Romînia Liberă, aprilie 1965 (Anul 23, nr. 6364-6389)

1965-04-01 / nr. 6364

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! U unim literii OMANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ Sporirea suprafeţelor arabite — resurse şi preocupări CE ARATĂ Planurile de producţie ale coope­rativei agricole din comuna Cosîm­­beşti, raionul Slobozia, au de-o bu­cată de vreme o rubrică nouă. Dacă ar fi să-i găsim un nume, n-am afla altul mai potrivit decit rubrica pă­­mînturilor recuperate. Intr-adevăr, în anul 1963 aici s-a prevăzut să se mărească suprafaţa arabilă cu 70 ha, în anul următor cu 104 ha, iar în 1965 cu alte 26 ha. De unde pro­vin aceste terenuri ? Pentru a afla, ne-am adresat tovarăşului Mihai R. Stănescu, preşedintele cooperativei, care ne-a spus : — Nimeni n-o să creadă că la noi, pe malul Ialomiţei, pămîntul a crescut ca aluatul. Şi totuşi am mărit terenul arabil, în 3 ani, cu 200 hectare. Este, dacă pot spune aşa, rodul preocupării permanente, sistematice a consiliului de condu­cere, a tuturor membrilor coopera­tivei noastre agricole, de a folosi cît mai judicios fiecare petec de pă­­mînt. Preşedintele ne-a mai arătat cum, începînd din anul 1963, consiliul de conducere, cu ajuto­rul inginerului agronom Gh. Florescu, a luat o sea­mă de măsuri privind readucerea în circuitul agricol a unor suprafeţe care pînă atunci erau ocupate cu pilcuri de salcîmi şi arboret, cu drumuri inutile. Cooperativa dispu­nea de zeci de hectare care nu a­­veau o întrebuinţare productivă cu toate că pămîntul era fertil, bun de agricultură. Mai mult decît atît, terenurile din lunca Ialomiţei puteau fi ame­najate pentru irigaţii. Brigadierii au venit cu o seamă de propuneri valoroase pentru buna desfăşurare a lucrărilor. La propunerea lui Avram Silvestru, şeful brigăzii a II-a de cîmp, s-a început defrişatul pilcurilor răzleţe de arbori care, pe lîngă faptul că îngreunau executa­rea cu mijloace mecanizate a lucră­rilor agricole, constituiau şi focare de dăunători. Echipele conduse de Mihai Stoian, Ştefan N. Dumitru, Constantin Ioniţă, Dobre Ioniţă, Tu­dor C. Aurel şi altele au început munca încă în timpul iernii lui 1963. Pînă în primăvară suprafaţa arabi­lă a unităţii a primit — cum ară­­tam — un adaos de 70 ha, care au fost cultivate cu cereale, mai ales cu porumb. Toamna, la strînsul re­coltei s-au bucurat cu toţii. Dar cooperatorii nu s-au oprit aici. In­tr-o adunare, Georgeta Lazăr, se­cretara organizaţiei de partid, a fă­cut propunerea de a se desfiinţa drumurile inutile iar celelalte să fie restrînse de la 16—18 m. lăţime cît ocupau, la strictul necesar. Şi încă ceva. Ea a dat sugestia de a se grupa fermele de animale ale căror construcţii erau atît de răzleţe încît ocupau în total 28 ha. Dintr-o dată a mai crescut suprafaţa ara­bilă cu 23 ha . cu 12 ha de la dru­muri arate şi cu 11 ha. de la ferme. Lunca Ialomiţei era şi ea o sursă de terenuri fertile. Aici, pe mari în­tinderi, creşteau cătină, răchită etc. In cîteva locuri se să­........... paseră galerii din care se scotea nisip. Coope­ratorii şi-au organizat stfel munca încît în­­tr-o perioadă scurtă te­renul din luncă a că­pătat o faţă nouă, de ne­recunoscut. Puţin timp după aceea, aici, la pro­­______ punerea agronomului s-a amenajat şi o gră­dină de legume pe 15 ha. — în în­tregime irigată. Inginerul agronom care urmărea discuţia ce o purtam cu preşedin­tele cooperativei a intervenit cu o întrebare : — Ştiţi ce suprafaţă de teren ara­bil am dat în folosinţă în anii 1963 —1964 ? In total : 174 ha. Aceasta înseamnă că suprafaţa noastră ara­bilă a crescut cu peste 11 la sută. Consiliul de conducere a studiat cu atenţie fiecare parcelă în parte şi apoi a h­otărît modul de folosinţă a acestor suprafeţe. Grădina de legu­me din luncă a adus în 1964 un ve­nit bănesc de aproape 300 000 lei. Cantităţi mari de produse legumi­cole au fost distribuite pe baza zi­­lelor-muncă prestate de membrii cooperatori. Pe terenurile din preaj­ma fermelor de animale s-au culti­vat 11 ha. cu borceag, lucernă, iarbă de Sudan şi alte plante furajere. Restul terenului a fost ocupat cu porumb. La încheierea activităţii pe anul 1964 — a spus inginerul — noi am înscris în bilanţ, în afara venituri­lor de la grădină, următoarele ve­nituri provenite de pe suprafeţele arătate : din valorificarea celor 444 tone de porumb — producţia medie a fost de 3 000 kg. boabe la hectar — aproape 500 000 lei, din vînzarea cepei cultivate 20 000 lei. Cu una, cu alta, am încasat deci peste 800 000 lei. Dacă ţinem seama că venitul total al cooperativei a fost de 4 050 000 lei se poate vedea cît de substanţială a fost contribuţia sumelor provenite din valorificarea produselor de pe cele 174 ha. intrate in circuitul agricol. Inginerul agronom Gh. Florescu a continuat calculele ca un verita­bil matematician. El ne-a arătat că anul acesta vor mai adăuga la su­prafaţa arabilă încă 26 ha , 8 ha., la punctul „Smeeni“, prin desfiinţarea unor liziere de salcîmi îmbătrîniţi, 3 ha., ocupate cu salcîmi pe malul Ialomiţei, 6 ha. teren de coastă, 9 ha. ce vor fi drenate. Inginerul a precizat că anul acesta veniturile băneşti provenite din valorificarea producţiei de pe pămînturile intra­te recent în circuitul agricol vor fi de peste 1 400 000 lei ceea ce în­seamnă 25 la sută din totalul veni­turilor planificate. Paralel cu acţiunile de redare în circuitul arabil a noi suprafeţe, con­siliul de conducere, specialiştii nu au scăpat din vedere nici un alt as­pect deosebit de important : folosi­rea intensivă a pămîntului. De pil­dă, anul trecut, prin cultivarea fa­solei, dovlecilor şi pepenilor inter­calaţi printre rîndurile de porumb s-au obţinut 600 tone dovleci fura­jeri, 350 tone dovleci Marija şi pe­peni furajeri precum şi 9 000 kg. fasole, economisindu-se astfel 37 ha. de teren ce au putut fi cultivate cu cereale. 225 ha au fost ocupate cu culturi succesive , pe 120 ha., ce au fost cultivate cu secară masă verde, după consumarea acesteia, s-a pus iarbă de Sudan ; după bor­ceag pentru fîn, pe 50 ha. s-au în­­sămînţat sorg și porumb furajer, iar după grîu, pe 55 ha. s-a semănat porumb pentru siloz. Toate aceste rezultate constituie cartea de vizită a hărniciei consi­liului de conducere al cooperativei din Cosîmbeşti ca şi a inginerului agronom Gheorghe Florescu care în această vară împlineşte 10 ani de cînd a venit să lucreze aici, în mij­locul cîmpiei Bărăganului, punîn­­du-şi toată capacitatea sa de mun­că, toate cunoştinţele în slujba creş­terii producţiei la hectar, a consoli­dării unităţii de care se simte legat cu toată fiinţa sa C. POPOVICI • 174 hectare de teren au dat cea din­ţii recoltă • De unde au provenit anul trecut 800.000 lei venituri băneşti • Alte suprafeţe sunt redate agriculturii în acest an. Pe şantierele de hidroamelioraţii din Lunca Dunării continuă intens munca pentru redarea de noi supra­­feţe agriculturii. In clişeu : Aspect din timpul lucrărilor care se desfăşoară în sectorul Prundu-Greaca Foto : S. VASILESCU instantanee Premieră la Băneasa Am văzut ieri un episod... ornito­­logic de-a dreptul ieşit din comun. Pe trotuarul din faţa magazinului „Romarta copiilor“, de pe artera bucureşteană 6 Martie, şi-a instalat cuibul într-un pom o turturea. In­­chipuiţi-vă forfota neîntreruptă a pietonilor, circulaţia vertiginoasă a maşinilor şi troleibuzelor şi de­asupra — la nici un metru — pe un piedestal de ramuri, această vestitoare nedezminţită a primăverii. Am privit şi am salutat din mers împreună cu sutele de cetăţeni acest mesaj viu, încolţit în plină trepidantă urbană. Decupată din marele stol al eternelor migratoare, turtureaua din pomul de pe bulevard, mi-a a­­mintit de suratele ei localizate in tot timpul anului la grădina zoolo­gică de la Băneasa. Și, dacă tot a venit vorba, să nu uităm că duminică va fi premieră la Băneasa. Da, o premieră cu un pu­blic imens care anul trecut a depă­şit cifra de o jumătate de milion. Duminică vernisajul va avea loc sub auspiciile amenajărilor obiş­nuite în fiecare anotimp. Cîteva schimbări locative, ne amplasează noul itinerar. In locul rîşilor­­n-au nici o legătură cu rubricile de um­or ale revistelor) s-a amenajat un bazin pentru vidre. Cei 19 struţi s-au multiplicat ajungînd acum la cifra de 25. Pitoreasca lor colonie cu ni­sipul nelipsit pentru confirmarea fabulei va atrage desigur interesul şi curiozitatea vizitatorilor. Un elefant impozant, proaspăt pensionar al jocului de recreaţie bucureştean, va îmbogăţi decorul exotic. In spaţiul locativ al amplei menajerii în aer liber, natalitatea a adus, fireşte, cîteva modificări, intr-o imaginară fişă de imobil. Priviţi în fotografia alăturată, atenta afecţiune a biologului Mihai Cociu şi a îngri­jitorului Radu Constantin faţă de cei doi pui de lei care au văzut lumina zilei pe... malul Dîmboviţei. Ar mai fi de - adăugat, un pui de maimuţă, un pui de lama şi alte zoologice apariţii. Duminică va fi premieră la Bă­neasa ! Vă amintim să o notaţi pe agenda citadină şi zău că n-ar strica să o amintim şi celor de la I.T.B. pentru a asigura din timp vehicolele necesare (nu ca în alţi ani) pentru eventuala depăşire a jumătăţii de milion de vizitatori din sezonul care D. TABACU Foto : AGERPRES § 2­1) Anul X­ XII nr. 6364 4 pagini 30 bani Joi 1 aprilie 1065 „Blocu de lumini “ „Inima“ tractorului romînesc se fabrică la Sinaia. Aici ia naştere aparatul care infuzează energia dă­tătoare de cai putere în cilindrii motorului de tractor — pompa de injecţie. O vizită în aceste zile la Uzina mecanică din Sinaia ne pune în faţă o noutate tehnică. Cît înălţi­mea a trei etaje se ridică din beton şi sticlă noua hală în care se fabri­că „inima“ tractorului. Clădirea este de fapt un paralelipiped ale cărui suprafeţe principale — pereţii laterali — sînt formaţi fie­care din cîte un sfert de hectar de geamuri. Pe aici pătrund în tot timpul zilei, razele soarelui, lumi­­nînd fiecare maşină, fiecare loc de muncă ; prin aceste geamuri se re­flectă noaptea în afară luminile de neon care îi fac pe localnici să de­numească noua hală „blocul de lu­mini“. Despre felul cum este organizat fluxul tehnologic ne-a vorbit ingine­rul şef de concepţie al uzinei, tova­răşul GHEORGHE TIU . — In noua hală sînt concentrate operaţiile care pînă acum se exe­cutau în două clădiri disparate, fapt care nu înseamnă numai o apropiere a fazelor de producţie, dar şi o mai raţională organizare a lor. Cu alte cuvinte maşinile au fost amplasate în ordinea fluxului tehnologic, operaţiile asemănătoare fiind grupate în cadrul aceluiaşi spaţiu de producţie. Caracteristica principală a producţiei noastre este aceea că fluxul tehnologic „creşte“ de la un nivel al clădirii, la altul. După vizita făcută în noua hală şi după informaţia primită de la directorul uzinei, tovarăşul Aurel Boghici, că în timpul scurt din acest an uzina a produs cu 20 la sută mai mult decît în perioada co­respunzătoare a anului trecut, a­­vem toate motivele să ne repre­zentăm verticala de care ni se vor­bise ca pe o nouă şi promiţătoare ascensiune a uzinei. PAUL LAMPERT corespondentul „Romîniei libere" Cargoul „Deva“ după prima cursă CONSTANȚA (coresp. R. I.). — Cargoul romînesc „Deva“ intrat anul acesta în exploatarea flotei noastre maritime comerciale, s-a înapoiat din prima sa cursă. Amănunte des­pre prima cursă le-am primit de la Gh. Ungureanu, comandantul navei. — In cele peste 60 de zile de na­vigaţie în apele Mării Negre, Mării Mediterane şi Oceanului Atlantic, atît nava cît şi echipajul s-au comportat excelent. Construcţia solidă a car­goului, motoarele puternice şi apa­ratura modernă de navigaţie de la bord ne-au ajutat să trecem cu bine şi furtuna care ne-a prins în golful Biscaya. Echipajul cargoului „De­va“ aduce laude constructorilor gă­­lățeni pentru calitățile deosebite ale navei. Expoziţie de artă populară La Muzeul de artă populară al R.P.R. s-a deschis recent expoziţia: „Arta populară în interioarele ţă­răneşti“. Exponatele din numeroa­sele săli ale muzeului, grupate pe regiuni, cuprind obiecte cu valoare artistică din casele ţărăneşti: scoar­ţe, ştergare, fețe de mese, vase de ceramică, mobilier, obiecte de uz casnic. PROPUNERILE NOASTRE Înfăptuirile noastre Deputaţii şi cetăţenii muncesc împreună pentru înfăptuirea propunerilor făcute in timpul campaniei electorale In mijlocul cetăţenilor, în mijlocul celor care le-au încredinţat man­datul de cinste de a-i reprezenta in sfaturile populare, deputaţi nou aleşi şi-au început munca. în circumscripţiile electorale, deputaţi şi cetăţeni se străduiesc să găsească posibilităţile, metodele de muncă cele mai po­trivite pentru a îndeplini ceea ce şi-au propus în vederea dezvoltării eco­nomice şi gospodăreşti a oraşelor şi satelor. Stabilirea obiectivelor gos­podăreşti la nivelul fiecărei circumscripţii a fost făcută cu participarea largă a maselor la discutarea treburilor obşteşti. Din înmănunchierea gîndurilor, sugestiilor îndelung chibzuite ale tuturor, s-au născut pla­nuri ale căror obiective s-au îmbogăţit şi se îmbogăţesc mereu datorită participării largi, nemijlocite a milioanelor de cetăţeni la discutarea şi înfăptuirea lor. Să ne gîndim cît de mare este numărul propunerilor făcute la în­­tîlnirile pe care alegătorii le-au avut cu candidaţii lor ; să ne gîndim cite asemenea valoroase propuneri s-au şi înfăptuit, cîte sînt pe cale de a se înfăptui. Alcătuind un vast program de muncă pentru sfaturile populare, pentru toţi deputaţii, propunerile făcute în timpul campaniei electorale constituie o dovadă a interesului maselor pentru treburile obşteşti, o dovadă a dragostei cu care se gîndesc la dezvoltarea oraşelor şi satelor, a hotărîrii cu care se angajează să transforme propunerile în fapte. La oraşe... E destul de greu de ales între nu­meroasele exemple de propuneri ale cetăţenilor. Fiindcă nu există loc unde aportul acestora la gospodări­rea oraşelor să nu se facă simţit prin zeci, prin sute de propuneri. La sfatul popular al oraşului Bra­şov de pildă, peste 120 de lucrări au fost realizate pe baza propunerilor alegătorilor , aceasta este prima ci­fră pe care o consemnăm. In fapt ea înseamnă lucrări de modernizare a bulevardului Lenin, o nouă circum­scripţie sanitară, o librărie şi o co­fetărie deschise în cartierul Steagul Roşu, noi telefoane publice montate pe diferite străzi, printre care şi pe strada Zizinului, noi troleibuze care circulă în oraş, pe traseele mai a­­glomerate. Mai departe, însemnările noastre privesc oraşele şi comunele ce a­­parţin Braşovului. In acest sens, re­ţinem că în comuna Holbav a luat fiinţă o nouă circumscripţie sanita­ră, că la Peştera şi Fundata, cămi­nele culturale au fost dotate cu noi aparate cinematografice de proiec­ţie şi altele. O măsură foarte apre­ciată de cetăţeni, pe linia realizării propunerilor făcute, este aceea de a se dubla, în orele de vîrf, numărul autobuzelor care circulă pe traseele Braşov-Ghimbav-Codlea , Braşov- Cristian-Rîşnov şi Braşov-Zărneşti. 10 545 — aceasta este cifra ce re­prezintă propunerile făcute în Ca­pitală în timpul campaniei electo­rale. Cele mai multe dintre ele, a­­proape 6 000, se referă la lucrări de gospodărie comunală, interesul ce­tăţenilor îndreptîndu-se în special către înfrumuseţarea oraşului. Pa­­vări şi reparări de străzi, extinde­rea reţelei de apă şi canal, transpor­tul în comun, sunt sectoarele de ac­tivitate ale sfaturilor populare din Capitală ale căror planuri s-au îm­bogăţit cu numeroase şi preţioase sugestii. O altă cifră, 3 500 — re­prezintă numărul propunerilor rea­lizate. Din rîndul acestora amintim: lu­crări ce se cer operativ făcute a­­cum, primăvara, cum ar fi aranja­rea şi tunsul pomilor în numeroase circumscripţii electorale, redeschi­derea bufetului „Locomotiva“ şi or­ganizarea unui raion cu produse lac­tate la magazinul alimentar din piaţa „România Muncitoare“, ambe­le în raionul Griviţa Roşie. Tot­odată, o seamă de propuneri pr­ei­vind construirea unui cinematogrE® cu 500 locuri în cartierul Balta Albă, amenajarea unei biblioteci la Gara de Est, construirea unui amfiteatru la Şcoala de 8 ani nr. 24 din raionul 30 Decembrie şi construirea unui complex comercial pe strada Ami­ral Bălescu, sunt în curs de înfăp­tuire. Cîteva exemple edificatoare aflăm şi la sfatul popular al oraşului Sînnicolau Mare. Numărul propune­rilor realizate pînă acum este mare. Pe străzile Aurel Vlaicu, Ciprian Po­­rumbescu, Iorgovan şi altele, în orele de după-amiază, numeroşi cetăţeni, printre care aproape tot­deauna se află şi deputaţii lor Tra­­iian Teodorov, Gheorghe Blaj, Elisa­­beta Tolnay, transportă şi depozi­tează plăci prefabricate, piatră, zgură şi alte materiale necesare lu­crărilor de amenajare a străzilor. ...şi la sate Ridicarea unor noi construcţii­ so­­cial-culturale — şcoli, cămine cul­turale, dispensare, case de naşteri — electrificarea şi extinderea electrifi­cării comunelor, modernizarea dru­murilor, înfrumuseţarea aşezărilor PETRU SIMIONESCU (Continuare în pag. a 2-a) Miting de solidaritate cu lupta poporului vietnamez NOUTĂŢILE ZILEI Instalaţie de comandă centralizată pentru dirijarea vagoanelor C. F. R. Colectivul Uzinelor „Electromag­netica“ din Capitală a realizat pri­ma instalaţie de comandă centrali­zată, tip dispecer, pentru dirijarea vagoanelor, pe căile ferate. Cu aju­torul ei, de la o staţie principală de cale ferată se pot transmite diverse comenzi către alte staţii aflate în subordine şi se controlează totodată executarea lor. Comenzile se trans­mit prin manevrarea aparatajului de la un pupitru de comandă, iar controlul efectuării lor se realizea­ză prin iluminarea automată a tra­seelor de cale ferată pe lamino­­schema pupitrului. Noua instalaţie, realizată pentru prima dată în ţara noastră, contri­buie la sporirea cu aproximativ 40 la sută a capacităţii de trafic de pe porţiunea de cale ferată deservită de ea. Totodată, se măreşte siguran­ţa în circulaţia trenurilor şi se asi­gură sporirea vitezei vagoanelor cu peste 30 la sută. Primele instalaţii de comandă centralizată tip dispecer pentru di­rijarea vagoanelor vor fi date în exploatare în reţeaua căilor ferate din ţara noastră. (Agerpres) Staţie de reproducere timpurie a crapului ORADEA (coresp. R. I.).­­ Ex­perienţele efectuate în ultimii 3 ani de către un grup de specialişti r­omâni, privind folosirea apelor ter­male de la Băile Victoria, pentru reproducerea timpurie a peştilor, au dat rezultatele dorite. Folosind aces­te ape se obţin puieţi de crap mai timpurii cu 30—60 de zile, iar prin aceasta peştele poate fi dat în con­sum chiar în primul an — ajungînd la o greutate de 300—500 grame. Pentru a aplica pe scară largă a­­ceastă metodă, la Băile Victoria a fost construită şi dată în folosinţă o staţie de reproducere timpurie a crapului dotată cu laboratoare şi a­­paratura necesară, cu bazine pentru creşterea puieţilor şi adaptarea trep­tată la o temperatură apropiată cu cea din eleşteele de creştere. Staţia a „scos“ ieri prima serie de circa 13 milioane puieţi de crap. Nu­mai în această primăvară, aici se vor scoate 50 milioane de puieţi. Miercuri după-amiază a avut loc în sala Lectoratului Central din Capitală un miting de pro­test în legătură cu acţiunile a­­gresive ale S.U.A. în Vietnam. In clişeu : Aspect din sală, în timpul mitingului. (Citiţi rela­tarea în pagina a 3-a) Foto : ION POPOVICI In avans faţă de grafic SIGHETUL MARMAŢIEI (coresp. R. I.). — Lucrările pe şantierul Combi­natului de industrializare a lemnului din Sighetul Marmaţiei se desfăşoară într-un ritm intens. Astfel, la Fabrica de placaje, la prima linie tehnologică, utilajele au fost montate în proporţie de 95 la sută. Avansate faţă de grafic sunt şi lucrările de montaj la cea de a doua linie tehnologică Ritmul în care se desfăşoară lucră­rile confirmă hotărîrea colectivului de montori, instalatori şi electricieni ca Fabrica de placaje — primul obiectiv al Combinatului de industrializare a lemnului , care va produce anual 12 OOP m. c. de placare, să intre in probe tehnologice cu o lună înainte de termen. CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în general frumoasă cu cer temporar noros. Vor cădea ploi lo­cale, mai ales sub formă de averse Temperatura la început staţionară apoi în creştere. Minimele vor oscila între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 6 și 16 grade. Lucrări ştiinţifice şi artistice solicitate pe­ întreprinderea de stat pentru co­merţul exterior — Cartimex — ex­portă curent tipărituri în peste 40 de ţări. Numai din domeniul beletristicii au fost exportate anul trecut diferite titluri din operele unor scriitori ro­­mâni, clasici şi contemporani, în circa 45 000 exemplare, în ultimul timp sunt mult solicitate peste hotare şi lucră­rile de ştiinţă româneşti. Au fost cerute într-un număr însemnat de exemplare lucrări ca „Modulaţia de frecvenţă" de Gh. Cartianu, „Metode biochimice de diagnostic şi cercetare" de­­ Georgescu şi Eugen Păunescu, „La­găre cu alunecare Calcul, proiec­tare, ungere" de N. Tipei, „Fiziologia bacteriană" de Lydia Mesrobeanu etc. Au mai fost exportate Dicţiona­rul tehnic poliglot, dicţionare bi­lingve, albume mari de artă, lucrări din colecţia „Maeştrii artei romîneşti" (Grigorescu, Luchian, Tonitza, Steri­­adi, Ressu), albumele cu fotografii „Romînia" şi „Bucureşti" etc.­­ Tot­odată peste hotare sunt primite cu in­teres lucrările romîneşti tipărite de editurile noastre în colaborare cu edituri din alte ţări

Next