Romînia Liberă, iulie 1964 (Anul 22, nr. 6128-6154)
1964-07-01 / nr. 6128
PAGINA a 2-a Mai mult decît o simplă îndatorire II vedeam pentru prima oară pe deputatul Ladislau Gruber. Nu-l întîlnisem, înainte, în circumscripţia lui electorală din raionul Lenin, nu avusesem vreme să-l întreb mai pe îndelete despre preocupările lui obşteşti. L-am cunoscut într-una din zilele lunii iunie cu cîteva minute înainte de a deschide dezbaterile comisiei de împăciuire al cărei preşedinte era. în ziua aceea, pricinile au fost multe şi discutarea lor a cerut membrilor comisiei, preşedintelui, deputatei Constanţa Niculescu, profesorului Ion Croitoru şi secretarului comisiei, Mihai Teodorescu, mult calm, mult tact şi multe ore de discuţii. Nu cazurile în sine, cu cortegiul lor de vorbe aruncate la supărare sau de gesturi necontrolate, interesează în primul rînd. In fiecare dintre ele trebuia căutat esenţialul, semnificaţia, concluzia educativă, omenească, ce se impunea. Şi experienţa deputatului L. Gruber în această privinţă îşi spunea cuvîntul. Din fiecare caz care s-a prezentat spre judecare, el a încercat — cu ajutorul celorlalţi membri ai comisiei — să desprindă un aspect cu caracter mai general, canalizând discuţiile spre acesta... Au trecut cîteva ore. In faţa comisiei, s-au prezentat oameni mai tineri şi mai bătrîni, mai calmi ori mai nervoşi, mai înclinaţi către împăcare sau mai înverşunaţi. Fiecare a fost ascultat, fiecăruia i s-a explicat pe larg de ce greşeşte, cum să evite repetarea unor astfel de situaţii. Li s-au cerut angajamente precise pe care să le respecte cu rigurozitate. Ladislau Gruber nu arăta încă semne de oboseală, deşi atenţia îi fusese tot timpul solicitată, nici de nervozitate, deşi unii — nu pentru prima oară aici — amplificau la proporţii uriaşe nişte cauze care în fapt nu depăşeau importanţa unor vorbe nerespectuoase, a unei uşi care trebuie deschisă pentru a înlesni trecerea unui chiriaş sau a unor jocuri gălăgioase de copii cărora părinţii le-au dat o interpretare exagerată. Două vecine au ajuns la un schimb neplăcut de cuvinte din cauza copiilor. Una era bunică, cealaltă mamă, una era mai vîrstnică, cealaltă foarte tînără. Amîndouă au venit cu copiii. — Credeţi că e bine să aduceţi copiiisă asiste la certurile dv. ? — a întrebat preşedintele. Dar exemplul pe care trebuie să-l aibă în dv., dar normele de comportare pe care trebuie să le înveţe încă de pe acum, se împacă oare cu atitudinea dv. ? — a continuat el. Tînăra mamă a ajuns după cîtva timp să-şi recunoască greşeala. S-a arătat chiar ruşinată şi era gata să ceară scuze vecinei mai vîrstnice. Aceasta însă nu era mulţumită. Voia să se mai gîndească. Comisia a hotărît să-i mai dea un termen. In alte cazuri, preşedintele a interpelat pe cineva din sală. L-a rugat să-şi spună părerea. Se discuta de multă vreme (acum la al doilea termen) atitudinea necorespunzătoare a unor vecine, împăcarea se dovedea grea. Părerea celui întrebat, şi nu numai a lui, a fost că împricinatele trebuie să se împace, una a greşit mai mult, alta mai puţin, dar fiecare să-şi revizuiască atitudinea. Comisia a primit astfel ajutorul celor ce asistă la dezbateri. Cu toţii au reuşit să-i convingă, împăcarea a fost pecetluită de iscăliturile reclamantei şi piritei care s-au angajat să nu repete vorbele şi atitudinile pentru care au ajuns la neînţelegerile ce au făcut obiectul judecăţii de azi. De la cazul acesta şi de la altele pe care comisia şi-a manifestat intenţia să le urmărească în continuare, am ajuns să discut cu preşedintele despre munca sa şi a membrilor comisiei, în afara zilelor de judecată. Multe cazuri sunt cunoscute pe teren, la faţa locului, rezolvarea lor, împăcarea părţilor e pregătită cu grijă acolo, cu ajutorul organizaţiei de bază din cartier, al deputatului din circumscripţie, al comitetului de stradă şi chiar cu al întreprinderilor în care unul sau altul lucrează. Cunoscîndu-le bine, comisia se poate orienta mai operativ asupra celor vinovaţi. Ancheta făcută le dă posibilităţi să ştie cu exactitate de unde au pornit neînţelegerile. De multe ori, împăcarea are loc chiar la locul întâmplărilor. Prezentarea în faţa comisiei la termenul fixat are loc atunci doar pentru îndeplinirea formalităţilor de rigoare. Uneori, e nevoie ca pricinile ajunse la comisie să fie puse şi în discuţia salariaţilor de la întreprinderile unde lucrează împricinaţii. De pildă, atitudinea necorespunzătoare a unor tineri de la uzinele Vulcan a fost discutată — la cererea comisiei — în faţa colectivului. In felul acesta, comisia de împăciuire îşi îndeplineşte rolul educativ pe care-l are şi atrage în munca sa alte organe obşteşti sau de stat, mai mulţi cetăţeni, acţionînd cu forţa unui colectiv asupra celor care nu cunosc sau uită obligaţiile de cetăţeni, de soţii sau de copii, de obligaţiile faţă de părinţi sau de colocatari, uită ce înseamnă respectul reciproc. Tehnicianul Ladislau Gruber, deputat pentru prima oară în Sfatul popular al raionului Lenin din Bucureşti, mi-a vorbit mult în seara aceea, după ce ziua de judecată a comisiei s-a încheiat, despre activitatea lui pe această linie. Nu mi-a declarat aceasta, dar se simţea din tot ce spunea, din felul în care relata diferitele întîmplări, diferitele succese sau insuccese pentru curmarea unor neînţelegeri, din dorinţa exprimată cu căldură de a urmări, în limita posibilităţilor, şi cum se comportă mai departe cei pe care i-a împăcat, faptul că pentru el — și desigur nu numai pentru el — munca în cadrul comisiei de împăciuire nu reprezintă numai o simpla îndatorire, ci mult mai mult. LUCIA MANOLESCU Dej ! GH. BOLDOR, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Dej : — Prin contribuţia ce o aduc la înfăptuirea obiectivelor gospodăreşti, locuitorii oraşului nostru dovedesc din plin interesul lor pentru a-şi vedea aşezarea cît mai frumoasă. In cursul acestui an, ei au efectuat un volum de lucrări a căror valoare întrece suma de 1 450 000 lei. Cele mai substanţiale contribuţii au fost aduse în acest an de cetăţeni la amenajarea parcurilor din pieţele Bobîlna, Lupeni şi Ştefan cel Mare, precum şi la crearea zonelor verzi din străzile 1 Mai, Avram Iancu, I.P. Reteganu şi altele. Alături de aceste lucrări, prin grija sfatului popular orăşenesc, se continuă lucrările de interes gospodăresc din noul cartier de locuinţe din Dealul Florilor, unde alături de şcoala cu 16 săli de clasă aflată în stadiu de finisaj, se continuă lucrările de extindere a canalizării cu încă 1 500 ml şi a reţelei de apă potabilă cu încă 1 km. Tot în legătură cu buna gospodărire a oraşului, aş vrea să amintesc de lucrarea de asfaltare a străzii Şomcutului, pe o distanţă de 6 km, precum şi de modernizarea mai multor unităţi ale comerţului de stat şi de amenajarea pe malul Someşului a unei elegante grădini-restaurant. Ing. ALECU STAN, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Galaţi : — în primul rînd vreau să amintesc de esplanada falezei de la Dunăre, unde cu cîtva timp în urmă, în ansamblul lucrărilor ce au loc, s-a terminat o scară monumentală din marmură. Aici, s-a înfiinţat un local de alimentaţie publică, decorat artistic în mozaic. Lucrările la faleză continuă intens şi urmăresc atît consolidarea malului înalt al Dunării, de-a lungul căruia se vor înşirui blocurile înalte, cît şi aspectul estetic. Sunt apoi aproape terminate două cămine studenţeşti, fiecare cu cîte o capacitate de 350 de locuri. în planul de investiţii al sfatului popular al oraşului s-a acordat atenţie şi dezvoltării reţelei comerciale. în acest sens menţionez că un complex comercial a fost recent dat în folosinţă pe str. Republicii, iar alte două — în noul cartier Ţiglina şi în piaţa „30 Decembrie“ — sunt într-un stadiu avansat de construcţie. în sfîrşit, o altă noutate se referă la începerea construcţiei a încă 2 blocuri, care prin amplasare şi stilul arhitectonic au menirea de a completa, dinspre Dunăre, ansamblul central al clădirilor înălţate în ultimii ani în mijlocul oraşului. 1 IOSIF UDVARHELYI, preşedinte al Comitetului Tg. Mureş , executiv al Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş . La Tg. Mureş, se află in plină desfăşurare importante lucrări privind dezvoltarea capacităţii uzinei de apă, lucrări a căror valoare se ridică la peste 7 milioane lei. Au fost amplificate şi modernizate instalaţiile de captare, iar pompele vechi au fost înlocuite cu pompe moderne de mare capacitate. S-au modernizat, de asemenea, bazinele de sedimentare, sporindu-se totodată capacitatea de decantare a lor şi a fost construită o nouă staţie de tratare pe cale chimică a apei, staţie care va fi înzestrată cu utilaje moderne. Principalele lucrări vor fi terminate la începutul lunii viitoare, cînd vor intra în funcţiune electropompele de mare capacitate. O dată cu aceasta, debitul de apă din reţeaua de aprovizionare a oraşului va creşte faţă de debitul existent în prezent cu circa 7,8 milioane de litri de apă pe zi. Lucrările de construcţie a staţiei de filtrare vor continua în cel de-al doilea semestru al anului. După efectuarea acestor lucrări se va trece şi la sistematizarea reţelei de distribuţie, care va contribui la rîndul iri la îmbunătăţirea alimentării cu apă a populaţiei oraşului Tg. Mureş, al oraşului Călăraşi. Locuitorii oraşului Călăraşi obişnuiesc să-şi petreacă timpul liber pe malul Dunării sau al Borcei. Pentru a le crea condiţii cît mai bune, spaţiul verde de la marginea oraşului situat pe malul Borcei s-a extins cu încă 1 500 mp. De asemenea, s-au amenajat 4 alei de acces spre diferite puncte atractive de pe malul Borcei şi un dig de piatră de circa 40 m lungime, care este folosit ca debarcader pentru plimbări cu barca. In ultimul timp, au fost asfaltate un număr de 5 alei principale în parcul oraşului, extinzîndu-se suprafaţa acestora cu peste 4 500 mp. Intr-un decor natural atractiv, nu de mult a fost amenajată o terasă, un parc de 500 mp., unde cetăţenii vor avea posibilitatea să găsească, la chioşcuri, răcoritoare şi dulciuri. Declaraţii transmise de AL. KISS (Cluj), L. BASSERO (Galaţi), O. HOSSU (Mureş- Autonomă Maghiară) şi V. LUPU (Bucureşti). Galaţi CE E NOU ÎN ORAŞUL DV. ? Ce răspund activişti ai sfaturilor populare ! Călăraşi ION POPA, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular 2000= I POSTA JURIDICĂ N. IONESCU, conducător auto, din Ploieşti, întreabă dacă procentul ce se acordă pentru clasa de încadrare la şoferi intră în salariul tarifar şi dacă influenţează asupra ajutorului de incapacitate de muncă. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiunilor de lege in vigoare, sporul ce se acordă conducătorilor auto pentru clasele de calificare I, II, III şi categoria specială intră în compunerea salariului tarifar, întrucît aceste sporuri nu se plătesc separat. In consecinţă, atunci cînd angajaţii din aceste categorii se află în incapacitate de muncă, ajutorul bănesc ce li se acordă se stabileşte la salariul tarifar în totalitatea lui, înseamnă deci că intră şi sporul de clasă ce se plăteşte conducătorilor auto. FLORICA BARBU, din Bucureşti, absolventă a şcolii medii de cultură generală, cu examen de maturitate, avînd o vechime în funcţii tehnice de 6 ani, întreabă dacă poatei încadrată pe post de tehnician I. RĂSPUNS : Legea prevede că absolvenţii şcolilor de cultură generală, cu examen de maturitate, care au ocupat timp de cel puţin 4 ani funcţiuni tehnice în specialitatea respectivă, ca şi cei care au lucrat ca muncitori in producţie în ramura respectivă timp de cel puţin 5 ani, pot ocupa funcţiuni de tehnician II pe baza verificării cunoştinţelor tehnice. Verificarea se face de către comisii numite de minister pe întreprinderi sau pe grup de întreprinderi. Avînd în plus o vechime de cel puţin 5 ani în funcţiuni tehnice, aceşti absolvenţi ai şcolilor de cultură generală cu examen de maturitate, cu verificarea cunoştinţelor tehnice şi cu condiţiile de stagiu îndeplinite, pot fi trecuţi pe funcţia de tehnician I. MARIA STAN, lucrătoare într-o secţie de preparare a lacurilor, întreabă la cît concediu de odihnă are dreptul. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiunilor normative în vigoare, muncitorii care lucrează la prepararea lacurilor pe bază de nitroceluloză şi miniu de plumb au dreptul la un concediu anual de odihnă de 12 zile lucrătoare plus un concediu suplimentar de 9 zile calendaristice. Atît concediul de odihnă de bază cît și concediul suplimentar se acordă împreună și cu plata drepturilor anticipat. --CO- România liberă CARNET CULTURAL Teatrul regional Bucureşti „POVESTE DE Mt de \i Shakespeare La sfîrşit de stagiune, Teatrul regional Bucureşti ne prezintă o piesă de Shakespeare, dacă nu dintre cele mai reprezentative, în orice caz dintre cele mai adecvate profilului scenei sale. „Poveste de iarnă“, în care se întîlnesc jaloane ale marilor eroi prezenţi în opera shakespeariană, rămîne prin voinţa autorului un basm, fermecător în fantasticul şi naivitatea sa de esenţă populară, în care niciuna din premisele tragice nu ajunge la deznodământ — pentru că o poveste de iarnă, tristă chiar, se termină întotdeauna cu bine. Aura aceasta de poveste, rostită în nopţile de iarnă la gura sobei de un bard popular, lipseşte unele personaje care ar fi putut fi Othello sau Desdemona, Romeo sau Julietta de tragismul marilor pasiuni şi le transformă, pe baza unei scheme prestabilite, în Leontes şi Hermiona, în Florizel şi Perdita. Căci, ca în orice basm de factură populară, şi în „Poveste de iarnă" personajele sunt unidimensionate — Leontes este despot şi prin extindere gelos şi lipsit de raţiune, Hermiona e castă, Florizel e îndrăgostit, Pollixenes drept, Camille cinstit, Clovn, fiul păstorului, prost de dă în gropi, Autolycus, şmecher etc. Şi tot ca în basme, zeii pedepsesc lipsa de credinţă, răsplătesc cinstea şi bunătatea şi, trecînd prin fantastice întîmplări, un copil găsit se dovedeşte a fi o prinţesă, o regină crezută moartă învie ca prin farmec, un păstor prost devine nobil, iar doi regi, prieteni din copilărie, îşi unesc familiile, un moment învrăjbite. Piesa, cu aparenţe tragice la început, devine tot mai mult un divertisment, deşi unul cu concluzii morale — condamnînd în aceeaşi măsură despotismul ca şi lipsa de raţiune care însoţeşte întotdeauna, la Shakespeare, tirania. De altfel, în această condamnare fără apel, rostită de marele dramaturg umanist împotriva tiraniei şi a lipsei de raţiune, condamnare atît de des elucidată în marile sale tragedii, stă şi astăzi valoarea acestei „Poveşti de iarnă“, relaţia ei strînsă cu restul operei shakespeariene. In spectacolul Teatrului regional Bucureşti, regizorul George Teodorescu a încercat şi a reuşit în mare măsură să păstreze acea aură de basm de care vorbeam mai sus, conferindu-i trăsături de reprezentaţie populară. Astfel, actorii se costumează în faţa publicului, coroanele sunt de carton, mobila, simple scaune vopsite şi împodobite cu ciucuri şi în stilul vechiului teatru popular, monologul e punctat de scene vivante etc. etc. Această din urmă idee de a face inteligibilă şi vie, prin reprezentare vizuală, lunga povestire a Timpului din partea a Il-a, ca şi scena găsirii copilului de către păs trCBOitlC^ K TEATRALA a tori sau mişcarea imprimată lui Leontes Sugerînd tot mai mult pierderea raţiunii regelui despot (partea I), sunt desigur izbînzi certe ale regizorului. Am fi preferat de aceea o soluţie asemănătoare, sugestivă prin simplitate şi în scena „învierii“ Hermionei în locul acelui balet întunecat, care iese oarecum din cadrul general, fără însă a-i aduce nimic în plus. Dar dacă concepţia regizorală ni s-a părut în genere unitară şi originală în sensul totalei ei diferenţieri de felul în care s-a jucat în trecut „Poveste de iarnă“ la noi, atît scenografia cît şi interpretarea suferă tocmai prin lipsă de unitate. Şi dacă decorul semnat de Paul Bortnovschi pe care l-am apreciat recent pentru deplina reuşită a cadrului plin de poezie creat pentru „Inima mea e pe înălţimi" ni s-a părut de astă dată neadecvat atît textului cît şi concepţiei de spectacol popular al regiei, costumele (Ovidiu Bubulac) se contrazic de-a dreptul unele pe altele. Căci în vreme ce Leontes sau Polixenes, Camillo sau Antigonus poartă nişte simple mantii peste costumul modern de stradă şi bărbi de cîlţi prinse vizibil, regina poartă conduri de aur şi rodhie de atlas ca în cele mai riguroase înscenări de piese istorice. Interpretarea este şi ea inegală, vădind stiluri diferite de joc nu numai de-a lungul întregului spectacol, dar chiar în cuprinsul aceleeaşi scene. Astfel, în vreme de Cornel Gîrbea încearcă în Leontes o uşoară parodie conformă concepţiei regizorului despre piesă şi personaj şi nouă pentru spectator, Angela Macri în Hermiona e convenţională şi melodramatică. Lucru de care s-a ferit Victoria Dinu în Paulina, deşi un plus de ironie ar fi configurat personajul mai mult în intenţia autorului şi a spectacolului. Şi dacă Silviu Stănculescu nu putea face din Polixenes mai mult decît a făcut, Dimitrie Dunea în Clovn, fiul păstorului, şi Mihai Pălădescu în Autolycus au susţinut cu strălucire două din cele mai dificile partituri, dovedind cu prisosinţă în cele două personaje, cele mai shakespeariene ale textului, că au înţeles cel mai bine din întreaga distribuţie atît pe autor cît şi pe regizor. Inegal, spectacolul cu „Poveste de iarnă“ al Teatrului regional Bucureşti ridică, după părerea noastră, o problemă din cele mai importante şi anume aceea a prezenţei tinerelor forţe actoriceşti, care să poată face faţă necesităţilor unei distribuţii — căci inegalitatea interpretării în „Poveste de iarnă“ ni se pare a se datora tocmai lipsei din cadrul colectivului a unor actori corespunzători scopului propus. MARIANA PIRVULESCU în sala de lectură Zilnic, zeci de cititori vin la biblioteca raională din oraşul Brăila unde găsesc cărţile dorite. Iată un aspect din sala de lectură a bibliotecii Foto : N. SCARLET RECOLTELE DE ARAMĂ (Urmare din pag. l a) cuvinte aspecte subtile, tehnice şi economice, ale instalaţiei pe care o conduc. — Va să zică, randamentul de curent este un fel de carte de vizită a mersului instalaţiei ? — Da ! — răspunde inginerul Paltthy. — Şi cum este el ? — Randamentul proiectat este înalt: 92 la sută. — Il realizați ? — Il depășim, realizînd constant 94—95 la sută. Literatura tehnică de specialitate nu a consemnat pînă acum, nicăieri, randamente mai înalte de curent. — Și ce semnificaţii economice are această realizare ? — Multe. Una dintre ele este cantitatea de cupru produsă de instalaţie. In primul trimestru, am depăşit planul cu 11,7 procente. Şi aceasta fără să diminuăm calitatea. STAS- ul cere un grad de puritate de 99,9 la sută cupru. Realizăm 99,97—99,98. Observăm că la suprafaţa soluţiei de electrolit plutesc mici discuri lenticulare galben-verzui. Ne manifestăm curiozitatea. — Sînt lentile de policlorură de vinil. Ele reduc suprafaţa liberă a electrolitului şi prin aceasta reduc pierderile de căldură şi evaporarea soluţiei de acid sulfuric, participînd astfel şi la păstrarea unei atmosfere bune în hală. Este de asemenea o noutate. — Instalaţia vizibilă a electrolitului pare a fi făcută din masă plastică — constatăm. — Toată instalaţia de circulaţie a electrolitului este făcută din ţevi de policlorură de vinii produse în ţară, înlocuind complet ţevile de plumb scumpe și dificile din toate punctele de vedere, atît la montaj cît și în exploatare, continuă inginerul Paltthy. Evident, toate acestea sînt de natură să entuziasmeze chiar și un nespecialist. — Ei bine, în cazul acesta veniți să vă arăt una din pietrele cele mai strălucitoare ale bijuteriei noastre — ne-a spus el aproape poetic, Intr-una din anexele marii hale, cîteva dulapuri metalice, ici-colo ferestruite cu sticlă, lăsînd să se audă un zgomot uşor şi continuu. Ne aflăm alături de inima electrică a uzinei . — Aici este sursa de curent, un redresor cu siliciu funcţionînd complet, automat — ultima expresie a tehnicii moderne in materie. Ştiam ce energie uriaşă trece prin camera aceea şi priveam uimiţi la delicatele instrumente de măsură şi de comandă automată. Probabil ni se citea în priviri nu numai uimirea, ci şi neputinţa de a pătrunde cu gîndul valoarea tehnică a acestei piese energetice. Dar inginerul ne lămuri binevoitor : — Cele mai bune tipuri utilizate acum în lume realizează randamente energetice de maximum 90 la sută. Cel de aici are un randament de 98,5 la sută. Este o distanţă, nu? — ne întreabă la rîndul său, fără să-şi ascundă mîndria pentru zestrea ultramodernă a uzinei pe care-o conduce. Arama a deschis perspectiva civilizaţiilor, făcînd cu adevărat prometeică trecerea umanităţii de la epoca de piatră la cea de bronz... Iar astăzi, la poalele culmii comuniste a civilizaţiei umane, a rămas la fel de prometeică ca atunci, căci fără ea uriaşa electroenergetică modernă, lumea inteligentelor subtilităţi electronice, automatice şi cibernetice n-ar fi posibilă — ne spune inginerul, dezvăluind patetic parcă însăşi ideea care însufleţeşte eforturile acestui colectiv. P. CONSTANTINESCU =000= 1/VII/1964 — nr. 6128 Care-i deosebirea? ! Există vreo deosebire între spectacolul dat în sală şi cel oferit spectatorilor pe scenele -i în aer liber din cadrul teatre- j lor de vară ? Piesa după cum J 1 ştim e aceeaşi, autorul, de a- j asemenea, artiştii şi ei. Deose- j f biri există însă. Bunăoară în 1 f ceea ce priveşte punctualita- t [ tea. Gîndindu-se probabil că j J tot stau spectatorii în aer li- l Iber, direcţiile unor teatre, j precum Teatrul Muncitoresc j C.F R. Giuleşti, îşi permit să I întîrzie ora de începere a j spectacolului. Duminică, de 1 f pildă, această direcţie a recoltat la scenă deschisă numeroase... manifestări ce nu NEGRU pe ALB aduceau a entuziasm, din partea spectatorilor veniţi în parcul „Bălcescu“ să vadă piesa lui Nicuţă Tănase, „Nu avem centru înaintaş“. Nici spectacolul n-a fost prea grof zdv dar în schimb... au lipsit programele. S-or fi gîndit tovarășii că din moment ce a-cesta poartă denumirea de „program de sală“ ar fi o inadivertenţă răspîndirea lui în teatre în aer liber. Gospodarii |i teatrului au deschis un bufet , numai că vînzător nu avea şi nici ce vinde. Nici măcar un f pahar cu sifon. [ Dat fiind că în aceeaşi seară lucrurile s-au petrecut laa fel şi la teatrul în aer liber „ 23 August, unde , din parcul [ artiştii de la „C. I. Nottara“ 1, au jucat „Zizi şi formula ei f de viaţă“ (minus bufetul, care a funcţionat oarecum, dar [ plus megafoanele nereglate f care au transformat ilustraţia muzicală într-o hîrîială insu- I portabilă), iar luni acelaşi lucru s-a repetat cu orchestra de muzică populară a Radioi televiziunii, credem că: 1. Conducerea instituţiilor amintite şi altele ar trebui să ia măsurile cuvenite. 2. Direcţiile parcurilor să I le secondeze în realizarea lor, astfel încît 3. Cetățeanul venit la [tru în aer liber să plece confortat și nu indispus. teare- I __1 MEMENTO Comedia erorilor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ la teatrul de vară 23 August, ora 20 ; Peer Gynt: Teatrul „C I. Nottara" la parcul Herăstrău, ora 20; Şi băieţii şi fetele : Teatrul „C. Tănase“ la grădina Boema ora 20,30 ; O seară cu comicul Karandaşi Circul de stat (11 01 20), ora 20 ; Madame Sans-Gene: Patria (tel. 11.86.25), orele : 9,45 — 12 - 14,15 — 16,30 — 19 — 21,15 ; Asasinul din cartea de telefon: Republica (tel. 11.03.72) , orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16,45 — 19 — 21,15 ; Festival (15.63.84), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18.30 — 21; Griviţa (17.08.58), orele: 10 _ 12 _ 16 — 18,15 — 20.30 ; Modern (23.71.01), orele : 10 — 12 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Doi colonei : Carpați (tel. 13.92.72) , orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18 — 20,15 ; Capitol (16.29.17), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19,15 — 20,30 ; Feroviar (16.22.73), orele: 10,15 — 12,30 — 14,45 — 17 — 19,15 — 21,30; Excelsior (18.49.04), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; Flamura (23.07.40), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18 — 20 ; Cei trei muşchetari : Bucureşti (15.61.54), orele: 10 — 15,15 — 19 ; înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele : 11,30 — 17 ; Bucegi (17.05.47), orele : 10 — 16 — 20 ; Tomis (21.49.46), orele : 8,45 — 12,30 — 16,15 — 20 ; Cuba 58 : Victoria (16.28.79), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Unirea (17.10.21), orele: 16 — 18,15 — 20,30; Munca (21 50.97), orele: 16 — 18,15 — 20,30 . Cauze drepte : Central (14.12.24), orele : 10,30 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Moșilor (12.52.93), orele : 15.30 — 18 ; Fraţii corsicani : Lumina (16.23.35), orele : 9,15 — 11,30 — 13,45 — 15,45 — 18 — 20,15 ; Cosmos (25.19.15), orele14 — 16 — 18 — 20 ; Anaconda : Union (13.49.04), orele : 16 — 18,15 — 20.30 ; Program pentru copii — ora 10; Cei patru călugări orele : 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Doina (16.35.38); Fata din casa roşie : Giuleşti (17.55.46), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.15 ; Melodia (12.06.88), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18 — 20 ; Povestea cerească. Culorile munţilor Pienini. Natura prevăzătoare. Vase zburătoare . Timpuri Noi (15.61.10), orele : 10 la 21 în continuare Lumea comică a lui Harold Lloyd : Infragirea între popoare (17 31 64), orele : 21 Dacia (16.26 10), orele : 9,30 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Kaloian : Cultural (tel. 16.25 39), orele: 16 - 18,15 — 20.30 . A 12-a noapte : Buzești (15 62 79), orele : 16 — 18,15 Totul despre Eva : Crîngaşi (17.38.81), orele : 15.30 — 18 — 20.30 ; Cei patru călugări : Flacăra (tel. 21.35.40), orele : 14.30 — 16.30 — 18.30 — 20.30 ; Un om care nu există : Vitan (tel. 21.39.82) , orele 16 — 18 — 20 ; Colentina (25.07.09), orele: 1 5 30 - 17,45 - 20 ; Cerul şi mocirla : Miorița (14.27.14), orele : 10 _ 12 - 14 - 16 - 18.15 — 20,30 ; Arta (21.31.86), orele : 16 — 18,15 ; Tînărul de pe vasul Columb : Popular (25.15.17), orele : 15 —17 — 19-21; îndrăgostitul : Aurora (25 04.66), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 ; Feriga de aur : Viitorul (1148.03), orele : 16 — 18.15 — 20,30; Progresul (23 94.10), orele: 15,30 — 18 — 20,15 ; Omul din fotografie : Volga (11 91.26), orele : 10 — 12 — 14 — 16 _ 18,15 — 20,30 ; Drumul sării (tel. 14.10.37), orele : 16 — 18 — 20 ; Ferentari (23.17.50), orele : 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Domnișoara Barbă-Albastră : Floreasca (12.28.30), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Aventurile unui tînăr: Luceafărul (23 91.00), orele : 15 — 18 ; Golful Elena : Lira (15.66.66) , orele : 15,30 — 18 ; Viață sportivă : Cotroceni (13 82.56), orele : 15 — 17,45 — 20,30 ; Păpuşile rd : Pacea (tel 16.29.02), orele : 16 — 18 — 20 GRĂDINI Doi colonei : Capitol (16.29.17), orele : 20.30 ; Doina (16.35.38), ora 21 ; Arenele libertăţii (23.7101), ora 20,45; Asasinul din cartea de telefon : Festival (15.63.84), ora : 20,30 ; Modern (23.71.01), ora 20,15 ; Stadionul Dinamo (11.03.72), ora 20,301 Fraţii corsicani : Patinoarul 23 August (25.04.86), ora 21 ; Progresul (15.61.54), ora 21 ■ Cei trei muşchetari : Vitan (tel. 21.39.82) , ora 21,15 ; Bucegi (17.05.47), ora 20.30 ; Unirea (17.10 21), ora 21 ; Tomis (21.49.46), ora 20,30 ; Comedianţii : Lira (15.66.66) , ora 20,30 ; Cauze drepte : Moşilor (12.52.93), ora 20.30 ; Lacrimi tîrzii : Buzești (15.62.79), ora 20,30 ; Aventurile unui tînăr : Luceafărul (23.91.00), ora 20,30; Un om care nu există: Colentina (25.07.09), ora 20,30; Cerul și mocirla: Arta (21.31.86), ora 20,30 ; îndrăgostitul: Aurora (12.32.77), ora 20,30. ONERGIA JOI 2 IULIE 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru tineretul şcolar • Ce ştim despre fapte? 19,40 : Cîntă soprana Eva Maria Grossman (R.F G.) şi tenorul Ion Dacian, artist emerit ; 20,08 : Transmisie de la Teatrul ,,C I Nottara"; Casa cu două intrări, de Calderon de la Bare. In distribuţie : Al. Ciprian, Tony Zaharian, George Sion, Nucu Păunescu, Măricel Laurenţiu, Eugenia Rădulescu, Sanda Băncilă, Marina Vincze, Eugenia Marian, Paul Nadolschi, în pauze . Talente studenţeşti. Rădăcinile oraşului în încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic.