Romînia Liberă, iulie 1964 (Anul 22, nr. 6128-6154)

1964-07-01 / nr. 6128

· Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! minie mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ R­ecoltele de aramă­ ­* Uzina de cupru electrolitic din Baia Mare • Colocviu despre electrochimie • La nivelul tehnicii mondiale • Inima energetică a instalaţiilor f ăî ă* ă* «tf ăî ăî Ăi ăî Ăi ăî ăs ăî ăî ăî ăî ăî ăs ăâ îs« ăî ăî si» ăî ăî ăî ăi ăî ăî ăî ăî ăî ăî ăî ăî v* Pentru anul 1965 este prevăzut ca tara noastră să-şi acopere inte­gral din producţie proprie necesită­ţile crescînde de plumb, zinc, alumi­niu şi cea mai mare parte a nevoi­lor de cupru. Pentru îndeplinirea acestei sarcini a planului de şase ani, a fost construită, între altele, şi noua uzină de rafinare electroli­tică a cuprului din cadrul Combina­tului chimico-metalurgic Baia Mare. Ea ne prilejuieşte motive noi de justificată mîndrie pentru realiză­rile ţării noastre în domeniul indus­trializării. Pătrunzînd în lumea „mi­nunilor“ electrochimiei din această uzină este greu să-ţi pui în ordine impresiile încărcate de noutate, să le ierarhizezi pe criterii de priori­tate. Ce e mai de preţ aici ? Di­mensiunile îndrăzneţe şi arhitec­tura construcţiei ? Nivelul tehnic înalt al instalaţiilor şi parametrii lor tehnico-economici ce rivalizează cu ceea ce s-a obţinut mai bun pe plan mondial ? Oamenii ei, în gîndurile şi în faptele cărora străbate mîn­­dria de a li se fi încredinţat sarcina de a face să strălucească această bi­juterie industrială, pasiunea îndră­gostitului pentru profesia aleasă şi gravitatea înaltelor răspunderi ?... Dar, să dăm cuvîntul faptelor ! Intrăm în marea hală a instala­ţiilor de electroliză — hală curată, luminoasă şi liniştită, ca un labora­tor. Avem senzaţia că ne aflăm în­­tr-o seră de proporţii ciclopice. A­­proape întreaga suprafaţă a halei este acoperită de sute de celule de electroliză, grupate simetric pe ba­terii şi sectoare, dînd vizual impre­sia ordinei perfecte a unor straturi de cultură. Liniştea întregeşte aceas­tă imagine. N-o comunicăm însoţito­rului nostru — inginerul Gheorghe Palithy, tînărul şef al uzinei — dar el ne-o confirmă curînd, indirect, a­­tunci cînd liniștea este parcă subli­niată de zgomotul lin al podului ru­lant ce-și lasă dispozitivele de prin­dere deasupra unei celule . Ce se întîmplă ? — Se recoltează cuprul electro­litic. Macaraua scoate deodată nenumă­rate plăci groase de cupru roșu des­chis, pe care apoi Ie transportă ae­rian la capătul halei unde, după o sumară toaletă într-un bazin cu apă fierbinte, le iau In primire auto­­transportoarele ca să le ducă la de­pozitul de expediţie. — Şi cît timp trebuie pentru o re­coltă ? — Producţia e organizată în flux, recoltăm cupru zilnic, iar fiecărei celule îi vine rîndul o dată la circa 10 zile. Aici, întîlneşti rar oameni, iar cînd îi cauţi îi găseşti mînuind, şi cel mai adesea supraveghind doar instrumentele de control şi de co­mandă la panouri. — Alimentarea electrică a insta­laţiei la parametri necesari, precum şi circulaţia, temperatura, concen­traţia, debitul şi volumul electroli­­tului sunt automatizate — ne infor­mează tovarăşul Paltthy — iar trans­portul electrozilor şi manipularea producţiei finite sunt mecanizate sută la sută. Cu toate acestea, oamenii rămîn sufletul şi creierul întregii instalaţii. 11 întîlnim pe comunistul Gheorghe David, electrolizor şef, responsabil în acest schimb pentru bunul mers, al uzinei. Pe piept îi străluceşte in­signa de fruntaş în producţie. Se înfiripează pe loc un mic colocviu de electrochimie, pornind de la do­rinţa vizitatorului de a cunoaşte în­deaproape acest proces tehnologic. — Ceea ce se petrece într-o celulă — ne explică ei,binevoitor —- are loc în toate celelalte. Toate sunt ra­cordate la cele două reţele esenţiale pentru proces — cea electrică şi cea de alimentare permanentă cu elec­­trolit — o soluţie de acid sulfuric 25 la sută. Priviţi ! In baia de elec­­trolit sunt aşezate perechi succesive de plăci din cupru — electrozii. Pri­ma placă sau anodul este turnată din cupru cu un grad de impuritate ce îi reduce esenţial conductibilitatea electrică şi termică şi îl face sfărî­­micios, impropriu pentru laminare sau pentru tragere în fire, impro­priu pentru utilizări industriale în metalurgie, electrotehnică, termo­­tehnică. A doua placă sau catodul este o foaie subţire din cupru elec­trolitic, cu un înaintat grad de pu­ritate. Curentul electric circulă de la un electrod la altul, prin soluţia electrolitului smulgînd ionii de cu­pru de pe prima şi proiectîndu-i pe a doua. Astfel, placa catod „creşte“ cu cupru cu un înalt grad de puri­tate, pe seama substanţei din prima. — Pur şi simplu, o selecţie elec­trică a atomilor de cupru ! — Exact! — Va să zică, puneţi electrozii în celule şi faceţi contactul electric. Restul face electricitatea, electrolitul şi electrozii. Apoi culegeţi recoltele de cupru la timpul potrivit... — re­capitulăm noi, simplificînd cu anu­me intenţie. — Ar fi prea simplu... Priviți a­­colo ! Privim. Vedem un tînăr plimbînd pe deasupra celulelor un instru­ment ca un baston scurt. Este elec­­trolizorul Gheorghe Onea II. îl în­trebăm ce face. — Le iau pulsul, măsor intensita­tea curentului la nivelul electrozi­lor, iar cînd constat schimbări de regim, le caut pricina — fie un scurt circuit între electrozi, fie o rezistenţă mărită din cauza oxidă­­rii la punctele de alimentare elec­trică. — Şi cum este acum ? — Totul e în ordine ! — Se-ntîmplă şi altfel ? — Cîteodată, şi-atunci înlătur pe loc cauzele, căci acestea pot să re­ducă sau să oprească procesul elec­trolizei la nivelul perechii respecti­ve, sporind în mod inutil consumul de curent, ceea ce ar face să scadă randamentul de curent al uzinei şi producţia. Apreciem simplitatea şi competen­ţa cu care aceşti oameni sînt ori­­cînd gata să-ţi lămurească în cîteva P. CONSTANTINESCU «Ifci Ai 3« Ai Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ă!’ Ăi Ăi Ăi Ai Ăi Ăi Ă­’Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi (Continuare în pag. 2-a) Np vnm înripnlini 1 » v-r JLJ.X M. JLJL V,m. \_/ M. X. JL-B JL. angajamentele Recenta Hotărîre a partidului şi guvernului nostru a fost primită cu o deosebită bucurie şi de colectivul întreprinderii „Electromotor“ din care fac parte. Noi, muncitorii sîntem conştienţi că la baza ridicării continue a ni­velului de trai stau realizările în producţie, activitatea noastră neobo­sită pentru îndeplinirea la timp a indicilor de plan. Iată de ce am ho­­tărît să întărim prin fapte noile mă­suri de îmbunătăţire continuă a sa­larizării iniţiate de partid şi guvern. Eu, bunăoară lucrez la paletele şi carcasele pentru motoarele electrice. Produceam lunar piesele respective pentru circa 5 motoare peste plan. Mi-am organizat în aceste zile locul de muncă în aşa fel încît să pot pro­duce piese pentru circa 10 motoare peste plan lunar. Colectivul de con­ducere al secţiei ne-a ajutat să îm-­ bunătăţim şi calitatea produselor printr-o serie de măsuri necesare ridicării calităţii fontei pentru car­case. Sîntem hotărîţi ca în toată munca noastră să nu precupeţim nici un e­­fort pentru îndeplinirea angajamen­telor luate în cinstea celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei, an­gajamente ce contribuie direct la obţinerea de noi realizări în toate sectoarele economiei naţionale. ŞTEFAN DURA strungar la întreprinderea „Electro­­motor“-Timişoara Alimentarea sondelor în foraj cu apă din puţuri proprii PITEŞTI — Pentru asigurarea apei necesare forării sondelor izo­late de resursele naturale, în regiu­nea Argeş se aplică cu bune re­zultate metoda alimentării cu apă din puţuri proprii. Acest procedeu elaborat de spe­cialiştii Trustului de exploatări geo­logice Bucureşti constă în săparea cu instalaţiile de foraj a unui puţ pentru apă în beciul sondei la o a­­dîncime de 50—80 m. Prin aplicarea acestei metode se reduce simţitor timpul de montaj şi punerea în funcţie a sursei de apă, precum şi cheltuielile de producție. După ter­minarea săpării sondei, instalația se poate folosi la o altă sondă de foraj (Agerpres). --o= /%* * MfSHP TM in­ In pi plină recoltare In holdele aurii ale gospodăriei de stat Balaciu, raionul Urziceni, situate pe platoul Bărăganului, mașinile agricole lucrează din plin Foto : N. scarlet ZIUA ŞI NOAPTEA In bArăgan Pe la amiază, cînd ne-am oprit la tarlalele gospodăriei de stat Boră­­neşti, aşezată pe prima terasă a Ia­­lomiţei, mercurul termometrului se ridicase pină la 38 de grade la um­bră. La început s-a tras o brazdă în lan cu combina. Apoi inginerul agronom Lenuţa Rusu, aprobator pentru loturile semincere, care eli­berase cu cîteva ore înainte la Secţia Sion, primul act de recunoaştere a griului pentru sămînţă, a luat proba de umiditate. Constatîndu-se că şi griul din această sală a ajuns în faza de coacere, la indicaţia specialistu­lui, cele 12 combine din brigăzile nr. 1 şi 2, aflate cu mult înainte la capul tarlalelor, au intrat în holde. Alexandru Raicu şi Ion Dumbravă, deţinător al insignei de fruntaş în în­trecerea socialistă, se numără prin­tre cei mai buni combineri. In cea de-a doua zi a recoltatului, mecanizatorii din gospodăria de stat Borăneşti, unitate care s-a situat anul trecut pe locul II în întrecerea socialistă pe ramură, au recoltat griul de pe mai bine de 200 de hec­tare. „In scopul obţinerii unui ritm susţinut la recoltatul păioaselor, a continuităţii în lucru , ne spune inginerul şef al gospodăriei de stat, V. Rusu — consiliul unităţii noastre a repartizat sarcini precise pe bri­găzi, pe combine şi pe tractoare, ur­mărind în permanenţă felul cum sunt îndeplinite aceste îndatoriri. Pentru ca maşinile să funcţioneze cu randament maxim au fost luate din timp măsuri pentru ca eventualele defecţiuni ce se pot ivi la combine să se înlăture cu operativitate cu ajutorul atelierelor mobile. In tim­pul nopţii mecanizatorii din schim­bul al doilea de pe tractoare exe­cută arături de vară, iar alte două agregate lucrează la semănatul cul­turilor duble. Numai în prima noap­te, după începerea recoltatului griu­lui, după ce terenul a fost eliberat, un număr de zece tractoare au arat peste 30 de hectare. O mare atenţie am acordat-o transportului griului la bazele de recepţie". Păcat însă că în această unitate nu s-a asigurat chiar din prima zi a recoltatului un număr corespunzător de saltele pen­tru combine, pentru ca pleava să nu se irosească. La capul tarlalelor gospodăriei de stat din Borănești se întind holdele gospodăriei colective din comuna Bărcănești. O parte din brigăzile de cîmp se află acum la recoltatul ore­zului pe cele 48 de hectare. In punc­tul Salcîmii lui Chiroiu, inginerul agronom Mircea Emanoil și briga­dierul Ion Pană stabilesc tocmai drumurile ce trebuie deschise în la­nuri pentru ca a doua zi cele 9 com­bine, aduse din vreme aici, să lu­creze în plin. Pentru a evita pierderile de re­coltă, agronomul, membrii consiliu­lui de conducere al gospodăriei co­lective și brigadierii de cîmp urmă­resc zi de zi stadiul de coacere a griului pe fiecare sală pentru deter­minarea cu precizie a momentului începerii recoltării. Combinele argintii „navighează“ în marea de holde aurii nu numai aici, pe terasa Ialomiţei. Ele sînt prezen­te pretutindeni de-a lungul şi de-a latul Bărăganului. Zile de cules în Bărăgan, prilej de bucurii şi satisfacţii ale oamenilor care au lucrat cu hărnicie pămîntul, pentru rodul bogat al holdelor. VIOREL LUPU corespondentul „României libere“ iso.IA® AZI VA INF Primii oaspeţi la Costineşti CONSTANŢA.­­ In tabăra studenţească de la Costineşti au sosit marţi primii oaspeţi. Au venit aici pentru a-şi petrece vacanţa la mare 800 de studenţi de la in­stitutele : Medico-farmaceutic, Politehnic, Pedagogic şi Agronomic din Bucureşti, ur­­mînd ca în zilele următoare prima serie să fie completată cu încă 400 de studenţi din alte centre universitare din ţară şi de peste hotare. (Agerpres). CESE mt 0* Anul XXII nr. 6128 4 pagini 20 bani Miercuri 1 iulie 1064 Participarea R. P. R. la expoziţia internaţională filatelică de la Marina di Massa La tradiţionala expoziţie internaţională filatelică de la Marina di Massa (Italia) care se deschide la 1 iulie, ţara noastră participă pentru a treia oară, cu o bogată colecţie, cuprinzînd toate cele 19 emisiuni filatelice ale anului 1963. Filateliştii români sunt prezenţi cu emisiunile filatelice con­sacrate marilor aniversări culturale — Tha­ckeray, Delacroix, Verdi, Gheorghe Mari­­nescu, Stanislavski ; importantelor con­strucţii ale socialismului din R.P. Română . Combinatul siderurgic de la Hunedoa­ra, Termocentrala de la Brazi, Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, Com­binatul pentru industrializarea lemnului de la Tg. Jiu, Uzina de produse sodice de la Govora, Fabrica de sticlă şi faianţă de la Sighişoara, precum şi timbre emise cu oca­zia Congresului mondial al femeilor de la Moscova, zborului navelor cosmice sovie­tice Vostok-5 şi Vostok-6, campionatelor europene de volei de la Bucureşti, mărci poştale despre instituţii culturale, flora şi fauna R.P. Române. La ediţiile precedente ale expoziţiei, fila­teliștii români au ocupat locuri fruntașe. A început activitatea de vară la Palatul Pionierilor Marţi dimineaţă a început activitatea de vară la Pal­ul Pionierilor din Capitală. După vernisajul expoziţiei intitulate „Re­­cunoştinţei vie partidului nostru drag ‘, care cuprinde cele mai frumoase obiecte execu­tate de pionieri din întreaga ţară, purtă­torii cravatelor roşii şi-au disputat întîie­­tatea la atletism, fotbal volei şi şah. în continuare, coruri şi orchestre pioniereşti au prezentat programe cultural-artistice. (Agerpres). SOLEMNITATEA INMlNARII DE ÎNALTE TITLURI ŞI ORDINE UNOR CADRE DIDACTICE Marţi, d­e Ziua învăţătorului, a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine, în marea sală de marmură se aflau în­văţători şi profesori cu o bogată activi­tate, care au educat numeroase generaţii de oameni, cadre didactice care au con­tribuit la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze intrarea în sală a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, expri­­mîndu-şi sentimentele de dragoste, re­cunoştinţă şi încredere faţă de partid şi guvern. Erau de faţă tovarăşii Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învăţămîntului. Se dă citire decretelor privind confe­­rința titlului de „învăţător emerit, al Republicii Populare Romíne", „Profe­sor emerit al Republicii Populare Ro­míne“, „Ordinul Muncii“, clasa IlI-a şi „Medalia Muncii" unor învăţători şi pro­fesori din învăţămîntul de cultură ge­nerală şi din învăţămîntul profesional şi tehnic. Rînd pe rînd, învăţători şi pro­fesori primesc de la preşedintele Con­siliului de Stat înaltele distincţii. Ei mulţumesc în cuvinte emoţionante con­ducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă preţuire a activi­tăţii lor. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej care, din partea Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, a fe­licitat călduros pe învăţătorii şi profe­sorii cărora le-au fost conferite înaltele distincţii. Arătînd că ele exprimă marea preţuire pe care partidul şi guvernul o acordă învăţătorimii noastre, corpului didactic, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus : „Cine nu-şi aminteşte cu emo­ţie de învăţătorul care i-a pus întîia oară condeiul în mînă, l-a , învăţat , să scrie şi să citească, îndreptîndu-i primii paşi pe calea ştiinţei de carte. Desigur, părinţilor le este plăcut să se min­­drească cu copiii lor. Dar acela care duce greul, acela care întîlneşte şi e chemat să modeleze caractere atît de diferite, firi atît de deosebite, este învă­ţătorul. Partid­ul şi guvernul, care au preţuit întotdeauna activitatea dumnea­voastră didactică — a spus în continua­re tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ■—■ au convingerea că şi în viitor cadrele di­dactice îşi vor îndeplini nobila lor mi­siune : de a pregăti omul de mîine, omul societăţii socialiste, omul societăţii comuniste. Nu mă îndoiesc că veţi fi la înălţimea acestei misiuni, încă o dată, din toată inima, vă felicit“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la so­lemnitate au primit cu căldură şi en­tuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, învăţătorul emerit Teodor Boldea, din Galaţi, a spus „Mă uit la şirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd — ca proas­păt absolvent al şcolii normale — pă­şeam pentru prima dată pragul şcolii în care urma să lucrez, şcoală de ţară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mînă de copii slabi şi prost îmbrăcaţi, dar avînd în ochi licărul inteligenţei sănătoase, al dorinţei de a învăţa carte". Amintind în continuare marile greu­tăţi pe care Ie întîmpinau odinioară şcoala şi slujitorii ei, vorbitorul a spus : „Astăzi, eu şi colegii mei din regiunea Galaţi, ca şi cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiţii cu totul noi. Localuri sănătoase, clase spa­ţioase, laboratoare, săli de sport şi atî­­tea altele, ne stau la dispoziţie. Ase­menea condiţii de muncă, precum şi condiţiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi învăţătorul se bucură de stimă şi apre­ciere sporesc elanul şi pasiunea învă­ţătorului în îndeplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind griţa permanentă a parti­dului şi guvernului pentru îmbunătăţi­rea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, recenta hotărîre a C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Mini­ştri cu privire la majorarea salarii­lor constituie un imbold în munca noas­tră". „Distincţiile acordate nouă astăzi sînt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul şi guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou — a spus în cuvîntul său profesorul emerit Vasile Popeangă, de la Şcoala pedagogică din Arad. Eu lucrez într-o şcoală care for­mează viitori învăţători. Adeseori în clasă arătăm elevilor noş­tri cită deosebire există între munca şi viaţa omului de la catedră din anii noştri faţă de trecut. Arătînd că altă dată tinerii absolvenţi ar fi bătut drumurile în căutarea unui post în învă­­ţămînt şi dacă l-ar fi găsit ar fi trebuit să lupte cu nenumărate greutăţi, vor­bitorul a spus în continuare: „As­tăzi, absolvenţii institutelor şi şcolilor pedagogice au locul asigurat în învăţă­­mint, sunt aşteptaţi în şcoli cu căldură şi dragoste, sunt sprijiniţi să muncească şi să-şi înjghebeze viaţa in condiţii pe care noi nici nu le-am visat". în încheierea cuvîntului lor vorbitorii au mulţumit cu căldură partidului, gu­vernului şi personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru înalta apreciere, au asigurat în numele celor distinşi, a colegilor lor, că vor munci cu toate forţele pentru a-şi îndeplini mi­siunea încredinţată de partid, de a pre­găti tineretul chemat să participe la opera măreaţă de construire a noii so­cietăţi, de a-l educa în spiritul dra­gostei şi devotamentului faţă de pa­trie, faţă de partid, faţă de cauza so­cialismului. La sfîrşitul solemnităţii conducătorii de partid şi de stat au ciocnit un pahar de şampanie cu cei prezenţi. In aplau­zele entuziaste ale asistenţei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat celor distinşi sănătate, ani îndelungaţi de viaţă, noi succese în munca lor. (Ager­pres) Aspect din timpul înmînării înaltelor distincţii A început recoltatul şi în regiunea Cluj TURDA (coresp. R.I.). In mai multe părţi ale raionului Turda grîne­­le au început să dea în pîrgă. Colectiviştii din comuna Mihai Viteazu au trecut la recoltarea primelor hectare cul­tivate cu orz. In zilele următoare se prevede începerea lucrărilor de recoltare la grîu, cultură care de asemenea se află în­tr-un stadiu avansat de vegetație. Au terminat praşila a lll-a IAŞI (coresp. R.I.).­­ Folosind din plin for­ţele şi mijloacele de care dispun, lucrătorii şi mecanizatorii unită­ţilor aparţinînd Trus­turilor Gostat Iaşi şi Bîrlad au terminat praşila a 3-a pe supra­feţele cultivate cu po­rumb, floarea soarelui, cartofi. De cîteva zile, la u­nele unități ale trustu­lui Iași a început cea de a 4-a praşilă, lucra­re care a fost executată pină în prezent pe mai mult de 1.500 hec­tare. Pentru activitate îndelungată şi me­rite deosebite, precum şi pentru con­tribuţia adusă în dezvoltarea învăţămîn­tului de cultură generală şi a învăţămîn­tului profesional şi tehnic, s-a conferit: Titlul de „ÎNVĂŢĂTOR EMERIT AL REPUBLICII POPULARE ROMÍNE“ tovarăşilor : Grigore Asaftei — Şcoala de 8 ani Negoieşti-Fălticeni ; Augustin Ardelean — Şcoala de 8 ani Sanislău-Carei ; Pe­tre Brînză — Şcoala de 8 ani nr. 10 — Constanţa ; Ion Birghilă — Şcoala de 8 ani Curcani-Olteniţa ; Ana Bojiţă — Şcoala de 8 ani nr. 2 — Sebeş; Teodor Bolea — Şcoala de 8 ani nr. 20 — Ga­laţi ; Florica Bratu — Şcoala de 8 ani Armeni-Sibiu ; Iosif Bertalan —•' Şcoala de 8 ani nr. 1 — Timişoara’; Vasile Bratu — Şcoala de 8 ani Poenari Apos­­toli-Ploieşti; Ion Bîldea — Şcoala Me­­die-Simeria ; Gh. Ciocîrlău —• şeful sec­ţiunii învăţămînt — Hîrşova ; Constan­tin Chiată — Şcoala Elementară de Mu­zică și Artă — Tg. Jiu ; Alexandrina Costea — Şcoala de 8 ani Bascov­i (Continuare In pag. 3-a) PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE DE CĂTRE NOUL AMBASADOR AL R. D. VIETNAM IN R. P. ROMINĂ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Română, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a primit marţi pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Vietnam la Bucureşti, Hoang Tu, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. (Continuare în pag. 3-a) ■■OO. 1­ 9 00. Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Apostol, va face o vizită in Austria La invitaţia vicecancelarului Re­publicii Austria, dr. Bruno Pitter­­mann, prim-vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri al R.P.R., Gheor­ghe Apostol, însoţit de vicepreşe­dintele Consiliului de Miniștri, Con­stantin Tuzu, va face o vizită în Austria între 6—11 iulie a.c. Aceasta constituie răspunsul la vizita făcută de vicecancelarul Austriei în R. P. Romînă în luna aprilie.

Next