Romînia Liberă, aprilie 1964 (Anul 22, nr. 6052-6077)
1964-04-01 / nr. 6052
ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Primăvara pe păşuni şi pe fineţe întărirea bazei furajere, sporirea producţiei de nutreţuri, prin folosirea resurselor existente, constituie o sarcină foarte importantă pentru cei ce muncesc pe ogoare, îndeplinirea ei în bune condiţiuni contribuie la sporirea continuă a efectivelor de animale, creşterea producţiei de lapte, de carne, de lină şi de ouă. Articolele pe care le publicăm aici oglindesc cîteva din acţiunile ce se desfăşoară în prezent în diferite regiuni ale ţării pentru îmbunătăţirea bazei furajere, pentru asigurarea, şi în acest an, a nutreţurilor, în cantităţile şi în sortimentele necesare, pentru toate speciile de animale. Însămîn£eaDă culturi furajere In gospodăria agricolă de stat Tărtăşeşti, regiunea Bucureşti, există o preocupare deosebită pentru asigurarea furajelor necesare efectivelor de animale. Pînă acum s-au însămînţat lucernă pe 40 de hectare, 20 de hectare de borceag şi 15 hectare cu mazăre pentru siloz, în clişeu . Aspect din timpul însămînţării culturilor furajere. Foto : nicu vasile Proletar* dir* toate ţările, uniţi-vă! minis libert în regiunea Cluj. SUPRAFEŢELE — MAI BINE FOLOSITE Păşunile şi fîneţele naturale constituie o sursă de furaje dintre cele mai importante. Buna gospodărire a acestor terenuri, prin aplicarea celor mai noi recomandări ale ştiinţei, extinderea experienţei pozitive a gospodăriilor colective fruntaşe sunt căi care duc nemijlocit la o tot mai eficientă valorificare a lor. în rîndurile de faţă, mă voi ocupa de cîteva lucrări deosebit de utile pentru ridicarea productivităţii păşunilor, mai ales în anotimpul primăverii. Dintre ele, aş aminti curăţirea terenurilor de tufărişul dăunător. Lucrarea aceasta este deosebit de importantă, deoarece prin efectuarea ei se readuce în circuitul zooeconomic întreg fondul funciar de păşuni şi fineţe naturale. Tufărişul se taie o dată cu începerea perioadei active de vegetaţie, îndepărtîndu-se catifele, se pot aplica în continuare alte lucrări ca supraînsărîmbţarea, fertilizarea etc., dînd posibilitate solului să se acopere repede cu vegetaţia ierboasă. Esenţele de foioase se scot cu colet şi cu 10—12 cm din lungimea rădăcinilor. Foioasele lăstăresc foarte puternic, ocupînd terenul chiar mai masiv decît înainte de curăţire în cazul cînfi nu sînt scoase cu coletul. După îndepărtarea acestor esenţe, este recomandabil să se supraînsămînţeze un amestec de ierburi potrivit zonei geografice, să se împrăştie îngrăşăminte, după care se va discut, se va grăpa şi se va tăvălugi. Acolo unde s-a curăţat tufărişul în anii anteriori trebuie să se ardă materialul depozitat în grămezi, să nu-l ţinem să ocupe locul mai mulţi ani. Din păcate, această indicaţie nu se respectă totdeauna. La Rogojel, raionul Huedin, 80 ha sunt sustrase de la păşunat tocmai din cauza grămezilor de cioate şi de alte resturi lemnoase rezultate de la curăţirea păşunii, cioate şi resturi care nici pînă acum nu au fost arse. Arderea grămezilor de cioate primăvara prezintă avantajul că redăm în folosinţă — pentru vară — tot terenul curăţat, că se instalează din primul an mai uşor vegetaţia ierboasă semănată sau cea spontană. Prin ardere rezultă cenuşa, care trebuie uniform împrăştiată deoarece în felul acesta cenuşa acţionează ca un îngrăşămînt. Atît pe păşuni cît şi pe fineţe se dezvoltă scaieţi, buruieni etc., care aduc pierderi economiei zoopastorale. Pe de o parte, scaieţii sustrag de la păşunat suprafeţe întinse, iau mari cantităţi de hrană minerală şi apă din sol, iar pe de altă parte, depreciază lîna oilor. Fabricile de prelucrare a lînii au destule neajunsuri din această cauză. In anul 1963, numeroase gospodării din regiunea Cluj au curăţat de scaieţi şi de alte buruieni o suprafaţă apreciabilă de păşuni. Totuşi, au fost şi gospodării care nu au curăţat păşunile de scaieţi, aşa cum sunt cele din Vîlcele şi din Tritenii de Jos, raionul Turda, din Cămăraş, raionul Gherla. O altă lucrare este curăţirea de Ing. I. RĂSMERIŢĂ de la Oficiul regional de proiectare şi organizare a teritoriului Cluj (Continuare în pag. 2-a) reşterea an de an a producţiei de ţiţei în ţara noastră a fost însoţita şi de sporirea cantităţilor de gaze, ceea ce a impus crearea posibilităţilor pentru transportul lor la distanţe mari, în vederea consumului în centre industriale. . . . . Pentru efectuarea transportului gazelor separate din ţiţei, au fost construite în şantierele petroliere instalaţii pentru comprimarea gazelor. Astfel, pentru captarea şi evacuarea gazelor de la Ţicleni, au fost puse în funcţiune două staţii de turbocompresoare la Ţicleni şi Bărbăteşti. Aceste staţii sunt echipate cu agregate de mare capacitate folosind compresoare centrifugale acţionate de turbine cu gaze, cu randament ridicat. Debitul dezvoltat de un asemenea agregat este de circa 700 000 metri cubi pe zi, la presiunea de 625 atmosfere. Folosirea acestor compresoare centrifugale în exploatare, limitează numărul de intervenţii pentru întreţinere şi permite o funcţionare neîntreruptă timp îndelungat. Ceea ce caracterizează de asemenea aceste instalaţii este gradul înalt de automatizare a operaţiunilor de pornire, oprire şi asigurarea STAIN DE TURBOCOMPRESOARE PENTRU CAPTAREA GAZELOR • Instalaţiile de la Ţicleni şi Bărbăteşti • Agregate de mare capacitate şi înalt nivel tehnic • Sisteme automate de ungere sub presiune, etanşare şi reglare • Comandă centralizată funcţionării agregatelor în deplină siguranţă. In acest scop fiecare agregat este prevăzut cu sisteme automate de ungere sub presiune, etanşare şi reglare. Staţiile sunt astfel construite incit permit comanda centralizată şi urmărirea funcţionării întregului ansamblu al instalaţiei, de la un pupitru de comandă deservit de un singur operator. Pentru aceasta, valorile parametrilor de funcţionare ale agregatelor şi accesoriilor lor sunt transmise şi înregistrate la aparatele din camera de comandă. Orice deficienţă apărută la un moment dat în timpul exploatării este semnalizată optic şi acustic la pupitrul de comandă, dîndu-se posibilitatea remedierii imediate, fără ca agregatul să fie scos din funcţiune. Staţiile de turbocompresoare de la Ţicleni şi Bărbăteşti sunt exploatate de personal de inaltă calificare, capabil să asigure exploatarea agregatelor în bune condiţiuni. Prin punerea in funcţiune a acestor instalaţii, a fost rezolvată integral problema captării şi utilizării gazelor din şantierul Ţicleni. Clişeul din stingă : O vedere a Instalaţiilor interioare de lf. staţia Bărbăteşti. Clişeul din dreapta: Un aspect exterior de la staţia Ţicleni EHIVA INFORMĂM ! Stiplexul sidefat COPŞA MICĂ (coresp. R.l). La uzinele chimice „Carbometan" din Copşa Mică s-a introdus în producţie un nou sortiment de stiplex (Plexiglas) : stiplexul sidefat. In prezent, acest produs, utilizat în industria construcţiilor de maşini, în optică şi în producţia unor bunuri de larg consum, se realizează într-o bogată gamă coloristică. Prin aplicarea unor perfecţionări tehnologice, producţia instalaţiei de suplex de la această uzină a fost sporită de 8 ori. Perfecţionări constructive MEDIAŞ (coresp. R. I.). — La Fabrica de geamuri din Mediaş a fost repus în funcţiune, după reparaţii capitale, cu 5 zile înainte de termen, cuptorul de topit sticlă nr. 2. Cu prilejul reparaţiilor capitale s-a aplicat un complex de perfecţionări constructive şi funcţionale, dintre care unele aplicate pentru prima dată în industria sticlei din ţara noastră. Astfel, s-a lărgit gura de alimentare a cuptorului de la 2 la 4,20 metri pentru obţinerea unui strat mai subţire de amestec şi a unei viteze mai reduse de înaintare a amestecului, în scopul obţinerii unei topiri mai bune. S-a îmbunătăţit randamentul termic al cuptorului, s-au prelungit bazinele de colectare şi s-a construit ecranul drept de 6 metri lungime. Prin aceasta se asigură o calitate mai bună a sticlei şi în acelaşi timp o creştere a producţiei la acest cuptor cu 10 la sută. NOUL SEZON TURISTIC Din agenda sezonului turistic de primăvară-vară, am spicuit cîteva noutăţi. O plimbare pe hărţile turistice. Este de consemnat prezenţa unor noi spaţii de cazare. în mai mulţi masivi muntoşi, s-au construit şi au fost date în folosinţă cabane moderne : Făget-Cluj, Beliciu-Oneşti, Cheişoara, pe Valea Rîşnoavei, Turnuri, în Făgăraş, hotelul Negoţul din acelaşi masiv etc. Agenţiile şi filialele O.N.T. vor organiza aici, începînd din acest sezon, cu periodicitate excursii diverse, între care unele la sfîrşit de săptămînă. Şi în Deltă se vor deschide trasee turistice inedite. In momentul de faţă, se lucrează la stabilirea punctelor unde se va face cazarea. Programul turistic al Agenţiei O.N.T. din Capitală a fost îmbogăţit. Astfel, în luna aprilie se va inaugura traseul Bucureşti-Sighişoara. Tot în aprilie se reiau excursiile de cinci zile, cu autocarele, în nordul Moldovei. Traseul va cuprinde pe lingă localităţile Tg. Neamţ, Agapia, Văratic, Humuleşti, Suceviţa, Moldoviţa, Gura Humorului, Rădăuţi şi Munţii Rarăului, — care erau străbătute pînă acum — şi aşezările Ipoteşti şi Mirceşti, care evocă momente din viaţa poeţilor Mihail Eminescu şi Vasile Alecsandri. In cursul lunii aprilie, reîncep şi excursiile la Bicaz. S-a inclus în itinerar o porţiune inedită — ocolul lacului de acumulare pe şoseaua ce s-a dat recent în exploatare. Se va merge pînă la poalele Ceahlăului, peste podul de pe Bistriţa care oferă priveliştea Pietrei Teiului şi a cabanei Durău. Va mai fi vizitată păstrăvăria de lostriţe, peste considerat monument al naturii. Turul R.P.R. va avea şi el un itinerar schimbat, cuprinzînd între altele satele George Coşbuc şi Prislop (unde a trăit mai mulţi ani scriitorul Liviu Rebreanu). Se introduc şi noi forme de excursii. La cabanele Rarău şi Deia din masivul Rarău, Mureşul din Tuşnad, Bîlea-Lac şi Bîlea-Cascadă, Arpaş, Suru şi complexul Sîmbăta din Făgăraş, Cabana Turiştilor de la Lacul Roșu, se organizează excursii cu specific de odihnă, în serii de 10-12 zile, cu începere de la 15 mai a.c. Pe Valea Oltului, se vor organiza excursii în camping, cu corturi de 2-4 persoane. Durata acestor excursii va fi de trei zile. Transportul se face cu autocarele. ★ Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următoriul timp probabil : ,Vreme schimbătoare, cu cer temporar noros. Vor cădea ploi, mai frecvente în jumătatea de vest a ţării, unde pe alocuri vor fi însoţite de descărcări electrice. Vînt moderat. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 2 la 12 grade, iar maximele între 10 la 20 de grade. FRUNTAŞE TE ŢARĂ In întrecerea socialistă 0 MARCA CUNOSCUTA Sl APRECIATA Stofele purtînd marca „Partizanul roşu“ — nu comunicăm nici o noutate — sînt apreciate de marele public şi căutate pe piaţa externă. în decursul anilor, întreprinderea braşoveană producătoare de stofe şi-a dobîndit un bine meritat prestigiu atît pentru varietatea sortimentelor sale cit şi pentru calitatea lor. Nu-i uşor să dobîndeşti prestigiu, dar şi mai greu e să-l menţii. Colectivul fabricii şi-a dat şi îşi dă în continuare seama de acest adevăr. Dovadă, rezultatele bune înregistrate de întreprindere în anul ce a trecut, rezultate care au determinat ca „Partizanul roşu“ să fie distinsă cu titlul de fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe 1963 : planul producţiei marfă a fost îndeplinit în proporţie de 103,6 la sută, cel al producţiei globale cu 103,7 la sută, productivitatea muncii a sporit cu 2,4 la sută faţă de plan. Cifrele spun multe, dar nu spun totul. Pentru ca aceste rezultate să fie obţinute, sute şi mii de oameni şi-au adus aportul lor. De un an şi mai bine colectivul fabricii şi-a îndreptat atenţia spre o problemă de mare însemnătate în industria noastră textilă , introducerea în fabricaţie a unor materii prime noi care, împreună cu lîna, dau Au mai primit „Steagul roşu de întreprindere fruntaşă“ pe ţară în întrecerea socialistă. • Uzinele „Electroputere" Craiova » Exploatarea minieră Săsar — Baia Mare • întreprinderea forestieră Fălticeni — Suceava ţesăturilor calităţi suplimentare : fibrele sintetice de tip melană, celofibra şi altele. Folosirea cu succes a acestor materii prime a impus o serie de căutări, o seamă întreagă de măsuri menite să adapteze la noile condiţii procesul tehnologic al fabricii. Fireşte, în primul rînd se punea problema pregătirii cadrelor întreprinderii astfel ca ele să cunoască specificul muncii. Procesul de pregătire a început prin cursurile de instruire de trei luni organizate de Ministerul Industriei Uşoare cu ingineri, tehnicieni, creatori de modele, chimişti din întreprinderile din sector. A urmat, în fabrică, organizarea unor cursuri, la nivelul întreprinderii, cu toţi inginerii şi tehnicienii. A treia fază organizatorică a fost apoi instruirea în cadrul unor cursuri speciale şi la locul de muncă a întregului colectiv. Această acţiune complexă, a avut darul de a înarma întregul colectiv cu cunoştinţele necesare. Era un factor deosebit de important, dar nu singurul. Se punea problema adaptării unor utilaje la noile condiţii create, precum şi a fo- losirii unei tehnologii îmbunătăţite. Bunăoară, se cunoaşte faptul că firele sintetice, avînd electricitate statică, absorb scamă şi praf ceea ce provoacă neregularităţi în fir. Asigurarea „antistatizării" a constituit una din preocupările principale ale conducerii tehnice. Folosind documentaţia existentă şi aplicînd-o la condiţiile concrete ale fabricii s-a reuşit, prin tratarea firelor cu anumite substanţe, ca acest fenomen dăunător să fie înlăturat. PAUL marian. (Continuare in pag. 3 a) Cinecluburile din Banat TIMIŞOARA. — Zeci de muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, studenţi sunt membri ai cinecluburilor din regiunea Banat. înzestraţi cu aparate de filmat, cineamatorii lucrează noi filme documentare şi artistice inspirate din munca şi viaţa nouă a oraşelor şi satelor. Cineamatorii de la Oţelul roşu, de pildă, au terminat de curînd un nou jurnal de actualităţi în care sunt redate aspecte din întrecerea socialistă pe care o desfăşoară oţelarii de aici în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. ÎN CETATEA CHIMIEI DE LA BORZEŞTI Cu toate că au trecut puţini ani de la intrarea în funcţiune a primelor instalaţii, colectivul marelui Combinat chimic din Borzeşti a acumulat o bogată experienţă. Intrarea în funcţiune a combinatului înainte de termenul prevăzut, realizarea şi depăşirea în scurtă vreme a capacităţilor proiectate, sporirea continuă a indicilor de utilizare a instalaţiilor sînt doar cîteva din succesele cu care acest colectiv se poate mîndri pe bună dreptate. Preocuparea pentru introducerea tehnicii noi, bogata activitate tehnico-ştiinţifică ce se desfăşoară în cadrul combinatului, străduinţa tuturor muncitorilor de a-şi ridica necontenit nivelul de pregătire profesională — iată principalele căi care i-au condus pe chimiştii de la Borzeşti spre obţinerea unor realizări din ce în ce mai importante. In anul 1963 bunăoară, valoarea producţiei obţinute de chimiştii de la Borzeşti depăşeşte cu peste 28 milioane de lei realizările anului precedent. Montarea a încă 28 de celule în secţia electroliză, folosirea electrolizoarelor la un amperaj superior parametrilor prevăzuţi, mărirea capacităţii de condiţionare a insecticidelor, sporirea productivităţii reactoarelor din secţia de detoxan precum şi alte măsuri tehnico organizatorice luatede conducerea întreprinderii au condus la creşterea productivităţii muncii cu 6,5 la sută, peste indicele planificat. Pentru toate aceste succese, colectivului Combinatului chimic din Borzeşti, i s-a acordat, pentru a 3-a oară consecutiv, Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ramură. Bilanţul realizărilor obţinute în primul trimestru al acestui an este tot atît de rodnic. In această perioadă au fost produse peste prevederile planului 99 tone hexacloran, 65 tone de acid clorhidric de sinteză, 46 tone clorură de var, precum şi 6 290 tone de insecticide pentru agricultură. Valoarea producţiei obţinute în acest trimestru depăşeşte cu aproape 30 la sută realizările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Toate acestea vădesc hotărîrea colectivului marelui combinat chimic din Borzeşti de a-şi îndeplini angajamentele luate în cinstea celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei. CONSTANTIN AZOIŢII corespondentul „României libere,( 00 S-a terminat montajul celui de al doilea grup electrogen al termocentralei de la Luduş • La hidrocentrala „16 Februarie“-Argeş continuă lucrările de eucavaţie şi betonare. • Au început lucrările de săpături la centrala electrică de termoficare Bucureşti-Sud. Fiecare zi cîştigată pe şantier mai multe produse economiei naţionale mmi %**•..... cx# cai !*î ill afiSTdi 'A. U . $ In sala de comandă a termocentralei de la Luduş Foto : NICU VASILE Montorii, constructorii şi energeticienii termocentralei de la Luduş au terminat montajul celui de-al doilea grup electrogen de 100 MW. Montajul noului agregat a fost efectuat intr-un timp mai scurt cu aproape două luni faţă de primul grup electrogen. La aceasta a contribuit în bună măsură extinderea experienţei cîştigate cu ocazia montării agregatelor primului grup, încadrarea în timp a lucrărilor pe operaţiuni pe baza unor grafice detaliate, verificarea în prealabil a aparatelor de măsură şi control şi montarea concomitentă a acestora cu cea a agregatelor de bază şi altele. Pe şantierele hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş continuă lucrările de excavaţie şi betonare. La galeria principală de aducţiune, de exemplu, au fost terminate lucrările de excavaţie, iar acum se lucrează la betonare şi se fac pregătiri în vederea montării blindajului metalic. Ca urmare a unor măsuri luate din timp, se lucrează intens la lucrările de săpături şi betonare la centrala subterană, galeria de fugă, galeriile de aducţiune secundare, iar la baraj s-au reluat lucrările de betonare. La centrala electrică de termoficare Bucureşti-Sud, cel mai tînăr şantier al industriei noastre energetice, au început lucrări de săpături la clădirea principală, precum şi la turnurile de răcire a apei. In vederea grăbirii execuţiei şi a economisirii materialelor lemnoase aici a fost adoptată o nouă soluţie de construcţie la scheletul de rezistenţă al clădirii principale : folosirea prefabricatelor grele din beton armat pînă la 25 tone. în ritm susţinut se desfăşoară lucrările şi pe şantierele centralelor electrice de la Paroşeni, Arad, Craiova, Grozăveşti, precum şi la hidrocentrala Pîngăraţi. Conform pre-vederilor planului, în acest an, urmează a fi date în funcţiune agregate energetice care însumează o putere de 650 MW, ceea ce reprezintă peste un sfert din întreaga putere instalată existentă. (Agerpres). k TELEGRAM Comitetului Central al Partidului Comunist din Irak Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Irak, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă adresează un cald salut frăţesc şi sincere felicitări. In decursul celor trei decenii de existenţă, partidul dv, înfruntînd represiunile sîngeroase ale reacţiunii, şi-a consacrat toate forţele luptei pentru eliberarea poporului irakian, pentru apărarea intereselor şi drepturilor celor ce muncesc. Urăm Partidului Comunist din Irak noi succese în activitatea pe care o desfăşoară în interesul cauzei păcii, democraţiei şi progresului social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN IA — CO—