România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)
1965-09-01 / nr. 6493
Anul XXIII - nr. 6493 6 pagini 30 bani In pragul Insămînţărilor de toamnă SOIURILE DE GRIU Şl CERINŢELE LOR Ing. Dezideriu Terje preşedintele Comisiei de Stat pentru încercarea şi Omologarea Soiurilor Nu peste multă vreme va începe însâmînţarea griului de toamnă, lucrare prin care se pune baza viitoarei recolte. După cum au arătat experienţa şi practica agriculturii din ţara noastră, mărirea şi calitatea producţiei de griu sunt hotărite de o serie de măsuri tehnico-organizatorice care se cer luate din timp şi cu multă precauţie. In acest sens raionarea şi amplasarea judicioasă a soiurilor de griu de toamnă, potrivit cu cerinţele lor agro-biologice, prezintă o deosebită însemnătate. La Consfătuirile secţiei de cereale şi plante tehnice din Consiliul Superior al Agriculturii s-a dat o mare atenţie acestui aspect. A fost combătută practica introducerii şi generalizării în cultură a unor soiuri insuficient verificate în condiţiile ţârii noastre, precum şi obiceiul de a se cultiva unele soiuri de griu acolo unde nu sunt condiţii corespunzătoare pentru ele. Raionarea şi amplasarea sunt măsuri care nu necesită din partea unităţilor nici un fel de investiţii. Este necesar însă ca fiecare soi să fie bine cunoscut şi, de asemenea, să se ştie cu precizie condiţiile ecologice şi lucrările agrotehnice specifice. Semănînd fiecare soi de grîu de toamnă în condiţiile ecologice cele mai potrivite cu cerinţele sale de viaţă şi aplicînd agrotehnica cerută se realizează unitatea dintre organism şi mediu, una dintre căile care duc la dobîndirea unor recolte mari, de calitate superioară. Din acest punct de vedere, în anul 1964—1965 s-au săvîrşit pe teren unele abateri. Solul nr. 301, bunăoară, a fost cultivat — şi nu pe suprafeţe chiar de neglijat — pe cernoziomurile din Bărăgan cu toate că se ştia despre el că are o capacitate redusă de valorificare a solurilor fertile şi că este supus fenomenului de zbârcire a boabelor datorită perioadei sale lungi de vegetaţie. De asemenea, soiul Bezostaia X a fost pus în zona dealurilor pe soluri subţiri, cu fertilitate scăzută. Datorită acestui fapt, plantele au rămas pe alocuri închircite, cu spicul mic. Aşa s-a prezentat griul, de exemplu, la cooperativa agricolă de producţie din Cărpiniştea, raionul Buzău. Şi, pentru acest an se observă în anumite locuri tendinţa de a se cultiva soiuri de grîu insuficient studiate sau neraionate pentru o zonă sau alta. Tocmai acest fapt ne-a determinat să scrim aceste rînduri, cu intenţia de a da unele indicaţii privind felul în care trebuie să se orienteze unităţile atunci cînd se opresc asupra unora cu altora dintre soiurile de grîu de toamnă. înainte de aceasta, e bine de arătat că în fiecare regiune sunt raionate cîte 2—4 soiuri care aparţin, unor tipuri agro-biologice diferite. Există prin urmare posibilitatea reală ca fiecare unitate să facă alegerea cea mai potrivită. După cum am mai avut prilejul să arăt, în ţara noastră soiurile de grîu raionate se încadrează în trei tipuri agrobiologice şi anume : intensive (Bezostaia I şi Scorosperia III), semiintensive (Triumph, Harach, Ponca şi Bucureşti I) şi extensive (Cluj 11, Cenad 117, Iaşi I şi Nr. 301). Şi acum, cîteva detalii în ceea ce priveşte caracteristicile fiecăruia, zonele care le sunt cele mai prielnice. Soiul Bezostaia I este raionat în toată ţara însă are o pondere mai mare în partea de vest şi ceva mai mică în partea răsăriteană. Pentru a se obţine rezultatele aşteptate, acest soi, care are un puternic potenţial productiv, urmează să fie amplasat pe solurile cele mai fertile şi în regiunile cu regimul de umiditate cel mai bun, constant pe toată perioada de vegetaţie. Trebuie evitată programarea soiului Bezostaia I pe terenurile cu stratul fertil subţire, sărace în substanţe hrănitoare. S-a constatat că, pus în astfel de condiţii, el dă recolte mai mici decît celelalte soiuri de grîu. La Centrul de încercare de la Şimleul Silvaniei, regiunea Crişana, de pildă, Bezostaia I a produs doar 2 834 kg la hectar, în vreme ce Harach a dat 2 867 kg la hectar. Pe terenurile îngrăşate, lucrate în condiţii corespunzătoare, Bezostaia I a dat întotdeauna producţii foarte bune, mult mai bune decît celelalte soiuri. Unităţile din partea de est a ţării, care vor să-l cultive, trebuie să-i asigure cele mai bune terenuri, atît din punct de vedere al fertilităţii, cît şi în ceea ce priveşte expunerea faţă de intemperiile din timpul iernii şi al primăverii. In stepă se va avea grijă să nu se realizeze culturi cu o densitate exagerată deoarece în verile secetoase se produce fenomenul de zbîrcire a boabelor, atunci cînd sînt prea multe plante pe metru pătrat. Dacă ar fi să alcătuim o ierarhie, îndată după Bezostaia I, pentru calităţile sale şi pentru importanţa pe care o are în agricultura ţării noastre, aş pomeni soiul Triumph. Datorită însuşirilor sale fiziologice el se potriveşte de minune regiunilor cu ierni aspre şi cu veri secetoase. Avînd cea mai bună rezistenţă la iernare şi scăpînd de fenomenul de şiştăvire, datorită precocităţii sale, Triumphul a devenit preponderent atît în Bărăgan cît și în Dobrogea. In această zonă, el se completează însă cu Bezostaia I şi cu Scorospelia III. Acestea din urmă se cuvine să fie amplasate pe solurile fertile şi umede de pe văile largi ale rîurilor, în vreme ce Triumphul urmează să fie pus pe platouri, pe solurile cu pînză de apă freatică la mare adîncime, în microzonele recunoscute, unde există pericol permanent de secetă. Aş face recomandarea ca solul Triumph să nu fie însămînţat pe terenuri foarte bogate în materie (Continuare in pap. a 2-a) ŞEFUL STATULUI CAMBODGIA, PRINŢUL NORODOM SIANUK, VA VIZITA ŢARA NOASTRĂ La invitaţia tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în luna decembrie a. c. TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă exprimăm profunde mulţumiri pentru felicitările călduroase transmise de dv. cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Suntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele celor două ţări, bazate pe principiile internaţionalismului proletar, se vor întări şi dezvolta şi mai mult în viitor în lupta comună împotriva imperialismului, în numele victoriei cauzei păcii in lumea întreagă şi a socialismului. Din toată inimă vă urăm dv. şi poporului frate român noi victorii în lupta pentru construirea socialismului. KIM IR SEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! BSDAo1 Piaţa «cmnML Telefon MW*. Aifcntnhrtrada t 17001«. Interior im ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA* Citiţi în pagina a IlI-a Tribuna economica REÎNTÎLNIRI CU PREZENTATORII EXPOZIŢIEI MAGISTRALA Noţiunea de magistrală n-a intrat decît de curînd în vorbirea curentă a cetăţenilor. E şi explicabil de vreme ce asemenea artere de circulaţie ample, largi, care, asemenea, sinonimelor lor anatomice, pulseazăi puternic, se puteau pina nu de mult număra pe degetele unei singure mîini. Şi iată că acum, prin strădaniile constructorilor din Bucureşti şi din multe oraşe ale ţării, magistralele constituie prezenţe vii, care dau o notă modernă şi estetică peisajului urban, contribuie la îmbunătăţirea substanţială a mijloacelor de circulaţie rutieră. O lacună edilitară a Capitalei o constituia faptul că în timp ce de la „poarta" dinspre nord a oraşului şi pînă în centrul său existau căi de circulaţie convenabile, de aici încolo spre sudul Bucureştiului, drumurile se împotmoleau prin străduţe înguste şi întortochiate. Această situaţie, care contravenea flagrant cu cerinţele de sistematizare ale unui mare oraş modern, a fost lichidată prin construirea Magistralei Nord-Sud, începînd din luna iulie, cînd s-a terminat străpungerea spre Piaţa Unirii, o arteră de circulaţie corespunzătoare cerinţelor actuale taie oraşul în două, din Piaţa Scînteii şi pînă la şoselele ce se îndreaptă spre Giurgiu sau Olteniţa. însemnătatea magistralei care leagă acum Piaţa Unirii de Cocioc, viitorul mare parc de odihnă al Capitalei, este însă departe de a se mărgini doar la probleme de circulaţie rutieră. (In paranteză fie spus este inexplicabil faptul că pînă în prezent nici o linie de autobuze sau troleibuze nu străbate această arteră). Blocuri impunătoare de locuinţe, aşa cum se văd în fotografia noastră, din păcate nu atît de completă incit să redea întreaga amploare a construcţiilor, o parte din cele 64 000 de apartamente construite în Capitală în ultimii cinci ani, domină de ambele părţi magistrala. Printre ele (şi nu la parterul lor, fapt ce constituie un merit al proiectanţilor), magazine elegante şi bine aprovizionate. Hotărît, Magistrala Nord-Sud aduce un plus de frumuseţe şi de grandoare oraşului întinerit. Poate însă că a sosit momentul ca în locul denumirii sale cu caracter geografic, vădit provizoriu, să i se găsească un nume demn de însemnătatea sa în ansamblul urbanistic al Capitalei. PAUL MARIAN Foto : ION POPOVICI întrecerea socialistă continuă cu avint Veşti din industria chimică Continuînd cu însufleţire întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1965, lucrătorii din industria chimică sunt preocupaţi totodată să introducă în fabricaţie noi produse cerute de diferite sectoare ale economiei naţionale, să promoveze în producţie procedee tehnologice moderne. • LA COMBINATUL CHIMIC DIN BORZEŞTI se desfăşoară o intensă activitate de cercetare şi experimentare în scopul lărgirii gamei de antidăunători necesari agriculturii. Ca urmare, anul acesta se va produce ierbicidul 2-4-D destinat combaterii buruienilor din culturile păioase şi care înlătură necesitatea plivitului. Un alt produs care se experimentează este insectofungicidul FB-7 destinat tratării seminţelor de grîu. El poate fi utilizat atît împotriva măturii, cît şi pentru combaterea insectelor care atacă seminţele în timpul germinaţiei. • LA UZINA CHIMICĂ RIŞNOV a fost elaborat procedeul de polimerizare continuă a acetatului de vinil în emulsie. Noul procedeu permite o sporire a productivităţii instalaţiei de aproape zece ori, comparativ cu procedeul de polimerizare discontinuă aplicat pînă în prezent. Se realizează, de asemenea, o apreciabilă reducere a preţului de cost prin simplificarea instalaţiei respective. • LA FABRICA „COLOROM“-CODLEA a început producţia pe scară industrială a coloranţilor brun-69, roşu- 41 şi albastru-S, utilizaţi la vopsirea pieilor de velur. Pentru prima oară se fabrică şi patru coloranţi din grupa malanil, folosiţi la vopsirea firelor polinitriloacrilice în colorantul rezistent la lumină Sirius — roza pentru industria bumbacului. Pe urmele articolului: „Nu numai oamenii de la volan" ŞI CEI DE LA VOLAN DAR Intr-unul din numerele noastre trecute a apărut, sub titlul „NU NUMAI OAMENII DE LA VOLAN“, un raid anchetă realizat cu concursul organelor Direcţiei Generale a Miliţiei, care se ocupa de unele probleme ale îmbunătăţirii circulaţiei pe străzi şi şosele. Revenim astăzi asupra acestor probleme, insistînd de data aceasta asupra activităţii nemijlocite a conducătorilor auto şi moto şi a modalităţilor de pregătire şi educare a acestora. ★ ...O stradă din oraşul Arad, cu intensă circulaţie de autovehicule. Printre ele, aleargă o motocicletă M.Z. de 125 cm.c. Un ofiţer de miliţie o opreşte. „Motociclista“, o fetiţă de 12 ani, nu înţelege de ce au fost opriţi; doar tatăl ei, Antonie Manga, pe care-l transportă la spate, are carnet de conducere. ...Pe şoseaua ce trece prin comuna Leordeni, un autoturism, proprietate particulară, trece cu o viteză de 75 km pe oră. Conducător auto : Teodor Nineacă din Bucureşti. ...Pe o altă şosea circulă cu viteză excesivă ,un autocamion al cooperativei agricole de producţie din comuna Drăganu, raionul Piteşti. Şofer : Gheorghe Găvan. Privim în carnetul său de conducere , a mai fost sancţionat de patru ori tot pentru viteză. ...In apropiere de Ploieşti îl întîlnim pe şoferul Mircea Naghi de la fabrica de zahăr din Sascut, care conduce maşina după ce consumase alcool. In maşină, alături de el, inginerul Gheorghe Surugiu de la aceeaşi întreprindere. Răspunsurile pe care le-au dat fiecare dintre ei sînt departe de a exprima faptul că au înţeles gravitatea abaterii săvîrşite. Pregătirea tinerilor şoferi Am întîlnit în drumul nostru numeroase exemple care vorbesc despre răspundere, răspunderea conducătorului auto dar şi a celor care sunt chemaţi să le facă educaţia cetăţenească şi să le asigure o bună pregătire profesională. „Cînd pleacă în cursă, şoferul nu se mai găseşte sub supravegherea noastră. Totul depinde de conştiinciozitatea lui“, remarcă inginerul Lucian Rusu, directorul autobazei Colentina din cadrul I.R.T.A. Bucureşti. In toate întreprinderile vizitate ni s-a vorbit însă despre faptul că tinerii şoferi ies din şcoală fără o temeinică pregătire profesională, că, pentru unii dintre ei, obţinerea carnetului de conducere este singura atracţie, iar după aceea nu-i mai interesează nimic din tainele meseriei al cărei alfabet abia l-au descifrat. Fără a absolvi şcoala de răspunderea ce-i revine pentru îmbunătăţirea procesului de învăţămînt, ne vom opri la cîteva aspecte ale muncii de educare a conducătorilor auto în întreprinderi. în unele unităţi, lecţiile care se predau la „şcoala personalului“ sunt întocmite şi expuse de oameni competenţi, asigurîndu-li-se astfel un nivel calitativ corespunzător. In şedinţele de producţie se discută şi probleme legate de siguranţa circulaţiei. Cazurile de accident sau de nerespectare a legii circulaţiei sunt prelucrate în adunări ale şoferilor sau sunt afişate la un panou special. Uneori însă, la „şcoala personalului“ nu este expusă nici o lecţie legată de siguranța circulației, iar alteori se des-CORNELIA PREDA (Continuare în pag. 2-a) Carnet extern JOCUL CU „CĂRŢILE ALBE“ Deşi nu se găsesc în campanie electorală, partidele republican şi democrat din Statele Unite se află în plină dispută. Chestiunea în dezbatere se referă la originile intervenţiei americane în Vietnamul de sud. Administraţia susţine în diferite ocazii că implicarea sa în Vietnamul de sud şi în dificultăţile ce rezultă din aceasta sînt moşteniri pe care partidul democrat le-a primit de la partidul republican, cînd a preluat puterea în 1960 ; că actuala intervenţie este o „continuare logică" a politicii pe care a promovat-o fostul preşedinte Eisenhower, care ar fi făcut promisiuni de ajutor lui Ngo Dinh Diem. În mai multe rînduri, reprezentanţi ai partidului republican de opoziţie inclusiv Eisenhower au adus dezminţiri afirmaţiilor guvernului. Cea mai recentă dintre ele a fost acum cîteva zile, o dată cu publicarea unei Cărţi Albe de către partidul republican. în document se susţine că partidul democrat este cel ce şi-a asumat primul răspunderi în Vietnamul de sud, întrucît guvernul republican din anii 1952—1960 a preluat un angajament anterior al guvernului Truman (administraţie condusă de partidul democrat) „de a furniza Saigonului un ajutor economic şi militar". Cartea Albă reproşează guvernului S.U.A. că în timpul preşedinţiei generalului Eisenhower în Vietnam nu era criză şi îl acuză că „camuflează în mod constant gravitatea situaţiei din Vietnamul de sud". Coincidența face ca la un interval de numai cîteva zile, la Londra să apară o Carte Albă în problema vietnameză, publicată de Ministerul de Externe britanic. Acest document d a că-FLORIN UDREA (Continuare în pag. a 6-a) Recepţie in cinstea participanţilor la Congresul internaţional-jubiliar al Apimondiei • Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România a oferit, marţi seara, în parcul Palatului de la Snagov o recepţie în cinstea participanţilor la cel de-al XX-lea Congres international-jubiliar al Apimondiei. Au luat parte Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători al unor instituţii centrale şi obşteşti. Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alti membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei s-au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă prietenească. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Participanţii la cel de-al XX-lea Congres internaţional-jubiliar al Apimondiei, reprezentînd apicultori din 48 ţări de pe toate continentele, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti între 26—31 august 1965 exprimă sentimentele lor de caldă recunoştinţă Guvernului Republicii Socialiste România, poporului român, pentru condiţiile create bunei desfăşurări a Congresului, care-şi încheie astăzi lucrările. Acest Congres a însemnat un eveniment de seamă în viaţa apicultorilor de pretutindeni şi un punct culminant în activitatea Federaţiei internaţionale a asociaţiilor de apicultură-Apimondia. Exprimăm Excelenţei voastre sincere mulţumiri şi profundă gratitudine pentru interesul pe care l-a manifestat statul român pentru acest congres, prin prezenţa unor personalităţi de seamă la lucrările acestuia, ca şi prin atenţia deosebită cu care a fost înconjurat. Vă rugăm să fiţi convins că nu vom uita niciodată înalta ţinută a acestui important eveniment al apiculturii mondiale care a prilejuit cunoaşterea celor mai noi probleme ale creşterii albinelor şi dobîndirii produselor lor, schimburi utile de opinii şi experienţă, ca şi statornicirea unor prietenii între oameni din diferite colţuri ale lumii. Participanţii de peste hotare la Congres părăsind frumoasa dv. ţară, vor duce cu ei sentimente înălţătoare şi amintiri de neuitat despre ospitalitatea poporului român, despre munca lui harnică, creatoare. Dorim din inimă generosului popor român progres şi prosperitate. Preşedinte Secretar general al Apimondiei V. HARNAJ S. CANNAMELA