România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)

1965-09-01 / nr. 6493

Anul XXIII - nr. 6493 6 pagini 30 bani In pragul Insămînţărilor de toamnă SOIURILE DE GRIU Şl CERINŢELE LOR Ing. Dezideriu Terje preşedintele Comisiei de Stat pentru încercarea şi Omologarea Soiurilor Nu peste multă vreme va începe însâmînţarea griului de toamnă, lucrare prin care se pune baza viitoarei recolte. După cum au arătat experienţa şi practica agriculturii din ţara noastră, mărirea şi ca­litatea producţiei de griu sunt hotărite de o serie de măsuri tehnico-organizatorice care se cer luate din timp şi cu multă precauţie. In acest sens raionarea şi amplasarea judicioasă a soiurilor de griu de toamnă, potrivit cu cerinţele lor agro-biolo­­gice, prezintă o deosebită însemnătate. La Consfă­tuirile secţiei de cereale şi plante tehnice din Con­siliul Superior al Agriculturii s-a dat o mare atenţie acestui aspect. A fost combătută practica introduce­rii şi generalizării în cultură a unor soiuri insuficient verificate în condiţiile ţârii noastre, precum şi obice­iul de a se cultiva unele soiuri de griu acolo unde nu sunt condiţii corespunzătoare pentru ele. Raionarea şi amplasarea sunt măsuri care nu necesită din partea unităţilor nici un fel de investiţii. Este necesar însă ca fiecare soi să­ fie bine cunoscut şi, de asemenea, să se ştie cu precizie condiţiile ecologice şi lucrările agroteh­nice specifice. Semănînd fie­care soi de grîu de toamnă în condiţiile ecologice cele mai potrivite cu cerinţele sale de viaţă şi aplicînd agrotehni­ca cerută se realizează unita­tea dintre organism şi mediu, una dintre căile care duc la dobîndirea unor recolte mari, de calitate superioară. Din acest punct de vedere, în anul 1964—1965 s-au săvîr­­şit pe teren unele abateri. So­lul nr. 301, bunăoară, a fost cultivat — şi nu pe suprafeţe chiar de neglijat — pe cerno­ziomurile din Bărăgan cu toa­te că se ştia despre el că are o capacitate redusă de valori­ficare a solurilor fertile şi că este supus fenomenului de zbârcire a boabelor datorită perioadei sale lungi de vegeta­ţie. De asemenea, soiul Be­­zostaia X a fost pus în zona dealurilor pe soluri subţiri, cu fertilitate scăzută. Datorită acestui fapt, plantele au rămas pe alocuri închircite, cu spi­cul mic. Aşa s-a prezentat griul, de exemplu, la coopera­tiva agricolă de producţie din Cărpiniştea, raionul Buzău. Şi, pentru acest an se ob­servă în anumite locuri ten­dinţa de a se cultiva soiuri de grîu insuficient studiate sau neraionate pentru o zonă sau alta. Tocmai acest fapt ne-a determinat să scrim aceste rînduri, cu intenţia de a da unele indicaţii privind felul în care trebuie să se oriente­ze unităţile atunci cînd se o­­presc asupra unora cu altora dintre soiurile de grîu de toamnă. înainte de aceasta, e bine de arătat că în fiecare regiu­ne sunt raionate cîte 2—4 so­iuri care aparţin, unor tipuri agro-biologice diferite. Exis­tă prin urmare posibilitatea reală ca fiecare unitate să fa­că alegerea cea mai potrivită. După cum am mai avut pri­lejul să arăt, în ţara noastră soiurile de grîu raionate se încadrează în trei tipuri agro­­biologice şi anume : intensive (Bezostaia I şi Scorosperia III), semiintensive (Triumph, Harach, Ponca şi Bucureşti I) şi extensive (Cluj 11, Cenad 117, Iaşi I şi Nr. 301). Şi a­­cum, cîteva detalii în ceea ce priveşte caracteristicile fie­căruia, zonele care le sunt cele mai prielnice. Soiul Bezostaia I este raio­­nat în toată ţara însă are o pondere mai mare în partea de vest şi ceva mai mică în partea răsăriteană. Pentru a se obţine rezultatele aşteptate, acest soi, care are un puter­nic potenţial productiv, ur­mează să fie amplasat pe so­lurile cele mai fertile şi în re­giunile cu regimul de umidi­tate cel mai bun, constant pe toată perioada de vegetaţie. Trebuie evitată programarea soiului Bezostaia I pe terenu­rile cu stratul fertil subţire, sărace în substanţe hrănitoa­re. S-a constatat că, pus în astfel de condiţii, el dă re­colte mai mici decît celelalte soiuri de grîu. La Centrul de încercare de la Şimleul Sil­­vaniei,­ regiunea Crişana, de pildă, Bezostaia I a produs doar 2 834 kg la hectar, în vreme ce Harach a dat 2 867 kg la hectar. Pe terenurile îngrăşate, lucrate în condiţii corespunzătoare, Bezostaia I a dat întotdeauna producţii foarte bune, mult mai bune decît celelalte soiuri. Unităţile din partea de est a ţării, care vor să-l cultive, trebuie să-i asigure cele mai bune tere­nuri, atît din punct de vede­re al fertilităţii, cît şi în ceea ce priveşte expunerea faţă de intemperiile din timpul ier­nii şi al primăverii. In stepă se va avea grijă să nu se rea­lizeze culturi cu o densitate exagerată deoarece în verile secetoase se produce fenome­nul de zbîrcire a boabelor, a­­tunci cînd sînt prea multe plante pe metru pătrat. Dacă ar fi să alcătuim o ierarhie, îndată după Bezosta­ia I, pentru calităţile sale şi pentru importanţa pe care o are în agricultura ţării noas­tre, aş pomeni soiul Triumph. Datorită însuşirilor sale fizio­logice el se potriveşte de mi­nune regiunilor cu ierni as­pre şi cu veri secetoase. A­­vînd cea mai bună rezistenţă la iernare şi scăpînd de feno­menul de şiştăvire, datorită precocităţii sale, Triumphul a devenit preponderent atît în Bărăgan cît și în Dobrogea. In această zonă, el se comple­tează însă cu Bezostaia I şi cu Scorospelia III. Acestea din urmă se cuvine să fie ampla­sate pe solurile fertile şi ume­de de pe văile largi ale rîu­­rilor, în vreme ce Triumphul urmează să fie pus pe plato­uri, pe solurile cu pînză de apă freatică la mare adînci­­me, în microzonele recunos­cute, unde există pericol per­manent de secetă. Aş face re­comandarea ca solul Triumph să nu fie însămînţat pe tere­nuri foarte bogate în materie (Continuare in pap. a 2-a) ŞEFUL STATULUI CAMBODGIA, PRINŢUL NORODOM SIANUK, VA VIZITA ŢARA NOASTRĂ La invitaţia tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, prinţul Norodom Sianuk, şe­ful statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Re­publica Socialistă România în luna decembrie a. c. T­ELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă exprimăm profunde mulţumiri pentru felicitările căl­duroase transmise de dv. cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Suntem­ convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele celor două ţări, bazate pe principiile internaţionalis­mului proletar, se vor întări şi dezvolta şi mai mult în viitor în lupta comună împotriva imperialismului, în numele victo­riei cauzei păcii in lumea întreagă şi a socialismului. Din toată inimă vă urăm dv. şi poporului frate român noi victorii în lupta pentru construirea socialismului. KIM IR SEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! BSDAo1 Piaţa «cmnML Telefon MW*. Aifcntnhrtrad­a t 17001«. Interior im ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA* Citiţi în pagina a IlI-a Tribuna economica REÎNTÎLNIRI CU PREZENTATORII EXPOZIŢIEI MAGISTRALA Noţiunea de magistrală n-a intrat decît de curînd în vorbirea curentă a cetăţenilor. E şi explicabil de vreme ce asemenea artere de circulaţie ample, largi, care, asemenea, sinonimelor lor anatomice, pulseazăi puternic, se puteau pina nu de mult număra pe degetele unei singure mîini. Şi iată că acum, prin strădaniile constructorilor din Bucureşti şi din multe oraşe ale ţării, magistralele constituie prezenţe vii, care dau o notă modernă şi estetică peisaju­lui urban, contribuie la îmbunătăţirea substanţială a mijloacelor de circulaţie rutieră. O lacună edilitară a Capitalei o constituia faptul că în timp ce de la „poarta" dinspre nord a oraşului şi pînă în centrul său existau căi de cir­culaţie convenabile, de aici încolo spre sudul Bucureştiului, drumurile se îm­potmoleau prin străduţe înguste şi în­­tortochiate. Această situaţie, care con­travenea flagrant cu cerinţele de sis­tematizare ale unui mare oraş modern, a fost lichidată prin construirea Ma­gistralei Nord-Sud, începînd din luna iulie, cînd­ s-a terminat străpungerea spre Piaţa Unirii, o arteră de circulaţie corespunzătoare cerinţelor actuale taie oraşul în două, din Piaţa Scînteii şi pînă la şoselele ce se îndreaptă spre Giurgiu sau Olteniţa. însemnătatea magistralei care leagă acum Piaţa Unirii de Cocioc, viitorul mare parc de odihnă al Capitalei, este însă departe de a se mărgini doar la probleme de circulaţie rutieră. (In pa­ranteză fie spus este inexplicabil fap­tul că pînă în prezent nici o linie de autobuze sau troleibuze nu străbate această arteră). Blocuri impunătoare de locuinţe, aşa cum se văd în fotografia noastră, din păcate nu atît de completă incit să redea întreaga amploare a con­strucţiilor, o parte din cele 64 000 de apartamente construite în Capitală în ultimii cinci ani, domină de ambele părţi magistrala. Printre ele (şi nu la parterul lor, fapt ce constituie un me­rit al proiectanţilor), magazine elegan­te şi bine aprovizionate. Hotărît, Magistrala Nord-Sud aduce un plus de frumuseţe şi de grandoare oraşului întinerit. Poate însă că a sosit momentul ca în locul denumirii sale cu caracter geografic, vădit provizoriu, să i se găsească un nume demn de în­semnătatea sa în ansamblul urbanistic al Capitalei. PAUL MARIAN Foto : ION POPOVICI întrecerea socialistă continuă cu avint Veşti din industria chimică Continuînd cu însufleţire întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor de plan pe 1965, lu­crătorii din industria chimică sunt preocupaţi totodată să in­troducă în fabricaţie noi pro­duse cerute de diferite sectoa­re ale economiei naţionale, să promoveze în producţie pro­cedee tehnologice moderne. • LA COMBINATUL CHI­MIC DIN BORZEŞTI se des­făşoară o intensă activitate de cercetare şi experimentare în scopul lărgirii gamei de antidăunători necesari agri­culturii. Ca urmare, anul a­­cesta se va produce ierbicidul 2-4-D destinat combaterii bu­ruienilor din culturile păioa­­se şi care înlătură necesitatea plivitului. Un alt produs care se experimentează este insec­­tofungicidul FB-7 destinat tra­tării seminţelor de grîu. El poate fi utilizat atît împotriva măturii, cît şi pentru comba­terea insectelor care atacă se­minţele în timpul germinaţiei. • LA UZINA CHIMICĂ RIŞNOV a fost elaborat proce­deul de polimerizare continuă a acetatului de vinil în emul­sie. Noul procedeu permite o sporire a productivităţii insta­laţiei de aproape zece ori, comparativ cu procedeul de polimerizare discontinuă a­­plicat pînă în prezent. Se rea­lizează, de asemenea, o apre­ciabilă reducere a preţului de cost prin simplificarea insta­laţiei respective. • LA FABRICA „COLO­­ROM“-CODLEA a început producţia pe scară industrială a coloranţilor brun-69, roşu- 41 şi albastru-S, utilizaţi la vopsirea pieilor de velur. Pen­tru prima oară se fabrică şi patru coloranţi din grupa ma­­lanil, folosiţi la vopsirea fire­lor polinitriloacrilice în colo­rantul rezistent la lumină Si­rius — roza pentru industria bumbacului. Pe urmele articolului: „Nu numai oamenii de la volan" ŞI CEI DE LA VOLAN DAR Intr-unul din numerele noastre trecute a apărut, sub titlul „NU NUMAI OAMENII DE LA VOLAN“, un raid an­chetă realizat cu concursul organelor Direcţiei Generale a Miliţiei, care se ocupa de unele probleme ale îmbunătă­ţirii circulaţiei pe străzi şi şo­sele. Revenim astăzi asupra aces­tor probleme, insistînd de data aceasta asupra activită­ţii nemijlocite a conducători­lor auto şi moto şi a modali­tăţilor de pregătire şi educa­re a acestora. ★ ...O stradă din oraşul Arad, cu intensă circulaţie de auto­vehicule. Printre ele, aleargă o motocicletă M.Z. de 125 cm.c. Un ofiţer de miliţie o opreşte. „Motociclista“, o fe­tiţă de 12 ani, nu înţelege de ce au fost opriţi; doar tatăl ei, Antonie Manga, pe care-l transportă la spate, are car­net de conducere. ...Pe şoseaua ce trece prin comuna Leordeni, un autotu­rism, proprietate particulară, trece cu o viteză de 75 km pe oră. Conducător auto : Teodor Nineacă din Bucureşti. ...Pe o altă şosea circulă cu viteză excesivă ,un autoca­mion al cooperativei agricole de producţie din comuna Dră­­ganu, raionul Piteşti. Şofer : Gheorghe Găvan. Privim în carnetul său de conducere , a mai fost sancţionat de patru ori tot pentru viteză. ...In apropiere de Ploieşti îl întîlnim pe şoferul Mircea Naghi de la fabrica de zahăr din Sascut, care conduce ma­şina după ce consumase al­cool. In maşină, alături de el, inginerul Gheorghe Surugiu de la aceeaşi întreprindere. Răspunsurile pe care le-au dat fiecare dintre ei sînt de­parte de a exprima faptul că au înţeles gravitatea abaterii săvîrşite. Pregătirea tinerilor şoferi Am întîlnit în drumul nos­tru numeroase exemple care vorbesc despre răspundere, răspunderea conducătorului auto dar şi a celor care sunt chemaţi să le facă educaţia cetăţenească şi să le asigure o bună pregătire profesională. „Cînd pleacă în cursă, şo­ferul nu se mai găseşte sub supravegherea noastră. Totul depinde de conştiinciozitatea lui“, remarcă inginerul Lu­cian Rusu, directorul auto­bazei Colentina din cadrul I.R.T.A. Bucureşti. In toate întreprinderile vi­zitate ni s-a vorbit însă des­pre faptul că tinerii şoferi ies din şcoală fără o temeinică pregătire profesională, că, pen­tru unii dintre ei, obţinerea carnetului de conducere este singura atracţie, iar după a­­ceea nu-i mai interesează ni­mic din tainele meseriei al cărei alfabet abia l-au desci­frat. Fără a absolvi şcoala de răspunderea ce-i revine pen­tru îmbunătăţirea procesului de învăţămînt, ne vom opri la cîteva aspecte ale muncii de educare a conducătorilor auto în întreprinderi. în­ unele unităţi, lecţiile care se predau la „şcoala per­sonalului“ sunt întocmite şi expuse de oameni competenţi, asigurîndu-li-se astfel un ni­vel calitativ corespunzător. In şedinţele de producţie se dis­cută şi probleme legate de si­guranţa circulaţiei. Cazurile de accident sau de nerespec­­tare a legii circulaţiei sunt prelucrate în adunări ale şofe­rilor sau sunt afişate la un pa­nou special. Uneori însă, la „şcoala per­sonalului“ nu este expusă nici o lecţie legată de siguranța circulației, iar alteori se des-CORNELIA PREDA (Continuare în pag. 2-a) Carnet extern JOCUL CU „CĂRŢILE ALBE“ Deşi nu se găsesc în cam­panie electorală, partidele republican şi democrat din Statele Unite se află în pli­nă dispută. Chestiunea în dezbatere se referă la originile inter­venţiei americane în Vietna­mul de sud. Administraţia susţine în diferite ocazii că implicarea sa în Vietnamul de sud şi în dificultăţile ce rezultă din aceasta sînt moşteniri pe care partidul democrat le-a primit de la partidul republican, cînd a preluat puterea în 1960 ; că actuala intervenţie este o „continuare logică" a poli­ticii pe care a promovat-o fostul preşedinte Eisenho­wer, care ar fi făcut promi­siuni de ajutor lui Ngo Dinh Diem. În mai multe rînduri,­­ re­prezentanţi ai partidului re­publican de opoziţie inclu­siv Eisenhower au adus dezminţiri afirmaţiilor gu­vernului. Cea mai recentă dintre ele a fost acum cîte­va zile, o dată cu publica­rea unei Cărţi Albe de către partidul republican. în do­cument se susţine că parti­dul democrat este cel ce şi-a asumat primul răspun­deri în Vietnamul de sud, întrucît guvernul republican din anii 1952—1960 a pre­luat un angajament anterior al guvernului Truman (ad­ministraţie condusă de par­tidul democrat) „de a furni­za Saigonului un ajutor e­­conomic şi militar". Cartea Albă reproşează guvernului S.U.A. că în timpul preşe­dinţiei generalului Eisenho­wer în Vietnam nu era cri­ză şi îl acuză că „camuflea­ză în mod constant gravi­tatea situaţiei din Vietna­mul de sud". Coincidența face ca la un interval de numai cîteva zile, la Londra să apară o Carte Albă în problema vietnameză, publicată­­ de Ministerul de Externe brita­nic. Acest document d a că-FLORIN UDREA (Continuare în pag. a 6-a) Recepţie in cinstea participanţilor la Congresul internaţional-jubiliar al Apimondiei • Consiliul de Miniştri al Re­publicii Socialiste România a oferit, marţi seara, în parcul Palatului de la Snagov o re­cepţie în cinstea participanţi­lor la cel de-al XX-lea Con­gres international-jubiliar al Apimondiei. Au luat parte Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri, miniştri, conducători al unor instituţii centrale şi ob­şteşti. Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alti membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei s-au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă prietenească. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Participanţii la cel de-al XX-lea Congres internaţional-jubi­­liar al Apimondiei, reprezentînd apicultori din 48 ţări de pe toate continentele, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti în­tre 26—31 august 1965 exprimă sentimentele lor de caldă recu­noştinţă Guvernului Republicii Socialiste România, poporului român, pentru condiţiile create bunei desfăşurări a Congresului, care-şi încheie astăzi lucrările. Acest Congres a însemnat un eveniment de seamă în viaţa apicultorilor de pretutindeni şi un punct culminant în activitatea Federaţiei internaţionale a aso­ciaţiilor de apicultură-Apimondia. Exprimăm Excelenţei voastre sincere mulţumiri şi profundă gratitudine pentru interesul pe care l-a manifestat statul român pentru acest congres, prin prezenţa unor personalităţi de seamă la lucrările acestuia, ca şi prin atenţia deosebită cu care a fost înconjurat. Vă rugăm să fiţi convins că nu vom uita niciodată înalta ţi­nută a acestui important eveniment al apiculturii mondiale care a prilejuit cunoaşterea celor mai noi probleme ale creşterii al­binelor şi dobîndirii produselor lor, schimburi utile de opinii şi experienţă, ca şi statornicirea unor prietenii între oameni din diferite colţuri ale lumii. Participanţii de peste hotare la Congres părăsind frumoasa dv. ţară, vor duce cu ei sentimente înălţătoare şi amintiri de neuitat despre ospitalitatea poporului român, despre munca lui harnică, creatoare. Dorim din inimă generosului popor român progres şi pros­peritate. Preşedinte Secretar general al Apimondiei V. HARNAJ S. CANNAMELA

Next