România Liberă, mai 1965 (Anul 23, nr. 6390-6414)
1965-05-03 / nr. 6390
9,România liberă“ nr. 6390 — 38 — 1965 — pag. a 2-a SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Cuvintarea tovarăşului Alexandru Drăciei fUrmare din pag la tăţii in drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în afacerile interne. Ţara noastră duce o politică externă de consolidare a păcii, de luptă activă împotriva acţiunilor agresive ale cercurilor imperialiste, de coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme social-politice diferite. Interesele vitale ale popoarelor impun, mai mult ca oricînd, unirea tuturor forţelor care luptă pentru apărarea păcii. Se împlinesc luna aceasta două decenii de la istorica victorie asupra Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial. Aniversarea acestei victorii dă noi imbolduri luptei tuturor forţelor păcii şi progresului pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru salvgardarea şi consolidarea păcii. Dragi tovarăşi şi prieteni, în viaţa partidului şi poporului nostru va avea loc în curînd un eveniment istoric . Congresul Partidului Muncitoresc Român- Comitetul Central al partidului îşi exprimă convingerea că muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii îşi vor înmulţi eforturile pentru a obţine, în cinstea Congresului partidului, noi victorii pe calea progresului economic, social şi cultural al patriei noastre scumpe — Republica Populară Română ! Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central, înainte spre noi victorii în desăvîrşirea construcţiei socialismului ! Trăiască poporul român, constructor al socialismului! Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Trăiască unitatea şi coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale sub steagul marxism-leninismului! Trăiască pacea în întreaga lume ! Sub roşul stindard al gloriosului partid Imaginea uriaşului covor înflorat pe care sutele de copii l-au desfăşurat din mers în faţa tribunelor, nu s-a şters încă din faţa ochilor noştri cînd fanfara anunţă intrarea coloanei oamenilor muncii. în frunte păşesc 80 de oameni purtînd o uriaşă lozincă pe care se poate citi : „Trăiască 1 Mai“. In urma lor, 600 de stegari deschid drumul unui grup ce desfăşoară pe toată întinderea platoului pieţei o înflăcărată chemare : „Să întîmpinăm cel de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu noi succese în opera de construcţie a socialismului“. La sărbătoreasca demonstraţie de 1 Mai, oamenii muncii din capitala ţării au venit să raporteze cu mîndrie despre realizările repurtate în primele luni ale anului, care marchează încheierea planului sesenal, au adus emoţionante mărturii ale elanului activităţii lor îndreptate spre îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Carele alegorice, panourile şi graficele din coloane, punctează în această revărsare de forţă şi entuziasm succesele dobîndite de către colectivele bucureştene. Constructorii de maşini de la Uzinele „23 August“ anunţă depăşirea planului producţiei globale pe primul trimestru cu 2,5 milioane lei, laminatorii de la „Republica“ au livrat în plus 1 570 tone de ţevi finite, constructorii de maşini agricole de la „Semănătoarea" pregătesc intrarea în fabricaţia de serie a unei noi combine de porumb, filatoarele şi ţesătoarele de la întreprinderea „Dacia“ vestesc roadele preocupării lor tot mai accentuate pentru realizarea de produse de înalt nivel calitativ şi în sortimente variate, în salba de remarcabile înfăptuiri ale întregii ţări, cele ale bucureştenilor se înscriu la loc de frunte. Asemenea torenţilor de primăvară care se unesc în puternice şuvoaie, coloanele intră în piaţă într-un viguros rînd multicolor, fiecare colectiv aducînd roadele propriei lui munci, însufleţite şi pline de abnegaţie, pentru transpunerea în viaţă a planurilor construcţiei socialiste elaborate de partid şi guvern. în primele trei luni ale anului, industria bucureşteană a dat peste plan economiei naţionale, printre altele, 2 300 tone de laminate, 200 000 m.p. ţesături din bumbac şi din fire artificiale, 32 000 de perechi încălţăminte din piele, 1 300 tone de zahăr. întreprinderile constructoare de maşini şi metalurgice din capitală au introdus în fabricaţie 12 produse noi, au pregătit alte 46 şi au realizat 51 de prototipuri. Este contribuţia muncitorilor bucureşteni la realizarea planului producţiei globale industriale al primului trimestru în proporţie de 101,6 la sută, la obţinerea sporului de producţie de 14,2 la sută înregistrat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în Piaţa Aviatorilor, devenită o imensă peluză înflorită, răsună cu vigoare înflăcărate chemări. Așa cum hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.M.R. care a stabilit convocarea în vara acestui an a celui de-al IV-lea Congres al partidului, a determinat o atmosferă de puternic avînt în muncă, tot așa apropiatul eveniment şi-a pus puternic amprenta pe întreaga demonstraţie de 1 Mai, sporindu-i strălucirea şi entuziasmul. Lozincile scandate cu însufleţire de sute şi mii de oameni, imensele panouri şi grafice dau glas hotărîrii nestrămutate de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al partidului cu noi victorii pe drumul înfloririi patriei. Angajamentele luate în aceste zile vorbesc, în graiul sobru dar elocvent al cifrelor, despre preocuparea sporită pentru realizarea în mod exemplar a planului la toţi indicatorii, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi ridicarea lor la nivelul cerinţelor actuale ale tehnicii moderne, pentru depăşirea sarcinilor de livrări destinate exportului. Metalurgiştii „Griviţei Roşii“ vestesc că vor executa înainte de termen livrările de instalaţii pentru marile şantiere ale patriei, constructorii centralei electrice de termoficare Bucureşti-Sud poartă cu ei un panou care înfăţişează noul obiectiv industrial, lucrătorii Combinatului de cauciuc — Jilava anunţă că vor realiza pînă la Congres o producţie globală suplimentară de 6 milioane lei, constructorii de pompe ilustrează pe un grafic exportul produselor lor în 12 ţări, „proiectăm pentru siderurgie“ , spun la rîndul lor specialiştii de la IPROMET. Dintr-o simplă privire ai astfel posibilitatea să măsori nu numai rodnicia drumului parcurs, dar şi viitorul tot mai luminos al patriei socialiste. Sub roşul stindard al gloriosului partid, oamenii muncii din Bucureşti, alături de întregul popor, de întreaga ţară, păşesc în rînduri strînse afirmîndu-şi hotărîrea fierbinte de a înfăptui strîns uniţi politica înţeleaptă a partidului. TUDOR GHEORGHIU O înflăcărată chemare a oamenilor muncii în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român Un univers bogat in buturii Ca în fiecare an, demonstraţia de 1 Mai o deschid pionierii. Coloana lor unduitoare pare un uriaş caleidoscop viu. Iată-i. Nişte prichindei de-o şchioapă, coborîţi parcă din cărţile cu poveşti, agită buchete de flori deasupra capetelor. Nişte stegari păşesc gravi, concentraţi şi sobri. Un grup de fete cu eşarfe roşii, galbene şi albastre, descriu prin aer mici rotocoale ca nişte valuri. Cîteva zeci de şcolari poartă pe un car alegoric machete ale cărţilor primite gratuit din partea statului. Un alt şir care arată notele cărătate — numai 9 şi 10 — dovedesc că ştiu folosi cum se cuvine cărţile, lată-i pe radioamatorii aplecaţi asupra aparatelor prin care comunică zilnic cu colegii lor din toată lumea. Odată cu ei vin aeromodeliştii şi constructorii de nave în miniatură. Şi-un balet original în care locul dansatorilor l-au luat trandafiri roşii, fluturi cu aripi de mătase, gîze mărite sub lupa nevăzută a unui microscop. Trec bicicliştii echipaţi pentru drum lung, cu pălării ocrotitoare de soare, cu rucsacuri în spinare, porniţi să întîmpîne vacanţa mare. In coloană păşesc sportivi nenumăraţi — gimnaşti şi acrobaţi, atleţi şi paraşutişti — doritori să-şi însuşească măiestria şi să păşească încrezători pe stadioane. Universul copiilor noştri, bogat în bucurii, variat şi senin, e reprodus aici în tot ce are mai caracteristic şi mai interesant. Din rînduri se desprinde un grup de pionieri care urcă la tribună şi oferă buchete de flori conducătorilor partidului şi guvernului. Sînt florile recunoştinţei pentru copilăria plină de fericire pe care o trăiesc. I. PAVELESCU Măiestrie şi graţie Privită de sus, coloana multicoloră a sportivilor se înfăţişează plăcut privirilor. Ea împleteşte măiestria şi graţia care s-au revărsat în această zi de sărbătoare pe platoul Pieţei aducînd cu ea mărturii ale progresului înregistrat de mişcarea noastră sportivă în anii puterii populare. Trofeele, purtate cu mîndrie de cei care le-au cucerit în marile confruntări internaţionale, constituie dovezi ale prestigiului cîştigat in arena mondială de sportul românesc. Aplauzele asistenţei sunt adresate nu numai maeştrilor emeriţi ai sportului ci şi altor sportivi fruntaşi care în această zi de sărbătoare au venit să-şi aducă prinosul lor de recunoştinţă pentru minunatele condiţii puse la dispoziţia sportului de către partid şi guvern. Condiţii care sunt materializate în cele peste 16 000 de baze sportive ce stau azi la îndemîna celor care vor să practice sportul. A Parada sportivilor ne-a înfăţişat JM şi de astă dată am JjH ploarea şi succeseifiSyt le mişcării noastre jgipw sportive. Totodată ca a însemnat şi un angajament pentru 'iSj§|| noi victorii, pentru TSW dezvoltarea conti■H nuă a sportului românesc. I. BOCIOACA . In aceeaşi coloană Printre buchetele multicolore, printre machete şi care alegorice, printre pancartele pe care sunt scrise numele întreprinderilor, în aceeaşi coloană întîlnim şi numele unor instituţii de învăţămînt. Studenţii de la Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, viitori specialişti în mecanică sau electronică, în chimie sau în fizică atomică, defilează alături de muncitorii unei uzine metalurgice. Cei de la Institutul agronomic au în dreapta lor un grup de cooperatori de la una din unităţile din preajma capitalei care au încheiat semănatul porumbului chiar în ajun. Iar studenţii de la universitate, profesorii de mîine, au în preajmă şcolari. Tinerii care azi duc sub braţ tabele de logaritmi, echere şi raportoare, vor porni după terminarea studiilor în întreprinderi, în şcoli, pe ogoare cu dorinţa fermă de a-şi folosi cît mai rodnic cunoştinţele pe care şi le însuşesc acum cu sîrg. Această hotărîre, ne-au împărtăşit-o şi studentul Ilie Peniuc de la facultatea de tehnologia construcţiei de maşini şi Nistor Sulcan de la agronomie. Fiecare dintre ei ştie că are asigurate toate condiţiile ca să-şi vadă visul împlinit, devenind folositori societăţii noastre socialiste. De aceea freamătă de bucurie în acest mai însorit, de aceea rostesc cuvinte de mulţumire pentru partid, făurarul tinereţii lor fericite. P. IONESCU (Urmare din pag. la) C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. A luat cuvîntul tovarăşul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Române. în repetate rînduri, cuvîntarea sa a fost subliniată de urale şi ovaţii puternice. Mitingul a luat sfîrşit într-o atmosferă de entuziasm şi însufleţire. Participanţii la miting au părăsit apoi piaţa purtînd prin faţa tribunelor pancarte cu lozinci în care slăvesc partidul nostru, în care reafirmă cu tărie hotărîrea întregului nostru popor de a înfăptui politica înţeleaptă a partidului, de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres cu noi şi măreţe realizări, cu urări închinate atotbiruitoarei învăţături marxistleniniste, unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, saluturi adresate oamenilor muncii din ţările socialiste şi prieteniei cu aceste popoare, erau purtate portrete ale marelui fiu al poporului nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej, eminent militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. După trecerea coloanelor de pionieri au urmat demonstraţia oamenilor muncii, în cele patru ore cît a durat demonstraţia oamenilor muncii din Capitală, Piaţa Aviatorilor s-a asemănat cu un nesfîrşit fluviu de flori. Fantezia creatoare şi-a dovedit din plin fecunditatea întrecîndu-se în măiestrie cu natura. Crengi cu flori naturale sau artificiale, amfore cu jerbe de flori multicolore, copaci înfloriţi, dădeau în ansamblul lor imaginea unei livezi înmiresmate, imaginea unei ţări în plină înflorire. Ceasuri în şir, prin faţa tribunelor au trecut oameni cu chipuri luminate de mulţumirea îndeplinirii angajamentelor luate. Florilor atît de frumoase, operă a mîinilor măiestre, li s-a adăugat floarea gîndurilor înaripate. Lîngă petală a apărut versul. Din sute de piepturi se înălţau versuri, simple, dar cuprinzătoare ce oglindeau hotărîri, elanuri, certitudini. Ele reflectau dragostea pentru partid, pentru patrie. Rostite cînd dintr-o parte, cînd din alta a pieţei, alcătuiau un însufleţit dialog, terminat în prelungi urale, încrederea nestrămutată în partid, dragostea şi ataşamentul faţă de el e reflectat în lozinca : „Comitet Central iubit / De popor tu eşti slăvit“ sau „Cu partidul nostru-n frunte ! Vom avea victorii multe“. Privind cu încredere în viitor, oamenii îşi exprimau astfel gîndurile : „Socialismul zi de zi / Noi îl vom desăvîrşi“, „Noi muncim cu noi puteri / Ţară-ntreagă să prosperi“. Panourile, graficele, angajamentele înscrise pe care le alegorice vorbeau de apropiatul mare eveniment din viaţa partidului nostru — cel de-al IV-lea Congres — căruia i s-au închinat versurile: „Pentru-al patrulea Congres / Vom munci cu mult succes“. Asistînd la această mare demonstraţie, ascultînd înflăcăratele chemări, privind feţele miilor şi miilor de oameni simţeai că totul era cuprins de o călduroasă atmosferă de optimism, de încredere în viitorul socialist. Braţ la braţ, muncitori şi intelectuali, bătrîni şi tineri, mergeau cu pas hotărît sub gloriosul steag al partidului, însufleţiţi de un puternic avînt în muncă, de o puternică emulaţie socialistă. La acele ore, în întreaga ţară se sărbătorea ziua de 1 Mai. Pretutindeni, ca şi în Capitală, oamenii muncii păşeau mîndri de succesele lor, de perspectiva luminoasă pe care şi-o făuresc sub conducerea partidului nostru iubit. Priveai acest şuvoi imens de oameni şi petrecîndu-i, zăreai marile întreprinderi industriale, unele noi, altele înnoite, noile construcţii de locuinţe, lanţul de blocuri cu multe etaje, completînd parcă acest sărbătoresc peisaj. Capitala noastră, din zi în zi mai frumoasă, participa cu întreaga ei fiinţă la marea sărbătoare a celor ce muncesc. Şi cînd demonstraţia s-a încheiat, din miile de piepturi ale celor aflaţi în piaţa plină de oameni, a răsunat Internaţionala, imnul de luptă al clasei muncitoare. * Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Bucureşti a fost retransmisă în întregime de posturile noastre de radio şi televiziune. Aspecte de la demonstraţia din Bucureşti au fost retransmise prin intermediul „Interviziunii“ de posturile de televiziune din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. S. Iugoslavia, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi tot prin intermediul „Interviziunii", telespectatorii români au urmărit aspecte de la demonstraţiile de 1 Mai şi alte manifestări din ţările de mai sus, retransmise de postul de televiziune din Bucureşti. CONST. SIRBU Marea demonstraţie a oamenilor muncii din capitală Cimpuri fertile de desfăşurare a activităţii de creaţie Am regăsit-o sîmbătă dimineaţă, pe un car alegoric al Academiei Republicii Populare Române, în vîrful unui catarg, a cărui siluetă suplă descria parcă elanul unui bolid, al unei nave cosmice ţîşnită spre oceanul aerian. Prin dibăcia şi ingeniozitatea constructorilor, macheta era însufleţită de mişcare ; electronii gravitau în jurul nucleului, urmîndu-şi fiecare traiectoria şi privitorul era îndemnat să găsească în această evoluţie, nu numai o instructivă demonstraţie de fizică, ci şi un omagiu adus cercetării ştiinţifice, proiectul unui monument pe al cărui soclu ar putea fi gravate cuvintele poetului : „Şi în sfîrşit, urmaşul lui Prometeu, el, omul / A prins şi taina mare a tainelor, atomul..." Dar manifestanţii adunaţi în jurul acestei sugestive alegorii nu erau numai din familia fizicienilor, ci din aceea mult mai numeroasă a slujitorilor tuturor ştiinţelor: matematicieni, chimişti, geofizicieni, biologi, biochimişti, harnici şi pasionaţi oameni de ştiinţă preocupaţi să rezolve teme cu largă aplicabilitate în toate domeniile ştiinţei şi practicii construcţiei socialiste, să situeze munca de cercetare la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei mondiale. Cununa de lauri, încadrînd numele celui mai înalt for ştiinţific din ţară, înscrisă pe o seamă de panouri, marca prezenţa cercetătorilor ştiinţifici de la celelalte institute ale Aca Trec care aleg orice demiei — istoricii, arheologii, economiştii, filologii... O prezenţă care se cere completată în relatarea reportericească, de prezenţa altor intelectuali, oameni de ştiinţă şi cultură, care au trecut în dimineaţa zilei de 1 Mai prin Piaţa Aviatorilor, gata să ducă la îndeplinire, cu sporită rîvnă, cuvîntul luminos al partidului, îndemnul de a aduce noi contribuţii la dezvoltarea economiei noastre naţionale, la îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului. I-am întîlnit într-un simbolic conclav, în care erau deopotrivă înfăţişate, cuvîntul, sunetul, penelul, şi, dalta, pe reprezentanţii uniunilor de creaţie — scriitori, compozitori, artişti plastici, pe membrii unor ansambluri folclorice, pe artiştii, regizorii, maşiniştii unor mari colective artistice — Opera, Naţionalul, teatrele bucureştene. Prin graiul cifrelor şi al realităţilor concludente, înscrise pe panouri, prin saluturi şi ovaţii pentru partid, conducătorul încercat al poporului, oamenii de ştiinţă şi cultură îşi exprimau, asemeni întregului popor, hotărîrea de a făuri, sub conducerea comuniştilor, noi victorii pe calea progresului economic, social şi cultural, cu satisfacţia creatoare de a găsi întotdeauna, în obiectivele însufleţitoare pe care ni le pune în faţă partidul, tot atîtea cîmpuri fertile de desfăşurare a activităţii ştiinţifice şi de creaţie. B. BUZILA