Romînia Liberă, aprilie 1965 (Anul 23, nr. 6364-6389)
1965-04-01 / nr. 6364
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! U unim literii OMANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ Sporirea suprafeţelor arabite — resurse şi preocupări CE ARATĂ Planurile de producţie ale cooperativei agricole din comuna Cosîmbeşti, raionul Slobozia, au de-o bucată de vreme o rubrică nouă. Dacă ar fi să-i găsim un nume, n-am afla altul mai potrivit decit rubrica pămînturilor recuperate. Intr-adevăr, în anul 1963 aici s-a prevăzut să se mărească suprafaţa arabilă cu 70 ha, în anul următor cu 104 ha, iar în 1965 cu alte 26 ha. De unde provin aceste terenuri ? Pentru a afla, ne-am adresat tovarăşului Mihai R. Stănescu, preşedintele cooperativei, care ne-a spus : — Nimeni n-o să creadă că la noi, pe malul Ialomiţei, pămîntul a crescut ca aluatul. Şi totuşi am mărit terenul arabil, în 3 ani, cu 200 hectare. Este, dacă pot spune aşa, rodul preocupării permanente, sistematice a consiliului de conducere, a tuturor membrilor cooperativei noastre agricole, de a folosi cît mai judicios fiecare petec de pămînt. Preşedintele ne-a mai arătat cum, începînd din anul 1963, consiliul de conducere, cu ajutorul inginerului agronom Gh. Florescu, a luat o seamă de măsuri privind readucerea în circuitul agricol a unor suprafeţe care pînă atunci erau ocupate cu pilcuri de salcîmi şi arboret, cu drumuri inutile. Cooperativa dispunea de zeci de hectare care nu aveau o întrebuinţare productivă cu toate că pămîntul era fertil, bun de agricultură. Mai mult decît atît, terenurile din lunca Ialomiţei puteau fi amenajate pentru irigaţii. Brigadierii au venit cu o seamă de propuneri valoroase pentru buna desfăşurare a lucrărilor. La propunerea lui Avram Silvestru, şeful brigăzii a II-a de cîmp, s-a început defrişatul pilcurilor răzleţe de arbori care, pe lîngă faptul că îngreunau executarea cu mijloace mecanizate a lucrărilor agricole, constituiau şi focare de dăunători. Echipele conduse de Mihai Stoian, Ştefan N. Dumitru, Constantin Ioniţă, Dobre Ioniţă, Tudor C. Aurel şi altele au început munca încă în timpul iernii lui 1963. Pînă în primăvară suprafaţa arabilă a unităţii a primit — cum arătam — un adaos de 70 ha, care au fost cultivate cu cereale, mai ales cu porumb. Toamna, la strînsul recoltei s-au bucurat cu toţii. Dar cooperatorii nu s-au oprit aici. Intr-o adunare, Georgeta Lazăr, secretara organizaţiei de partid, a făcut propunerea de a se desfiinţa drumurile inutile iar celelalte să fie restrînse de la 16—18 m. lăţime cît ocupau, la strictul necesar. Şi încă ceva. Ea a dat sugestia de a se grupa fermele de animale ale căror construcţii erau atît de răzleţe încît ocupau în total 28 ha. Dintr-o dată a mai crescut suprafaţa arabilă cu 23 ha . cu 12 ha de la drumuri arate şi cu 11 ha. de la ferme. Lunca Ialomiţei era şi ea o sursă de terenuri fertile. Aici, pe mari întinderi, creşteau cătină, răchită etc. In cîteva locuri se să........... paseră galerii din care se scotea nisip. Cooperatorii şi-au organizat stfel munca încît într-o perioadă scurtă terenul din luncă a căpătat o faţă nouă, de nerecunoscut. Puţin timp după aceea, aici, la pro______ punerea agronomului s-a amenajat şi o grădină de legume pe 15 ha. — în întregime irigată. Inginerul agronom care urmărea discuţia ce o purtam cu preşedintele cooperativei a intervenit cu o întrebare : — Ştiţi ce suprafaţă de teren arabil am dat în folosinţă în anii 1963 —1964 ? In total : 174 ha. Aceasta înseamnă că suprafaţa noastră arabilă a crescut cu peste 11 la sută. Consiliul de conducere a studiat cu atenţie fiecare parcelă în parte şi apoi a hotărît modul de folosinţă a acestor suprafeţe. Grădina de legume din luncă a adus în 1964 un venit bănesc de aproape 300 000 lei. Cantităţi mari de produse legumicole au fost distribuite pe baza zilelor-muncă prestate de membrii cooperatori. Pe terenurile din preajma fermelor de animale s-au cultivat 11 ha. cu borceag, lucernă, iarbă de Sudan şi alte plante furajere. Restul terenului a fost ocupat cu porumb. La încheierea activităţii pe anul 1964 — a spus inginerul — noi am înscris în bilanţ, în afara veniturilor de la grădină, următoarele venituri provenite de pe suprafeţele arătate : din valorificarea celor 444 tone de porumb — producţia medie a fost de 3 000 kg. boabe la hectar — aproape 500 000 lei, din vînzarea cepei cultivate 20 000 lei. Cu una, cu alta, am încasat deci peste 800 000 lei. Dacă ţinem seama că venitul total al cooperativei a fost de 4 050 000 lei se poate vedea cît de substanţială a fost contribuţia sumelor provenite din valorificarea produselor de pe cele 174 ha. intrate in circuitul agricol. Inginerul agronom Gh. Florescu a continuat calculele ca un veritabil matematician. El ne-a arătat că anul acesta vor mai adăuga la suprafaţa arabilă încă 26 ha , 8 ha., la punctul „Smeeni“, prin desfiinţarea unor liziere de salcîmi îmbătrîniţi, 3 ha., ocupate cu salcîmi pe malul Ialomiţei, 6 ha. teren de coastă, 9 ha. ce vor fi drenate. Inginerul a precizat că anul acesta veniturile băneşti provenite din valorificarea producţiei de pe pămînturile intrate recent în circuitul agricol vor fi de peste 1 400 000 lei ceea ce înseamnă 25 la sută din totalul veniturilor planificate. Paralel cu acţiunile de redare în circuitul arabil a noi suprafeţe, consiliul de conducere, specialiştii nu au scăpat din vedere nici un alt aspect deosebit de important : folosirea intensivă a pămîntului. De pildă, anul trecut, prin cultivarea fasolei, dovlecilor şi pepenilor intercalaţi printre rîndurile de porumb s-au obţinut 600 tone dovleci furajeri, 350 tone dovleci Marija şi pepeni furajeri precum şi 9 000 kg. fasole, economisindu-se astfel 37 ha. de teren ce au putut fi cultivate cu cereale. 225 ha au fost ocupate cu culturi succesive , pe 120 ha., ce au fost cultivate cu secară masă verde, după consumarea acesteia, s-a pus iarbă de Sudan ; după borceag pentru fîn, pe 50 ha. s-au însămînţat sorg și porumb furajer, iar după grîu, pe 55 ha. s-a semănat porumb pentru siloz. Toate aceste rezultate constituie cartea de vizită a hărniciei consiliului de conducere al cooperativei din Cosîmbeşti ca şi a inginerului agronom Gheorghe Florescu care în această vară împlineşte 10 ani de cînd a venit să lucreze aici, în mijlocul cîmpiei Bărăganului, punîndu-şi toată capacitatea sa de muncă, toate cunoştinţele în slujba creşterii producţiei la hectar, a consolidării unităţii de care se simte legat cu toată fiinţa sa C. POPOVICI • 174 hectare de teren au dat cea dinţii recoltă • De unde au provenit anul trecut 800.000 lei venituri băneşti • Alte suprafeţe sunt redate agriculturii în acest an. Pe şantierele de hidroamelioraţii din Lunca Dunării continuă intens munca pentru redarea de noi suprafeţe agriculturii. In clişeu : Aspect din timpul lucrărilor care se desfăşoară în sectorul Prundu-Greaca Foto : S. VASILESCU instantanee Premieră la Băneasa Am văzut ieri un episod... ornitologic de-a dreptul ieşit din comun. Pe trotuarul din faţa magazinului „Romarta copiilor“, de pe artera bucureşteană 6 Martie, şi-a instalat cuibul într-un pom o turturea. Inchipuiţi-vă forfota neîntreruptă a pietonilor, circulaţia vertiginoasă a maşinilor şi troleibuzelor şi deasupra — la nici un metru — pe un piedestal de ramuri, această vestitoare nedezminţită a primăverii. Am privit şi am salutat din mers împreună cu sutele de cetăţeni acest mesaj viu, încolţit în plină trepidantă urbană. Decupată din marele stol al eternelor migratoare, turtureaua din pomul de pe bulevard, mi-a amintit de suratele ei localizate in tot timpul anului la grădina zoologică de la Băneasa. Și, dacă tot a venit vorba, să nu uităm că duminică va fi premieră la Băneasa. Da, o premieră cu un public imens care anul trecut a depăşit cifra de o jumătate de milion. Duminică vernisajul va avea loc sub auspiciile amenajărilor obişnuite în fiecare anotimp. Cîteva schimbări locative, ne amplasează noul itinerar. In locul rîşilorn-au nici o legătură cu rubricile de umor ale revistelor) s-a amenajat un bazin pentru vidre. Cei 19 struţi s-au multiplicat ajungînd acum la cifra de 25. Pitoreasca lor colonie cu nisipul nelipsit pentru confirmarea fabulei va atrage desigur interesul şi curiozitatea vizitatorilor. Un elefant impozant, proaspăt pensionar al jocului de recreaţie bucureştean, va îmbogăţi decorul exotic. In spaţiul locativ al amplei menajerii în aer liber, natalitatea a adus, fireşte, cîteva modificări, intr-o imaginară fişă de imobil. Priviţi în fotografia alăturată, atenta afecţiune a biologului Mihai Cociu şi a îngrijitorului Radu Constantin faţă de cei doi pui de lei care au văzut lumina zilei pe... malul Dîmboviţei. Ar mai fi de - adăugat, un pui de maimuţă, un pui de lama şi alte zoologice apariţii. Duminică va fi premieră la Băneasa ! Vă amintim să o notaţi pe agenda citadină şi zău că n-ar strica să o amintim şi celor de la I.T.B. pentru a asigura din timp vehicolele necesare (nu ca în alţi ani) pentru eventuala depăşire a jumătăţii de milion de vizitatori din sezonul care D. TABACU Foto : AGERPRES § 21) Anul X XII nr. 6364 4 pagini 30 bani Joi 1 aprilie 1065 „Blocu de lumini “ „Inima“ tractorului romînesc se fabrică la Sinaia. Aici ia naştere aparatul care infuzează energia dătătoare de cai putere în cilindrii motorului de tractor — pompa de injecţie. O vizită în aceste zile la Uzina mecanică din Sinaia ne pune în faţă o noutate tehnică. Cît înălţimea a trei etaje se ridică din beton şi sticlă noua hală în care se fabrică „inima“ tractorului. Clădirea este de fapt un paralelipiped ale cărui suprafeţe principale — pereţii laterali — sînt formaţi fiecare din cîte un sfert de hectar de geamuri. Pe aici pătrund în tot timpul zilei, razele soarelui, luminînd fiecare maşină, fiecare loc de muncă ; prin aceste geamuri se reflectă noaptea în afară luminile de neon care îi fac pe localnici să denumească noua hală „blocul de lumini“. Despre felul cum este organizat fluxul tehnologic ne-a vorbit inginerul şef de concepţie al uzinei, tovarăşul GHEORGHE TIU . — In noua hală sînt concentrate operaţiile care pînă acum se executau în două clădiri disparate, fapt care nu înseamnă numai o apropiere a fazelor de producţie, dar şi o mai raţională organizare a lor. Cu alte cuvinte maşinile au fost amplasate în ordinea fluxului tehnologic, operaţiile asemănătoare fiind grupate în cadrul aceluiaşi spaţiu de producţie. Caracteristica principală a producţiei noastre este aceea că fluxul tehnologic „creşte“ de la un nivel al clădirii, la altul. După vizita făcută în noua hală şi după informaţia primită de la directorul uzinei, tovarăşul Aurel Boghici, că în timpul scurt din acest an uzina a produs cu 20 la sută mai mult decît în perioada corespunzătoare a anului trecut, avem toate motivele să ne reprezentăm verticala de care ni se vorbise ca pe o nouă şi promiţătoare ascensiune a uzinei. PAUL LAMPERT corespondentul „Romîniei libere" Cargoul „Deva“ după prima cursă CONSTANȚA (coresp. R. I.). — Cargoul romînesc „Deva“ intrat anul acesta în exploatarea flotei noastre maritime comerciale, s-a înapoiat din prima sa cursă. Amănunte despre prima cursă le-am primit de la Gh. Ungureanu, comandantul navei. — In cele peste 60 de zile de navigaţie în apele Mării Negre, Mării Mediterane şi Oceanului Atlantic, atît nava cît şi echipajul s-au comportat excelent. Construcţia solidă a cargoului, motoarele puternice şi aparatura modernă de navigaţie de la bord ne-au ajutat să trecem cu bine şi furtuna care ne-a prins în golful Biscaya. Echipajul cargoului „Deva“ aduce laude constructorilor gălățeni pentru calitățile deosebite ale navei. Expoziţie de artă populară La Muzeul de artă populară al R.P.R. s-a deschis recent expoziţia: „Arta populară în interioarele ţărăneşti“. Exponatele din numeroasele săli ale muzeului, grupate pe regiuni, cuprind obiecte cu valoare artistică din casele ţărăneşti: scoarţe, ştergare, fețe de mese, vase de ceramică, mobilier, obiecte de uz casnic. PROPUNERILE NOASTRE Înfăptuirile noastre Deputaţii şi cetăţenii muncesc împreună pentru înfăptuirea propunerilor făcute in timpul campaniei electorale In mijlocul cetăţenilor, în mijlocul celor care le-au încredinţat mandatul de cinste de a-i reprezenta in sfaturile populare, deputaţi nou aleşi şi-au început munca. în circumscripţiile electorale, deputaţi şi cetăţeni se străduiesc să găsească posibilităţile, metodele de muncă cele mai potrivite pentru a îndeplini ceea ce şi-au propus în vederea dezvoltării economice şi gospodăreşti a oraşelor şi satelor. Stabilirea obiectivelor gospodăreşti la nivelul fiecărei circumscripţii a fost făcută cu participarea largă a maselor la discutarea treburilor obşteşti. Din înmănunchierea gîndurilor, sugestiilor îndelung chibzuite ale tuturor, s-au născut planuri ale căror obiective s-au îmbogăţit şi se îmbogăţesc mereu datorită participării largi, nemijlocite a milioanelor de cetăţeni la discutarea şi înfăptuirea lor. Să ne gîndim cît de mare este numărul propunerilor făcute la întîlnirile pe care alegătorii le-au avut cu candidaţii lor ; să ne gîndim cite asemenea valoroase propuneri s-au şi înfăptuit, cîte sînt pe cale de a se înfăptui. Alcătuind un vast program de muncă pentru sfaturile populare, pentru toţi deputaţii, propunerile făcute în timpul campaniei electorale constituie o dovadă a interesului maselor pentru treburile obşteşti, o dovadă a dragostei cu care se gîndesc la dezvoltarea oraşelor şi satelor, a hotărîrii cu care se angajează să transforme propunerile în fapte. La oraşe... E destul de greu de ales între numeroasele exemple de propuneri ale cetăţenilor. Fiindcă nu există loc unde aportul acestora la gospodărirea oraşelor să nu se facă simţit prin zeci, prin sute de propuneri. La sfatul popular al oraşului Braşov de pildă, peste 120 de lucrări au fost realizate pe baza propunerilor alegătorilor , aceasta este prima cifră pe care o consemnăm. In fapt ea înseamnă lucrări de modernizare a bulevardului Lenin, o nouă circumscripţie sanitară, o librărie şi o cofetărie deschise în cartierul Steagul Roşu, noi telefoane publice montate pe diferite străzi, printre care şi pe strada Zizinului, noi troleibuze care circulă în oraş, pe traseele mai aglomerate. Mai departe, însemnările noastre privesc oraşele şi comunele ce aparţin Braşovului. In acest sens, reţinem că în comuna Holbav a luat fiinţă o nouă circumscripţie sanitară, că la Peştera şi Fundata, căminele culturale au fost dotate cu noi aparate cinematografice de proiecţie şi altele. O măsură foarte apreciată de cetăţeni, pe linia realizării propunerilor făcute, este aceea de a se dubla, în orele de vîrf, numărul autobuzelor care circulă pe traseele Braşov-Ghimbav-Codlea , Braşov- Cristian-Rîşnov şi Braşov-Zărneşti. 10 545 — aceasta este cifra ce reprezintă propunerile făcute în Capitală în timpul campaniei electorale. Cele mai multe dintre ele, aproape 6 000, se referă la lucrări de gospodărie comunală, interesul cetăţenilor îndreptîndu-se în special către înfrumuseţarea oraşului. Pavări şi reparări de străzi, extinderea reţelei de apă şi canal, transportul în comun, sunt sectoarele de activitate ale sfaturilor populare din Capitală ale căror planuri s-au îmbogăţit cu numeroase şi preţioase sugestii. O altă cifră, 3 500 — reprezintă numărul propunerilor realizate. Din rîndul acestora amintim: lucrări ce se cer operativ făcute acum, primăvara, cum ar fi aranjarea şi tunsul pomilor în numeroase circumscripţii electorale, redeschiderea bufetului „Locomotiva“ şi organizarea unui raion cu produse lactate la magazinul alimentar din piaţa „România Muncitoare“, ambele în raionul Griviţa Roşie. Totodată, o seamă de propuneri preivind construirea unui cinematogrE® cu 500 locuri în cartierul Balta Albă, amenajarea unei biblioteci la Gara de Est, construirea unui amfiteatru la Şcoala de 8 ani nr. 24 din raionul 30 Decembrie şi construirea unui complex comercial pe strada Amiral Bălescu, sunt în curs de înfăptuire. Cîteva exemple edificatoare aflăm şi la sfatul popular al oraşului Sînnicolau Mare. Numărul propunerilor realizate pînă acum este mare. Pe străzile Aurel Vlaicu, Ciprian Porumbescu, Iorgovan şi altele, în orele de după-amiază, numeroşi cetăţeni, printre care aproape totdeauna se află şi deputaţii lor Traiian Teodorov, Gheorghe Blaj, Elisabeta Tolnay, transportă şi depozitează plăci prefabricate, piatră, zgură şi alte materiale necesare lucrărilor de amenajare a străzilor. ...şi la sate Ridicarea unor noi construcţii social-culturale — şcoli, cămine culturale, dispensare, case de naşteri — electrificarea şi extinderea electrificării comunelor, modernizarea drumurilor, înfrumuseţarea aşezărilor PETRU SIMIONESCU (Continuare în pag. a 2-a) Miting de solidaritate cu lupta poporului vietnamez NOUTĂŢILE ZILEI Instalaţie de comandă centralizată pentru dirijarea vagoanelor C. F. R. Colectivul Uzinelor „Electromagnetica“ din Capitală a realizat prima instalaţie de comandă centralizată, tip dispecer, pentru dirijarea vagoanelor, pe căile ferate. Cu ajutorul ei, de la o staţie principală de cale ferată se pot transmite diverse comenzi către alte staţii aflate în subordine şi se controlează totodată executarea lor. Comenzile se transmit prin manevrarea aparatajului de la un pupitru de comandă, iar controlul efectuării lor se realizează prin iluminarea automată a traseelor de cale ferată pe laminoschema pupitrului. Noua instalaţie, realizată pentru prima dată în ţara noastră, contribuie la sporirea cu aproximativ 40 la sută a capacităţii de trafic de pe porţiunea de cale ferată deservită de ea. Totodată, se măreşte siguranţa în circulaţia trenurilor şi se asigură sporirea vitezei vagoanelor cu peste 30 la sută. Primele instalaţii de comandă centralizată tip dispecer pentru dirijarea vagoanelor vor fi date în exploatare în reţeaua căilor ferate din ţara noastră. (Agerpres) Staţie de reproducere timpurie a crapului ORADEA (coresp. R. I.). Experienţele efectuate în ultimii 3 ani de către un grup de specialişti români, privind folosirea apelor termale de la Băile Victoria, pentru reproducerea timpurie a peştilor, au dat rezultatele dorite. Folosind aceste ape se obţin puieţi de crap mai timpurii cu 30—60 de zile, iar prin aceasta peştele poate fi dat în consum chiar în primul an — ajungînd la o greutate de 300—500 grame. Pentru a aplica pe scară largă această metodă, la Băile Victoria a fost construită şi dată în folosinţă o staţie de reproducere timpurie a crapului dotată cu laboratoare şi aparatura necesară, cu bazine pentru creşterea puieţilor şi adaptarea treptată la o temperatură apropiată cu cea din eleşteele de creştere. Staţia a „scos“ ieri prima serie de circa 13 milioane puieţi de crap. Numai în această primăvară, aici se vor scoate 50 milioane de puieţi. Miercuri după-amiază a avut loc în sala Lectoratului Central din Capitală un miting de protest în legătură cu acţiunile agresive ale S.U.A. în Vietnam. In clişeu : Aspect din sală, în timpul mitingului. (Citiţi relatarea în pagina a 3-a) Foto : ION POPOVICI In avans faţă de grafic SIGHETUL MARMAŢIEI (coresp. R. I.). — Lucrările pe şantierul Combinatului de industrializare a lemnului din Sighetul Marmaţiei se desfăşoară într-un ritm intens. Astfel, la Fabrica de placaje, la prima linie tehnologică, utilajele au fost montate în proporţie de 95 la sută. Avansate faţă de grafic sunt şi lucrările de montaj la cea de a doua linie tehnologică Ritmul în care se desfăşoară lucrările confirmă hotărîrea colectivului de montori, instalatori şi electricieni ca Fabrica de placaje — primul obiectiv al Combinatului de industrializare a lemnului , care va produce anual 12 OOP m. c. de placare, să intre in probe tehnologice cu o lună înainte de termen. CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în general frumoasă cu cer temporar noros. Vor cădea ploi locale, mai ales sub formă de averse Temperatura la început staţionară apoi în creştere. Minimele vor oscila între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 6 și 16 grade. Lucrări ştiinţifice şi artistice solicitate pe întreprinderea de stat pentru comerţul exterior — Cartimex — exportă curent tipărituri în peste 40 de ţări. Numai din domeniul beletristicii au fost exportate anul trecut diferite titluri din operele unor scriitori români, clasici şi contemporani, în circa 45 000 exemplare, în ultimul timp sunt mult solicitate peste hotare şi lucrările de ştiinţă româneşti. Au fost cerute într-un număr însemnat de exemplare lucrări ca „Modulaţia de frecvenţă" de Gh. Cartianu, „Metode biochimice de diagnostic şi cercetare" de Georgescu şi Eugen Păunescu, „Lagăre cu alunecare Calcul, proiectare, ungere" de N. Tipei, „Fiziologia bacteriană" de Lydia Mesrobeanu etc. Au mai fost exportate Dicţionarul tehnic poliglot, dicţionare bilingve, albume mari de artă, lucrări din colecţia „Maeştrii artei romîneşti" (Grigorescu, Luchian, Tonitza, Steriadi, Ressu), albumele cu fotografii „Romînia" şi „Bucureşti" etc. Totodată peste hotare sunt primite cu interes lucrările romîneşti tipărite de editurile noastre în colaborare cu edituri din alte ţări