Co­mandă centralizată funcţionării agregatelor în deplină siguranţă. In acest scop fiecare agregat este prevăzut cu sisteme automate de ungere sub presiune, etanşare şi reglare. Staţiile sunt astfel construite incit permit comanda centralizată şi urmărirea funcţionării întregului ansamblu al instalaţiei, de la un pupitru de comandă deservit de un singur operator. Pentru aceasta, valorile parametrilor de func­ţionare ale agregatelor şi accesoriilor lor sunt transmise şi înregistrate la aparatele din camera de comandă. Orice deficienţă apărută la un moment dat în timpul exploatării este semnalizată optic şi acustic la pupitrul de co­mandă, dîndu-se posibilitatea remedierii imediate, fără ca agregatul să fie scos din funcţiune. Staţiile de turbocompresoare de la Ţicleni şi Bărbăteşti sunt exploatate de personal de inaltă calificare, capabil să asigure exploatarea agregatelor în bune condiţiuni. Prin punerea in funcţiune a acestor instalaţii, a fost rezol­vată integral problema captării şi utilizării gazelor din şantierul Ţicleni. Clişeul din stingă : O vedere a In­stalaţiilor interioare de lf. staţia Bărbăteşti. Clişeul din dreapta: Un aspect exterior de la staţia Ţicleni EHIVA INFORMĂM ! Stiplexul sidefat COPŞA MICĂ (coresp. R.l). La uzinele chimice „Carbome­­tan" din Copşa Mică s-a in­trodus în producţie un nou sortiment de stiplex (Plexi­glas) : stiplexul sidefat. In prezent, acest produs, utilizat în industria construcţiilor de maşini, în optică şi în produc­ţia unor bunuri de larg con­sum, se realizează înt­r-o bo­gată gamă coloristică. Prin aplicarea unor perfec­ţionări tehnologice, producţia instalaţiei de su­plex de la a­­ceastă uzină a fost sporită de 8 ori. Perfecţionări constructive MEDIAŞ (coresp. R. I.). — La Fabrica de geamuri din Mediaş a fost repus în funcţiune, după repa­raţii capitale, cu 5 zile înainte de termen, cuptorul de topit sticlă nr. 2. Cu prilejul reparaţiilor capi­tale s-a aplicat un complex de per­fecţionări constructive şi funcţio­nale, dintre care unele aplicate pentru prima dată în industria sti­clei din ţara noastră. Astfel, s-a lărgit gura de alimentare a cupto­rului de la 2 la 4,20 metri pentru obţinerea unui strat mai subţire de amestec şi a unei viteze mai re­duse de înaintare a amestecului, în scopul obţinerii unei topiri mai bune. S-a îmbunătăţit randamentul termic al cuptorului, s-au prelungit bazinele de colectare şi s-a con­struit ecranul drept de 6 metri lungime. Prin aceasta se asigură o calitate mai bună a sticlei şi în acelaşi timp o creştere a producţiei la acest cuptor cu 10 la sută. NOUL SEZON TURISTIC Din agenda sezonului turistic de primăvară-vară, am spicuit cîteva noutăţi. O plimbare pe hărţile turistice. Este de consemnat prezenţa unor noi spaţii de cazare. în mai mulţi masivi muntoşi, s-au construit şi­ au fost date în folosinţă cabane mo­derne : Făget-Cluj, Beliciu-Oneşti, Cheişoara, pe Valea Rîşnoavei, Tur­nuri, în Făgăraş, hotelul Negoţul din acelaşi masiv etc. Agenţiile şi filialele O.N.T. vor organiza aici, în­­cepînd din acest sezon, cu periodici­tate excursii diverse, între care unele la sfîrşit de săptămînă. Şi în Deltă se vor deschide tra­see turistice inedite. In momentul de faţă, se lucrează la stabilirea punctelor unde se va face cazarea.­ ­ Programul turistic al Agenţiei O.N.T. din Capitală a fost îmbogăţit. Astfel, în luna aprilie se va inau­gura traseul Bucureşti-Sighişoara. Tot în aprilie se reiau excursiile de cinci zile, cu autocarele, în nordul Moldovei. Traseul va cuprinde pe lingă localităţile Tg. Neamţ, Aga­­pia, Văratic, Humuleşti, Suceviţa, Moldoviţa, Gura Humorului, Rădă­uţi şi Munţii Rarăului, — care erau străbătute pînă acum — şi aşeză­rile Ipoteşti şi Mirceşti, care evocă momente din viaţa poeţilor Mihail Eminescu şi Vasile Alecsandri. In cursul lunii aprilie, reîncep şi excursiile la Bicaz. S-a inclus în itinerar o porţiune inedită — oco­lul lacului de acumulare pe şoseaua ce s-a dat recent în exploatare. Se va merge pînă la poalele Ceahlău­lui, peste podul de pe Bistriţa care oferă priveliştea Pietrei Teiului şi a cabanei Durău. Va mai fi vizitată păstrăvăria de lostriţe, peste consi­derat monument al naturii. Turul R.P.R. va avea şi el un iti­nerar schimbat, cuprinzînd între altele satele George Coşbuc şi Pris­lop (unde a trăit mai mulţi ani scriitorul Liviu Rebreanu). Se introduc şi noi forme de ex­cursii. La cabanele Rarău şi Deia din masivul Rarău, Mureşul din Tuşnad, Bîlea-Lac şi Bîlea-Cascadă, Arpaş, Suru şi complexul Sîmbăta din Făgăraş, Cabana Turiştilor de la Lacul Roșu, se organizează ex­cursii cu specific de odihnă, în se­rii de 10-12 zile, cu începere de la 15 mai a.c. Pe Valea Oltului, se vor organiza excursii în camping, cu corturi de 2-4 persoane. Durata aces­tor excursii va fi de trei zile. Tran­sportul se face cu autocarele. ★ Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următo­­ri­ul timp probabil : ,Vreme schimbătoa­re, cu cer temporar noros. Vor cădea ploi, mai frecvente în jumătatea de vest a ţării, unde pe alocuri vor fi însoţite de des­cărcări electrice. Vînt moderat. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 2 la 12 grade, iar maximele între 10 la 20 de grade. FRUNTAŞE TE ŢARĂ In întrecerea socialistă 0 MARCA CUNOSCUTA Sl APRECIATA Stofele purtînd marca „Partizanul roşu“ — nu comunicăm nici o nou­tate — sînt apreciate de marele pu­blic şi căutate pe piaţa externă. în decursul anilor, întreprinderea bra­­şoveană producătoare de stofe şi-a dobîndit un bine meritat prestigiu atît pentru varietatea sortimentelor sale cit şi pentru calitatea lor. Nu-i uşor să dobîndeşti prestigiu, dar şi mai greu e să-l menţii. Colectivul fabricii şi-a dat şi îşi dă în conti­nuare seama de acest adevăr. Do­vadă, rezultatele bune înregistrate de întreprindere în anul ce a trecut, rezultate care au determinat ca „Partizanul roşu“ să fie distinsă cu titlul de fruntaşă pe ţară în între­cerea socialistă pe 1963 : planul pro­ducţiei marfă a fost îndeplinit în proporţie de 103,6 la sută, cel al producţiei globale cu 103,7 la sută, productivitatea muncii a sporit cu 2,4 la sută faţă de plan. Cifrele spun multe, dar nu spun totul. Pentru ca aceste rezultate să fie obţinute, sute şi mii de oameni şi-au adus aportul lor. De un an şi mai bine colectivul fabricii şi-a îndreptat atenţia spre o problemă de mare însemnătate în industria noastră textilă , introduce­rea în fabricaţie a unor materii pri­me noi care, împreună cu lîna, dau Au mai primit „Steagul roşu de întreprindere fruntaşă“ pe ţară în întrecerea socialistă. • Uzinele „Electroputere" Craiova » Exploatarea minieră Să­­sar — Baia Mare • întreprinderea forestie­ră Fălticeni — Suceava ţesăturilor calităţi suplimentare : fi­brele sintetice de tip melană, celo­fibra şi altele. Folosirea cu succes a acestor ma­terii prime a impus o serie de cău­tări, o seamă întreagă de măsuri menite să adapteze la noile condiţii procesul tehnologic al fabricii. Fi­reşte, în primul rînd se punea pro­blema pregătirii cadrelor întreprin­derii astfel ca ele să cunoască spe­cificul muncii. Procesul de pregătire a început prin cursurile de instruire de trei luni organizate de Ministerul Indus­triei Uşoare cu ingineri, tehnicieni, creatori de modele, chimişti din în­treprinderile din sector. A urmat, în fabrică, organizarea unor cursuri, la nivelul întreprinderii, cu toţi ingi­nerii şi tehnicienii. A treia fază or­ganizatorică a fost apoi instruirea în cadrul unor cursuri speciale şi la locul de muncă a întregului colec­tiv. Această acţiune complexă, a­ avut darul de a înarma întregul co­lectiv cu cunoştinţele necesare. Era un factor deosebit de impor­­tant, dar nu singurul. Se punea problema adaptării unor utilaje la noile condiţii create, precum şi a fo-­ losirii unei tehnologii îmbunătăţite. Bunăoară, se cunoaşte faptul că fi­rele sintetice, avînd electricitate sta­tică, absorb scamă şi praf ceea ce provoacă neregularităţi în fir. Asi­gurarea „antistatizării" a constituit una din preocupările principale ale conducerii tehnice. Folosind docu­mentaţia existentă şi aplicînd-o la condiţiile concrete ale fabricii s-a reuşit, prin tratarea firelor cu anu­mite substanţe, ca acest fenomen dăunător să fie înlăturat. PAUL marian. (Continuare in pag. 3­ a) Cinecluburile din Banat TIMIŞOARA. — Zeci de munci­tori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, studenţi sunt membri ai cineclubu­­rilor din regiunea Banat. înzestraţi cu aparate de filmat, cineamatorii lucrează noi filme documentare şi artistice inspirate din munca şi viaţa nouă a oraşelor şi satelor. Cineama­torii de la Oţelul roşu, de pildă, au terminat de curînd un nou jurnal de actualităţi în care sunt redate aspecte din întrecerea socialistă pe care o desfăşoară oţelarii de aici în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberă­rii patriei noastre. ÎN CETATEA CHIMIEI DE LA BORZEŞTI Cu toate că au trecut puţini ani de la intrarea în funcţiune a prime­lor instalaţii, colectivul marelui Combinat chimic din Borzeşti a acumulat o bogată experienţă. In­trarea în funcţiune a combinatului înainte de termenul prevăzut, reali­zarea şi depăşirea în scurtă vreme a capacităţilor proiectate, sporirea continuă a indicilor de utilizare a instalaţiilor sînt doar cîteva din succesele cu care acest colectiv se poate mîndri pe bună dreptate. Preocuparea pentru introducerea tehnicii noi, bogata activitate tehni­­co-ştiinţifică ce se desfăşoară în ca­drul combinatului, străduinţa tutu­ror muncitorilor de a-şi ridica ne­contenit nivelul de pregătire profe­sională — iată principalele căi care i-au condus pe chimiştii de la Bor­zeşti spre obţinerea unor realizări din ce în ce mai importante. In anul 1963 bunăoară, valoarea producţiei obţinute de chimiştii de la Borzeşti depăşeşte cu peste 28 milioane de lei realizările anului precedent. Montarea a încă 28 de celule în secţia electroliză, folosirea electrolizoarelor la un amperaj su­perior parametrilor prevăzuţi, mă­rirea capacităţii de condiţionare a insecticidelor, sporirea productivită­­ţii reactoarelor din secţia de detoxan precum şi alte măsuri tehnico orga­nizatorice luate­­de conducerea în­treprinderii au condus la creşterea productivităţii muncii cu 6,5 la sută, peste indicele planificat. Pentru toate aceste succese, colec­tivului Combinatului chimic din Borzeşti, i s-a acordat, pentru a 3-a­ oară consecutiv, Steagul roşu şi di­ploma de întreprindere fruntaşă pe ramură. Bilanţul realizărilor obţinute în­ primul trimestru al acestui an este tot atît de rodnic. In această perioa­dă au fost produse peste prevederile planului 99 tone hexacloran, 65 tone de acid clorhidric de sinteză, 46 tone clorură de var, precum şi 6 290 tone de insecticide pentru agricultură. Valoarea producţiei obţinute în a­­cest trimestru depăşeşte cu aproape 30 la sută realizările din aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Toate acestea vădesc hotărîrea colectivului mare­lui combinat chimic din Borzeşti de a-şi îndeplini angajamentele luate în cinstea celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei. CONSTANTIN AZOIŢII corespondentul „României libere,( 00 S-a terminat montajul celui de al doilea grup electrogen al termocentralei de la Luduş • La hidrocentrala „16 Februarie“-Argeş continuă lucrările de eu­cavaţie şi betonare. • Au început lucrările de săpături la centrala electrică de termofi­care Bucureşti-Sud. Fiecare zi cîştigată pe şantier mai multe produse economiei naţionale mmi %**•..... cx# cai­­ !*î ill afiSTdi 'A. U . $ In sala de comandă a termocentralei de la Luduş Foto : NICU VASILE Montorii, constructorii şi energe­­ticienii termocentralei de la Luduş au terminat montajul celui de-al doilea grup electrogen de 100 MW. Montajul noului agregat a fost efectuat intr-un timp mai scurt cu aproape două luni faţă de primul grup electrogen. La aceasta a con­tribuit în bună măsură extinderea experienţei cîştigate cu ocazia mon­tării agregatelor primului grup, în­cadrarea în timp a lucrărilor pe operaţiuni pe baza unor grafice de­taliate, verificarea în prealabil a aparatelor de măsură şi control şi montarea concomitentă a acestora cu cea a agregatelor de bază şi al­tele. Pe şantierele hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş continuă lu­crările de excavaţie şi betonare. La galeria principală de aducţiune, de exemplu, au fost terminate lucrările de excavaţie, iar acum se lucrează la betonare şi se fac pregătiri în vederea montării blindajului meta­lic. Ca urmare a unor măsuri luate din timp, se lucrează intens la lu­crările de săpături şi betonare la centrala subterană, galeria de fugă, galeriile de aducţiune secundare, iar la baraj s-au reluat lucrările de betonare. La centrala electrică de termofi­­care Bucureşti-Sud, cel mai tînăr şantier al industriei noastre energe­tice, au început lucrări de săpături la clădirea principală, precum şi la turnurile de răcire a apei. In vede­rea grăbirii execuţiei şi a economi­sirii materialelor lemnoase aici a fost adoptată o nouă soluţie de construcţie la scheletul de rezistenţă al clădirii principale : folosirea pre­fabricatelor grele din beton armat pînă la 25 tone. în ritm susţinut se desfăşoară lucrările şi pe şantierele centralelor­ electrice de la Paroşeni, Arad, Cra­iova, Grozăveşti, precum şi la hi­drocentrala Pîngăraţi. Conform pre-­­vederilor planului, în acest an, ur­mează a fi date în funcţiune agre­gate energetice care însumează o putere de 650 MW, ceea ce repre­zintă peste un sfert din întreaga­ putere instalată existentă. (Ager­­pres). k T­E­L­E­G­R­AM Comitetului Central al Partidului Comunist din Irak Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la întemeierea Partidului Co­munist din Irak, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă adresează un cald salut frăţesc şi sincere felicitări. In decursul celor trei decenii de existenţă, partidul dv, înfruntînd represiunile sîngeroase ale reacţiunii, şi-a consacrat toate forţele luptei pentru eliberarea poporului irakian, pentru apărarea intereselor şi drepturilor celor ce muncesc. Urăm Partidului Comunist din Irak noi succese în activitatea pe care o desfăşoară în interesul cauzei păcii, democraţiei şi progresului social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN­ I­A — CO—

Next