România Liberă, mai 1965 (Anul 23, nr. 6390-6414)

1965-05-03 / nr. 6390

9,România liberă“ nr. 6390 — 3­8 — 1965 — pag. a 2-a SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Cuvin­tarea tovarăşului Alexandru Drăciei fUrmare din pag l­a­ tăţii in drepturi şi avantajului re­ciproc, neamestecului în afacerile interne. Ţara noastră duce o politi­că externă de consolidare a păcii, de luptă activă împotriva acţiunilor a­­gresive ale cercurilor imperialiste, de coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme social-politice diferite. Interesele vitale ale popoarelor impun, mai mult ca oricînd, unirea tuturor forţelor care luptă pentru apărarea păcii. Se împlinesc luna aceasta două decenii de la istorica victorie asupra Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial. Aniversarea acestei victorii dă noi imbolduri luptei tuturor forţelor păcii şi progresului pentru preîntîm­­pinarea unui nou război mondial, pentru salvgardarea şi consolidarea păcii. Dragi tovarăşi şi prieteni, în viaţa partidului şi poporului nostru va avea loc în curînd un eve­niment istoric . Congresul Parti­dului Muncitoresc Român- Comite­tul Central al partidului îşi expri­mă convingerea că muncitorii, ţăra­nii, intelectualii, toţi oamenii mun­cii îşi vor înmulţi eforturile pentru a obţine, în cinstea Congresului partidului, noi victorii pe calea pro­gresului economic, social şi cultural al patriei noastre scumpe — Repu­blica Populară Română ! Sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român, a Comitetului său Central, înainte spre noi victorii în desăvîrşirea construcţiei socialismu­lui ! Trăiască poporul român, construc­tor al socialismului! Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Trăiască unitatea şi coeziunea ţă­rilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale sub steagul marxism-leninismului! Trăiască pacea în întreaga lume ! Sub roşul stindard al gloriosului partid Imaginea uriaşului covor înflorat pe care sutele de copii l-au desfăşurat din mers în faţa tribunelor, nu s-a şters încă din faţa ochilor noştri cînd fanfara anunţă intrarea coloanei oa­menilor muncii. în frunte păşesc 80 de oameni purtînd o uriaşă lozincă pe care se poate citi : „Trăiască 1 Mai“. In urma lor, 600 de stegari deschid drumul unui grup ce desfăşoară pe toată întinderea platoului pieţei o în­flăcărată chemare : „Să întîmpinăm cel de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu noi succese în opera de construcţie a socialismului“. La sărbătoreasca demonstraţie de 1 Mai, oamenii muncii din capitala ţării au venit să raporteze cu mîndrie despre realizările repurtate în primele luni ale anului, care marchează înche­ierea planului sesenal, au adus emoţio­nante mărturii ale elanului activităţii lor îndreptate spre îndeplinirea îna­inte de termen a angajamentelor lua­te în întrecerea socialistă. Carele ale­gorice, panourile şi graficele din co­loane, punctează în această revărsare de forţă şi entuziasm succesele dobîn­­dite de către colectivele bucureştene. Constructorii de maşini de la Uzinele „23 August“ anunţă depăşirea planului producţiei globale pe primul trimestru cu 2,5 milioane lei, laminatorii de la „Republica“ au livrat în plus 1 570 tone de ţevi finite, constructorii de maşini agricole de la „Semănătoarea" pregătesc intrarea în fabricaţia de se­rie a unei noi combine de porumb, fi­latoarele şi ţesătoarele de la întreprin­derea „Dacia“ vestesc roadele preocu­pării lor tot mai accentuate pentru realizarea de produse de înalt nivel calitativ şi în sortimente variate, în salba de remarcabile înfăptuiri ale întregii ţări, cele ale bucureşteni­­lor se înscriu la loc de frunte. Aseme­nea torenţilor de primăvară care se unesc în puternice şuvoaie, coloanele intră în piaţă într-un viguros rînd multicolor, fiecare colectiv aducînd roadele propriei lui munci, însufleţite şi pline de abnegaţie, pentru transpu­nerea în viaţă a planurilor construc­ţiei socialiste elaborate de partid şi guvern. în primele trei luni ale anu­lui, industria bucureşteană a dat peste plan economiei naţionale, printre altele, 2 300 tone de laminate, 200 000 m.p. ţe­sături din bumbac şi din fire artificia­le, 32 000 de perechi încălţăminte din piele, 1 300 tone de zahăr. întreprinde­rile constructoare de maşini şi meta­lurgice din capitală au introdus în fabricaţie 12 produse noi, au pregătit alte 46 şi au realizat 51 de prototipuri. Este contribuţia muncitorilor bucu­­reşteni la realizarea planului produc­ţiei globale industriale al primului tri­mestru în proporţie de 101,6 la sută, la obţinerea sporului de producţie de 14,2 la sută înregistrat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în Piaţa Aviatorilor, devenită o imensă peluză înflorită, răsună cu vi­goare înflăcărate chemări. Așa cum hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.M.R. care a stabilit convocarea în vara acestui an a celui de-al IV-lea Congres al partidului, a determinat o atmosferă de puternic avînt în muncă, tot așa apropiatul eveniment şi-a pus puternic amprenta pe întreaga demon­straţie de 1 Mai, sporindu-i străluci­rea şi entuziasmul. Lozincile scandate cu însufleţire de sute şi mii de oa­meni, imensele panouri şi grafice dau glas hotărîrii nestrămutate de a întîm­­pina cel de-al IV-lea Congres al par­tidului cu noi victorii pe drumul în­floririi patriei. Angajamentele luate în aceste zile vorbesc, în graiul sobru dar elocvent al cifrelor, despre preo­cuparea sporită pentru realizarea în mod exemplar a planului la toţi indi­catorii, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi ridicarea lor la nivelul cerinţelor actuale ale teh­nicii moderne, pentru depăşirea sar­cinilor de livrări destinate exportului. Metalurgiştii „Griviţei Roşii“ vestesc că vor executa înainte de termen li­vrările de instalaţii pentru marile şantiere ale patriei, constructorii cen­tralei electrice de termoficare Bucu­­reşti-Sud poartă cu ei un panou care înfăţişează noul obiectiv industrial, lucrătorii Combinatului de cauciuc — Jilava anunţă că vor realiza pînă la Congres o producţie globală suplimen­tară de 6 milioane lei, constructorii de pompe ilustrează pe un grafic expor­tul produselor lor în 12 ţări, „proiec­tăm pentru siderurgie“ , spun la rîn­­dul lor specialiştii de la IPROMET. Dintr-o simplă privire ai astfel posi­bilitatea să măsori nu numai rodnicia drumului parcurs, dar şi viitorul tot mai luminos al patriei socialiste. Sub roşul stindard al gloriosului partid, oamenii muncii din Bucureşti, alături de întregul popor, de întreaga ţară, păşesc în rînduri strînse afirmîndu-şi hotărîrea fierbinte de a înfăptui strîns uniţi politica înţeleaptă a partidului. TUDOR GHEORGHIU O înflăcărată chemare a oamenilor muncii în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român Un univers bogat in buturii Ca în fiecare an, de­monstraţia de 1 Mai o deschid pionierii. Co­loana lor unduitoare pare un uriaş caleidos­cop viu. Iată-i. Nişte prichindei de-o şchioa­pă, coborîţi parcă din cărţile cu poveşti, a­­gită buchete de flori deasupra capetelor. Nişte stegari păşesc gravi, concentraţi şi sobri. Un grup de fete cu eşarfe roşii, galbene şi albastre, descriu prin aer mici rotocoale ca nişte valuri. Cîteva zeci de şcolari poartă pe­ un car alegoric ma­chete ale cărţilor pri­mite gratuit din partea statului. Un alt şir care arată notele că­­rătate — numai 9 şi 10 — dovedesc că ştiu folosi cum se cuvine cărţile, lată-i pe radio­amatorii aplecaţi asu­pra aparatelor prin care comunică zilnic cu colegii lor din toată lumea. Odată cu ei vin aeromodeliştii şi con­structorii de nave în miniatură. Şi-un balet original în care locul dansatorilor l-au luat trandafiri roşii, fluturi cu aripi de mătase, gîze mărite sub lupa nevăzută a unui mi­croscop. Trec bicicliştii echipaţi pentru drum lung, cu pălării ocroti­toare de soare, cu rucsacuri în spinare, porniţi să întîmpîne vacanţa mare. In co­loană păşesc sportivi nenumăraţi — gim­­naşti şi acrobaţi, atleţi şi paraşutişti — dori­tori să-şi însuşească măiestria şi să păşeas­că încrezători pe sta­dioane. Universul copiilor noştri, bogat în bucurii, variat şi senin, e re­produs aici în tot ce are mai caracteristic şi mai interesant. Din rînduri se des­prinde un grup de pionieri care urcă la tribună şi oferă buche­te de flori conducăto­rilor partidului şi guvernului. Sînt flo­rile recunoştinţei pen­tru copilăria plină de fericire pe care o trăiesc. I. PAVELESCU Măiestrie şi graţie Privită de sus, coloana multico­loră a sportivilor se înfăţişează plă­cut privirilor. Ea împleteşte măie­stria şi graţia care s-au revărsat în această zi de sărbătoare pe platoul Pieţei aducînd cu ea mărturii ale progresului înregistrat de mişcarea noastră sportivă în anii puterii populare. Trofeele, purtate cu mîn­drie de cei care le-au cucerit în marile confruntări internaţionale, constituie dovezi ale prestigiului cîştigat in arena mondială de spor­tul românesc. Aplauzele asistenţei sunt adresate nu numai maeştrilor emeriţi ai sportului ci şi altor spor­tivi fruntaşi care în această zi de sărbătoare au venit să-şi aducă pri­nosul lor de recunoştinţă pentru minunatele condiţii puse la dispo­ziţia sportului de către partid şi guvern. Condiţii care sunt materia­lizate în cele peste 16 000 de baze sportive ce stau azi la îndemîna celor care vor să practice sportul. A Parada sportivi­lor ne-a înfăţişat JM şi de astă dată am­ JjH ploarea şi succese­ifiSyt le mişcării noastre jgipw sportive. Totodată ca a însemnat şi un angajament pentru 'iSj§|| noi victorii, pentru TSW dezvoltarea conti­­■H nuă a sportului românesc. I. BOCIOACA . In aceeaşi coloană Printre buchetele multicolore, printre machete şi care alegorice, printre pancartele pe care sunt scri­se numele întreprinderilor, în a­­ceeaşi coloană întîlnim şi nume­le unor instituţii de învăţămînt. Studenţii de la Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, viitori specialişti în mecanică sau electro­nică, în chimie sau în fizică atomică, defilează alături de muncitorii unei uzine metalurgice. Cei de la Institu­tul agronomic au în dreapta lor un grup de cooperatori de la una din unităţile din preajma capitalei care au încheiat semănatul porumbului chiar în ajun. Iar studenţii de la u­­niversitate, profesorii de mîine, au în preajmă şcolari. Tinerii care azi duc sub braţ tabele de logaritmi, echere şi rapor­toare, vor porni după terminarea studiilor în întreprinderi, în şcoli, pe ogoare cu dorinţa fermă de a-şi folosi cît mai rodnic cunoştinţele pe care şi le însuşesc acum cu sîrg. Această hotărîre, ne-au împărtăşit-o şi studentul Ilie Peniuc de la facul­tatea de tehnologia construcţiei de maşini şi Nistor Sulcan de la agro­nomie. Fiecare dintre ei ştie că are asigurate toate condiţiile ca să-şi vadă visul împlinit, devenind folo­sitori societăţii noastre socialiste. De aceea freamătă de bucurie în acest mai însorit, de aceea rostesc cuvinte de mulţumire pentru partid, făurarul tinereţii lor fericite. P. IONESCU (Urmare din pag. l­a) C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­mitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. A luat cuvîntul tovarăşul Alexan­dru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Române. în repetate rînduri, cuvîntarea sa a fost subliniată de urale şi ovaţii puternice. Mitingul a luat sfîrşit într-o at­mosferă de entuziasm şi însufleţire. Participanţii la miting au părăsit apoi piaţa purtînd prin faţa tribune­lor pancarte cu lozinci în care slă­vesc partidul nostru, în care reafir­mă cu tărie hotărîrea întregului nos­tru popor de a înfăptui politica în­ţeleaptă a partidului, de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres cu noi şi măreţe realizări, cu urări închinate atotbiruitoarei învăţături marxist­­leniniste, unităţii şi coeziunii mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti inter­naţionale, saluturi adresate oameni­lor muncii din ţările socialiste şi prieteniei cu aceste popoare, erau purtate portrete ale marelui fiu al poporului nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej, eminent militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. După trecerea coloanelor de pionieri au urmat demonstraţia oamenilor muncii, în cele patru ore cît a durat de­monstraţia oamenilor muncii din Ca­pitală, Piaţa Aviatorilor s-a asemă­nat cu un nesfîrşit fluviu de flori. Fantezia creatoare şi-a dovedit din plin fecunditatea întrecîndu-se în măiestrie cu natura. Crengi cu flori naturale sau artificiale, amfore cu jerbe de flori multicolore, copaci înfloriţi, dădeau în ansamblul lor imaginea unei livezi înmiresmate, imaginea unei ţări în plină înflorire. Ceasuri în şir, prin faţa tribune­lor au trecut oameni cu chipuri lu­minate de mulţumirea îndeplinirii angajamentelor luate. Florilor atît de frumoase, operă a mîinilor măies­tre, li s-a adăugat floarea gîndurilor înaripate. Lîngă petală a apărut versul. Din su­te de piepturi se înăl­ţau versuri, simple, dar cuprinză­toare ce oglindeau hotărîri, elanuri, certitudini. Ele reflectau dragos­tea pentru partid, pentru patrie. Rostite cînd dintr-o parte, cînd din alta a pieţei, alcătuiau un însufleţit dialog, terminat în prelungi urale, încrederea nestrămutată în partid, dragostea şi ataşamentul faţă de el e reflectat în lozinca : „Comitet Central iubit / De popor tu eşti slă­vit“ sau „Cu partidul nostru-n frun­te ! Vom avea victorii multe“. Privind cu încredere în viitor, oa­menii îşi exprimau astfel gîndurile : „Socialismul zi de zi / Noi îl vom desăvîrşi“, „Noi muncim cu noi pu­teri / Ţară-ntreagă să prosperi“. Panourile, graficele, angajamen­tele înscrise pe care le alegorice vorbeau de apropiatul mare eveni­ment din viaţa partidului nostru — cel de-al IV-lea Congres — căruia i s-au închinat versurile: „Pentru-al patrulea Congres / Vom munci cu mult succes“. Asistînd la această mare de­monstraţie, ascultînd înflăcăratele chemări, privind feţele miilor şi miilor de oameni simţeai că totul era cuprins de o călduroasă atmos­feră de optimism, de încredere în viitorul socialist. Braţ la braţ, muncitori şi intelec­tuali, bătrîni şi tineri, mergeau cu pas hotărît sub gloriosul steag al partidului, însufleţiţi de un puternic avînt în muncă, de o puternică emulaţie socialistă. La acele ore, în întreaga ţară se sărbătorea ziua de 1 Mai. Pretu­tindeni, ca şi în Capitală, oamenii muncii păşeau mîndri de succesele lor, de perspectiva luminoasă pe care şi-o făuresc sub conducerea partidului nostru iubit. Priveai acest şuvoi imens de oa­meni şi petrecîndu-i, zăreai marile întreprinderi industriale, unele noi, altele înnoite, noile construcţii de locuinţe, lanţul de blocuri cu multe etaje, completînd parcă acest săr­bătoresc peisaj. Capitala noastră, din zi în zi mai frumoasă, participa cu întreaga ei fiinţă la marea sărbătoare a celor ce muncesc. Şi cînd demonstraţia s-a încheiat, din miile de piepturi ale celor aflaţi în piaţa plină de oa­meni, a răsunat Internaţionala, imnul de luptă al clasei muncitoare. * Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Bucureşti a fost re­transmisă în întregime de posturile noastre de radio şi televiziune. As­pecte de la demonstraţia din Bucu­reşti au fost retransmise prin inter­mediul „Interviziunii“ de posturile de televiziune din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. S­­. Iugoslavia, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi tot prin intermediul „Interviziunii", telespectatorii ro­mâni au urmărit aspecte de la de­monstraţiile de 1 Mai şi alte manife­stări din ţările de mai sus, retrans­mise de postul de televiziune din Bucureşti. CONST. SIRBU Marea demonstraţie a oamenilor muncii din capitală Cimpuri fertile de desfăşurare a activităţii de creaţie Am regăsit-o sîmbătă dimineaţă, pe un car alegoric al Academiei Republicii Populare Române, în vîr­­ful unui catarg, a cărui siluetă su­plă descria parcă elanul unui bolid, al unei nave cosmice ţîşnită spre oceanul aerian. Prin dibăcia şi inge­niozitatea constructorilor, macheta era însufleţită de mişcare ; electronii gravitau în jurul nucleului, urmîn­­du-şi fiecare traiectoria şi privitorul era îndemnat să găsească în această evoluţie, nu numai o instructivă de­monstraţie de fizică, ci şi un omagiu adus cercetării ştiinţifice, proiectul unui monument pe al cărui soclu ar putea fi gravate cuvintele poetului : „Şi în sfîrşit, urmaşul lui Prometeu, el, omul / A prins şi taina mare a tainelor, atomul..." Dar manifestanţii adunaţi în jurul acestei sugestive alegorii nu erau nu­mai din familia fizicienilor, ci din aceea mult mai numeroasă a sluji­torilor tuturor ştiinţelor: matemati­cieni, chimişti, geofizicieni, biologi, biochimişti, harnici şi pasionaţi oa­meni de ştiinţă preocupaţi să rezolve teme cu largă aplicabilitate în toate domeniile ştiinţei şi practicii con­strucţiei socialiste, să situeze munca de cercetare la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei mondiale. Cununa de lauri, încadrînd numele celui mai înalt for ştiinţific din ţară, înscrisă pe o seamă de panouri, marca prezenţa cercetătorilor ştiinţi­fici de la celelalte institute ale Aca­ Trec care aleg orice demiei — istoricii, arheologii, econo­miştii, filologii... O prezenţă care se cere completată în relatarea repor­tericească, de prezenţa altor intelec­tuali, oameni de ştiinţă şi cultură, care au trecut în dimineaţa zilei de 1 Mai prin Piaţa Aviatorilor, gata să ducă la îndeplinire, cu sporită rîvnă, cuvîntul luminos al partidului, în­demnul de a aduce noi contribuţii la dezvoltarea economiei noastre naţio­nale, la îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului. I-am întîlnit într-un simbolic con­clav, în care erau deopotrivă înfăţi­şate, cuvîntul, sunetul, penelul, şi,­­ dalta, pe reprezentanţii uniunilor de creaţie — scriitori, compozitori, ar­tişti plastici, pe membrii unor an­sambluri folclorice, pe artiştii, re­gizorii, maşiniştii unor mari colec­tive artistice — Opera, Naţionalul, teatrele bucureştene. Prin graiul cifrelor şi al realităţi­lor concludente, înscrise pe panouri, prin saluturi şi ovaţii pentru partid, conducătorul încercat al poporului, oamenii de ştiinţă şi cultură îşi ex­primau, asemeni întregului popor, hotărîrea de a făuri, sub conducerea comuniştilor, noi victorii pe calea progresului economic, social şi cul­tural, cu satisfacţia creatoare de a găsi întotdeauna, în obiectivele însu­­fleţitoare pe care ni le pune în faţă partidul, tot atîtea cîmpuri fertile de desfăşurare a activităţii ştiinţifice şi de creaţie. B. BUZILA

Next